Din tainele stupului de albine

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 august 2022, 09:38 / actualizat: 18 august 2022, 16:07

Inspirația acestui dialog purtat cu unul dintre cei mai pasionați apicultori, Ion Bodnariu, a venit odată cu invitația de a participa la un eveniment organizat de Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” la a doua ediție a Târgului de miere – Retezatul stupilor.

La târg, apicultori veniți din toată țara au vorbit despre beneficiile mierii și importanța albinei pentru întreaga omenire, pornind bineînțeles, de la pasiunea lor pentru stupărit. Ca să devii apicultor, trebuie să înțelegi viața stupului și, mai ales, să faci echipă cu albinele lucrătoare, ne spune domnul Ion Bodnariu, apicultor de o viață.

Foto: Ion Bodnariu

Foto: Ion Bodnariu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Ion Bodnariu

Foto: Camelia Teodosiu

Foto: Ion Bodnariu

Foto: Ion Bodnariu

Foto: Ion Bodnariu

Foto: Camelia Teodosiu

Știați că, anual, la nivel mondial, sunt produse aproximativ peste 1,5 milioane de tone de miere de albine, cei mai mari producători fiind China, Turcia și Statele Unite ale Americii?

Țara noastră se află printre primii producători de miere de albine la nivelul Uniunii Europene, cu o producție medie anuală situată între 22.000 și 24.000 de tone. Deși producem o cantitate însemnată, consumul de miere în țara noastră este  de doar 500-600 de grame pe locuitor, anual, adică de trei ori mai mic decat media europeană.

Am fost interesată să aflu de la domnul Ion Bodnariu, un apicultor pasionat și respectat de toți cei care îl cunosc, cât mai multe din tainele stupului de albine.

Autor: Camelia Teodosiu

Martinii de iarnă

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 3 februarie 2020, 09:19 / actualizat: 3 iulie 2023, 19:11

Începutul lunii februarie (1-3 februarie) stă sub semnul sărbătorilor numite Martinii de iarnă. Numărul trei, câţi sunt ei, nu e întâmplător, când e vorba de credinţă, iar ţinerea lor la patruzeci de zile după Crăciun, iar nu e pură întâmplare. Primul Martin se serbează în Ajunul Întâmpinării Domnului, de Sfântul Trifon, al doilea de Stretenie, adică la Întâmpinarea Domnului şi al treilea după, în ziua de Simion bătrânul, „cel care a întâmpinat pe Domnul nostru Iisus Hristos”.

(varianta radiofonică a rubricii)

Cum sărbătoarea celor trei zile se suprapune şi peste sfârşitul Filipilor de iarnă, este de netăgăduit că gândul nostru trebuie să fie contra jivinelor care aduc stricăciuni la casa omului.

Lazăr Şăineanu în „Încercări asupra semasiologiei limbii române (Bucureşti, 1887, p. 176) ne decodează numele ursului: „Martie e numele popular al ursului, numit şi Gavrilă sau Vasilică”. Dar, B. P. Hasdeu aduce un element în plus: „ursului poporul îi zice Martin, ursoaicei – Ancuţa”.[1]

În ziua de Stretenie ursul îşi părăseşte bârlogul. De găseşte cald afară, îşi strică bârlogul, semn că n-are să mai fie mult frig, dacă nu e cald, ursul nu-şi părăseşte bârlogul, pentru că ştie că are să fie frig de acum înainte.

Cum vara şi iarna s-au luat la trântă din Ziua de Stretenie, sigur Moş Martin ştie bine cum va fi vremea şi mai ales cum va fi mierea, că dacă la stretenie a picurat din streaşină, mierea se va înăcri, dacă a fost frumos, atunci stupilor le va merge bine. Cum vorba dulce mult aduce, până şi vremea poate fi îmblânzită.

În poveştile româneşti este de regăsit şi imaginea ursului şi a ursarilor, cei care umblă cu ursul, îl pun să joace şi-i cântă:

Joacă bine,

Mă Martine,

Că-ţi dau pâne

Cu măsline

Şi inele

Şi mărgele,

Să te-mpodobeşti cu ele.

