Primul apel de propuneri pentru proiecte de infrastructură energetică transeuropeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 martie 2016, 10:20

Luna martie a adus, din partea Comisiei Europene, primul apel de propuneri pentru proiecte de infrastructură energetică transeuropeană din 2016.

In această fază, fonduri în valoare de 200 de milioane de euro așteaptă să fie investite pentru dezvoltarea domeniului energetic în ansamblu.

Comisarul european pentru politici climatice și energie, Miguel Arias Cañete, a precizat, cu ocazia lansării apelului, că aceste fonduri sunt investite doar acolo unde pot aduce beneficii, cum ar fi, de exemplu, un sistem energetic la nivel european modern și fiabil.

Purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în România, Mihai Roșioru spune că vor fi finanțate acele proiecte transfrontaliere care vor contribui la eliminarea izolării energetice a statelor membre și a blocajelor din calea finalizării unei piețe interne funcționale: „Prin acest buget, Comisia Europeană este interesată să finanțeze acele proiecte care conduc la o mai bună interconectare în ceea ce privește energia electrică sau gazul natural între statele membre. Vă reamintim că anul trecut un proiect propus de România în urma unui apel de propuneri similar din 2015 a beneficiat de o finanțare de 180 de milioane euro pentru construcția unui segment al gazoductului ce va conecta Bulgaria- România- Ungaria și Austria.”

Un proiect de infrastructură energetică poate fi luat în calcul pentru a primi o astfel de finanțare dacă este înscris pe lista celor de interes comun. Cea mai recentă variantă actualizată a acesteia a fost publicată în luna noiembrie a anului trecut, ea conținând 195 de proiecte considerate fundamentale pentru realizarea Uniunii energetice cu respectarea țintelor Uniunii Europene în privința energiei și climei.

Pentru a fi selectat, proiectul trebuie ca, după finalizare, să aducă beneficii substanțiale pentru cel puțin două state membre. Printre proiectele deja înscrise sunt și cele de interconectare România – Bulgaria, de transport gaz pe coridorul sudic (din Grecia până în Ungaria și în sens invers, trecând prin România) sau de depozitare subterană a gazului ( în județele Mureș și Suceava).

Propunerile pot fi depuse până pe 28 aprilie 2016, rezultatul urmând a fi anunțat până la finalul lunii iulie.
Suma oferită de Uniunea Europeană nu poate fi mai mare decât jumatate din costurile eligibile. Există însă și excepții! În cazul proiectelor inovatoare de standarde înalte sau al celor care sporesc solidaritatea energetică între statele membre, cuantumul ajutorului oferit de Uniune poate crește până la 75%. Fondurile alocate proiectelor selecționate sunt din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, program ce are la dispoziție anul acesta 800 de milioane euro.

Apelul lansat pe 18 martie de Comisia Europeana este primul din cele două prevăzute pentru 2016.

Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind Registrul de transparență

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 martie 2016, 09:30 / actualizat: 7 martie 2016, 20:51

Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind Registrul de transparență, invitând părțile interesate să își exprime opiniile în legătură cu un viitor sistem obligatoriu pentru toate instituțiile UE.

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu o durată de 12 săptămâni pentru a aduna informaţii despre actualul regim de înregistrare grupurilor care desfăşoară activităţi de lobby care încearcă să influențeze agenda instituțiilor comunitare.

De asemenea, cu această ocazie Comisia Europeană invită părțile interesate să își exprime opiniile înceea ce priveşte înfiinţarea unui sistem obligatoriu pentru toate instituțiile Uniunii Europene.

Demersul urmăreşte şi întocmirea unui registru al reprezentanților grupurilor de interese obligatoriu pentru Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, precum și pentru Comisie.

Prin această iniţiativă, Comisia Europeană îşi propune să modifice modul în care lucrează, consultând mai mult părțile interesate și fiind transparentă cu privire la persoanele pe care le întâlnește și motivele acestor întâlniri.

Este vorba despre o nouă etapă care presupune instituirea unui registru obligatoriu care să implice toate instituțiile, asigurând astfel o transparență deplină în ceea ce privește persoanele care desfășoară activități de lobby și care încearcă să influențeze procesul de elaborare a politicilor Uniunii Europene.

