Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii și cel al Forțelor Aeriene Finlandeze și-au încheiat misiunea în țara noastră. Timp de patru luni, cei 260 de militari britanici cu șase aeronave Eurofighter Typhoon s-au aflat în serviciul de poliție aeriană întărită, alături de Forțele Aeriene Române, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. A fost pentru a cincea oară când piloții britanici au fost dislocați în România, iar misiunile în comun s-au dovedit un adevărat succes – a declarat la ceremonia de încheiere a misiunii, comandorul Karl Bird, comandantul Aripii 140 Expediționare de Aviație. Karl Bird: Misiunea a fost un succes fantastic, a însemnat un antrenament excelent împreună cu aliații noștri. Exercițiile de luptă aeriană au decurs foarte bine. A fost grozav să-i avem alături pe colegii finlandezi și pe cei români, iar cu toții ne-am bucurat cu adevărat să concurăm cu alte tipuri de aeronavă. Nu am avut confruntări reale cu piloții ruși, dar am exersat circa 30 de astfel de situații, ceea ce demonstrează că postura de descurajare funcționează, iar împreună suntem mai puternici. Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul finlandez, prezent pentru prima oară în țara noastră la o astfel de misiune, a fost format din 90 de militari cu șapte aeronave F18 Hornet. Participarea celor doi aliați la misiunile de poliție aeriană în regiunea țării noastre arată coeziunea care există între statele Alianței Nord-Atlantice – a menționat, în baza de la Mihail Kogălniceanu, șeful Forțelor Aeriene Române, generalul-maior Leonard Baraboi. Leonard Baraboi: E de prisos să vă povestesc cât de importantă este această cooperare. Suntem membri ai NATO. Cred că prezența detașamentelor finlandez și britanic aici, la Kogălniceanu, demonstrează o dată în plus, dacă mai era nevoie, coeziunea care există la nivelul NATO. Provocările sunt cele pe care le știți foarte bine. Avem zile și nopți care nu sunt atât de senine pe cât ne-am dori, dar împreună suntem aici de pavăză țării și putem să raportăm la finalul fiecărei zile „Cer senin” și misiune îndeplinită. Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un detașament al Forțelor Aeriene Spaniole va ajunge peste doar câteva zile în România pentru misiunile de poliție aeriană sub comandă NATO.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, marți a fost marcată oficial începerea lucrărilor de construcție a unei noi piste de decolare-aterizare. Aceasta va avea o lungime de 3.500 de metri și va putea opera toată gama de aeronave NATO, dar și avioane civile. Proiectul are un cost estimativ de 68 de milioane de euro și include un simulator de zbor, zone de staționare, mentenanță și comunicații. Pista ar trebui să devină funcțională în 2027. Comandantul bazei 57 aeriene, comandorul Nicolae Crețu.
Nicolae Creţu: Noi pregătim infrastructura astfel încât să putem să deservim escadrila de avioane F-16, care va intra în organica Bazei 57 Aeriană. Vrem să pregătim suficientă infrastructură și suficiente capabilități astfel încât celelalte mijloace, structuri și detașamente necesare constituirii oricărui dispozitiv de securitate să poată fi dislocat în termenul cel scurt în regiunea noastră.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noua pistă este doar o parte dintr-un proiect mai larg de modernizare a bazei de la Mihail Kogălniceanu, care se va întinde pe o perioadă de 20 de ani și care va costa statul român 2,5 miliarde de euro.
Adrian Gîtman (realizator rubrică):Detașamentul Forțelor Aeriene Finlandeze, aflat în țara noastră pentru misiunile de poliție aeriană întărită sub comandă NATO, a fost certificat marți, în cadrul unei ceremonii desfășurate în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Piloții scandinavi vor executa în următoarele două luni acest tip de misiuni împreună cu militarii din Forțele Aeriene Române și cu cei din Forțele Aeriene Regale ale Marii Britanii. La festivitate, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a arătat că prezența detașamentului din Finlanda în țara noastră este dovada faptului că legăturile dintre statele NATO, în ceea ce privește consolidarea flancului estic aliat, sunt mai puternice ca oricând.
Angel Tilvăr: Aăturarea Finlandei la cea mai de succes alianță politico-militară din istorie contribuie la întărirea securității și unității pe flancul estic al NATO, într-un mod coerent, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Misiunea consolidată de poliția aeriană sub comanda NATO este o misiune de apărare colectivă desfășurată în timp de pace și destinată să asigure integritatea spațiului aerian al Alianței.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul Forțelor Aeriene Finlandeze este format din 90 de militari, piloți și personal tehnic, cu șapte aeronave F-18 Hornet.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șapte aeronave F/A-18 Hornet ale Forțelor Aeriene Finlandeze au ajuns în România pentru a executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comandă NATO, împreună cu Forțele Aeriene Române și Britanice.