  Până şi ursul poate fi dresat, ni se spune, şi joacă de se cutremură pământul.

Ar fi şi vorba: Plimbă ursul! spusă cuiva care uită să oprească şirul minciunilor.

Mai puţin este ştiută expresia: A dat de mierea ursului – spusă despre un tânăr care a început a umbla după femei.

Text și lectură:  Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a  Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

[1]  B. P. Haşdeu, Etymologicum Magnum Romaniae, Dicţionarul limbii istorice a românilor, tom II, Bucureşti, Editura Socec, 1887, p. 1149.

Înlocuitorii naturali ai zahărului

Publicat de Andra Radu, 25 iunie 2019, 13:31

Oamenii de știință numesc zahărul „moartea albă”. După consumul de carne, cel de zahăr ocupă primul loc în deteriorarea calității vieții și în scurtarea duratei de viață. Zahărul consumat din obișnuință este considerat chiar un drog, ce poate da dependență.

Pentru a evita consumul excesiv de zahăr, putem să îl schimbăm cu înlocuitori naturali

Zahărul nerafinat (brun sau negru)

Zahărul brut (brun) este mai închis la culoare şi are o formă mai neregulată. Pentru prăjituri, cozonaci sau alte dulciuri, zahărul brut se comportă la fel că şi cel obişnuit, însă are punctul de topire mai jos, face mai puţină spumă şi este mult mai sănătos decât zahărul rafinat. Zahărul brun cuprinde urme de melasă (care conţine la rândul ei minerale) de la materia brută la trestia de zahăr.

Siropul de agave – Conţine vitaminele B, C, D, E , calciu, fosfor, fier, potasiu, magneziu, seleniu şi crom. Este recomandat diabeticilor, datorită poziţiei joase pe scara glicemică.

Siropul de orez – Se obţine din orez brun prajit. Conţine magneziu, fosfor, mangan, potasiu şi zinc.

Siropul de tapioca- Rădăcinile de tapioca produc mai multă energie (ca hrană) pe unitatea de teren decât orice altă cultură. Frunzele furnizează vitamine și proteine.

Extractul de ștevie – Este de 300 de ori mai dulce ca zahărul și are zero calorii, indice glicemic zero, putând fi folosit și de diabetici.

Xylitolul – Este un îndulcitor extras din cocenii de porumb. Are un indice glicemic foarte scăzut și este cunoscut pentru efectul său antibacterian.

Siropul de arţar – Poate fi folosit ca îndulcitor pentru cafea sau ceai sau ca topping pentru diferite dulciuri, dar și ca ingredient al unor sosuri pentru diverse preparate culinare.

Fructele proaspete – Conțin o proporție ideală a diferitelor tipuri de zaharuri.

Mierea – Este un îndulcitor ideal pentru ceaiuri, lapte și sucuri.

8 alimente pentru un somn liniștit

Publicat de Andra Radu, 16 mai 2019, 14:54

Pe zi ce trece tot mai mulți dintre noi ne plângem de lipsa somnului și a odihnei. Chiar dacă încercăm să mergem la somn la o oră rezonabilă, nu reușim să adormim.

Astfel, s-a aflat că anumite alimente consumate seara te pot ajuta să ai un somn liniștitor și adânc.

Iată câteva dintre alimentele care îmbunătățesc calitatea somnului:

1. Bananele – aceste fructe au o concentrație mare de magneziu și potasiu, despre care s-a dovedit că au un rol important în inducerea unui somn liniștit.

2. Laptele – toată lumea a auzit deja că un pahar de lapte călduț băut înainte de culcare te va ajuta să dormi mai bine. Cantitatea mare de calciu pe care o conține ajută la relaxarea mușchilor și la echilibrarea producției de melatonină.