Mihai Roşioru, ofiţer de presă Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

“În conformitate cu metoda de lucru a Comisiei, în acest moment membrii săi nus e mai întâlnesc cu reprezentanţi ai organizaţiilor care nu sunt înscrise în registrul de transparenţă. Comisia europeană îşi propune pe viitor să asigure oşi o mai mare transparenţă a activităţilor sale şi îşi doreşte să implice şi alte instituţii ale Uniunii europene, adică Parlamentul European şi Consiliul European prin instituirea de fapt a unui registru obligatoriu a instituiţiilor care desfăşoară activităţi de lobbz. De aceea lansează această consultare publică pentru a identifica calea de urmat în ceea ce priveste instituirea registrului.”

Mihai Roşioru, ofiţer de presă Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

Pentru a asigura succesul acestei propuneri, oficialii europeni sperăm să primească un numar cât mai mare de sugestii din partea cetățenilor și a părților interesate din întreaga Europă referitoare la funcționarea sistemului actual și modul în care acesta ar trebui să evolueze.

Comisia a conceput o consultare alcătuită din două părți, care va permite contribuții din partea unei game largi de părți interesate, de reprezentanți ai societății civile și de cetățeni. Prima parte a consultării nu necesită cunoștințe detaliate despre Registrul de transparență actual și permite chiar și nespecialiștilor să răspundă la întrebări privind principiile și domeniul de aplicare al sistemului, în timp ce a doua secțiune își propune să colecteze opinii ale utilizatorilor privind funcționarea practică a sistemului actual. Documentele de consultare sunt disponibile în toate limbile oficiale ale UE, pentru a încuraja un feedback amplu. Consultarea se va încheia pe 31 mai.

Platformă europeană pentru soluționarea online a litigiilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 februarie 2016, 09:30

Comisia Europeană a lansat o nouă platformă care permite consumatorilor și comercianților să-și rezolve online litigiile privind produsele sau serviciile achiziționate pe internet, atât din țară, cât și din străinătate.

În foarte multe cazuri, consumatorii care fac cumpărături online şi sunt nemulţumiţi nu depun reclamaţii, crezând că procedurile sunt prea greoaie şi sansele de rezolvare prea mici. Prin punerea în funcţiune a unei platforme online pentru rezolvarea neînţelegerilor comerciale, lucrurile se pot schimba.

Platforma este un instrument inovator care le va permite cumpărătorilor şi vânzătorilor să economisească timp şi bani, spune Laura Pascu, PR Manager în cadrul Centrului European al Consumatorilor din România: “Este uşor de utilizat, poate fi accesată de pe orice tip de dispozitiv, adică computer, telefon, tabletă, laptop. Consumatorii completează un formular de reclamaţie pe site, oferă utilizatorilor posibilitatea de a parcurge online întreaga procedură de soluţionare şi este în toate limbile UE, cu traducere simultană. Comercianţii vor avea de câştigat şi ei, deoarece procedurile de soluţionare le vor permite să evite cheltuieli de judecată substanţiale, dar şi să menţină relaţii bune cu clienţii. De reclamaţiile offline se ocupă Autoritatea Naţională pentru Protecția Consumatorilor, noi ne ocupăm doar de reclamaţiile online cu această platformă.”

Litigiile comerciale vor fi înaintate unor organisme de soluționare alternative, înregistrate pe platformă şi selectate de către statele membre după anumite criterii de calitate.

Astfel, consumatorii vor avea mai multă încredere să cumpere pe internet, iar companiile vor fi încurajate să vândă peste hotare, aspecte care vor dezvolta piața unică digitală a Europei.

Mihai Roşioru, ataşat de presă la Reprezentanţa Comisiei Europene în România: “Platforma este funcţională în acest moment, începând din 15 februarie. Doar 17 state membre au înregistrat acele entităţi de soluţionare alternativă a litigiilor, deci doar pentru achiziţii efectuate din acele state membre.”

Reporter: Prin urmare, consumatorii din România nu pot accesa platforma şi nu pot solicita verificări.

Mihai Roşioru: “În cazul în care au achiziţionat produse sau servicii prin intermediul internetului din acele 17 state membre, ei pot beneficia de această platformă.”

Reporter: Doar pentru produsele achiziţionate online din România nu pot face sesizări şi nu-şi pot rezolva litigiile acolo.

Mihai Roşioru: “Da, pentru că România nu a înscris încă aceste entităţi de soluţionare alternativă.”