Detașamentul finlandez, format din 80 de militari, este dislocat în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Este prima misiune de acest fel a armatei finlandeze de la intrarea acestei țări în Alianța Nord-Atlantică.
Misiunea în România va dura aproximativ două luni și are rolul să asigure integritatea spațiului aerian național și să contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și descurajare.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Detașamentul Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii, dislocat în România pentru misiunile de poliție aeriană întărită, a fost certificat în cadrul unei ceremonii care a avut loc marți în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. 220 de militari britanici, piloți și personal tehnic, cu șase aeronave Eurofighter Typhoon vor executa în următoarele patru luni misiuni de poliție aeriană în comun cu Forțele Aeriene Române, sub comandă NATO. Aceasta este cea de-a cincea rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Britanice, după misiunile executate în 2017, 2018, 2021 și 2022.
Comandorul Nicolae Crețu (comandantul Bazei 57 aeriene): Sosirea detașamentului britanic este menită a răspunde cerințelor planificatorilor la nivelul NATO. Este extrem, extrem de important pentru noi faptul că arătăm astăzi că, împreună, parteneri români, americani, francezi, spanioli, britanici putem să lucrăm în fiecare zi, putem să participăm la exerciții și putem să executăm misiuni în cazul detașamentului britanic, acela de asigurare a suveranității spațiului aerian al României, ca parte a spațiului aerian al NATO.
Cristian Dumitrașcu: Suntem într-o serie de interviuri care vorbesc de ceva vreme încoace despre cei 20 de ani pe care România îi împlinește de la aderare și se vorbește chiar și acum, la 20 de ani, despre politica ușilor deschise care se întâmplă în NATO. Vă rog să începem acest interviu plecând de aici. Dacă politica ușilor deschise este încă cea mai bună variantă pentru o alianță care, iată, a ajuns la o maturitate deplină, aș vrea să spun. Angel Tîlvăr: Categoric că da. Așa se explică și faptul că, de-a lungul vremii, mai multe state, inclusiv România, și-au exprimat dorința de a face parte din această alianță. Cred că este bine că suntem membri ai acestui format, pentru că, iată, realitatea zilelor ne spune că provocările securitare nu au încetat, ele există mai mult ca niciodată. Astăzi, în proximitatea României, există un conflict generat de agresiunea nejustificată și profund ilegală a Rusiei împotriva unui stat suveran, motiv pentru care flancul estic, care este și flanc NATO și flanc al Uniunii Europene, are o importanță majoră din punct de vedere al securității. Iată de ce cred că România, în această perioadă, fiind un stat NATO, are garanții de securitate și are ceea ce este necesar pentru a asigura o viață normală în țara noastră. Nu în ultimul rând, și apartența noastră la Uniunea Europeană este un alt câștig enorm pentru România. Vedem în jurul nostru cât de important este acest lucru, așa cum parteneriatul strategic pe care l-am făcut cu Statele Unite își arată rezultatele pozitive și în această perioadă. Deci, clar, politica ușilor deschise, care este politică formulată în cadrul Alianței de multă vreme, se justifică pe deplin. Și faptul că săptămâna trecută, în curtea ministerului am arborat steagul Suediei, al NATO și al României, cred că vorbește la sine, despre dorința noastră și efortul pe care România îl face, pentru că este nevoie de un efort de validare din partea țărilor membre ale Alianței. Spuneam că acest lucru vorbește de la sine despre cât de mult ne-am implicat și cât de important este acest lucru. Cristian Dumitrașcu: Este cu siguranță o confirmare a acestei politici a ușilor deschise. Ați mai avut o întâlnire foarte interesantă cu adjunctul șefului misiunii diplomatice a Statelor Unite la București, în care ați discutat despre asistența de securitate atât de importantă în zilele astea, în care, iată, împlinesc doi ani și o lună de când Ucraina a fost invadată, la început. Angel Tîlvăr: Da, este o discuție pe ca am avut-o și care se înscrie și pe linia colaborării excelente pe care o avem cu partenerul nostru strategic. Este o discuție care mi-a dat posibilitatea și să formulez anumite solicitări în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare. Și eu și echipa care m-a însoțit cred că am reușit să formulăm așa cum se cuvine ceea ce dorim. În același timp, am accentuat și cât de importantă este contribuția României la păstrarea securității flancului estic al Alianței. Dacă adăugăm la asta și extindea bazei de la Mihail Kogălniceanu, dacă adăugăm și o prezență militară americană semnificativă pe teritoriul României, cred