Târgul de Sfânta Maria la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”
Publicat de Camelia Teodosiu,
7 septembrie 2019, 17:49 / actualizat: 9 septembrie 2019, 10:21
Atmosferă de sărbătoare, spectacole pentru copii, meşteri populari, ateliere de creaţie…, dar mai ales multă bucurie citită pe feţele celor prezenţi la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”. Şi aici, acest sfărşit de săptămână, 7-8 septembrie a fost dedicat sărbătorii Naşterii Maicii Domnului, denumită popular și Sântă Maria Mică, sărbătoare ce marchează sfârșitul verii și începutul toamnei.
“Târgul de Sfânta Maria” te trimite în atmosfera sărbătorilor de altădată din satul românesc. Renumiți meșteri populari, colecționari și artiști plastici, au venit cu cele mai frumoase creații ale lor, iar în cadrul atelierelor, cu participare gratuită, copii au putut picta sau realiza obiecte din lut sau podoabe populare și păpuşi lipoveneşti.
Opera comică pentru copii i-a invitat pe cei mici, dar şi pe cei mari – părinţi şi bunici într-o călătorie prin cele mai renumite capitale europene – „Nino în vacanţă”.
Concertul „Oraşul cântă!”, cu participarea Corului de copii Cantus Mundi și Simfonia Mundi, în parteneriat cu renumitul Cor Național de Cameră ”Madrigal – Marin Constantin” are loc la Scena Dumitra şi se înscrie în seria manifestărilor organizate cu prilejul Festivalului Internaţional George Enescu.
Dacă nu mai aveţi timp să ajungeţi, vă aşteptăm la următoarele evenimente pe care le puteţi găsi pe site-ul Muzeului din inima Capitalei – http://muzeul-satului.ro/evenimente/.
Aici, fiecare vizitator găseşte cel puţin un motiv de bucurie şi pleacă convins că merită să revină.
Pasiunea bunicii, transformată într-o afacere bănoasă de către un tânăr din Bârlad
Publicat de Dan Boanţă,
22 martie 2019, 09:52 / actualizat: 22 martie 2019, 11:32
El este Andrei Vladimir si are 19 ani. De loc din Bârlad, pasionat de arta populară autentică, realizează ii, ţoale, prosoape şi şosete de lână după modele învăţate de la bunica maternă, mamaia Natolica, cum îi spunea el. Un concurent redutabil pentru meşterii populari, adolescentul îşi câştigă singur banii de buzunar de la vârsta de 12 ani
Produsele ieşite din mâna lui sunt vândute la târguri sau pe internet. Băiatul câştigă astfel câteva mii de lei pe lună dintr-o pasiune pe care a deprins-o din copilărie.
Tânărul bârlădean şi-a descoperit pasiunea pentru fuior, andrele şi pentru războiul de ţesut încă de la vârsta de 4 ani. Este pasionat de arta populară tradiţională pe care a învăţat-o de la mamaia Natolica. Din păcate, femeia s-a prăpădit în urmă cu un an şi jumătate, însă i-a lăsat moştenire lui Andrei meşteşugul. Timpul liber şi-l alocă lucrului de mână şi confecţionează prosoape, ii, catrinţe, brâie, ţoale şi cuverturi, întocmai cum făceau ţărăncile de altădată.
Andrei Vladimir s-a aşezat pentru prima oară la războiul de ţesut când avea doar 12 ani. Între timp a devenit expert şi şi-a transformat pasiunea într-o mică afacere. Face ii, cuverturi şi covoare pe care le vinde la târgurile populare sau pe internet. Într-o săptămână poate câştiga peste o mie de lei. Însă pentru asta munceşte zeci de ore.
„Prima oara făceam pentru mine, dar, la un moment dat, aveam prea multe şi nu mai încăpeau şi nu mai aveam unde le pune. Şi trebuia să le vând. Mai dau şi pe internet. Şi în străinătate am dat. Cam în toată Europa”, a povestit Andrei Vladimir pentru greatnews.ro
Vrea să urmeze o facultate de design
Munca depusă pentru confecţionarea articolelor artizanale nu l-a împiedicat pe Andrei să fie şi un elev bun la învăţătură.
„Nu am avut niciodată medii sub 8 deşi recunosc faptul că nu m-am omorât cu învăţatul. Nu am chiulit niciodată de la ore şi am fost foarte atent în clasă“, mărturiseşte adolescentul.
Andrei vrea să urmeze facultatea de design din cadrul Universităţii de Arte Bucureşti. Adolescentul lucrează din pasiune, dar, în acelaşi timp, reuşeşte să-şi câştige banii de buzunar. După ce a început să meargă în piaţă să vândă şosete şi fesuri împletite de el, Andrei a început să primească comenzi şi este foarte mândru să le vândă gospodinelor plăpumi cusute de el, prosoape artizanale sau covoare ţesute.
Un covor costă 900 de lei. Împletitul îi ia trei ore, iar lâna o toarce într-o oră.