România se află, în prezent, printre statele membre care nu au nominalizat entități de soluţionare a litigiilor online, însă are mecanisme publice alternative de rezolvare a neînţelegerilor: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, pentru litigiile individuale și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, pentru disputele din sectorul comunicațiilor electronice.

Noua platformă nu va înlocui, însă, posibilitatea de a apela la instanțe, o procedură ce este, de obicei, mai costisitoare și mai lungă

Salamul de Sibiu a obţinut statutul de produs tradiţional protejat în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 februarie 2016, 09:30

România a reușit să obțină protecția și recunoașterea Uniunii Europene pentru salamul de Sibiu. Cererea a fost înaintată către Comisia Europeană în noiembrie 2014, iar la aproape un an şi jumătate distanţă, salamul de Sibiu a fost inclus în registrul produselor ce poartă denumirea de indicație geografică protejată. Ce reprezintă acest lucru pentru ţara noastră ne spune Mihai Roşioru din partea Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Înseamnă recunoaşterea calităţii acestui produs şi înseamnă în plus faţă de acest lucru că acest tip de salam este produs în anumite regiuni din România, cu anumite ingrediente, fapt ce îi conferă o calitate, un gust şi o serie de caracteristici specifice. Este vorba de salamul produs în Bucureşti, Braşov, Bacău, Covasna, Călăraşi, Ilfov, Prahova şi nu în cele din urmă în judeţul Sibiu. Acest tip de salam este un preparat din carne crudă, acoperit cu un strat subţire de mucegai, recunoscut de Comisia Europeană ca fiind un produs purtător de indicaţie geografică protejată începând in data de 19 februarie. Alături de salamul de Sibiu şi de magiunul de prune de Topoloveni, deja recunoscute de Comisia Europeană, mai există solicitări din partea autorităţilor române pentru încă alte două produse. Este vorba de telemeaua de Ibăneşti şi novacul afumat din Ţara Bârsei.

România are o tradiţie de peste 100 de ani în producerea salamului de Sibiu. Primele referiri datează din 1910, fiind denumit inițial salam de iarnă. Atunci un italian pe nume Filippo Dozzi a cumpărat în Sinaia o clădire care adăpostea un restaurant, un depozit de vinuri și un hotel, şi s-a apucat de treabă. În schimb, primul produs românesc care a obţinut recunoaşterea Uniunii Europene în 2011, magiunul de prune de Topoloveni este fabricat după o reţetă atestată din 1914 şi are un singur ingredient – prunele.

Ministrul agriculturii, Achim Irimescu a declarat că şi telemeaua de Ibăneşti va primi recunoaştere europeană în cel mult o lună. Acesta ar fi putut fi protejată mai repede pentru că din punct de vedere cronologic s-a depus documentaţia înaintea salamului de Sibiu, dar a fost o contestaţie a Greciei ca să nu afecteze telemeaua lor. Situaţia a fost însă clarificată, a afirmat Irimescu.

La nivel european există peste 1.400 de astfel de produse, cele mai multe în Italia, după care Franța, Spania, Portugalia, Grecia și Germania.

Percepţia asupra calităţii vieţii în oraşele europene | Eurobarometru

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 februarie 2016, 09:30

Sondajul s-a desfăşurat în 83 de oraşe europene din toate statele membre ale UE, dar şi în oraşe din Islanda, Norvegia, Elveţia şi Turcia.

Cercetarea se axează exclusiv pe calitatea vieţii, arătând cât de satisfăcuţi sunt oamenii în legătură cu diverse aspecte ale vieţii urbane, precum oportunităţile de ocupare a forţei de muncă, prezenţa străinilor, transportul public şi poluarea din oraşele lor.

Studiul evidenţiază domeniile care merită o atenţie deosebită, majoritatea persoanelor considerând că serviciile de sănătate, şomajul şi educaţia reprezintă principalele trei probleme pentru oraşul lor.

Rezultatele arată că, în ansamblu, europenii sunt foarte mulţumiţi cu privire la oraşele în care trăiesc. În toate, cu excepţia a şase, cel puţin 80 % din respondenţi se declară mulţumiţi de viaţa pe care o duc în comunităţi.

Oslo, Zurich, Aalborg, Vilnius şi Belfast înregistrează cel mai înalt nivel de satisfacţie Sentimentul de siguranţă este domeniul care generează mulţumirea de a trăi într-un oraş. Găsirea unui loc de muncă şi locuinţe la preţuri accesibile sunt doi factori percepuţi ca provocări.