că obținem formula unei povești de succes, pentru că acest parteneriat și colaborarea noastră cu Statele Unite și-au dovedit utilitatea. Cristian Dumitrașcu: Ați discutat, de asemenea și despre asistență de securitate pentru Republica Moldova și în general pentru granița de est a NATO, zona Mării Negre? Angel Tîlvăr: Am vorbit despre cât de important este bazinul Mării Negre și regiunea Mării Negre, regiune din care, evident, și Moldova face parte, Moldova, care din punct de vedere militar este o țară neutră, dar care, ținând seama de relația specială pe care o are cu România, a beneficiat din partea României de sprijin atât la nivel economic, dar și colaborarea mea cu omologul meu, cu dl Nosatîi, este una foarte bună și din punct de vedere neletal, am sprijinit și noi pe prietenii noștri de peste Prut. Deci, în acest context, în contextul Mării Negre, dar și în contextul faptului că Moldova este o țară care, împreună cu Ucraina, se află în proces de negociere cu Uniunea Europeană, în timp ce Georgia a dobândit anul trecut statutul de țară candidată, Moldova este o țară care, nu mai este nevoie să discut cu dumneavoastră acum cât de importantă este pentru România, este o țară care nu dă vești foarte bune Rusiei în ceea ce privește parcursul european pe care și-l dorește, parcursul european care mi-ar plăcea să cred că este ireversibil, dar este o țară care suportă elemente de… Cristian Dumitrașcu: De război hibrid… Angel Tîlvăr: De război hibrid, motiv pentru care cred că are nevoie de sprijinul nostru şi din acest punct de vedere. Cristian Dumitrașcu: Şi această așa-zisă cerere a Transnistriei să înscrie… Angel Tîlvăr: Putem să o citim în această cheie, evident, nu era nimic imprevizibil, evident. Discuţiile și formulările sunt, dacă vreți, repetitive. Ele au apărut de-a lungul vremii, în mod regulat. Dar îmi place să cred că autoritățile de la Chișinău pot să gestioneze situații de genul acesta. Cristian Dumitrașcu: Venind către Armata României, în ultimii doi ani, sigur, s-au schimbat multe lucruri și măsurile pe care le-ați luat împreună cu membrii Guvernului și cu, până la urmă, toată clasa politică, „retenţia personalului” este o sintagmă pe care o auzim din ce în ce mai des, pentru că sunt foarte multe cadre militare care au plecat din sistem și se punctează, poate voit, doar aceste plecări și nu se spune că sunt eforturi de a echilibra această situație. Angel Tîlvăr: Evident, nu este prima dată când o spun, dar n-am să ezit să repet ori de câte ori va fi cazul. Pe lângă dorința noastră de a avea echipamente de cea mai bună calitate din punct de vedere militar, principala noastră preocupare se îndreaptă și asupra elementului care este cel mai important într-o armată și anume, personalul militar. Motiv pentru care și eu și colegii mei, dar și membrii Guvernului înțeleg nevoia de a face acele demersuri care să ducă la o decizie de a rămâne în continuare în Armata României pentru cei care doresc să plece și nu în ultimul rând, de a-i încuraja pe alții să își dorească să îmbrățișeze o astfel de carieră. Pe lângă măsurile de retenție, sunt și măsuri care, așa cum spuneam, încurajează tinerii și pe toți cei care doresc să servească sub drapelul României, să o facă, măsuri care se concretizează fie în creșterea numărului locurilor în instituțiile de învățământ de specialitate, fie în a acorda anumite facilități care să-i determine pe oameni să ia decizia de a intra în Armata României. Știți că au fost multe discuții vizavi și de un serviciu voluntar în termen. Există mai multe inițiative și mai multe discuții referitoare și la creșterea soldei de grad, la creșterea cuantumului sumei alocate echipamentelor militare, a normei de echipare, lucruri legate de creșterea diurnei în cazul unor anumite exerciții sau de încurajare a celor care doresc să ocupe locuri în zone în care există un anumit deficit, să o facă. Deci, avem pe agendă cele două tipuri de acțiuni și anume, o acțiune îndreptată spre cei care doresc să plece din armată și o altă acțiune pentru cei care doresc sau ar putea să intre în rândurile noastre, pentru că eu cred că e o meserie absolut respectabilă, o meserie care de-a lungul vremii s-a bucurat de respectul pe care o merită în rândul cetățenilor României și cred că este datoria noastră să avem o armată care să satisfacă nevoile noastre, ținând seama – și aici subliniez – ținând seama faptul că Armata României a trecut prin două etape de reformă, în care de la peste 300.000 de militari, suntem acum în situația de a avea în jur de 70.000, la care putem adăuga personalul civil. Cristian Dumitrașcu: Există acest proiect legat de modificarea soldelor de grad. Astăzi, când vorbim care este situația, oamenii și-au pus mari speranțe