„Dacă suntem realiști, suntem capabili să ajungem la un acord privind prima etapă a acestor negocieri, și anume Tratatul asupra Brexit, în termen de șase până la opt săptămâni”, a declarat Barnier la o conferință ţinută în Slovenia, Bled Strategic Forum 2018.
„Marea Britanie a decis să plece în martie anul viitor”, pe 29 martie, a reamintit Michel Barnier.
„Ținând cont de procesul de ratificare, al Camerei Comunelor, pe de o parte, al Parlamentului European și al Consiliului (statele membre), pe de altă parte, trebuie să ajungem la un acord înainte de începutul lunii noiembrie. Eu cred că acest lucru este posibil „, a adăugat francezul.
Iniţial, negociatorii intenționau să convină asupra unui acord de retragere înaintea unui summit al șefilor de stat și de guvern din UE programat pentru data de 18 octombrie la Bruxelles, adică peste doar șase săptămâni.
Acum pare puțin probabil și mulți de la Bruxelles se așteaptă la un summit extraordinar în noiembrie.
Principala chestiune în suspans dintre UE și Regatul Unit rămâne granița dintre provincia britanică Irlanda de Nord și Irlanda, membră UE, graniţă a cărei revenire nu o doreşte nimeni.
Brexitul se va afla pe meniul liderilor europeni la un summit informal care va avea loc pe 20 septembrie la Salzburg (Austria).
Negociatorul șef al Celor 27, Michel Barnier, a avertizat vineri că perioada de tranziție dorită de Regatul Unit nu a fost „obţinută”.
La mai puțin de paisprezece luni până la Brexit, programat pentru 29 martie 2019, incapacitatea premierului britanic Theresa May, de a defini natura viitoarelor relații pe care le dorește între Londra și Uniunea Europeană (UE), exasperează Bruxelles-ul și resuscită tensiunile.
Regatul Unit trebuie să accepte „consecințele inevitabile” ale plecării sale, a declarat francezul Michel Barnier, negociatorul-șef al celor douăzeci și șapte, la o conferință de presă, care a avut loc vineri, 9 februarie, la Bruxelles.
După două zile de discuții interne, guvernul britanic trebuia să-şi prezinte alegerile în dosarul care ar fi trebuit să fie cel mai simplu: perioada de tranziție care, la cererea Londrei, trebuie să mențină un statu-quo de douăzeci și una de luni pentru a evita un șoc brutal și pentru a negocia un viitor acord comercial. De cealaltă parte a Canalului Mânecii, cercurile de afaceri manifestă o nerăbdare crescândă din cauza incertitudinii.
Dar Downing Street, paralizat de pozițiile ireconciliabile ale diverșilor miniștri conservatori, nu a făcut nicio declarație oficială. Această perioadă de tranziție „nu este dobândită”, a avertizat Michel Barnier, afirmaţie care a dus la deprecierea lirei sterline.
Reprezentantul Celor 27 a declarat că a avut „dificultăți în înțelegerea” reticențelor Londrei”, deoarece însăși Marea Britanie este cea care a cerut o perioadă de tranziție”. Între martie 2019 și sfârșitul anului 2020, țara, formal în afara UE, va fi exclusă din deciziile adoptate, dar va trebui să respecte în continuare normele europene, în contrapartidă cu dorința sa de a avea acces la piața unică.
Pentru a-și liniști miniștrii eurofobi, care văd în această situație o „vasalizare” a țării, d-na May solicită angajamente. Ea dorește să-i priveze de unele drepturi sociale pe europenii care vor intra în Regatul Unit după 29 martie 2019.
În plus, Londra dorește să se poată opune noilor reguli europene pe care le-ar considera contrare intereselor sale. În cele din urmă, Regatul Unit dorește să poată beneficia de noile inițiative ale UE în materie de justiție și poliție, cum ar fi cooperarea transfrontalieră pentru a vâna criminalii.
