Site-ul Europe Elects, care se ocupă cu agregarea de sondaje și analize electorale, relevă trendul ascendent, din ultimele două luni, al celor două mari grupuri din Parlamentul European (PE) – Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta și Socialiștii și Democrații (S&D) de centru-stânga. Principalii factori ai acestei creşteri sunt incertitudinea generată de Brexit și interesul mai mic pentru migrație.
Cu toate acestea, se estimează că atât PPE cât și S&D vor primi lovituri grele la alegerile din mai, astfel că PPE ar urma să piardă 37 de locuri, iar S&D 55, comparativ cu rezultatele din 2014.
Datele proiecției privind alegerile europarlamentare sunt colectate de Europe Elects și se bazează pe sondajele de opinie disponibile public cu privire la intențiile de vot și rezultatele alegerilor din cele 27 de state UE (deci, fără Regatul Unit). În cazurile în care nu au fost disponibile sondaje privind alegerile UE s-au folosit sondaje privind alegeri naționale. În cazurile în care de la ultimele alegeri nu s-a publicat nici un sondaj privind intențiile de vot s-a folosit rezultatul respectivelor alegeri.
Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 18 – 24 iunie 2018
Publicat de Camelia Teodosiu,
18 iunie 2018, 11:20 / actualizat: 18 iunie 2018, 13:34
Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 18 – 24 iunie 2018:
Reforma drepturilor de autor în UE. Propunerile legislative de amendare a normelor actuale europene privind drepturile de autor vor fi supuse votului de către Comisia pentru afaceri juridice. Scopul acestor modificări este de a garanta faptul că lucrările artiștilor sunt protejate prin intermediul drepturilor de autor atunci când sunt accesate online și că editorii de presă sunt remunerați în momentul în care textele lor sunt accesate online. (miercuri)
Conferința președinților PE. Conferința președinților (compusă din președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice) se va întâlni la Viena cu scopul pregătirii viitoarei Președinții a Austriei la Consiliu. Liderii PE se vor întâlni cu reprezentanții guvernului federal austriac, președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, precum și cu reprezentanți ai Parlamentului național austriac. Se vor discuta teme precum problema migrației și frontierele externe, bugetul pe termen lung al UE (MFF), ocuparea forței de muncă și Balcanii de Vest. În final, aceștia vor participa, de asemenea, în aceeași zi, la o dezbatere cu studenții și tinerii austrieci. (marți)
Rezistența la antimicrobiene. Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară va contribui la elaborarea unui plan de acțiune pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene (RAM). RAM provoacă anual aproximativ 25.000 de decese, iar 1,5 miliarde de euro sunt cheltuiți suplimentar pentru asistența medicală în UE, datorită unor factori precum utilizarea inadecvată a antibioticelor la oameni, excesul de antibiotice în sectorul creșterii animalelor și condițiile de igienă precară din instituțiile medicale sau în lanțul alimentar. (miercuri)
Migrație: traficul de femei și copii. Reprezentanți ai OIM, OSCE, Europol, precum și coordonatorul UE pentru combaterea traficului de persoane și alți experți în domeniu, vor dezbate cu deputații europeni modul în care trebuie abordat traficul de ființe umane, în special al copiilor și femeilor. În aceeași zi, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne va discuta pe baza unui raport realizat de către Centrul Europol de combatere a contrabandei cu migranți. (joi)
Relațiile UE-China. Deputații din cadrul Comisiei pentru afaceri externe urmează să solicite ţărilor membre ale UE să se unească împotriva încercărilor Chinei de a prelua controlul infrastructurii strategice europene, dar și de a-și consolida legăturile cu China în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a statului de drept. (miercuri)
Grupul de lucru pentru ACP – UE. Deputații europeni și omologii lor din parlamentele naționale ale statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) se vor reuni pentru cea de-a 35-a sesiune a Adunării Parlamentare ACP – UE de la Bruxelles pentru a discuta despre migraţie, creștere demografică, combaterea xenofobiei, a rasismului și discriminării, terorismului și crizei umanitare din Sudanul de Sud. (de luni până miercuri)
Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va afla marți la Viena pentru reuniunea Conferinței Președinților PE, unde va avea loc și o întâlnire bilaterală cu Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, urmată de o conferință de presă comună, de la ora 12:00, ora locală. Președintele Tajani va răspunde întrebărilor cetățenilor cu privire la importanţa promovării patrimoniului cultural european într-o sesiune de Facebook Live, miercuri, ora 16:00, CET. În aceeași zi, președintele Tajani se va întâlni cu președintele parlamentului egiptean, Mohamed Saad El-Katatny.
Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018
Foto: foto: Camelia Teodosiu
Publicat de Camelia Teodosiu,
11 iunie 2018, 08:02 / actualizat: 13 iunie 2018, 8:17
Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018:
Dezbatere privind viitorul Europei cu Mark Rutte. Prim-ministrul olandez, Mark Rutte, va fi al șaptelea lider european care va dezbate viitorul Europei împreună cu deputații europeni și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, miercuri dimineața, la ora 11:00 (ora României). Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și dl. Rutte, vor susţine o întâlnire de presă comună miercuri, la ora 13:30 (ora României).
Acordul nuclear cu Iranul. Deputații europeni vor dezbate consecințele și răspunsul UE la decizia președintelui american, Donald Trump, de a renunța la acordul nuclear cu Iranul, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, marți după-amiază. Deputații europeni ar putea căuta explicații suplimentare în ceea ce privește modul în care reintroducerea sancțiunilor americane ar putea afecta înțelegerile dintre Iran și unele companii din UE.
Reforma uniunii economice și monetare. Deputații europeni vor interpela Comisia Europeană marți dimineață cu privire la progresele înregistrate în legătură cu consolidarea uniunii economice și monetare, cu atitudinea statelor membre faţă de ideea unui Fond Monetar European și modul în care bugetul UE pe termen lung va sprijini o uniune economică și monetară mai profundă.
Summit-ul UE. Deputații europeni vor discuta marți dimineață prioritățile întâlnirii liderilor UE care va avea loc la Bruxelles în perioada 28-29 iunie. Summit-ul este programat să se concentreze în principal pe migrație, securitate și apărare, bugetul UE pe termen lung, negocierile privind Brexit și reforma zonei Euro.
Reforma judiciară în Polonia. Reforma judiciară în curs de desfășurare din Polonia va fi dezbătută miercuri după-amiază cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Guvernul polonez desfășoară o revizuire completă a sistemului judiciar, care, potrivit Comisiei Europene, amenință independenţa statului și a principiului separației puterilor în stat.
Noua distribuție a locurilor din Parlamentul European. Parlamentul European ar trebui să micșoreze numărul deputaților săi de la 751 la 705 ca urmare a părăsirii Uniunii Europene de către Marea Britanie, afirmând că un proiect de lege va fi supus la vot miercuri. 46 din cele 73 de locuri acordate Marii Britanii vor fi trecute pe o lista de rezervă, celelalte 27 fiind distribuite între cele 14 state membre ale UE care sunt în prezent într-o mică măsură subreprezentate în Parlament.
Siguranța dronelor / Regulile aviației civile. Deputații europeni au stabilit necesitatea sprijinirii de noi reguli aplicabile operatorilor de drone și a celor de telefonie mobilă pentru a asigura siguranța, securitatea, confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal, într-un vot care va avea loc marți. Proiectarea și fabricarea dronelor va trebui să respecte cerințele de bază ale UE, iar operatorii care dețin drone cu capabilități distructive asupra persoanelor trebuie să le înregistreze.
Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni cu președintele Adunării Republicii Kosovo, Kadri Velei, marți după-amiază. Miercuri dimineața, președintele va avea o întâlnire bilaterală cu premierul olandez Mark Rutte.
Brief-ing de presă pre-sesiune. Serviciul de presă al PE va organiza luni, la ora 17:30, un briefing de presă.
Autoritatea din România pentru protecţia în faţa catastrofelor se pregăteşte pentru înfiinţarea de tabere mobile pentru refugiaţi.