în această inițiativă, în sfârșit palpabilă, pentru că până acum au fost mai mult… Angel Tîlvăr: Nu, cred că de-a lungul vremii, și anul trecut s-au luat măsuri care care au venit în întâmpinarea dorințelor. Oamenii… Suntem în situația în care se parcurge, conform legii, un anumit circuit de avizare. În continuare avem discuții de îmbunătățire a oricărui text care sprijină demersul nostru. Deci cred că suntem pe un drum bun. Cristian Dumitrașcu: Și o ultimă întrebare, domnule ministru Tîlvăr. S-a rostogolit în spațiul public revenirea, în contextul pericolului unui război ipotetic, revenirea stagiului militar obligatoriu. Cât poate fi adevăr în ceea ce au spus și foști, chiar și un fost președinte al României, de curând? Angel Tîlvăr: Așa cum am mai spus, nu se pune problema stagiului militar obligatoriu. Am spus că există alternative prin care, în mod voluntar, oamenii pot să contribuie la apărarea țării. Deci, repet, nu se pune problema stagiului militar obligatoriu. Știu discuțiile, nu sunt de acum o săptămână, nu sunt de acum două săptămâni, sunt de când am venit în acest minister. Una din discuțiile care s-au purtat în spațiul public a făcut trimitere la acest lucru, pe undeva justificat și de existența contextului de securitate în care ne aflăm. Dar, repet, nu există la acest moment niciun proiect al nostru care să ducă la ideea stadiului militar obligatoriu. Cristian Dumitrașcu: Având în vedere ultimele lucruri care s-au întâmplat, ultimele construcții în ceea ce privește NATO, aș vrea ca la final – și acum vă întreb de obicei și pentru interviul de la radio, dar și în cele de la „Pro Patria” – oamenii de acasă dacă se pot simți în siguranță, având în vedere că sunt comentarii foarte multe care spun: nu aţâţați pericolul de la est prin prezența puternică a Alianței aici, la graniță. De fapt, adevărul este că noi trebuie să mergem mai departe cu întărirea forțelor din care facem parte. Angel Tîlvăr: Întrebarea dumneavoastră a conținut în parte și răspunsul la ea și anume, lucrurile nu se petrec la întâmplare. Componenta militară face evaluările pe care orice armată din lume le face. Suntem beneficiarii unor garanții de securitate care decurg din apartenența noastră la cea mai puternică alianță politico-militară din istoria omenirii. Pe lângă faptul că beneficiem de garanții de securitate și de sprijin la rândul nostru – și vreau să spun și acest lucru în cadrul emisiunii noastre: la rândul nostru, și noi donăm stabilitate și securitate, fie că vorbim de Bosnia-Herțegovina, fie că vorbim de regiunea Kosovo. Participăm cu militari și în alte zone din lume, dacă vreți, Polonia, Bulgaria, Republica Centrafricană. Deci România este un partener de nădejde în cadrul Alianței, un partener care este recunoscut ca fiind un partener valoros, iar deciziile politice care au dus la apartenența noastră la această structură politico-militară, la această alianță, au fost decizii care s-au bucurat de suportul cetățenilor și îmi face plăcere să vă spun că și momentul în care îmi luați acest interviu, suportul cetățenilor României pentru NATO și pentru Uniunea Europeană este un suport de o robustețe care nu ridică niciun semn de întrebare. Voci sunt și vor mai fi vizavi de ceea ce facem, de ceea ce se întâmplă, dar cred că este un drept câștigat să putem să ne exprimăm în spațiul public așa cum credem noi, în funcție de conștiința noastră, lucru care pe mine mă determină să merg în continuare pe linia pe care am stabilit-o împreună cu colegii mei, dar, nu în ultimul rând, să țin seama de toate semnalele care apar din spațiul public, pentru că este normal să se întâmple așa, dar, repet, viața în România se poate desfășura normal. Armata României este o armată bine pregătită, care își face datoria, iar serviciul militar obligatoriu nu este la ora actuală pe agenda Ministerului Apărării Naționale. Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Angel Tîlvăr, vă mulțumesc mult pentru prezență în această dimineață! Vă mai așteptăm și cu altă ocazie. Angel Tîlvăr: Şi eu vă mulțumesc foarte mult! O zi bună!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Baza militară Mihail Kogălniceanu din județul Constanța va fi extinsă în cadrul unui proiect pentru care sunt destinate circa 2,5 miliarde de euro. Aceasta va deveni astfel cea mai mare facilitate de acest tip a Alianței Nord-Atlantice din zona de est a Europei. În noua configurație, baza se va întinde pe o suprafață de aproape 3.000 de hectare și va putea găzdui circa 10.000 de militari împreună cu familiile lor. Se estimează că lucrările urmează să fie finalizate până în anul 2030. Proiectul prevede construcția a tot ce este necesar pentru funcționarea și îndatoririle unei baze de asemenea mărime.
