4 metode prin care „acceptăm” să fim manipulați!

Publicat de Andra Radu, 23 iunie 2020, 11:24

Programarea neuro-lingvistică (acronim internațional: NLP, după denumirea din engleză: Neuro-linguistic programming) este un ansamblu coordonat de cunoștințe și practici din domeniul psihologiei, creat de Richard Bandler și John Grinder în California, Statele Unite, în anii 1970.

Creatorii săi pretind o conexiune dintre procesele neurologice (neuro-), limbă (lingvistic) și modele de comportament învățate prin experiență (programare), și că acestea pot fi modificate pentru a atinge țeluri specifice în viață.

În același timp, sunt destui oameni care încă nu au încredere în NLP ca știință și o consideră o formă mai degrabă de manipulare decât de vindecare.

Potrivit psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), NLP poate fi rezumat ca fiind capacitatea de a ne controla stările interioare prin dirijarea propriului creier, având ca obiective următoarele: gestionarea emoțiilor, vindecarea experiențelor traumatice, depășirea convingerilor limitative, creșterea stimei de sine, rezolvarea conflictelor etc.

„În cei 7 ani de când studiez și practic NLP-ul, am ajuns o concluzie paradoxală: NLP nu este un set de tehnici de manipulare sau de vindecare, dar în același timp pot fi folosite și ca tehnici de manipulare, dar și de vindecare. Întreaga abordare a programării neurolingvistice (NLP) cu tot setul de tehnici nu este în esență nici bun, dar nici rău. Ceea ce îl definește ca fiind una sau alta este intenția celui care o folosește.

Ca orice pe lumea asta, un lucru capătă o nuanță, abia în momentul în care omul decide cum să o folosească. Să luăm focul spre exemplu. Când l-a descoperit omul, a realizat că poate să se încălzească, să se protejeze de prădători și să își pregătească hrana. Ulterior, tot omul a realizat că poate provoca incendii prin care să facă rău. Putem spune, prin urmare, că Focul este rău? Sau că este bun? Nici una, nici alta.

Doar există și atât! Focul capătă o semnificație diferită, în funcție de cum decide omul să îl folosească. Știu că există persoane care caută să învețe tainele psihologiei, indiferent de abordarea din care vine, pentru a manipula. Asta este adevărul și momentan nimic nu schimbă realitatea asta; și nu putem învinui psihologia pentru intențiile oamenilor”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Totodată, specialistul afirmă că intențiile oamenilor sunt diferite și fiecare are o motivație intrinsecă, independentă de exterior și complet în afara controlului nostru.

„Tot ce putem controla sunt gândurile, credințele, emoțiile și acțiunile proprii. De asemenea, putem alege să întoarcem spatele celor care vedem și simțim că au intenții necurate și să ne vedem de viață. Putem alege să eliminăm relațiile toxice, oamenii și situațiile toxice din viața noastră. În final, putem alege să ne înconjurăm de oameni care să aducă plus de valoare în viața noastră”, continuă psihologul.

Orice lucru poate fi folosit ca o tehnică de manipulare, dacă …

Atât NLP-ul, cât și orice alt lucru în această lume pot fi folosite oricând ca mijloace de manipulare, însă potrivit psihologului Andra Tănăsescu, manipularea psihologică negativă funcționează numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

1. Alegi să te lași dus cu zăhărelul, pentru că este mai ușor.

„Cei mai mulți se lasă manipulați, nu pentru că sunt proști, nu pentru că sunt ușor influențabili, ci pentru că sunt leneși. Este mult mai ușor să lăsăm pe altcineva să gândească și să ia decizii pentru noi. Și pentru că nu vrem să facem vreun efort, mergem după ceilalți, chiar dacă asta ne provoacă nefericire și insatisfacții.

Celălalt motiv? Dincolo de o posibilă doză de masochism, adevărul este că nu vrem să fim respinși sau judecați. Dacă majoritatea trage într-o direcție, din dorința de a fi acceptați și incluși, vom merge mai degrabă cu turma decât să alegem să avem credințe diferite, pe cont propriu. Este pur și simplu „mai simplu” așa”, declară psihologul Andra Tănăsescu.