România se pregăteşte pentru sosirea unor mase de migranţi, de aceea autoritatea de specialitate IGSU achiziţionează containere pentru amenajarea a 36 de tabere mobile de refugiaţi – a relatat cotidianul bucureştean Adevărul, citându-l pe colonelul Cristian Radu, comandantul adjunct al IGSU.
Marţi, în cadrul unei conferinţe de presă din Alba Iulia, Radu a vorbit despre proiectele IGSU pentru anul în curs şi pentru anii următori. Printre acestea a menţionat că până în anul 2020 IGSU va fi dotat cu containere speciale potrivite pentru instalarea de tabere de refugiaţi în orice zonă a ţării. În fiecare dintre aceste tabere se pot asigura chiar şi pe o perioadă de mai multe săptămâni condiţiile necesare pentru 200 de refugiaţi.
Containerele vor putea fi folosite şi în cazul producerii unor catastrofe naturale, evacuări în masă, dar se potrivesc şi pentru cazarea şi hrănirea imigranţilor în cazul în care fenomenul migraţiei va deveni unul cu caracter de masă.
O parte importantă a taberelor de containere mobile va fi amplasată în Banat – în judeţele Timiş şi Caraş-Severin, locul unde intră în ţară imigranţii dinspre Serbia. O altă zonă de risc se află în Dobrogea – în judeţele Constanţa şi Tulcea aflate la Marea Neagră.
Comandantul adjunct al IGSU a adăugat că în momentul de faţă nu există informaţii care să anunţe apariţia iminentă a unei crize, riscul este “moderat”, dar nu se poate neglija eventualitatea pericolului ca pe viitor migraţia care tranzitează România să se transforme într-una cu caracter de masă, dar a precizat că autorităţile vor să se fie pregătite şi pentru această eventualitate.
Brexit: Deputații îngrijorați de prioritățile guvernului britanic
Publicat de Camelia Teodosiu,
17 ianuarie 2018, 15:59 / actualizat: 18 ianuarie 2018, 13:07
Deputații confirmă că au fost făcute progrese în negocierile Brexit, dar subliniază că cea mai dificilă parte a negocierilor abia acum urmează.
În dezbaterea cu președintele Consiliului European Donald Tusk și cu președintele Comisiei Jean-Claude Juncker privind concluziile summitului european din 14-15 decembrie, deputații au atenționat guvernul britanic să nu considere garantat acordul de tranziție pentru Brexit și au subliniat necesitatea de a formaliza cât de repede posibil acordul de retragere.
Ei au cerut, de asemenea, guvernului britanic să îşi clarifice viziunea pentru viitoarele relații pe care le dorește cu UE, evitând prioritățile aparent populare cum ar fi culoarea pașapoartelor, care a fost întotdeauna o prerogativă a statelor membre. Unii deputați au subliniat că niciun statut în afara UE nu va fi la fel de bun ca statutul de membru deplin.
Alți deputați au subliniat că negocierile UE-Marea Britanie vor fi dure, pentru că toate părțile implicate încearcă să obțină cele mai bune soluții pentru cetățeni. Coordonatorul PE pentru Brexit Guy Verhofstadt a subliniat nevoia unor garanții privind procedurile de cerere de rezidență pentru cetățenii UE care doresc să locuiască în Marea Britanie în viitor, subliniind că noul statut privind rezidența propuse de Marea Britanie nu ar trebui să intre în vigoare decât la finalul perioadei de tranziție.
Deputații au salutat și pașii concreți făcuți recent în direcția unei mai mari cooperări în domeniul apărării între statele membre, subliniind nevoia de a reforma zona euro și cerând mai multe măsuri la nivelul UE, pentru a combate provocările migrației și șomajul în rândul tinerilor.
Populația rezidentă a României se va reduce, până în 2060, cu valori cuprinse între 3,6 milioane persoane și 8,8 milioane persoane, iar populația feminină va continua să fie predominată, conform unui studiu al Institutului Național de Statistică (INS).