Proiectul TransRomânia este un eveniment ce se află la a 3-a ediție și este dedicat eroilor de ieri și de astăzi.
Proiectul a constat în traversarea României de la Vest la Est, de către 3 sportivi Invictus, în alergare și cu bicicleta.
TransRomânia s-a desfășurat pe parcursul a 13 zile, pornind din Vama Jimbolia și finalizându-se în Vama Veche, totalizând aproximativ 1.100 de kilometri.
Protagoniștii acestui eveniment au fost Polgar Levente și Ailenei Andrei, în alergare alături de Cristian Gheorghe pe bicicletă.
Invictus România a luat startul pe 9 mai 2022 și au parcurs următorul traseu: Jimbolia – Arad – Săvârșin – Orăștie – Sibiu – Făgăraș – Fundata – Târgoviște – București –Slobozia – Mihail Kogălniceanu -Vama Veche, ultima oprire fiind încheiată pe 21 mai 2022.
Prima ediție TransRomânia a avut loc în anul 2016, cu Polgar Levente în alergare și Romniceanu Florin pe bicicletă, iar cea de-a doua ediție a avut loc în anul 2020, când Polgar Levente a fost însoțit pe bicicletă de Cristian Gheorghe.
Cei trei sportivi s-au oprit la monumentele ridicate în cinstea celor care au murit, cele mai importante monumente fiind la Mateiaș, Păuliș și București.
TransRomânia reprezintă o călătorie a trupului și a sufletului, a minții și a inimii, fiind o aventură în care sunt depășite limite și se rup bariere.
Scopul acestui eveniment a fost de a promova Spiritul Invictus și valorile naționale, dar și de a demonstra că orice greutate poate fi depășită.
Despre acest eveniment și cum au reușit să treacă peste toate intemperiile, ne-au vorbit cei trei sportivi amintiți mai sus, într-un reportaj realizat de către colega noastră, Olivia Bucioacă, de la Jurnal Militar Constanța.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): 150 de militari britanici cu aeronave Eurofighter Typhoon vor executa în următoarele patru luni misiunii de Poliție aeriană întărită împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române sub comandă NATO.
În baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu a avut loc vineri ceremonia de certificare a detașamentului Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii sosit în România pentru această misiune. În cadrul evenimentului a fost prezentat și un exercițiu demonstrativ de poliție aeriană cu participarea Forțelor Aeriene Române, Britanice și Italiene.
Misiunile de poliție aeriană întărită ale forțelor aflate la Mihail Kogălniceanu se desfășoară sub coordonarea Centrului de Operație Aeriene Multinaționale de la Torrejón, Spania.
Este cea de-a patra rotație în România a piloților britanici pentru astfel de misiuni după cele executate în anii 2017, 2018 și 2021. Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și de descurajare precum și la consolidarea interoperabilității între forțele participante.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Situația de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul războiului din Ucraina, și acțiunile aliate pentru consolidarea posturii NATO de apărare și descurajare au fost principalele teme ale întâlnirii pe care ministrul apărării Vasile Dîncu a avut-o luni, în bază de la Mihail Kogălniceanu, cu ministrul apărării Regatului Ţărilor de Jos, Kajsa Ollongren.
Baza din Mihail Kogălniceanu este astăzi un punct focal, care exprimă fără echivoc unitatea și solidaritatea NATO, angajamentul ferm pentru protejarea flancului estic al Alianței, a declarat ministrul Dîncu.
Vasile Dîncu:Aici este locul unde Forțele Terestre și Aeriene din Regatul Ţărilor de Jos, Statelor Unite ale Americii, Franței, Belgiei, Portugaliei, Italiei și Germaniei sunt împreună, alături de români, pentru exerciții, misiuni de poliție aeriană sau participarea la Forţa de Răspuns a NATO, având rolul de a transmite un mesaj clar și ferm de descurajare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În România se află, în aceste zile, un detașament de militari ai Regatului Ţărilor de Jos pentru exerciții comune aliate. Ministrul Kajsa Ollongren a punctat faptul că țara sa se alătură acțiunilor NATO de întărire a prezenței în flancul estic.
Kajsa Ollongren:Suntem foarte îngrijorați în privința situației actuale și a evoluției acesteia. Ca răspuns, NATO a sporit pregătirile și armata olandeză a accelerat activitățile de participare la acest efort, iar o parte a acestuia este programarea de exerciții suplimentare ale unităților noastre.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cei doi oficiali au mai convenit că în această perioadă dificilă este nevoie de unitate, solidaritate și de acțiuni concrete din partea comunității internaționale democratice pentru condamnarea Rusiei și pentru sprijinirea Ucrainei.
NATO continuă să trimită forțe suplimentare la baza de la Mihail Kogălniceanu. Un detașament belgian, parte din Forța de Răspuns NATO a ajuns în această dimineață în România și se va alătura detașamentului francez, aflat deja la Mihail Kogălniceanu.
