Compusul arbutin, conţinut în majoritatea soiurilor de pere, este un antiseptic şi un antibiotic natural.
În ceea ce priveşte prezenţa oligoelementelor şi nutrienţilor valoroşi, para conduce cu încredere în clasamentul întocmit de nutriţionişti în comparaţie cu alte fructe.
Dacă facem o comparaţie între pară şi principalul său „rival”, mărul, trebuie să ţinem cont de faptul că perele au mult mai mult magneziu, calciu, fosfor şi zinc.
Conţinutul de fier, cupru şi mangan este acelaşi în ambele fructe. Perele sunt bogate în special în vitamina A, dar şi toate vitaminele din grupele B, C, E, PP, K.
Acest fruct este de nepreţuit şi pentru îmbunătăţirea stării pielii, ajutând la hidratarea şi împrospătarea tenului.
Para conţine, de asemenea, mulţi acizi organici, fibre şi enzime care sunt foarte importante pentru vitalitatea organismului.
Merele şi frunzele de ceai ajută la îndepărtarea respiraţiei neplăcute după consumul de usturoi. În ciuda unui număr mare de beneficii, usturoiul este, însă, renumit şi pentru mirosul său neplăcut, care descurajează multe persoane.
După ce se consumă usturoi, nu este întotdeauna posibilă curăţarea sau spălarea dinţilor. Din fericire, există modalităţi mai uşoare de a elimina respiraţia grea. Unul dintre acestea este un măr mâncat după masă.
Fructul conţine acizi hidroxi care pot neutraliza rapid mirosul neplăcut. În plus, merele refac echilibrul de vitamine din organism.
Un alt remediu rapid şi uşor, cu efect garantat împotriva mirosului de usturoi, îl reprezintă frunzele de mentă, mestecate crude sau ceaiul verde, băut în combinaţie cu mentă.
Un consum de dulciuri duce la o creștere rapidă a nivelului de zahăr din sânge, care la rândul său duce la o poftă mai mare pentru carbohidrați și alimente zaharoase. Există, totuși, câteva alimente ce reduc pofta de dulce fără a afecta negativ sănătatea.
Merele: Sunt probabil cele mai bune fructe dacă doriţi să vă satisfaceţi pofta de dulciuri. Coaja merelor nu trebuie înlăturată atunci când acestea sunt consumate, deoarece este plină de fibre şi de vitamine prin care creşte senzaţia de saţietate şi, prin urmare, reduce apetitul.
Roşiile: Conţin vitaminele A, C, E şi în betacaroten, substanţe nutritive importante pentru un organism sănătos. Totodată, sunt bogate în licopen, care protejează împotriva canceruluişi a altor boli grave. Roşiile sunt deosebit de eficiente în combaterea poftelor alimentare, deoarece conţin niveluri ridicate de triptofan. În organism, triptofanul este transformat în serotonină, cunoscută şi ca hormonul fericirii. De asemenea, tomatele sunt bogate în crom, un mineral care reduce dorinţele pentru dulciuri şi alte delicatese şi reglează nivelurile de colesterol şi zahăr din sânge.
Cartofii dulci: Sunt printre cele mai nutritive legume. Acestea conţin vitamine şi minerale importante, precum vitamina B6, potasiu şi fier şi o mare cantitate de fibre. Aceștia menţin un sistem imunitar sănătos şi reduc riscul de accident vascular cerebral. De asemenea, ajută împotriva poftelor pentru dulciuri şi oferă organismului în plus de vitamina B6, vitaminele A, C şi E. Nutrieţii dulci din aceste legume apără organismul împotriva bolilor de inimă şi a cancerului şi atenuează probemele digestive. De asemenea, conţinutul bogat în carbohidranţi oferă o saţietate de lungă durată.
Scorţişoara: Este un condiment excelent, potrivit atât pentru felurile de mâncare dulci, cât şi pentru cele sărate. Cu un conţinut bogat în antioxidanţi şi cu proprietăţi antimicrobiene şi antibacteriene, scorţişoara reduce pofta de dulciuri şi ajută la pierderea în greutate.
Cei mai afectați au fost pomicultorii din zona Reghin, care au rămas aproape fără niciun fruct pe pomi. Temperaturile scăzute din primăvară au afectat și prunii, cireșii și vișinii, iar rezultatele s-au văzut în depozite.