INS a luat în calcul la estimarea populației cinci variante: constantă, pesimistă, medie, intermediară și optimistă.
Varianta constantă reprezintă o „variantă reper”, cu rolul de a compara rezultatele obținute prin menținerea valorilor fertilității, speranței de viață și migrației nete din anul 2015 înregistrate în cadrul fiecărui județ. În varianta constantă, România ar urma să ajungă, în anul 2060, la 11 milioane de locuitori.
În varianta optimistă, pentru anul 2060, rezultatul proiectării la nivel național este de 16,3 milioane locuitori, iar în varianta pesimistă de 12,5 milioane locuitori. Varianta medie reprezintă varianta cea mai plauzibilă asupra evoluției populației, pe baza căreia România ar urma să aibă, în anul 2060, o populație rezidentă de 13,8 milioane locuitori, conform INS. În varianta intermediară, populația rezidentă este estimată, în anul 2060, la 15,4 milioane locuitori.
„În toate variantele de proiectare, populația rezidentă a țării se va reduce cu valori cuprinse între 3,6 milioane persoane (varianta optimistă) și 8,8 milioane persoane (varianta constantă). Populația feminină ar continua să fie predominantă. Ponderea acesteia în populația rezidentă totală în anul 2060 ar fi aproape egală în ambele variante de proiectare (51,5% în varianta optimistă și 52% în varianta constantă), înregistrând o creștere față de anul 2015 (51,2%)”, se menționează în studiu.
În profil teritorial, în varianta medie, populația rezidentă a tuturor județelor se va diminua, cu excepția județului Ilfov, care va înregistra o creștere a populației, în anul 2060, cu aproximativ 216.700 persoane (cu 49,5%).
Tot în 2060, municipiul București ar urma să aibă în continuare cea mai numeroasă populație (1,38 milioane persoane), urmat de județul Iași (a cărui populație va scădea la 728.700 persoane). De asemenea, Tulcea ar înregistra o reducere a populației cu aproximativ 97.800 persoane și va rămâne în continuare județul cel mai puțin populat.
Dintre cele opt regiuni de dezvoltare, în comparație cu anul 2015, populația rezidentă a regiunii Sud-Vest Oltenia ar urma să se reducă la jumătate în anul 2060. La polul opus va fi regiunea București-Ilfov care ar înregistra o scădere de numai 10,8%, datorată creșterii populației județului Ilfov. Scăderea populației din celelalte regiuni ar fi cuprinsă între 22,4% în regiunea Nord-Est și 44,5% în regiunea Sud-Muntenia.
Pe sexe, în varianta medie de proiectare, populația masculină s-ar reduce, în anul 2060, cu 31,4% față de anul 2015, iar populația feminină ar înregistra o scădere cu 29,6%. Județele Cluj, Iași, Sibiu și Timiș vor înregistra cele mai mici diminuări ale populației feminine (sub 10%), iar județul Iași va înregistra singura diminuare sub 10% a populației masculine (de 6,1%).
Județele cu cele mai mari diminuări, atât pentru populația feminină, cât și cea masculină, vor fi Teleorman (-60% pentru populația feminină și—62,6% pentru populația masculină) și Olt (-56,7% pentru populația feminină și—60,2% pentru cea masculină).
Pe de altă parte, în anul 2060, în județele Giurgiu, Iași, Sălaj, Tulcea și Vaslui ponderea populației feminine va fi sub 50% din totalul populației rezidente. Județele Dolj, Gorj și municipiul București vor înregistra cea mai mare pondere a populației feminine (de peste 53%).
Conform raportului „World Population Prospects: The 2017 Revision1”, din acest an, întocmit de Divizia pentru Populație din cadrul Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al ONU, populația estimată a lumii va fi, în anul 2050, de aproape 9,8 miliarde persoane, iar în anul 2100 populația prognozată va ajunge la 11,2 miliarde locuitori.