3. Migdalele – sunt și ele o sursă excelentă de magneziu.

4. Salată verde – conține lactucarium, un nutrient care oferă o stare de relaxare.

5. Miere – o linguriță de miere înainte de culcare, dizolvată într-o cană de lapte călduț, va scădea nivelul de orexină, un neurotransmițător care ne ține permanent în alertă.

6. Fasolea – are de asemenea un conținut important de triptofan și fibre, fiind o alternativă vegetariană pentru o cină sățioasă.

7. Carnea de pasăre – dintre care carnea de curcan are conținutul cel mai mare de triptofan.

8. Semințele (dovleac, susan, floarea soarelui) și nucile – sunt de asemenea bogate în proteine și triptofan.

Miere de albăstrele, cu menta sau coriandru la cel mai dulce târg de lângă Timişoara.

Publicat de Dan Boanţă, 10 martie 2019, 09:53

La Ghiroda, lângă Timişoara, apicultorii din mai toate regiunile ţării se adună, în fiecare primăvară, la un târg ajuns la cea de-a noua ediţie. Pe langă faptul că au ocazia să-şi vândă şi să-şi promoveze produsele, ei pot să şi cumpere diverse materiale şi unelte necesare stupinei.

Cât depre cei care vor să achiziţioneze miere veritabilă şi produse derivate, unele dintre ele cu adevarat speciale, au de unde alege.

“Am venit cu siropuri din miere si diverse plante. La mierea curată, făcută de noi, adăugăm petale de trandafir, merişor, muguri de brad, afine sau iarba stupinei. Totul este natural. Se pot consuma ca atare sau adăugate într-un pahar cu apă”, explica pentru opiniatimisoarei.ro unul dintre expozanţi.

“Mierea este, în sine, un produs care sprijină sănătatea. Noi adăugam seminţe sau fructe uscate care o transformă într-un produs bun pentru tot felul de afecţiuni. Cu specific, de la depresie sau dureri de stomac, la tuse sau anemie” , completaza un altul.

Pe lângă sortimentele obişnuite de miere, la Târgul de la Ghiroda cumpărătorii descoperă miere cu albăstrele, mentă, cimbrişor de munte, anghinare sau coriandru. Pe toată perioada târgului au loc spectacole folclorice şi schimburi de experienţă despre apicultură.

Târgul apicol e deschis si duminica, pana la orele 14.00, iar intrarea este liberă.

Miere, pe lângă corn și lapte!

Publicat de adinaiftime, 6 ianuarie 2018, 19:00

De la toamnă, copiii din şcoala primară şi de la grădiniţă vor primi gratuit miere, pe lânga corn şi lapte. Este vorba de un program guvernamental, potrivit secretarului de stat în Ministerul Agriculturii, Sorin Roşu-Mareş:

Avem un program care se adresează elevilor preşcolari şi şcolari pentru ciclul I până în clasa a IV-a, astfel încât să beneficieze de câte un borcan de 250 de grame pe lună.

Nu vrem să dăm în fiecare zi un pacheţel de miere, ci să dăm o dată la lună un borcan de miere pentru a încuraja acest consum şi pentru a ajutora crescătorii de albine, apicultorii respectivi.

Zilele bubatului

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 4 decembrie 2017, 09:25 / actualizat: 4 decembrie 2017, 10:34

Sunt anumite sărbători, care sunt respectate în mod deosebit de către femei. Încălcarea interdicţiei atrage după sine necaz răsfrânt asupra a ceea ce femeia preţuieşte cel mai mult: copilul, răcoarea sufletului său.