Ministrul apărării, Vasile Dîncu, și ministrul apărării din Regatul Ţărilor de Jos au susținut astăzi o conferință de presă comună, la Mihail Kogălniceanu.
„Pentru România, una din principalele priorități este accelerarea procesului privind intrarea grupului de luptă NATO în România. Securitatea europeană, euroatlantică și, în mod particular, ai aliaților din prima linie, inclusiv România, necesită consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, în special pe Flancul de Est şi la Marea Neagră”, a declarat Vasile Dîncu.
Ministrul Apărării a mai spus că „România a trimis Ucrainei muniţii, echipamente militare” şi a iniţiat demersuri pentru a înfiinţa în ţara noastră, cu sprijinul Comisiei Europene, un „hub umanitar, care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale”.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Situaţia critică de securitate din Ucraina şi eforturile aliate în vederea întăririi posturii NATO de descurajare şi apărare în regiunea Mării Negre au fost discutate în cadrul întâlnirii pe care ministrul apărării, Vasile Dîncu, a avut-o miercuri, în Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, cu omologul german, Christine Lambrecht. Ministrul german a arătat că este importantă să fie exprimată, prin măsuri concrete, cooperarea care există în cadrul NATO, iar Germania şi-a suplimentat detaşamentul de forţe aeriene, pe care îl are în România, pentru misiunile de Poliţie Aeriană Întărită.
Christine Lambrecht:Suntem aici prezenți cu șase avioane de luptă, șase aeronave Eurofighter. Am crescut această implicare a noastră și vom vedea ce posibilități sunt ca să continue această prezență a Germaniei în România. Pentru noi, flancul de est al NATO este foarte important.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Vasile Dîncu a apreciat contribuţia partenerului german în cadrul eforturilor NATO subsumate Forţei Întrunite de Reacţie Rapidă a alianţei şi a declarat că prezenţa în România a forţelor aeriene germane, alături de cele italiene şi americane reprezintă o dovadă reală de solidaritate.
Vasile Dîncu:Contribuția Germaniei la asigurarea securității României, la întărirea flancului estic al NATO, într-o perioadă în care securitatea europeană este grav amenințată reprezintă, de fapt, esență alianței noastre.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Aeronavele Forțelor Aeriene Germane sunt operate în misiunile de poliție aeriană desfășurate în țara noastră de un detașament format din 75 de militari, piloți și personal tehnic.
Ștefan Ciochinaru: Prezenţa domnului Stoltenberg la Baza Kogălniceanu este dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat în sfârșit roade
Publicat de Gabriel Stan,
14 februarie 2022, 13:04
Invitat a fost profesorul în ştiințe politice și jurnalistul Ștefan Ciochinaru, care a analizat situația geopolitică actuală și însemnătatea vizitei secretarului general al NATO la Mihail Kogălniceanu. Interviu de Cristian Dumitrașcu.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Bună dimineața! Bine ați venit la „Jurnal militar”!
Ștefan Ciochinaru:Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Evenimentul săptămânii este, iată, vizita secretarului adjunct al NATO, Jens Stoltenberg, cu declarațiile la pachet, cu toată această mișcare de trupe din ultima săptămână. Cum interpretați această vizită și primele mesaje pe care Jens Stoltenberg le-a dat în baza de la Mihail Kogălniceanu?
Ștefan Ciochinaru:Vizita pe care a făcut-o, vineri, secretarul general al NATO în România nu a fost deloc o formalitate şi nici o chestiune exclusiv simbolică, a fost o chestiune cât se poate de angajată. Prezenţa domnului Stoltenberg, dar și a celorlalţi oficiali aliaţi, inclusiv a comandantului suprem al forțelor aliate, generalul Tod Wolters, la Baza Kogălniceanu este, după părerea mea, dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat şi dau în sfârșit roade.
Declarațiile, de altfel, care au fost date şi care nu mă îndoiesc că voi fi preluate și de dumneavoastră, arată că toată această mișcare de la Baza Kogălncieanu este departe de a fi întâmplătoare.
Această bază nu e numai locul unde vor fi poziţionaţi iniţial cei 1.000 de soldaţi americani cu tehnica aferentă, care sunt, iată, dislocaţi în România pentru a descuraja tentaţiile militare ruse, probabil că este și punctul strategic militară al Alianţei la Marea Neagră, locul de unde NATO îşi desfăşoară şi misiunile de poliția în bazinul Mării Negre şi facilitatea militară pe care România doreşte să o transforme, prin investiţii, în cea mai mare bază NATO din Europa de Sud-Est – și când spun Europa de Sud-Est, am în vedere de aici rolul pe care este chemată România să îl joace în Europa de Sud-Est ca factor de stabiliatte şi de asigurare a echilibrului strategic în această zonă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): De unde până acum, domnule Ciochinaru, eram la răscruce de vânturi în istorie aici, mereu în calea tuturor imperiilor, iată că probabil că este prima dată în istorie când acest loc este interpretat în favoarea noastră, corect din punct de vedere strategic.