Populația lumii va crește anual în medie cu aproximativ 43,8 milioane locuitori. Jumătate din creșterea populației până în anul 2050 va proveni din nouă țări: India, Nigeria, Republica Democratică Congo, Pakistan, Etiopia, Tanzania, SUA, Uganda și Indonezia. Până în 2050, șapte țări africane vor face parte din topul primelor 20 de țări cu cei mai mulți locuitori.
După anul 2024, populația Indiei va depăși numeric populația Chinei, devenind astfel cel mai populat stat din lume. Astfel, în anul 2050, populația Indiei va ajunge la 1,66 miliarde locuitori, în timp ce populația Chinei va atinge 1,36 miliarde locuitori.
Europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini, a atras atenţia că şedinţa de Consiliu European, din 20 octombrie, este ocazia mai mult decât potrivită pentru ca reprezentanţii României să facă o figură bună, în inima Europei, cu condiţia să dorească şi să-şi pregătească un discurs serios.
„Tematica şedinţei este importantă şi cere toată atenţia: migraţie, Europa digitală, apărare, relaţii externe, cu accent pe UE-Turcia. Prim-vicepreşedintele Frans Timmermans a insistat pe ideea că avem o situaţie economică bună în UE şi că mingea e în terenul nostru. De acord! Trebuie să continuăm să consolidăm creşterea economică. Sper ca şi reprezentanţii României să aibă ceva de spus, coerent şi ferm, în şedinţa Consiliului, la toate punctele de pe ordinea de zi. Sper să se ceară măsuri concrete legate de migraţie, pentru a se asigura securitatea cetăţenilor. Este un moment prielnic pentru România, deoarece în intervenţia sa, liderul Grupului S&D, Gianni Pittella, a atras atenţia reprezentantului Consiliului European că a transmis preşedintelui Donald Tusk cererea de admitere a României şi Bulgariei in Schengen. „Comisia vrea, Parlamentul vrea, Consiliul trebuie să-şi facă treaba!”, astfel a transmis Pittella. Consider că e destul de clar!”, a transmis, de la Strasbourg, Maria Grapini.
Corina Crețu: atragerea fondurilor europene în contextul provocărilor finaciare ale Uniunii Europene
Publicat de Camelia Teodosiu,
22 septembrie 2017, 14:00 / actualizat: 25 septembrie 2017, 7:36
Tematica simplificării, absorbției și specializării inteligente în domeniul fondurilor UE a fost abordată de Corina Creţu în discuţiile cu autoritățile locale, regionale și naționale, precum și cu beneficiarii de finanțare europeană, în cadrul întâlnirilor şi al evenimentelor organizate de Comisia de dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European şi de alte instituții importante interesate de concepte ca mobilitate urbana, smart city și dezvoltarea urbană inteligentă.
Lideri ai Parlamentului European, reprezentanți ai Direcțiilor Generale ale Uniunii Europene, ai ministerelor românești, precum și reprezentanți ai organizațiilor românești și străine implicate în dezvoltare regională și urbană au dezbătut la Cluj-Napoca, în perioada 18-20 septembrie, modul în care proiectele de investiții finanțate prin REGIO construiesc inteligent prosperitate la nivelul comunității regionale și ale comunităților locale.
De asemenea, Comisarul European pentru politica regională, Corina Creţu, a făcut un apel către toate guvernele ţărilor membre să nu facă birocraţia accesării fondurilor mai stufoasă decât este. Corina Creţu a atras atenţia asupra exerciţiului financiar european care s-a încheiat, precizând că au fost introduse o serie de condiţii suplimentare menite a asigura Bruxelles-ul de faptul că banii europeni sunt folosiţi aşa cum trebuie în ţările beneficiare. România mai are la dispoziţie doar două luni pentru a îndeplini 5 dintre aceste condiţionalităţi, altfel riscă suspendarea liniilor de finanţare.