2. Nu vrei să îți asumi nici o responsabilitate.

„Pe lângă lejeritatea și acceptarea socială pomenite mai devreme, lipsa de asumare este regină. Cum să ne asumăm noi riscul de a o da în bară? Cum să ne asumăm resposabilitatea pentru o posibilă greșeală? Cum să recunoaștem că greșim, în cazul în care ce ne-am propus nu merge? Este mult mai simplu să arătăm cu degetul. Să lăsăm riscul pentru alții.

În timp ce alții fac eforturi și riscă zi de zi, mulți stau în confortul casei lor, departe de a fi expuși oricărui risc de a fi văzuți. Și din spatele ecranelor, comentează acțiunile și efortul celor din Arenă. Iar asta nu se întâmplă doar acum. Asta a fost dintotdeauna. Oamenii se dau rotunzi puțin prea mult, îi critică prea ușor și prea repede pe ceilalți, când mulți dintre ei stau în pat, cu ochii în tavan.

Cine știe să vadă dincolo de gălăgia provocată, va ști că este doar zgomot, fără nici un pic de conținut. Cei care aleg calea ușoară, vor alege să asculte zgomotul pentru că este mai simplu”, adaugă psihologul.

3. Rămâi în ignoranță și lipsă de cunoaștere.

„Mulți oameni mi-au spus „NLP-ul este folosit pentru manipulare, nu vreau să am de-a face cu așa ceva!” Haideți să îi întreb încă o dată: Dacă nu știi cu ce se mănâncă NLP-ul, cum știi că e manipulare? Cum știi că folosește NLP și nu altceva? Cum știi să te protejezi, dacă nu știi ce folosește? E mai bine să ieși pregătit în Arenă, decât să pretinzi că știi, când de fapt nu ai habar.

Da, poate fi folosit cu scopuri negative, însă atâta timp cât știi și recunoști ce folosește, cum te-ar mai putea manipula? Tu știi deja ce vrea să facă și ai puterea (cunoașterii) de a te proteja. În plus, ai în mâini uneltele NLP prin care poți să îți creezi viața după bunul plac; evident, ținând cont de ecologia sistemului din care faci parte”, este de părere specialistul.

4. Pierzi conexiunea cu propria persoană.

„Chiar și fără studii de psihologie, poți să simți când cineva îți vrea răul, dacă ești prezent și în conexiune cu tine. Când ești aliniat cu propria persoană, nimic nu te va putea influența să îți schimbi viața în rău. Vei accepta numai ce este spre binele tău și al celor din jurul tău. Cum? Simplu! Știi ce vrei, ce ți se potrivește, ce îți aduce bucurie. Și asta este tot ce accepți în viața ta!

Este imposibil să fii dus de nas atunci când știi foarte clar cine ești, care îți sunt plusurile și minusurile și care este tipul de viață potrivit pentru tine. În concluzie, ai posibilitatea să alegi cine vrei să fii. În fiecare moment, la fiecare pas. Întrebare este, cine vrei să fii?”, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI).

4 metode de cultivare a empatiei

Publicat de Andra Radu, 24 iulie 2019, 15:06

Empatia este o caracteristică extrem de prețioasă a rasei umane, care din păcate se activează mai des în cazuri extreme și mai puțin în viața cotidiană. Empatia un element cheie al Inteligenței Emoționale, este legătura dintre sine și alții, este modul în care înțelegem noi ca indivizi ceea ce trăiesc cei din jurul nostru, modul în care putem integra diferențele dintre noi și unicitatea fiecarei persoane în sistemul nostru emoțional pentru a putea simți trăirea celorlalți ca și când ar fi a noastră.