Concluziile cercetării mai arată o tendinţă pozitivă în comparaţie cu anii anteriori: de exemplu, în Budapesta şi în Cracovia, numărul celor care au o percepţie pozitivă asupra transportului public din oraşul lor a crescut cu 20 de procente faţă de 2012.
Oraşele din România în care s-a efectuat sondajul au fost Cluj Napoca, Piatra Neamţ şi Bucureşti.

Mihai Roşioru, ataşatul de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România: „Principala concluzie pentru România a acestui studio este că marea majoritate a românilor declară că sunt satisfăcuţi să locuiască în aceste trei oraşe. În ceea ce priveşte datele culese, s-au înregistrat evoluţii nesemnificative de-a lungul timpului. Comparativ cu sondajele similare efectuate în anii 2006 şi 2012, în ceea ce priveşte situaţia din Cluj, Piatra Neamţ şi Bucureştiaceasta nici nu s-a îmbunataţit, nici nu s-a înrăutăţit. Repet, vorbim despre percepţia asupra calităţii vieţii, nu despre indicatori care măsoară direct calitatea vieţii, ci percepţia acesteia în rândul locuitorilor din aceste trei oraşe.”

Sondajul ar trebui să ghideze factorii de decizie să urmeze o abordare de ansamblu a dezvoltării urbane durabile.
Reţeaua de dezvoltare urbană este alcătuită din mai mult de 500 de oraşe din întreaga UE responsabile cu implementarea acţiunilor integrate bazate pe strategii finanţate de Fondul European de Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020.
15 miliarde de euro vor fi gestionate direct de autorităţile oraşului pentru investiţiile în dezvoltarea urbană durabilă.

Oraşele sunt văzute atât sursă cât şi soluţie la provocările economice, de mediu şi sociale de astăzi. Zonele urbane ale Europei sunt acasa pentru mai mult de două treimi din populaţia UE, ele reprezintă aproximativ 80% din consumul de energie şi generează până la 85% din PIB-ul Europei.

Aceste zone urbane sunt motoarele economiei europene şi trebuie să acţioneze ca un catalizator pentru creativitate şi inovare în întreaga Uniune. Prin urmare, politicile urbane au semnificaţie transfrontalieră, motiv pentru care dezvoltarea urbană este esenţială pentru politica regională a UE.

CE a dat publicității rapoartele aferente Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 ianuarie 2016, 09:30

În această săptămână, Comisia Europeană a dat publicității rapoartele aferente Mecanismului de Cooperare și Verificare, pe scurt MCV, și care vizează Bulgaria și România. Pentru cei care nu sunt familiarizați, țara noastră este monitorizată de către executivul comunitar la capitolul Justiție și Afaceri interne, încă de la momentul aderării la spațiul comunitar. Această situația a apărut în condițiile în care, în 2007, în România erau semnalate sincope majore în domeniul reformei sistemului de justiție și al luptei împotriva corupției.

Astfel, Comisia a pus în funcțiune un mecanism ce nu a mai fost utilizat în cazul altor state prin care Bulgaria și România sunt evaluate pe domeniile Justiție și Afaceri Interne. În cazul Bucureștiului sunt urmărite patru obiective majore: consolidarea capacității și răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, prin asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție; instituirea unei agenții de integritate cu responsabilități legate de verificarea averii, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese; înlăturarea corupției la nivel înalt; înlăturarea corupției la nivelul administrațiilor locale.

Toate acestea sunt repere luate în calcul atunci când se elaborează un raport MCV pentru România. De această dată, Comisia vine cu câteva observații. Potrivit uneia dintre ele, 2016 va fi un an reper pentru capacitățile Bucureștiului. Este vorba despre integritatea celor numiţi în funcţii importante în sistemul judiciar, dar şi despre candidații pentru alegerile din acest an. O altă observație este că Parlamentul pune sub semnul întrebării reforma codurilor penale, iar deciziile acestei instituții de a le permite sau nu organelor de urmărire penală specializate în combaterea corupției să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni nu se bazează nici în prezent pe criterii obiective.