“România a îndeplinit 17 dintre aceste condiţionalităţi ex-ante, dar mai rămân cinci condiţionalităţi restante, despre care am vorbit săptămâna trecută în cadrul întâlnirilor mele cu Guvernul României şi cu miniştrii de resport. E vorba de transport, condiţionalităţi pe transport rutier, feroviar, achiziţii publice. Şi aici este, într-adevăr, o mare problemă pentru dumneavoastră, ştiţi foarte bine că achiziţiile publice afectează pe orizontală toate proiectele. Infrastructura în inovare şi cercetare – suntem pe punctul de a ridica această condiţionalitate ex-ante. În domeniul deşeurilor rămâne o problemă majoră şi a administraţiei publice”, a precizat comisarul European.
Bugetul Uniunii Europene dedicat exercițiului financiar viitor va fi sensibil mai mic după retragerea Marii Britanii şi va trebui să fie folosit pentru a face față unor noi provocări, precum cele ridicate de migrație, de securitatea internă și de cea externă. În acest context, ea a adăugat că trebuie lărgită baza bugetului Uniunii Europene, chiar dacă statele membre nu sunt prea încântate de această perspectivă.
Uniunea Europeană (UE) are nevoie de o nouă strategie în domeniul Sprijinului pentru Comerț (Aid for Trade – AfD) deoarece sprijinul pentru comerț este vital în promovarea dezvoltării în regiunile și țările cele mai puțin dezvoltate ale lumii, susține deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Comerț Internațional (INTA) a Parlamentului European.
La sfârşitul lunii august, Parlamentul European a găzduit dezbaterea comună a INTA și a Comisiei de Dezvoltare (DEVE) cu tema ”Revizuirea Strategiei UE în domeniul Sprijinului pentru Comerț”, reuniunea fiind prezidată de Iuliu Winkler și europarlamentarul finlandez Paavo Väyrynen, vicepreședinte al DEVE.
”E de ajuns să ne uităm la Africa, unde, conform datelor comunicate ieri de Comisia Europeană, în următoarele două decenii va fi nevoie anual de 18 milioane de noi locuri de muncă pentru a face față exploziei demografice. Realitatea curentă ne arată că în fiecare an aici se creează doar 3 milioane de noi locuri de muncă. În acest context, Sprijinul pentru Comerț devine vital în strategia UE în domeniul migrației. Zeci de milioane de oameni își vor părăsi locurile natale în anii care urmează fie din motive economice, fie din cauza conflictelor armate, a unor cataclisme naturale sau schimbări climatice. Strategiile de sprijin pentru dezvoltarea locală în regiunile și țările subdezvoltate trebuie să fie parte a Strategiei UE privitoare la migrație”, a afirmat Iuliu Winkler în cadrul dezbaterii comune INTA-DEVE.
Deputatul european al UDMR a vorbit despre faptul că trăim într-o lume care se schimbă rapid, iar transformările care apar se manifestă și în domeniul comerțului internațional. În cadrul dezbaterii a fost analizată dezvoltarea explozivă a comerțului electronic, care deschide noi posibilități pentru IMM-uri, pentru start-up-uri, dar și pentru tinerii întreprinzători oriunde s-ar afla aceștia, dar și despre faptul că cei care se află în regiuni mai puțin dezvoltate sunt dezavantajați din cauza lipsei conectivității și a disfuncționalității statelor și administrațiilor lor.
În bugetul pentru anul 2018 al UE este prevăzută creșterea finanțării Sprijinului pentru Comerț, dar, în opinia deputaților europeni, este foarte importantă calitatea proiectelor care sunt implementate cu ajutorul acestor finanțări în vederea maximizării rezultatelor benefice. Una dintre concluziile dezbaterii s-a referit la faptul că, în contextul dat, este nevoie de promovarea parteneriatelor public-private, dar și de armonizarea politicilor comerciale cu politicile de investiții. De asemenea, UE trebuie să sprijine proiectele ce țintesc dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicații în regiunile subdezvoltate cu scopul obținerii unei mai mari eficiențe a politicilor de dezvoltare.
Lansată în 2005 de Organizația Mondială a Comerțului, Inițiativa Sprijin pentru Comerț a facilitat alocarea, până în prezent, a 300 de miliarde de dolari care au finanțat programe și proiecte în țările și regiunile cele mai puțin dezvoltate ale globului.