„Am câteva dificultăți în a înţelege, ca să fiu absolut sincer”, a spus dl.Barnier, reamintind că Londra dorește să se rupă complet de UE din 2021.
Joi, s-a ridicat tonul între Londra și Bruxelles atunci când Davis Davis, ministrul pentru Brexit, a pus la îndoială „buna-credință” a negociatorilor europeni și tactica lor „nepoliticoasă”, ca urmare a publicării în presă un document al UE care prevede posibilitatea sancțiunilor împotriva Londrei în cazul nerespectării normelor europene în timpul tranziției.
Pentru dl.Barnier, această precauție urmează doar „logica” potrivit căreia accesul la piața unică este permis pentru o perioadă suplimentară de douăzeci și una de luni numai în anumite condiții. „Sincer, nu există nicio voință de a pedepsi”, a adăugat el ca răspuns la acuzațiile potrivit cărora el ar încerca să încetinească negocierile pentru a spori presiunea asupra Londrei.
Impasul legat de problema frontierei irlandeze alimentează, de asemenea, tensiunea. UE i-a informat pe britanici că proiectul de acord Brexit ar prevedea menținerea Irlandei de Nord (atașată Regatului Unit) pe piața unică europeană și în Uniunea vamală. Exact ceea ce d-na May exclude pentru Regatul Unit. Decizia Londrei de a părăsi piața unică „ar face inevitabile controalele la frontiere”, a spus Barnier, reamintind că UE este garantul acordurilor de pace din Irlanda, care ar fi repuse în cauză de o restabilire a unei frontiere.
Problema irlandeză ilustrează cel mai flagrant contradicția poziției britanice: să părăsească piața unică (pentru a-i satisface pe eurofobi) fără a reface o frontieră (pentru a menține economia). Dar această împărțire a cercului vizează de fapt întreaga țară. Incapabilă, din motive întemeiate, să rezolve ecuația, d-na May este redusă la repetarea unor formule goale, cum ar fi dorința ei de a stabili un „parteneriat profund și privilegiat” cu UE.
Ca o ilustrare a acestei schizofrenii în evoluţie, o „notă tehnică”, publicată vineri de „Financial Times”, solicită țărilor partenere ca din aproximativ 700 de acorduri de cooperare semnate de UE să ia în considerare, în perioada de tranziție, adică după Brexit, calitatea Regatului Unit de membru UE. În timp ce Londra dorește să beneficieze în continuare de aceste texte, care acoperă domenii atât de diverse precum transportul aerian, schimbul de date sau drepturile de pescuit, țările terțe nu vor mai fi legate de un stat care a părăsit UE. Confruntată cu coșmarul negocierii acestor tratate în mod individual, Londra dorește ca țările terțe să fie de acord să includă Regatul Unit în toate mențiunile referitoare la termenul „stat membru al UE” în aceste texte. O controversă care contrazice un alt slogan al d-nei May: „Brexit înseamnă Brexit”.
Perioada de tranziție solicitată de Marea Britanie după plecarea din UE „nu este dobândită” în cazul în care dezacordurile vor persista în mai multe chestiuni-cheie, a avertizat negociatorul-șef al UE, Michel Barnier.
„Având în vedere aceste dezacorduri, tranziția nu este dobândită”, a declarat Barnier la o conferință de presă de la Bruxelles, după ce a enumerat trei puncte principale de divergenţe dintre negociatorii ambelor părți.
Francezul, care s-a dus la Londra pentru a se întâlni cu omologul său britanic David Davis și cu premierul Theresa May, a declarat că are „dificultăți în înțelegerea” diferențelor de poziție, deoarece chiar Regatul Unit este cel care a cerut o perioadă de tranziție”.
„Regatul Unit a insistat să se găsească un acord pentru această perioadă de tranziție în martie, dar în același timp interlocutorii noștri ne-au spus despre o serie de neînțelegeri pe care eu le consider substanţiale”, a explicat dl. Barnier.