Directorul Direcției Agricole Mureș, Ioan Rus:
E o producție de 30% față de potențial. Față de 19-20 de tone, cât ar fi trebuit să realizăm, am realizat doar 6.313 kilograme de mere pe hectar. În perioada 21-22 aprilie am avut înghețul târziu de primăvară, probabil dacă scăpam de înghețul din perioada 21-22 era bine, totuși realizam 70%, numai că temperaturile negative s-au repetat, s-au înregistrat și în perioada 3-5 mai, și rezerva de flori care a mai rămas a fost afectată de al doilea val de îngheț.”
Dintre pomicultorii afectați doar patru au avut asigurări și și-au putut recupera paguba produsă de îngheț.
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
25 decembrie 2017, 11:53 / actualizat: 25 decembrie 2017, 13:05
Sărbătoarea Crăciunului este momentul dezvăluirii multor reminiscenţe folclorice de ordin mitologic.
Bătrânul Crăciun apare în conştiinţa colectivităţii deopotrivă ca o semidivinitate arhaică şi ca o semidivinitate creştinizată.
(varianta audio a rubricii)
Datinile şi obiceiurile populare abundă la sfârşit de decembrie, având ca apogeu Noaptea de Anul Nou.
În spaţiul etnografic oltenesc sunt de reperat credinţe populare având ca suport material obiecte investite polisemantic.
„Colindele” sunt beţe confecţionate din lemn de alun, arbust cu semnificaţie magică. Acestea se taie înainte de Ignat, se pun la uscat până în seara zilei de Ajun (23 decembrie) şi se ornamentează prin afumare cu romburi albe şi negre, dispuse alternativ. Ele reprezintă opoziţia dintre lumină şi întuneric, viaţă şi moarte. În dimineaţa zilei de Ajun se înfig în morminte de către copii, ca liant între Lumea cu Dor şi cea fără Dor.
Băieţii au la ei fie o sticluţă de parfum (fie făină de grâu) şi stropesc fata cu care şi-ar dori să fie tot anul următor.
Bătrânele sunt atente să constate care fată nu-i admirată de nici un bărbat, necorespunzând astfel normelor de conduită şi criteriilor estetice, repere în mentalitatea satului patriarhal.
Oferirea în dar de colindeţi a merelor, precum şi punerea acestora în bradul de Crăciun trimit cu gândul la începuturi. Alături de brad şi stejar, reputatul etnolog Romulus Vulcănescu consideră mărul un pom sacru, dominând peisajul paradisiac. Raiul este imaginat ca un arbore cosmic cu mere de aur, sub care se găseşte adesea patul soţilor.
Un colind din zona Olteniei aminteşte această imagine:
La doi meri şi la doi peri
Florile dalbe, flori de măr!
E un pat mare-ncheiat,
Cu scânduri dalbe de brad,
Cu stâlpi strupiţi de fag.
Iar în pat ce-i aşternut?
Dar acolo cine-mi doarme?
Doarme domnul ăstor case,
Ăstor case luminate
Şi cu doamna dimpreună,
Cu-ai lui mândri coconaşi,
Că-s frumoşi şi drăgălaşi
Cu chipuri de feţi-frumoşi,
Iar din spate şi din piept
Luna şi cu soarele.
La Argetoaia, în judeţul Dolj în Ajunul Crăciunului se practică un obicei inedit: clocitul. Pentru ca în ograda gospodarului să fie mulţi pui în anul următor, primului venit în Ajun i se cere „să clocească”. Acesta este aşezat după uşă şi rugat să stea liniştit câteva minute, aşa cum stă cloşca în cuibar. Şi, pentru a fi bună dispoziţie tot timpul în casa gazdei, oaspetele e invitat să cotcodăcească.
Fiind o mare sărbătoare de Crăciun nu se bea cu orice pahar, ci cu „paharul de zile mari”. Este de reperat expresia derivată din obicei: „Daţi-mi paharul Crăciunului”. Acest pahar se dă mai întâi preotului când vine cu Crăciunul, apoi beau şi oaspeţii. Paharul este ornamentat cu desene reprezentând pâinea şi viţa de vie.
Toate acestea se practică în credinţa că astfel se asigură bunăstarea şi fericirea comunităţii, valenţele apotropaice ocupând loc prioritar în susţinerea motivaţiei transmiterii peste timp.
Ca să-ți stea norocul în casă, trebuie să primești colindătorii!