Sursa: Biroul de presă al europarlamentarului Iuliu Winkler (UDMR, PPE)
Aproximativ 3,6 milioane de români intenţionează să se mute în următorii cinci ani, iar 66,5% dintre aceştia ar prefera tot România – potrivit unui sondaj realizat de angajaţi ai Băncii Mondiale.
Cercetarea apare în raportul „Oraşe-magnet, Migraţie şi navetism în România”, iar cele mai atractive destinaţii sunt Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov.
În rândul celor care au în vedere să îşi schimbe domiciliul, o pondere mare o au tinerii – vârsta medie a celor care intenţionează să se mute este de 35 de ani.
75% dintre cei care intenţionează să facă acest lucru, nu au copii, iar din cei 25% care au copii, majoritatea au doar unul singur.
In urma cu doar 3 ani intre Europa si Iran nu exista nicio comunicare
Publicat de Andrei Cretoiu,
25 octombrie 2016, 10:30 / actualizat: 27 octombrie 2016, 13:10
In urma cu doar 3 ani intre Europa si Iran nu exista nicio comunicare. Iranul era un stat izolat. Multi il suspectau ca dezvolta programe de inarmare nucleara. Teheranul emitea afirmatii ostile la adresa Israelului si a altor state. Iar situatia drepturilor omului si a democratiei era abominabila.
Intre timp, anul trecut, s-a semnat acordul nuclear, un moment istoric si o victorie importanta a diplomatiei europene. Semnarea acordului a insemnat revenirea Iranului in comunitatea internationala, un pas urias spre pace si stabilitate intr-o zona macinata de conflicte.
Parlamentul european a adoptat ieri o rezolutie prin care defineste strategia relatiilor cu Iranul: cresterea schimburilor comerciale, sprijin in vederea detensionarii relatiilor dintre Iran si Arabia Saudita si demersuri in vederea convingerii autoritatilor iraniene sa renunte la pedeapsa cu moartea.
Uniunea va coopera de asemenea cu Iranul pentru combaterea terorismului si a migratiei.
Fenomenul migratiei este si motivul vizitei, a doua de anul acesta, a comisarului european pentru ajutor umanitar, Christos Stylianides in Iran
“Acesta este motivul pentru care, in calitate de comisar european pentru ajutor umanitar, sunt mandru ca pot contribui la aceste eforturi intrucat Iranul si Uniunea Europeana impartasesc aceleasi obligatii morale de a asista persoanele cele mai vulnerabile pe teritoriul lor, vizita mea aici m-a convins inca o data ca trebuie sa sustinem si sa dezvoltam aceasta contributie”
Raportul anual privind progresul statelor candidate şi potenţial candidate la UE a fost prezentat în cadrul Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European
Pe parcursul ultimelor 12 luni, Comisia Europeană şi-a intensificat activitatea pentru a-i pregăti pe partenerii de pre-aderare la provocările ce vor urma şi a-i pune pe o pistă europeană mai fermă. Cristina Ion, Bucuresti fm
Cu ocazia prezentării pachetului anual privind extinderea, comisarul Johannes Hahn a precizat: “Criza refugiaţilor a condus la o cooperare strânsă cu ţările din sud-estul continentului – de dragul stabilităţii Europei. Procesul de extindere aduce rezultate concrete prin reforme economice şi democratice. Aceste reforme transformă treptat ţările în cauză, îmbunătăţind rezistenţa şi consolidarea stabilităţii în vecinătatea noastră imediată. Prin urmare, politica de extindere şi politica de migraţie nu se exclud reciproc, acestea se consolidează reciproc.”
Johannes Hahn, responsabil de politica europeană de vecinătate şi extindere a negocierilor a subliniat care sunt punctele cheie în 2015 pentru fiecare dintre ţări.
Muntenegru şi Serbia au înregistrat progrese în cadrul negocierilor de aderare, iar Macedonia este la un nivel relativ bun de aliniere legislativă.