UE solicită ca în perioada de tranziție, pe care o dorește de la data Brexitului – sfârșitul lunii martie 2019 – până la sfârșitul anului 2020, legislația europeană să continue să se aplice în cazul Regatului Unit. Care nu ar mai participa la deciziile luate acum în 27 de membri.
Dl Barnier a prezentat trei puncte de divergență.
Primul se referă la dreptul cetățenilor europeni. Deşi Londra recunoaște principiul liberei circulații a persoanelor în timpul perioadei de tranziție, ea nu dorește să acorde aceleași drepturi cetățenilor sosiţi în perioada de după expirarea termenului precum celor care au venit în Marea Britanie înainte de Brexit.
În plus, guvernul britanic dorește să continue să se poată opune noilor reguli votate în perioada de tranziție, dacă acestea nu-i convin.
În fine, în ceea ce privește justiția și afacerile interne, el dorește să continue să participe la anumite dosare ale UE, a declarat Michel Barnier.
„Sincer, sunt surprins de aceste dezacorduri, pozițiile Uniunii Europene sunt foarte logice”, a insistat negociatorul-șef, pentru care Regatul Unit trebuie să accepte „consecințele inevitabile” ale plecării sale.
UE, la rândul său, solicită protecția „integrității” pieței sale unice în perioada de tranziție, pe parcursul căreia Regatul Unit va continua să participe la piața comună și la Uniunea vamală.
„Dacă aceste dezacorduri ar persista, ar exista o problemă în mod sigur. Eu sper că vom putea rezolva aceste dezacorduri în următoarele runde”, a asigurat totuşi Michel Barnier.
Premierul britanic Theresa May anticipează că țara sa va avea de plătit o sumă de până la 50 de miliarde de lire sterline (54,5 miliarde de euro) Uniunii Europene pentru angajamentele asumate înainte ca țara sa să decidă că părăsește blocul comunitar, a dezvăluit publicația The Sunday Times, citată de EFE.
Guvernul britanic este dispus să plătească Bruxelles-ului între 7 și 17 miliarde de lire pe an (între 7,63 și 18,53 miliarde de euro) pe o perioadă de trei ani, cu scopul de a termina plățile înainte de următoarele alegeri generale britanice, programate pentru 2022, scrie cotidianul britanic.
Negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a deplâns în această săptămână lipsa de claritate a Londrei în aspectele-cheie ale dialogului, precum dispoziția sa de a-și respecta angajamentele deja asumate în bugetul comunitar.
Potrivit unei surse apropiate șefei guvernului de la Londra, citată de The Sunday Times, May va pune o primă ofertă financiară pe masa de la Bruxelles în octombrie, după congresul Partidului Conservator britanic, pentru a evita criticile venite din partea celei mai eurosceptice aripi a formațiunii sale la această reuniune a Tory.
Politiciana conservatoare speră să-și recupereze relevanța politică la congresul Partidului Conservator, după ce a avut de suferit în urma alegerilor anticipate din iunie, la care a pierdut majoritatea absolută în parlament.
Uniunea Europeană şi Marea Britanie încep luni a doua rundă de negocieri pe tema Brexit-ului, o rundă care va dura patru zile şi în care vor fi abordate subiecte precum drepturile cetăţenilor, acordul financiar şi frontiera cu Irlanda de Nord, relatează EFE.
Negociatorul UE pentru Brexit, Michel Barnier, îl va primi luni la ora locală 09:15 (07:15 GMT) pe ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, pentru deschiderea negocierilor, potrivit agendei publicate de executivul comunitar.
Începând de luni după-amiază, ştafeta va fi preluată de trei grupuri de negociatori care au fost create pentru a aborda drepturile cetăţenilor, acordul financiar şi alte teme ale ‘divorţului’, precum şi de coordonatori, care se ocupă de chestiuni având legătură cu Irlanda de Nord şi cu ‘gestionarea’ acordului de ieşire din UE.