Foloseşte în special materiale naturale: in, lână, cânepă, bumbac. Dar face şi ţoale din cordele, ori preşuri din melană.
„Ca să nu cumpăr lâna de la ciobani, merg şi tund oile la Văleni, un sat aflat la 12 kilometri de Vaslui. Am acolo nişte mătuşi. Mergem cu căruţa la pârâu să spălăm lâna, câte 300-400 de kilograme o dată. Apoi o discornuţăm (n.r. – o curăţă de scai), o scărmănăm, o ducem la darac şi apoi e pregătită pentru tors“, explică Andrei.
Tânărul e tot timpul activ şi foloseşte fiecare minut pentru a-şi îmbogăţi colecţia.
„Decât să umblu creanga, mai bine cos sau împletesc ciorapi. Fac lucrurile astea din plăcere, nu neapărat pentru câştig“, adaugă el.
În casa părintească, are propriul atelier: două războaie de ţesut, dintre care unul vechi de aproape 200 de ani, celălalt renovat aproape în întregime, o maşină de tors, o vârtelniţă, un fus şi o furcă, toate moştenite ori culese de pe la bătrâni.
Timișul aduce în atenția publicului tradițiile bănățene prin intermediul unui eveniment major care coagulează în jurul său peste 1500 de artiști și peste 50 de formații artistice care intră în competiție și anul acesta, așa cum au făcut-o și în cei precedenții.
organizează în perioada martie – iunie 2019 cea de-a XIII -a ediție a festivalului–concurs „Lada cu Zestre”. Scopul său este conservarea, valorificarea și promovarea culturii bănățene prin intermediul artelor tradiționale, dansuri, muzică, literatură dialectală, meșteșuguri și gastronomie tradițională, din toate zonele și subzonele județului Timiș.
Festivalul este structurat pe următoarele secțiuni: coregrafie, muzică, expoziții, colecții, poezie dialectală, teatru popular și gastronomie tradițională.
Concursul cuprinde două categorii intitulate: „Laureați” și „Zestrea Timișului”, la toate secțiunile, pentru a realiza o jurizare pe același nivel de pregătire și pentru a oferi mai multor localități șansa de a câștiga premii dar și pentru a stimula performanța.
Structurat în 7 centre zonale
La categoria „Zestrea Timișului” au fost desemnate 5 centre zonale după cum urmează: Dudeștii Vechi – 16 martie 2019, Peciu Nou – 17 martie 2019, Variaș – 23 martie 2019, Tomești – 24 martie 2019, Nițchidorf – 30 martie 2019. La categoria „Laureați” au fost desemnate două centre zonale: Deta – 31 martie 2019 și Sânnicolau Mare – 7 aprilie 2019.
La Muzeul Satului Bănățean, în data de 7 iunie 2019, va avea loc gala Festivalului – Concurs „Lada cu Zestre”, unde cei mai de seamă reprezentanți ai județului Timiș vor prezenta un spectacol care aduce în atenția publicului „zestrea” județului Timiș.
Se vor acorda premii în bani pe localitate în funcție de punctajul total acumulat.
Juriul este format din:
Coregrafie: Toma Frențescu, Nicolae Stănescu, Peri Vasile Muzică: Carmen Popovici – Dumbravă, Marius Cîrnu, Remus Vălungan Poezie dialectală, teatru popular: Adela Popa, Tania Stavilă – Țunaș, Alina Mafa Gastronomie tradițională: Uica Mihai, Nicolae Tomescu Expoziții, colecții: Maria Hadiji, Marius Bacriu Directorul festivalului: prof. Liliana Laichici Organizator: Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș Parteneri: primăriile și consiliile locale ale comunelor din județul Timiș
Finanțator: Consiliul Județean Timiș
Manager: prof. Liliana Laichici
Regulamentul și alte detalii despre Festivalul – Concurs ”Lada cu Zestre” se găsesc pe site-ul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş.
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită la ediția din acest an a „Zilei Crucii”, numită în popor și Cârstovul Viilor, sărbătoare ce marchează începutul culesului viilor și prepararea mustului. Cu această ocazie, la Muzeul Satului din București au loc o serie de evenimente dedicate atât tradițiilor care înconjoară sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, cât și venirii toamnei.
Sâmbătă, 15 septembrie, ansamblul „Tradiții luncavițene” ne încântă cu muzică și dansuri tradiționale dobrogene, în cadrul spectacolului „Bun îi vinul ghiurghiuliu”. În aceeași zi, toamna își face simțită prezența prin cântecele gorjencei Maria Beatrice Băndoiu. Ziua se încheie într-un mod practic, prin ateliere tradiționale susținute de meșteri populari. În limita a 10 locuri pentru fiecare atelier, vizitatorii au ocazia să descopere secretul confecționării podoabelor populare și împletiturilor textile. Participarea la ateliere este gratuită, în limita locurilor disponibile.