Ștefan Ciochinaru:Este şi meritul mult hulitei clasei politice, domnule Dumitrașcu, care a avut totuși un consens în ultimii 30 de ani: integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană.
Ca urmare a acestui consens politic, probabil singurul consens politic românesc, suntem astăzi în cea mai bună situație de securitate din istorie. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Georgia, ceea ce se întâmplă în Ucraina, ce se întâmplă în alte spaţii vecine Federaţiei Ruse și gândiţi-vă cum ar fi fost ca România să nu fie membră NATO.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost. Dumneavoastră, printre multele lucruri pe care le-ați făcut, sunteți om de presă, ați lucrat chiar aici la noi, în Radio România și în televiziune, sunteţi om de comunicare.
Cum credeți că mai putem noi aveam forța să combatem această stare de îngrijorare pe care Rusia prin, sigur că da, prin toate elementele de multimedia pe care cu toții le știm, prin care Rusia încearcă să înfricoșeze opinia publică, încearcă să inducă o stare de teroare, într-un fel?
Ștefan Ciochinaru:Domnule Dumitraşcu, Rusia își face treaba ei. Ea poartă un război „tous azimuts” împotriva ordinii internaţionale actuale, împotriva Occidentului, îşi caută un nou loc sau, dacă vreţi, își caută un loc în noua lume care se naște şi inclusiv prin acest război informaţional. Aşa cum ei îşi fac treaba lor, problema nu cred că este asta, problema este cum ne facem noi treaba şi aici vreau să vă felicit pe dumneavoastră şi redacţia pe care o reprezentaţi, pentru că dumneavoastră vă faceţi treaba.
Ar trebui şi restul presei româneşti să îşi facă treaba, pentru că, vedeţi, vom avea din ce în ce mai mult treabă. Criza de azi din Ucraina este doar un episod din bătălia care are loc pentru schimbarea actualei ordini internaţionale. Este o bătălie purtată de puteri revizioniste şi autocrate precum Rusia, China, Iran sau Coreea de Nord împotriva lumii democratice, în frunte cu America, Europa, Japonia, Australia și, de ce nu, România.
Recent, cel mai relevant episod, după părerea mea, s-a consumat acum, la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, când domnul Putin s-a întâlnit, din nou, cu domnul Xi Jinping, liderul Chinei. A fost, atenţie, a 40-a întâlnire a celor doi buni prieteni politici, prilej de a-şi face şi daruri, după cum se obişnuieşte…
Cristian Dumitrașcu (realizator): 40 de întâlniri?
Ştefan Ciochinaru: 40 de întâlniri între cei doi. Vă daţi seama. Domnul Putin s-a dus cu milioane de metri cub de gaze, domnul Xi a răspuns cu credite pentru infrastructurile din Rusia, cu sprijin direct în criza din Ucraina.
Să ştiţi că fără sprijinul acesta al Chinei, Rusia nu cred că ar fi dezlănţuit acum această criză. Pe de altă parte, şi vreau să vă propun analizei acest lucru, este uimitor de observat ce gândire învechită, de secolul trecut, este instrumentată în această bătălie globală.
Rusia vorbeşte de adâncime strategică, acum, în secolul XXI, când planeta e înconjurată de sateliţi, iar o rachetă parcurge distanţele în minute. Uitaţi-vă, tot pentru exemplificare, care sunt noile condiţii anunţate de Rusia pentru detensionarea situaţiei de la graniţa cu Ucraina. Cere Ucrainei să renunţe la armele şi echipamentele militare primite în ultimul timp de la aliaţii săi.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Am văzut.
Ştefan Ciochinaru:De parcă nu ar şti de ce oamenii ăia au avut nevoie de arme. Şi mai cere, ce? Plecarea instructorilor militari occidentali din Ucraina. Astea erau marile probleme care nu lăsau Rusia să doarmă noaptea.
Şi, bineînţeles, Rusia mai vrea şi ca militarii ucraineni să nu se mai joace cu cei occidentali în exerciţii comune, că se împrietenesc prea tare. Vedeţi, Rusia, la fel ca şi prietena sa, China, de altfel, continuă să gândească în termeni de putere dominantă. Care e mai tare, ăla bifează.
Vedeţi cum a ignorat Moscova ţările europene în criza asta ucraineană, discutând numai cu America. Ei continuă să gândească „sfera mea şi sfera ta de influenţă” şi de-asta Rusia vrea să întoarcă ceasul vieţii în 1945, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când şi-a luat partea, ca ţară învingătoare, jumătate de Europa.