Reuniunile la nivel înalt se vor prelungi marţi, miercuri şi joi, zi în care se va încheia runda de negocieri cu o sesiune plenară între participanţi şi o conferinţă de presă la care vor participa cel mai probabil Barnier şi Davis.
Aceasta este prima rundă de negocieri dedicată exclusiv stabilirii termenilor ieşirii Marii Britanii din UE, în condiţiile în care prima rundă, desfăşurată la 19 iunie, a fost organizată pentru a pune la punct calendarul şi modalitatea de lucru în ceea ce priveşte negocierile, care vor avea loc lunar, timp de o săptămână, la Bruxelles.
Prioritatea celei de-a doua runde este de a stabili drepturile pe care le vor avea cetăţenii europeni în Marea Britanie şi britanicii în UE, de a încheia un acord pe tema obligaţiilor financiare ale Londrei – şi posibil şi ale Bruxellesului – după ieşirea britanicilor din UE şi soluţionarea situaţiei Irlandei de Nord, în sensul evitării impunerii unei frontiere ‘stricte’ cu Republica Irlanda.
Bruxellesul cere ‘progrese suficiente’ în toate aceste domenii înainte de a începe negocierea unei relaţii viitoare între ambele părţi, punct special de interes pentru Londra. Chestiunea cea mai controversată este în prezent acordul financiar, în legătură cu care şeful diplomaţiei britanice, Boris Johnson, a declarat săptămâna trecută că UE visează dacă îşi închipuie că ţara sa va plăti o sumă exorbitantă. Potrivit mai multor calcule, Londra ar datora UE o sumă cuprinsă între 60 şi 100 de miliarde de euro.
În plus, UE speră să înceapă să discute şi despre alte chestiuni, cum ar fi ieşirea britanicilor din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom). Obiectivul Bruxellesului este ca negocierile să se încheie în toamna anului 2018, pentru ca toate părţile să poată ratifica acordul înainte de 29 martie 2019, dată care ar respecta termenul de doi ani prevăzut de tratatele europene pentru ieşirea unui stat membru din blocul comunitar.
Europa este încă departe de a dispune de o piaţă unică digitală, însă se depun eforturi în acest sens. Acest domeniu reprezintă o prioritate pentru Parlamentul, Consiliul și Comisia Europeană, deoarece poate duce la relansarea economiei şi implicit la crearea de noi locuri de muncă. Potrivit unui studiu, piaţa unică digitală ar putea genera 260 de miliarde de euro.
Comisarul european pentru piața internă, Michel Barnier, spune că pentru ca acest lucru să se întâmple ar trebui luate o serie de măsuri, cum ar fi desființarea tarifelor de roaming, promovarea comerțului electronic, asigurarea accesului liber la internet pentru utilizatori, un tratament egal faţă de furnizorii de servicii şi o mai bună protecție a datelor.
Dacă comerţul electronic ar reprezenta 15% din comerţul din interiorul pieţei unice, în loc de 5 procente, am avea un câştig suplimentar de 1,7%. Telecomunicaţiile, serviciile online şi drepturile de autor sunt trei domenii în care am făcut progrese mari atât pentru consumatori, cât şi pentru întreprinderi. Prin implementarea facturii electronice şi semnăturii electronice am putea economisi în fiecare an, prin digitalizare între 50 şi 71 miliarde de euro, bani care ar putea fi dirijaţi spre alte investiţii.
Comisarul european pentru piața internă, Michel Barnier a mai spus că în prezent, doar 14% din întreprinderile mici și mijlocii din Uniunea Europeană fac comerț on-line. Unul dintre scopurile pieței unice digitale este înlăturarea barierelor din calea tranzacțiilor online, astfel încât de exemplu, un român să poată cumpăra cu ajutorul internetului un produs din Germania, Italia sau orice altă ţară.
Intensificarea comerțului electronic ar putea genera beneficii concrete pentru consumatori, cum ar fi prețuri mai scăzute, o ofertă mai variată și o mai bună calitate a bunurilor și a serviciilor.