Foto: din spectacolul Povești la gura sobei, Teatrul Național din Craiova, 2015
Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Nu există diete de slăbit care fac minuni. Cheia succesului o reprezintă o nutriție adecvată și echilibrată.
Există într-adevăr alimente care luptă împotriva grăsimilor și ajută la arderea lor. Un studiu publicat în 2011 în New England Journal of Medicine a arătat că printre alimentele asociate cu pierderea în greutate se numără fructele, legumele, nucile, cerealele întregi și iaurtul. Cu creșterea în greutate este asociat consumul de chips-uri de cartofi, băuturi îndulcite cu zahăr, preparate din carne roșie neprocesată și carne procesată.
Fibrele și proteinele conținute de anumite alimente necesită mai multă energie din organism pentru a fi prelucrate și dau un impuls metabolismului. Acestea sunt: grapefruit, lămâi, mere, ardei iute, care ajută la eliminarea excesului de greutate. Merele conțin pectină care controlează nivelul lipidelor din organism. Sunt bogate în vitamine, minerale și fibre. Fructele bogate în vitamina C pot ajuta la lupta cu kilogramele în plus, deoarece această vitamină dizolvă grăsimile și reduce acumularea acestora în organism. Majoritatea carbohidraţilor conţinuţi în aceste alimente sunt sub formă de fructoză (zahăr din fructe), al cărei consum nu trebuie să fie exagerat. Nucile crude se numără printre alimentele care ajută la topirea grăsimilor.
Alte alimente care accelerează metabolismul, ajutând la arderea grăsimilor, sunt: broccoli, conopidă, sparanghel, dovlecel, spanac, roşii, varză, morcovi. Mâncarea furnizează energia necesară organismului și, prin urmare, este important să se asigure corpului substanţele nutritive necesare.
S-a lăsat postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.
Postul Sâm-Pietrului (lui Sân Petru) este socotit mijlocul verii agrare. Şi cum mijlocul (miezul) este cel mai bun, perioada este a secerişului, când ţăranul se bucură de aurul grânelor dătător de viaţă şi nemurire.
Postul lui Sân Petru se ţine ca să nu fie foamete şi mai ales grindină. Se crede că trei zile sunt importante ca post, zilele în care Sf. Petru fierbe piatra-n cer, o mărunţeşte, o topeşte şi astfel nu va mai cădea grindină.
Femeile nu lucrează, pentru că pot trece Frumoasele şi le pot stâlci trupul.
Sfântul Petru e respectat şi pentru că el ţine cheile raiului, el e cel ce-i primeşte pe cei drepţi. Cine ştie cine e drept şi cinstit în această lume? Sfântul Petru! De aceea nu trebuie mâniat, ca să fie judecata dreaptă.
Iar femeile respectă sărbătoarea şi pentru ele, şi pentru familie, şi pentru morţi. Pentru ele, pentru a nu fi stâlcite de Frumoasele ce vin de nici nu ştiu de unde şi mai ales când vin, pentru familie, pentru a fi toţi sănătoşi, pentru că femeia dă sănătatea copiilor şi tot ea o întreţine. Sărbătoarea e ţinută şi pentru morţi, pentru că sunt Moşii lui Sân Petru, în preziua Sărbătorii (28 iunie). Pomana trebuie să fie din lapte, caş, brânză, mere dulci (se şi numesc mere de Sân Petru) şi lumânări.
Mai ales femeile care au copii morţi nu uită de această sărbătoare. Iar merele de Sân Petru sunt cu un rost: doar femeile tinere au voie să mănânce aceste prime mere, de vară, cele bătrâne aşteaptă până la Sfântul Ilie. Şi nu mănâncă până nu dau de pomană.
Postul lui Sân Petru este mijloc de vară agrară şi timp de seceriş, bogăţie şi bucurie privind spre porţile Raiului, ale căror chei sunt la Sfântul Petru!
La 29 iunie se sărbătoresc Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Sân Petru de vară este cel ce orânduieşte căldura şi ploile şi cel ce are grijă să sfarme, să mărunţească piatra.