(varianta audio a rubricii)

Sărbătoarea bubelor, între 4 şi 6 decembrie (trei zile, amintind de trinitatea care poartă pavăza binelui) este şi azi de temut în viaţa familiei. Bubatul, se ştie, este de trei feluri: mic, mijlociu şi mare. De trei feluri, cât trei zile respectate. Femeile fac semnul crucii (tot trei însemne de credinţă) pe corpul copiilor, le ung faţa cu miere, cu apă în care s-a topit zahăr, ca să fie feriţi de boală. Pentru a îmbuna răul se face plata rituală, se dau ofrande: turtele Barburii – turte de nucă, unse cu miere. Este credinţa că e bine una să se dea „de pomană la copii”, cealaltă se pune la streaşina casei. Lângă casă se mai pune o cofă cu apă, în credinţa că, atunci când va trece vărsatul (zis astfel de la Varvara, Sfânta Mare Muceniţă celebrată la 4 decembrie), să mănânce din turta pusă la streaşină, să bea apă din cofă şi să plece, mai departe, la altă casă.
Această sărbătoare a impus şi un alt termen: îmbărburarea. Conform explicaţiei culeasă de Th. Speranţia ar însemna „a înmuia un pai în miere şi a face cruce copilului în frunte, pe obraji, pe barbă, pe piept, pe braţ etc.). Se zice: „Cruce, că iasă vărsatul dulce!”.Cum bubatul face faţa roşie, iritată nefiresc, a rămas şi vorba spusă cuiva care este roşu la faţă (de oboseală, sau de ruşine): „e îmbărburat la faţă”. Obrazul să fie curat, că se ştie: Feţişoara mărită fetişoara.

La 5 decembrie se sărbătoreşte Sfântul sau Sfânta Sava. În „Vieţile Sfinţilor” apare în ipostaza de sfânt. Ar fi şi o explicaţie: „Fericitul copil Sava, mergând la mănăstire, a luat chipul îngeresc, fiind atunci abia de opt ani…” copiii au chip îngeresc, iar îngerilor nu li se ştie sexul. Sunt îngeraşi!
În zilele bubatului, grija cea mare este pentru copii, pentru a-i feri de boli. „În această zi femeile împart trei turtiţe necoapte, o strachină de fasole nefiartă, o sticlă cu vin şi un caier de lână sau de cânepă. Aceasta ca să fie bubatul bun, şi anume: bun ca pâinea şi ca vinul, moale ca boabele de fasole şi ca lâna”.
Copiilor le porţi de grijă de când îi gândeşti. Aşa că sărbătoarea se ţine de către femei pentru a avea naşteri uşoare. Şi dacă se dă pomană rituală amintind de forma bubelor (fasolea nefiartă), copiilor nu li se permite să mănânce seminţe de dovleac, boabe de porumb sau de fasole, ca să nu facă bubatul.
Grija copiilor o poartă părinţii în această zi. Copilul fericit este unul sănătos şi cu voile făcute, iar când sărbătorile se-apropie nerăbdarea creşte.

Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

Producţia de miere obţinută de apicultorii harghiteni este sub aşteptări

Publicat de adinaiftime, 26 august 2017, 10:20

Aceasta a fost influenţată de vremea nefavorabilă înregistrată mai ales la începutul sezonului.
Reprezentantul apicultorilor din zona Odorhei, Adam Jozsef, a declarat azi, pentru AGERPRES, că începutul de sezon a fost foarte dificil din cauza temperaturilor scăzute şi chiar a ninsorilor, motiv pentru care producţia de miere a fost una redusă.
Potrivit sursei citate, apicultorii din Harghita care nu au plecat în pastorală au obţinut, în unele situaţii, miere doar pentru hrănirea albinelor, producţia la nivelul judeţului fiind sub aşteptări.
În ceea ce priveşte apicultorii care au plecat în pastoral, Adam Jozsef a spus că situaţia a fost salvată de cantitatea de miere obţinută la floarea soarelui, care a fost una bună.
În ceea ce priveşte preţul mierii, apicultorul harghitean a punctat că acesta este unul scăzut.
Şi anul trecut a fost unul dificil pentru apicultorii harghiteni care s-au plâns de producţia foarte redusă de miere, tot din cauza vremii nefavorabile.

Sursa: Agerpres

Prima ediţie a Târgului „Produs în Arad” şi-a deschis porţile pentru vizitatori

Publicat de adinaiftime, 19 august 2017, 08:30

S-a dat startul primei ediții a Târgului „Produs în Arad”, un eveniment organizat de Consiliul Județean Arad, în parteneriat cu Primăria Municipiului de pe Mureş, Centrul Municipal de Cultură și Centrul Cultural Județean, în cadrul Zilelor Aradului.