Nu în ultimul rând, Comisia notează că „Rămân frecvente criticile la adresa magistraților exprimate de către politicieni și în mass-media, precum și lipsa de respect față de hotărârile judecătorești”. În ceea ce privește plusurile, pe acest subiect, ofițerul de presă al Reprezentanței Comisiei Europene la București, Mihai Roșioru, a declarat:

”Raportul prezentat de Comisia Europeană concluzionează faptul că România a continuat să realizeze reforme în domeniul Justiției și în timpul anului 2015. Menținerea acestei tendințe este un semn că România realizează progrese durabile în direcția îndeplinirii celor patru obiective din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Raportul constată că sistemul judiciar și Parchetul Anticorupție au dat dovadă de profesionalism și au obținut rezultate bune în ceea ce privește cazurile de corupție pe care le-au urmărit. De asemenea, reforma sistemului judiciar a fost asumată la un nivel intern; sistemul judiciar per ansamblu și-a demonstrat capacitatea de adaptare la schimbările importante aduse, atât Codului de Procedură Civilă, cât și Codului de Procedură Penală. Sistemul judiciar din România a continuat să depună eforturi în vederea unificării jurisprudenței și în ceea ce privește menținerea independenței. Toate aceste lucruri indică o tendință și reprezintă un semn că România realizează în acest moment progrese durabile în direcția îndeplinirii celor patru obiective din cadrul MCV. Mai multe recomandări din raportul pentru anul 2014 sunt în continuare valabile, ceea ce înseamnă că, în acest moment, reforma nu se bucură încă de consensul general necesar pentru ca progresele din sistemul judiciar să fie considerate ireversibile”.

Transgaz va primi o finanțare de aproximativ 180 de milioane de euro de la UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 ianuarie 2016, 10:20

Transgaz va primi aproximativ 180 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru construirea gazoductului ce va lega Bulgaria-România-Ungaria-Austria…

Statele membre UE au aprobat propunerea Comisiei Europene de a investi 217 milioane de euro într-o serie de 15 proiecte transeuropene din domeniul infrastructurii energetice.

Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța comisiei Europene la bucurești.

„Aceste proiecte de infrastructură energetică, inclusive unul din România. Vor fi puse în aplicare în 12 state membre UE și Turcia. Ele vor beneficia de o finanțare totală de aproximativ 217 de milioane de euro în cadrul Mecanismului de interconectare a Europei.”.

Cea mai mare sumă, 179 milioane de euro, urmează să fie acordată Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA.

Banii vor fi folositi pentru lucrări de execuţie pe teritoriul României la sistemul naţional de transport a gazelor naturale în vederea dezvoltării unei conducte care va conecta Bulgaria, România, Ungaria și Austria.

Executivul comunitar precizează că interconectorul care va lega reţelele de gaze naturale din Bulgaria, România, Ungaria şi Austria reprezintă un pas important pentru dezvoltarea pieţei gazelor naturale din Uniunea Europeană deoarece va permite ca gazele naturale din regiunea caspică şi din alte posibile surse, inclusiv, să ajungă în Europa Centrală.

Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene la București despre importanța acestui proiect.

„În opinia Comisiei europene, această conexiune este esențială deoarece va permite aprovizionarea pieței europene cu gaze naturale, inclusiv gaz natural lichefiat, din regiunea caspică. De remarcat că acest buget de 180 de milioane de euro alocat Trangaz reprezintă peste 80 % din suma totală alocată pentru cele 15 proiecte finanțate.”

Din cele 15 proiecte selectate pentru finanţare, 9 sunt în sectorul gazelor naturale care vor beneficia de un ajutor financiar de 207 milioane de euro şi 6 în sectorul energiei electrice pentru care se vor aloca 10 milioane de euro.

De asemenea, 13 proiecte vizează finanţarea unor studii, precum studii de impact asupra mediului şi două lucrări de construcţie .

Această finanţare va ajuta la asigurarea livrărilor şi va integra pe deplin piaţa energetică europeană prin conectarea reţelelor din întreaga Europă, a declarat comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Cańete.

Oficialul de la Bruxelles a mai precizat ca trebuie continuată modernizarea reţelelor energetice pentru a aduce orice ţară în continuare izolată în piaţa energetică europeană.

În total, pentru perioada 2014-2020, a fost alocată pentru infrastructura energetică trans-europeană peste 5miliarde de euro.

Pentru a putea beneficia de finanţare, o propunere trebuie să aibă legătură cu un proiect inclus pe lista ‘proiectelor de interes comun’.