Sfântul Petru este „chelarul curţii dumnezeieşti, fiind mai mare peste grânare, din care trebuie să împartă animalelor”.[1] El este de-a dreapta Domnului şi participă la judecarea oamenilor. Uneori judecă singur, pe cei beţivi. Este de-ajuns doar Sfântul Petru la judecată spune o bătrână din Gorj, că destul a avut noroc beţivul pe pământ (norocul beţivului este ştiut), aşa că n-o să aibă şi norocul de a se înfăţişa în faţa Domnului. Ajunge Sfântul Petru care, se crede că e respectat, îndrăgit dar şi de temut, pentru că are ceva şi din sfânt, şi din om. Legendele despre el amintesc că a avut şi îndeletniciri lumeşti: a băut la cârciumă, a avut o drăguţă pescăriţă.
Dumnezeu l-a ales pentru a-i sta de-a dreapta. De ce tocmai pe el? Poate pentru că umblă printre oameni, cum şi Diavolul are întrupări omeneşti, de nici nu ştii când este printre ei. Omul este un punct de echilibru între lumi. El poate coborî în Infern, dar se poate ridica şi la cer. Fapta şi tovărăşia îi determină drumul cel fără de-ntoarcere.
Când se-nfurie Sfântul Petru, ca oamenii, de’!, plesneşte din bici. Din sfârcul biciului sar scântei care, căzând pe pământ, se prefac în licurici. Licuricii arată calea rătăciţilor prin pădure. De licurici se teme şi cucul, cel care începe să cânte la Blagoveştenie şi tace la Sînpetru, când i se leagă limba, i se îneacă clonţul în orz. Se preface în uliu până la Bunavestire. Se ştie din poveşti că un singur naş a avut cucul şi acela a fost Sîn Petru.
La sărbătoarea Sfântului Petru se taie un pui de găină şi omul, lepădându-l, zice: să fie pentru pagubă! De pagubă să nu-i fie, dar să-l lepede, gata tăiat în ograda cui i-e drag!
Sîn Petru de vară nu se poate uita, pentru că oamenii scrutează cu privirea întunericul pentru a vedea licuricii şi răsăritul constelaţiei „Găinuşa”.E timpul când şi cucul tace.
Trei zile se ţine sărbătoarea, începând cu data de 29 iunie.
Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin
[1] Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Bucureşti, Editura Saeculum I.O., 1997, p. 80.
Sucul de mar, morcov si sfecla rosie reprezinta o adevarata reteta minune pentru sanatate, tratatand si afectiuni foarte grave.
Acest suc este un aliat chiar si in cazul unor boli precum cancerul, deoarece inhiba dezvoltarea celulelor canceroase.
Este dovedit faptul ca produsele naturale ajuta foarte mult in tratarea unor boli si acesta este si cazul cancerului. In plus, ingredientele din acest suc sunt la indemana oricui si poate fi preparat foarte usor in propria bucatarie.
Aceasta combinatie – morcov, mar si sfecla rosie – are efecte curative si, mai mult decat atat, reprezinta o reala sursa de energie. Ideal ar fi ca sucul sa fie preparat in casa, pe cat posibil din produse naturale care sa nu provina din import. Gradina bunicii este locul ideal din care pot fi obtinute aceste fructe si legume.
Fiind si un bun detoxifiant, sucul consumat in fiecare zi ajuta si la slabit. Tot aceasta bautura ofera o mare parte din necesarul zilnic de vitaminesi minerale. Amestecul respectiv este foarte bun si pentru sanatatea mintala, oferind organismului si energie.
Cele trei ingrediente minune:
-Morcovii asigura vitamina A care contribuie la sanatatea ficatului, pe langa faptul ca este foarte buna pentru vedere. Vitamina A este foarte importanta in lupta cu ciroza, cancerul la ficat. Tot morcovii sunt cei care previn imbatranirea prematura a celulelor si mentin sanatatea acestora.
-Sfecla rosie are un rol extrem de important pentru sanatatea noastra, fiind o sursa importanta de vitamine. La fel ca si morcovul, sfecla rosie combate cancerul la ficat, dar si alte afectiuni cum ar fi diabetul sau anemia. In plus, sfecla rosie regleaza tensiunea si previne problemele care apar odata cu tensiunea prea ridicata sau prea scazuta.
-Merele sunt esentiale in alimentatia oricarei persoane. Pe langa faptul ca reprezinta o masa usoara si la indemana oricui, asigura si o mare parte din necesarul zilnic de vitamine.
Este recomandat consumul zilnic de suc de mar, morcov si sfecla rosie in cantitati cat mai mari cu putinta. Dimineata ar trebui consumata o doza de 250 de ml de suc.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