Târgul se desfășoară în perioada 18 – 20 august, în Piața Avram Iancu.

Vizitatorii pot cumpăra miere din 6 regiuni ale judeţului, vinuri din Podgoria Aradului, plante aromatice, condimente, siropuri și ceaiuri, clătite de Moneasa, langoși de Drăuț, înghețată, gemuri, sucuri, plăcintă de Turnu, celebra Pita de Pecica sau produse de artizanat, flori şi cactuși.

„Ne-am implicat în acest târg pentru că la Zilele Aradului punem în valoare produsele Aradului. Eticheta „Produs în Arad” este un brand cu care ne identificăm, care asigură un sentiment de încredere față de calitatea produselor”, a declarat Sergiu Bîlcea, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad.

În Piața Avram Iancu a fost organizată şi o Alee a Gusturilor unde meșteri ai bucătăriei tradiționale gătesc bucate specifice zonei lor geografice.

Apicultorii își vând stupii din cauza pierderilor

Publicat de Mihaela Costache, 26 aprilie 2017, 14:30

În ultima perioadă, cel puțin un sfert din familiile de albine au murit ca urmare a schimbărilor climatice. Astfel, producțiile au înregistrat minime istorice, iar apicultorii au suferit pierderi mari.
Vicepreședintele Asociației crescătorilor de albine din județul Mureş, Cristina Cojocaru, spune că în aceste condiții tot mai mulți apicultori au fost nevoiți să își vândă stupinele:

„Cel mai mult ne afectează acum compromiterea salcâmului, care nu va fi cules și vor trebui din nou să fie hrănite albinele, pentru ca să supraviețuiască. Și depinde de apicultor dacă vrea să își salveze stupina, ținând cont că nici anul trecut nu a fost unul grozav, mulți sunt dezamăgiți, nu știu câți vor continua această activitate. Mulți vând albine în anul acesta, foarte puțini cumpără, deci cred că încet-încet vor renunța, și e păcat pentru că afectează și celelalte domenii din agricultură.”

Probleme din cauza frigului au fost în aproape toată țara, chiar și în sud.
În județele Gorj și Vâlcea salcâmii nu au mai înflorit, doar județul Dolj este favorabil pentru deplasarea stupilor de albine.
Apicultorul Tofalvi Melinda susține că în județul Harghita a apărut și o altă problemă, animalele care mănâncă florile, astfel că albinele nu mai au ce poleniza:

„Cu vremea asta, a fost stresant pentru albine și, fiind sfârșit de iarnă, rezervele de hrană sunt la limită. Și la noi, producțiile mult sub medie, în ultimii trei ani. Dar și baza meliferă este suprasolicitată. Baza meliferă o avem pentru 40, maximum 50 de familii la un loc, e prea mult pentru zona asta, pentru că și bovinele și oile, tot pe aceleași pășuni sunt, și acolo nu mai sunt flori.”

Și anul trecut, vremea rece și ploioasă a determinat scăderea producției de miere cu până la 70 la sută.
În județele din centrul țării, producțiile de miere de salcâm, rapiță și polifloră au fost aproape inexistente în 2016. Doar apicultorii care s-au deplasat în sudul țării pentru tei și floarea soarelui și-au amortizat cheltuielile.
În pofida unui an slab, deocamdată prețurile la miere nu s-au schimbat, respectiv 22 de lei kilogramul la polifloră și 30 de lei la cea de salcâm.

Valeriu Russu – Radio Mures

Produsele alimentare româneşti respectă standardele de calitate în vigoare

Publicat de Mihaela Costache, 11 aprilie 2017, 09:30

Produsele alimentare româneşti respectă standardele de calitate în vigoare – după cum reiese din testele făcute de experţii sanitar-veterinari şi pentru protecţia consumatorului.