În prezent, există 195 de proiecte de infrastructură energetică iar lista este revizuită odată la doi ani.

CE a adoptat documentul unic pentru achizițiile publice europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 14 ianuarie 2016, 9:51

Noul document unic pentru achizițiile publice este considerat de Comisia Europena un element important în procesul de simplificare a procedurile de licitație din cadrul reformei achizițiilor publice.

Prin aplicarea acestui document se urmarește reducerea poverii administrative și digitalizrea procedurilor de achiziții.

De asemenea, se va simplifica participarea la procesul de achiziții publice pentru cumpărători și furnizori transfrontalieri.

Noul document elimina obstacolele majore în calea participării la licitațiile pentru achizițiile publice a furnizorilor prin excluderea unor criteriile de selecție a acestora.

Acest demers vine în condițiile în care sectorul public european este cel mai mare consumator al economiei. Anual, se cheltuie mii de miliarde de euro pentru achiziţia de bunuri şi servicii şi pentru executarea de lucrări publice.
In acest context, normele Uniunii Europene în materie de achiziţii publice reglementează modul în care trebuie publicate şi organizate majoritatea procedurilor de achiziţii publice.

Acest document unic pentru achizițiile publice va reduce considerabil sarcina administrativă pentru companiile interesate în a câștiga un contract de achiziții publice, în special întreprinderile mici și mijlocii, spune Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisie Europene la București.

”Noul document va permite companiilor care sunt interesate să câștige un contract de lucrări publice să transmită o declaratie pe propria răspunderedin care să reiasă că îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate sau cerințele de capacitate comercială în cadrul acelei procedure de licitație, urmând ca doar compania câștigătoare să prezinte documentele justificative necesare.”

Prin reducerea volumului de documente necesare, se va simplifica procesul de participare a companiilor la procedurile de achiziții publice. Astfel, administrațiile publice vor beneficia astfel de o gamă mai largă de oferte, ce asigură o mai bună calitate și o valorificare eficientă a fondurilor, mai spune Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene la București.

Pentru a facilita utilizarea acestui document unic pentru achizițiile publice, în acest moment Comisia Europeană este în curs de a realiza un sistem on line pentru toate statele mermbre și firmele interesate să participe la aceste licitații.

Mihai Roșioru, ofițer de presă în cadrul Reprezentanței Comisiei Europene la București. ”În momentul în care acest sistem va fi functional va înlocui toate vechile sisteme similar care aveau diferențe semnificative între statele membre.”

Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene la București: Simplificarea procedurilor de licitație este unul dintre cele mai importante elemente ale reformei achizițiilor publice, ce va intra în vigoare la data de 18 aprilie 2016

S-a dat startul inscrierilor pentru progarmul de cercetare Orizont 2020

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 iulie 2015, 09:30

Cercetatorii sunt invitati sa participe la competiatia dotata cu premii in valoare de 500 de mii de euro. Detalii ne ofera astazi Claudia Ruse de la Bucuresti Fm în rubria Euranet Plus

Comisia Europeană a lansat luna aceasta o provocare pentru cercetatorii care se ocupă de tehnologiile avansate.

Intreprinderile mici si mijlocii sau organizațiile non-profit care işi desfaşoară activitatea individual sau împreună cu alte entități cu care formează o echipă, sunt invitate să se înscrie în competiția pentru premiile Orizont 2020.

Cercetătorii sunt asteptaţi să depună proiecte în cursa pentru o jumatate de million de Euro.

Este vorba despre două premii, cu o valoare de 500.000 de euro fiecare, care vor fi oferite celor care vor propune soluții inovatoare în domeniul telecomunicaţiilor.

Participanții la competiție trebuie să fie stabiliți pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene sau al țărilor afiliate la acest program de cercetare și inovare Orizont 2020.

Primul domeniu se refera la eliminarea barierelor din calea transmisiilor prin fibră optică pe distanță lungă.

Mihai Roşioru, ofiter de presă Reprezerntanţa Comisiei europene la Bucureşti explică….