În Albania, se constată un progres constant în abordarea priorităţilor-cheie pentru deschiderea negocierilor de aderare, iar în ceea ce priveşte Bosnia şi Herţegovina, ţara este din nou pe calea reformei.
În Kosovo, guvernul a luat unele decizii foarte dificile în ultima vreme, dar ţara este într-un stadiu timpuriu în numeroase domenii.
Referindu-se la relaţiile cu Turcia, Johannes Hahn a subliniat că s-a consolidat cooperarea în toate domeniile de interes comun, dar Comisia Europeană consideră că trebuie să se pună capăt violenţei în Turcia şi să se revină la negocierile pentru o soluţie durabilă a problemei kurde.
Statele membre UE vor trebui să îşi unifice eforturile pentru controlul migraţiei. După o reuniune a colegiului comisarilor europeni, au fost stabilite mai multe priorităţi în domeniul migraţiei, între care realizarea unui sistem comun de azil şi securizarea frontierelor Uniunii Europene.
Buna gestionare a migraţiei reprezintă o prioritate pentru Comisia Europeană, iar recent, în cadrul primei dezbateri orientative organizată de colegiul comisarilor europeni au fost stabilite noi direcţii de acţiune. Mai multe informaţii ne oferă Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.
Comisia Europeană încearcă să controleze migraţia, iar pentru a reuşi este nevoie ca toate statele membre să-și concentreze eforturile. Printre priorităţi se numără securizarea frontierelor externe şi combaterea fermă a migrației ilegale și a traficului de persoane. Doar anul trecut, aproximativ 270.000 de persoane au intrat ilegal în Uniunea Europeană. Peste 4.000 de migranţi şi-au pierdut viaţa în timp ce încercau să traverseze Marea Mediterană, în căutarea unei vieți mai bune.
În prezent se lucrează la un pachet de acţiuni împotriva introducerii ilegale de migranţi în Uniunea Europeană, spune prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Trebuie să avem o politică agresivă, să luptăm împotriva migranţilor ilegali, să luptăm în special împotriva persoanelor care încearcă să facă bani de pe spatele celor care mor în Marea Mediterană, împotriva persoanelor care sunt vinovate de aceste tragedii. Este clar că trebuie luate urgent măsuri atât de Comisia Europeană, cât şi de statele membre, de aceea strategia pentru controlul migraţiei va fi prezentată mai repede, la mijlocul lunii mai. Evenimentele care se petrec în Marea Mediterană nu mai suportă amânare.
Realizarea unui sistem comun de azil este esenţială, a mai precizat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. În acest sens, trebuie să dispară diferențele existente între practicile naționale de acordare a statutului de refugiat. Azilul nu trebuie să reprezinte o loterie. Statele membre ale Uniunii Europene au responsibilitatea să ofere protecţie persoanelor care solicită, iar acestea trebuie tratate la fel.
În primul rând au dreptul la condiții materiale de primire, la cazare și respectiv hrană. Acestea beneficiază de acces la un permis de ședere, la piața forței de muncă și la asistență medicală.
Comisia Europeană va realiza şi o politică pentru cetăţeni care se stabilesc legal într-un stat membru, pentru a studia, a lucra sau a-şi reîntregii familia. Politica va presupune revizuirea normelor privind cardul albastru, un document care le dă drept de şedere şi de muncă şi care este valabil doi ani după care poate fi reînoit.
Se are în vedere şi o eventuală majorare a bugetului Frontex, dacă Agenţia europeană de cooperare la frontiere are nevoie. Comisarul european pentru migrație și afaceri interne – Dimitris Avramopoulos.
Dacă dorim cu adevărat să consolidăm activitatea Frontex va trebui ca statele membre să contribuie cu resurse suplimentare, umane şi materiale. Agenţia europeană de cooperare la frontiere a salvat deja mii de vieţi, dar trebuie să facem mai mult. Trebuie să lucrăm împreună, dacă dorim să gestionăm fenomenul migraţiei mai bine, nu există altă alternativă. Cuvântul – solidaritate – nu trebuie să mai fie un slogan, ci să devină realitate.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