Piaţa unică digitală ar trebui să fie pusă în practică până la sfârşitul lui 2015. Un pas extrem de important a fost făcut în această vară când Uniunea Europeană a decis reducerea tarifele de roaming cu peste 50%.
România mai are de lucru la acest capitol. În prezent, doar 46% dintre români au acces la internet, deşi viteza de conectare este printre cele mai mari. România întrece Statele Unite ale Americii, Germania, Norvegia, Japonia, dar şi multe alte ţări dezvoltate.
Comisia recomandă principii pentru protecția consumatorilor de jocuri de noroc online
Publicat de Andrei Cretoiu,
18 iulie 2014, 12:00 / actualizat: 21 iulie 2014, 9:21
Comisia recomandă o serie de principii pentru asigurarea unei protecții eficace a consumatorilor care utilizeazaserviciile de jocuri de noroc online.
Recomandarea Comisiei stabilește o serie de principii pe care statele membre sunt invitate să le integreze în reglementările naționale privind jocurile de noroc
Claudia Ruse de la Bucuresti Fm ne prezinta mai multe informatii despre aceasta recomandare a comisiei Euroipene in rubrica Euranet de astazi
Această recomandare încurajează statele membre să garanteze un nivel ridicat de protecție pentru consumatori, jucători și minori, prin adoptarea unor principii care să se aplice serviciilor de jocuri de noroc online și care să asigure activități responsabile de publicitate și sponsorizare a acestora.
Vicepreședintele Michel Barnier, responsabil cu piața internă și serviciile spune ca 75 la sută dintre cetațenii Uniunii europene care au mai puțin de 17 ani folosesc internetul si acestei categorie de vârsta trebuie să – i se acorde o atenție deosebită.
”Trebuie deci ca Uniunea Europeana să cadă de acord asupra unei norme comune de protecție a minorilor și a publicului vulnerabil. Aș dori să sensibilizăm mai mult părinții, să-i obișnuim cu instrumentele care blochează accesul la anumite site-uri web, să încurajăm elaborarea unor principii și instrumente comune care să permită operatorilor să filtreze conținutul on-line, atunci când este vorba de jocurile de noroc si să reusim să sensibilizăm publicul in general în ceea ce priveste pericolele acestor jocuri de noroc on-line.”
Principiile au drept obiectiv protejarea sănătății și reducerea la minimum a eventualelor prejudicii economice care ar putea rezulta din comportamente de joc compulsive sau excesive .
Vicepreședintele Michel Barnier, responsabil cu piața internă și serviciile invită statele membre, dar și operatorii de jocuri de noroc online, să asigure un nivel ridicat de protecție pentru consumatorii din întreaga UE în cadrul acestui sector digital cu creștere rapidă.
”Primul obiectiv este respectarea dreptului European, al doilea intărirea supravegherii și favorizarea cooperarii administrative. Pentru a asigura respectarea regulilor la nivel national ca și la nivel European avem nevoie de autorități de reglementare competitive care să coopereze stâns. Iată de ce solicităm statelor membre, acolo unde nu s-a făcut deja, să inființeze autorități de reglementare care să aibă competente clare și care să dispună de mijloace suficiente.”
De asemenea, statele membre sunt invitate să desfășoare campanii de sensibilizare cu privire la jocurile de noroc și la riscurile aferente acestora, precum și să strângă date cu privire la deschiderea și închiderea conturilor jucătorilor și la încălcările normelor privind comunicarea comercială. Recomandarea reprezintă unul dintre elementele esențiale ale planului de acțiune al Comisiei privind serviciile de jocuri de noroc online, adoptat în 2012.
Recomandarea invită statele membre să informeze Comisia în legătură cu măsurile adoptate în urma recomandării în termen de 18 luni de la data publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Comisia va evalua măsurile adoptate de statele membre în termen de 30 de luni de la publicare.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