Au fost verificate 175 de probe de lapte, carne, miere, conserve, legume şi fructe din 11 hipermarketuri.

Marfa provenea din ţări ale Uniunii Europene, precum Germania, Spania Italia, Franţa şi Danermarca.

La analizele de laborator nu au fost găsite depăşiri ale valorilor înscrise pe eticheta obligatorie.

Singurul produs la care s-a descoperit o depăşire a procentului de fructoză admis şi a fost retras de pe piaţă, deşi nu punea în pericol sănătatea umană, a fost un tip de miere polifloră din Franţa

„Dintr-un lor de 11 probe analizate unul s-a dovedit a fi neconform cu o depășire de peste 50% cu un coefficient enzimatic care ne precizează condiția fructozei, fructoza fiind principal component chimică care se regăsește în miere. De menționat că această depășire nu produce un efect imediat asupra stării de sănătate, dar este o depreciere calitativă care produce la rândul lui o depreciere asupra structurii produsului”, a declarant preşedintele ANSVSA, Geronimo Brănescu.

Între timp, Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a adresat o scrisoare omologilor săi din Italia, Belgia Olanda şi Franţa în care le solicită să permită experţilor din ţara noastră să preleveze probe din produsele lor alimentare pentru a verifica dacă cele de la noi au într-adevăr un standard inferior, aşa cum s-a vehiculat.

Seceta din acest an a afectat domeniu apicol

Publicat de Stefania Grigore, 16 septembrie 2014, 09:03

Producţia de miere s-a redus la jumătate, din cauza lipsei de precipitaţii în vestul ţării şi a ploilor excesive din sud.
Consecinţele nu au întârziat să apară.
Preţul mierii a urcat deja cu 10-15 procente, a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea.

Apicultorii îşi pun mari speranţe în Târgul Naţional al Mierii, organizat de vineri până duminică, pe Platforma Apicolă Băneasa.
Aici vor veni producători din zonele în care s-au realizat producţii de miere în acest an.
România produce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa anul trecut.

Mierea, „cea mai bună hrană din lume”, distruge bacteriile şi fortifică organismul

Publicat de Stefania Grigore, 10 septembrie 2014, 10:28

Ea este capabilă să distrugă bacteriile care cauzează răceală cronică, susţin cercetătorii canadieni. Experţii de la Universitatea din Ottawa au investigat efectul mierii pe 11 tulpini de microorganisme (inclusiv pe Stafilocolul auriu), care sunt adesea rezistente la antibiotice. Eficienţa mierii este comparabilă cu cea a antibioticelor, cu diferenţa că bacteriile rezistente la antibotice sunt distruse de miere. Se ştie că răcelile sunt provocate atât de viruşi, cât şi de bacterii.

Răceala virală nu necesită, de obicei, utilizarea antibioticelor şi trece singură, însă răceala bacteriană trebuie tratată cu antibiotice. În cazul în care bacteriile devin rezistente la antibiotice, boala poate deveni cronică. În acest caz, mierea poate înlocui în mod eficient antibioticele pentru a vindeca boala, susţin oamenii de ştiinţă canadieni.
Mierea conţine 13-20% apă, 75-80% carbohidraţi (glucoză, fructoză, zaharoză), vitamine, precum şi substanţe antiseptice, pentru care este utilizată pe scară largă în terapii în medicina populară.

În acest an se înregistrează cea mai mică producţie de miere din ultimii 20 de ani

Publicat de Stefania Grigore, 16 iulie 2014, 12:15

Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, spune că cele mai mari scăderi au fost la mierea de salcâm şi tei.

Apicultorii îşi pun speranţa în ultimul mare cules al sezonului, cel de floarea soarelui. Ei speră ca astfel să aibă ce vinde, dar şi să-şi asigure rezervele de iernat pentru familiile de albine.

În România se consumă anual aproximativ jumătate de kilogram de miere pe cap de locuitor, în timp ce în ţările vestice se consumă 2-3 kg pe cap de locuitor.