Duminică, 16 septembrie, împreună cu actorul Nae Alexandru îl redescoperim pe scriitorul Păstorel Teodoreanu, ale cărui poezii evocă pasiunea pe care marele iubitor de vinuri o avea față de licoarea lui Bacchus. Tot duminică, chitara lui Tudor Niculescu Mizil și vocea Sabrinei Diacov ne propun o călătorie în jurul lumii. Seria de evenimente se încheie cu un ghidaj tematic la instalațiile și instrumentele specifice viticulturii. Plecând de la Platoul Arhondaricului, vizitatorii vor învăța cum se prepara mustul pe vremuri și care erau instrumentele folosite la îngrijirea și culesul viilor.
Pe parcursul celor trei zile ale evenimentului are loc și târgul meșterilor populari, menit să amintească de târgurile ce se desfășurau în preajma marilor sărbători religioase. Pentru participarea la târg este necesară achiziționarea biletului de acces în muzeu.
Peste 100 de producători autohtoni din mai multe regiuni ale țării vor participa, în perioada 10-15 octombrie, la un târg organizat în Capitală pentru a sărbători, în premieră, „Ziua Națională a produselor agroalimentare românești”, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), într-un comunicat de presă transmis AGERPRES.
Potrivit sursei citate, „Ziua Națională a produselor agroalimentare românești” se sărbătorește, în premieră, pe data de 10 octombrie 2017, ca urmare a adoptării Legii nr. 168/2017 de către Parlamentul României. În cadrul acestei campanii se urmărește promovarea produselor obținute pe teritoriul României din materii prime de bază provenite de la producători români.
În București, evenimentul susținut de MADR și Primăria Capitalei va fi marcat în Parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle, printr-un Târg de produse agroalimentare românești la care vor participa peste 100 de producători autohtoni din mai multe regiuni ale țării.
Aceștia vor aduce, spre vânzare, preparate din carne — cârnați, virșli, salam, untură, jumări din carne de porc, slănină, jambon din porc Mangalița și Bazna, produse de panificație și patiserie (cozonac secuiesc, plăcinte, turtă dulce, prăjituri, tort, doboș, ruladă de ciocolată, saleuri, cozonac etc), brânzeturi și produse lactate (sana, iaurt, kefir, cașcaval, brânză topită, brânză de oaie și de bivoliță, cașcaval afumat și neafumat, smântână, telemea etc).
Pe lângă produsele agroalimentare românești, producătorii vor aduce și flori, produse cosmetice realizate din uleiuri vegetale, obiecte de decor realizate de meșteșugari și meșteri populari precum ceramică de Horezu sau Corund, ii din borangic, ii de Breaza, opinci, costume populare oltenești, obiecte decorative din lemn, icoane, păpuși, linguri.
„Ziua Națională a produselor agroalimentare românești” va fi marcată în toată țara prin organizarea de programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, consacrate promovării produselor agroalimentare românești și câștigării încrederii consumatorului.
Tinerii pasionaţi de meşteşuguri tradiţionale – olărit, modelaj, ţesut sau încondeiat ouă – se pot înscrie la atelierele ce se desfăşoară la Muzeul Satului din Bucureşti, până pe 11 august, în cadrul Taberei de creaţie ‘Vara pe uliţă’.
Proiectul face parte din programul pedagogic ‘Vacanţă la Muzeul Satului’, derulat de 25 de ani. Ediţia din acest an aduce în atenţie meşterii populari care ‘au crescut’ pasiunea copiilor pentru meşteşug şi copiii care şi-au întrecut maeştrii.
Copiii şi tinerii, dornici să înveţe din tainele meşteşugurilor tradiţionale româneşti, sunt aşteptati să participe în fiecare zi, de luni până vineri, între orele 10:00 şi 14:00, timp de şase săptămâni la atelierele de olărit, modelaj, încondeiat ouă, ţesut, croit ii, modelaj – grupa baby, sculptură în lemn, icoane pe lemn, icoane pe sticlă, măşti populare, podoabe populare, împletituri textile, împletituri vegetale, măşti populare, pictură naivă, păpuşi, instrumente muzicale, dansuri populare, jucării din lemn. Sunt organizate şi ateliere de pictură – desen grupa baby, foto, teatru de păpuşi.
Între orele 12:00 şi 13:00, când are loc ‘Pauza de divertisment’, sunt programate jocuri tradiţionale din satul de altădată, concursuri, teatru, poezie, instrumente muzicale, cunoaşterea animalelor domestice, activităţi de prevenţie şi prim ajutor, noţiuni de protecţie şi reguli de circulaţie, grădinărit.
‘Atelierele propuse, dar şi activităţile din pauza de divertisment sunt gândite special pentru toate categoriile de vârstă şi au menirea de a promova patrimoniul cultural material şi imaterial al României’, precizează organizatorii.
Micuţii cu vârsta între 3 şi 9 ani au nevoie ‘obligatoriu’ de însoţitor. Taxa este de 150 de lei pentru un participant, pe săptămână. Taxa pentru însoţitor este de 20 de lei.
Înscrierea la ateliere se poate face şi online pe site-ul oficial al muzeului, prin trimiterea fişei de înscriere însoţită de dovada plăţii atelierului respectiv.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.