În opinia cunoscutului hipnoterapeut Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, realizăm că suntem empatici atunci când:

• ascultăm activ pe cei din jur și ne punem în pielea lor;
• suntem sensibili și înțelegem perspectiva celuilalt;
• recompensăm și lăudam oameni;
• susținem dezvoltarea celuilalt;
• privim oamenii nu ca pe egali, ci ca fiind diverși;
• înțelegem emoția de grup ;
• construim relații valoroase;

“Empatia poate avea extrem de multe beneficii pentru sănătatea noastră mentală, pentru bunăstarea noastră de zi cu zi și ea poate fi cultivată ca orice altă caracteristică umană. Atunci când suntem empatici, înțelegem mai bine nevoile celor din jurul tău și implicit ajungem să avem relații mai eficiente, anticipăm cu o mai mare precizie acțiunile și reacțiile oamenilor cu care interacționăm, înțelegem mai bine percepția pe care și-o formează ceilalți despre noi, prin cuvintele și acțiunile noastre și facem față mai bine conflictelor interpersonale, atât acasă, cât și la serviciu. Totodată, cultivând empatia în fiecare zi, vom învăța să-i motivăm și să-i susținem pe cei din jurul nostru, să privim lumea și viața din mai multe perspective și prin asta ne îmbogățim mental și emoțional, vom face față mai ușor negativismului și greutăților vieții, întrucât înțelegem motivațiile și temerile celorlalți și, cel mai important devenim un prieten mai bun, un soț mai bun, un părinte mai bun, un om mai bun”, explică hipnoterapeutul Eugen Popa.

Cum ne dezvoltăm empatia?

Creierul este în mod natural empatic. Avem “neuroni oglindă” care ne conectează ca un Wi-Fi cu persoanele cărora le oferim atenție. Ca un mecanism de protecție, ne ajustăm automat emoțiile, mișcările și intențiile.

“Când merrgi pe stradă și vezi pe cineva cu care empatizezi, este posibil să ai impulsul de a urma aceeași direcție cu persoana respectivă, chiar dacă ar fi mai bine să iesi din calea sa. Acest lucru se datorează faptului că neuronii oglindă reacționeaz la intențiile persoanei și au “reflectat” acțiunile ei. Neuronii în oglindă îți oferă capacitatea de a “intra în pantofii altcuiva”. Când urmărești un meci al echipei tale preferate sau când vezi un cuplu îndrăgostit cum se îmbrățișează, poți să simți emoțiile lor ca și cum ai fi acolo. Emoțiile sociale, cum ar fi vinovăția, rușinea, mândria, jena, dezgustul și pofta, pot fi toate experimentate prin prisma altora. Cu toate acestea, dacă te folosești excesiv de aceste abilități cognitive pentru a permite amintirilor din trecut sau planurilor din viitor să ruleze, sau îți verifici în permanentă conturile de social-media sau e-mail, nu ești conectat la creierul tău emoțional. Practic îți suprimi empatia – capacitatea de a citi emoțiile și intențiile celorlalți. Empatia este întotdeauna acolo, doar că tu nu îi acorzi atenția meritată”, explică Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză.

Pentru a-ți crește empatia, ai nevoie de auto-control mental dar și să-ți consolidezi capacitatea de a empatiza prin practică.

4 metode prin care putem cultiva empatia în viața noastră:

1. Fii liniștit(ă), înăuntru și afară.

“Cu cât poți păstra mai multă liniște în mintea ta, cu atât mai mult îți vei auzi înțelepciunea emoțională. Meditația este o practică bună. Dacă meditația nu este o practică accesibilă pentru tine, poți încerca prin exerciții de respirație. Practică observarea atentă la intervale de cinci minute. Concentrează-te să asculți complet atunci când cineva îți vorbește”, spune specialistul.

2. Uită-te la filme care spun povesti pline de dramă sau umor.

Când te lași absorbit de povești, întărești legăturile dintre creierul tău cognitiv și cel emoțional. Teatrul poate fi o variantă chiar mai bună decât filmul deoarece atmosfera și liniștea impusă nu îți oferă condiții pentru a fi cu ușurință distras.

3. Fii atent la ce simți.

Dacă multe dintre emoțiile tale sunt în parte o reflectare a ceea ce simte o altă persoană, practicarea “conștiinței emoționale” asupra ta te va ajuta să empatizezi când te afli împreună cu alte persoane.

4. Testează-ți instinctul.

Dacă este necesar, când discuti cu altcineva, spune-i persoanei cu ce emoții se confruntă. Chiar dacă greșiți, îi va ajuta să-și identifice propriile emoții și înclinații pentru acțiune.