“Premiul pentru „Eliminarea barierelor din calea transmisiilor prin fibră optică pe distanță lungă” va fi acordat pentru o soluție de maximizare a capacității fibrei optice per canal, gamă spectrală și/sau eficiență și rază de acțiune spectrale, având ca scop îmbunătățirea sistemelor de transmisiune prin fibră optică pe distanțe lungi. Termenul-limită pentru înregistrarea în competiție este data de 16 decembrie 2015, iar cel pentru transmiterea propunerii este 15 martie 2016”

Soluția propusă trebuie să fie eficientă energetic, viabilă din punct de vedere economic, dar și ușor de instalat și utilizat. Totodată, ea trebuie să aibă un potențial ridicat de preluare în viitoarea generație de produse pentru sisteme optice.

Al doilea premiu vizează partajarea spectrului de frecvențe în colaborare.

Premiul pentru „Partajarea spectrului de frecvențe în colaborare” este destinat unei abordări inovatoare ce va permite o creștere semnificativă a gradului de partajare și reutilizare a acestuia, dincolo de metodele de partajare și tehnicile centralizate aplicabile în prezent. Termenul-limită pentru înregistrarea în Competiție este 30 septembrie 2015, iar transmiterea propunerii trebuie să fie făcută până în data de 17 decembrie 2015.”

Soluția câștigătoare trebuie să reprezinte un semnificativ pas înainte în domeniu din punctul de vedere al indicatorilor de utilizare și să fie viabilă din punct de vedere economic.

Orizont 2020 este cel mai amplu program de cercetare și inovare derulat vreodată de UE. Acesta va duce la mai multe inovații capitale, descoperiri și premiere mondiale, aducând ideile mărețe din laboratoare pe piață. Este disponibilă o finanțare de 80 de miliarde EUR(1) pe durata a 7 ani. Orizont 2020 beneficiază de susținerea politică a liderilor europeni șia deputaților în Parlamentul European, care au convenit că investițiile încercetare și inovare sunt esențiale pentru viitorul Europei

Tarifele de roaming vor fi eliminate în Uniunea Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 iulie 2015, 10:00 / actualizat: 6 iulie 2015, 12:55

La aproape doi ani de la propunerea Comisiei Europene de a crea o piață unică a telecomunicațiilor, Parlamentul European și Consiliul au încheiat un acord privind tarifele de roaming. Beneficiile pentru consumatori sunt directe. Ei vor plăti același preț pentru apeluri, mesaje scrise și date mobile, oriunde călătoresc în UE.

Dincolo de eliminarea costurilor suplimentare, momentul este considerat un pas important în dezvoltarea pieței unice digitale.

De la Reprezentanţa Comisiei Europene în România, ofiţerul de presă Mihai Roşioru:

”Pentru consumatori acest lucru înseamnă că tarifele de roaming vor fi eliminate complet, începând cu data de 15 iunie 2017. Ceea ce este important de reţinut este că eliminarea tarifelor de roaming se referă doar la ceea ce noi numim roaming-ul ocazional, adică la o perioadă de timp rezonabilă de utilizare a telefonului mobil în străinătate. Această eliminare a tarifelor nu se referă la roaming-ul permanent şi Comisia Europeană urmează să definească toate detaliile cu privire la ceea ce vom putea numi utilizarea rezonabilă a telefonului mobil în roaming.”

Timp de un deceniu, Comisia Europeană a lucrat permanent pentru a reduce tarifele de roaming în interiorul UE. Costurile pentru apelurile, mesaje text şi date mobile și au scăzut cu 80% din 2007. Urmează ca din aprilie 2016, costurile să fie din ce în ce mai mici, operatorii având libertatea de a oferi tarife mai bune pentru consumatori, iar din iunie 2017 aceste tarife să fie eliminate.

Mihai Roşioru: ” Până la data de 15 iunie 2017, tarifele de roaming, în vigoare, în acest moment, vor mai suferi o reducere substanţială, începând din luna aprilie 2016. Conform regulilor agreate, operatorii vor putea să perceapă o taxă de doar 5 eurocenţi/ minut pentru fiecare apel de ieşire, 2 eurocenţi pentru fiecare mesaj text transmis şi 5 eurocenţi pentru fiecare megabyte de transfer de date, iar apelurile de intrare în roaming nu vor mai fi tarifate.”

Înainte de a putea intra în vigoare, acordul privind eliminarea tarifelor de roaming urmează să fie aprobat, în mod oficial, de către Parlamentul European și Consiliul de Miniștri, apoi va fi tradus în toate limbile UE şi publicat în Jurnalul Oficial.