Aşa cum a impus atunci neutralitatea perpetuă a Finlandei, aşa vrea acum să transforme Ucraina într-un teritoriu neutru, neavând nicio importanţă, dar chiar nicio importanţă ce gândesc sau ce vor oamenii aceia, ucrainenii.
Pentru Moscova, ei sunt tot un fel de ruşi de mâna a doua, a căror soartă tot Kremlinul e îndreptat a o decide. Vedeţi, inadecvarea acestui tip de gândire la vremurile de astăzi este uimitoare, repet, uimitoare. Nu mai suntem în 1945.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Foarte adevărat.
Ştefan Ciochinaru:Ce a făcut de fapt Rusia ameninţând Ucraina şi în felul acesta, întreaga Europă? A unit şi mai mult lumea occidentală, America şi Europa.
Ameninţarea cu pumnul a fost promovată de Moscova ca să înceapă procesul de negocieri cu Statele Unite, atenţie, nu cu statele europene, nu cu membrii europeni ai NATO; cu America.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă rog să daţi, totuşi, un mesaj corect oamenilor care ascultă, oamenilor despre care vorbeam că sunt îngrijoraţi şi sunt subtilul războiului informaţional. Stăm bine sau nu stăm bine?
Ştefan Ciochinaru:Stăm foarte bine, domnule Dumitraşcu. Bucureştiul, România, alături de Statele Unite, de NATO şi de Uniunea Europeană, joacă acum geopolitic la Marea Neagră şi, atenţie, în ziua în care Stoltenberg, secretarul general NATO, a fost la baza din Kogălniceanu, guvernul român a fost la Chişinău, în frunte cu primul ministru. În acelaşi timp, s-au petrecut lucrurile astea în care Federaţia Rusă încearcă să rescrie ordinea şi securitatea europeană şi internaţională.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult. Ne mai întâlnim la „Jurnal militar” şi la „Subiectul săptămânii”. Invitat în această zi, la „Jurnal militar”, Ştefan Ciochinaru. Mulțumesc și vă mai așteptăm.
Vizita Secretarului General al NATO în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu
Publicat de Gabriel Stan,
14 februarie 2022, 12:21
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Au sosit în România militarii americani din Regimentul 2 Cavalerie al Armatei Statelor Unite, dislocați în țara noastră ca urmare a măsurilor de consolidare a posturii aliate în Flancul estic al NATO.
1000 de militari, constituiți în Task Force Cougar, vor desfășura în perioada următoare antrenamente și activități în comun cu structurile Armatei Române în mai multe locuri din țară. Potrivit comandantului regimentului american, colonelul Joseph Ewers:
Joseph Ewers:Împreună ne vom asigura aliații, vom descuraja adversarii și vom fi gata să apărăm Alianța Nord-Atlantică. Mergem inițial într-un singur loc, dar deja ne gândim și la alte locuri din țară unde vom face echipă cu diverse unități românești.
Suntem acolo la iniţiativa Guvernului României și vom rămâne cât timp suntem primiți și cât timp va fi necesar. Nu avem o dată de încheiere, pentru că nici misiunea nu are stabilită în prezent o dată limită.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Partenerii americani au ajuns în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde s-au aflat vineri și președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pe care îl ascultăm:
Jens Stoltenberg:Aceasta este de fapt NATO – America de Nord și Europa stând împreună, umăr la umăr gata, să protejeze și să apere România și orice alt aliat. Suntem recunoscători pentru tot ceea ce faceți pentru securitatea noastră colectivă. Prezența voastră transmite un mesaj puternic, într-un moment critic. NATO stă unită pentru a opri agresiunea și a menține pacea.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În acest context, în baza de la Mihail Kogălniceanu, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a întâlnit cu generalul Tod Wolters, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate în Europa.
Cei doi oficiali au evaluat dinamica situației de securitatea din regiunea Mării Negre și au apreciat că suplimentarea efectivelor americane în România, dar și în alte zone ale Flancului estic al NATO este un semnal puternic al solidarității și determinării Alianței Nord-Atlantice.
În România se află până pe 17 februarie și un detașament american compus din 50 de militari și patru aeronave F-18 Super Hornet din cadrul Forțelor Navale ale Statelor Unite ale Americii dislocate în Europa, care va executa misiuni de antrenament în comun cu militarii Forțelor Aeriene Române ce vor opera aeronavele F-16 Fighting Falcon. Comandantul Bazei Aeriene Borcea, comandorul Cătălin Micloș:
Cătălin Micloș:Până pe la jumătatea lunii februarie este în derulare exercițiul Carrier Air Wing One. Spectrul de misiuni pe care îl vizăm este, practic, tot spectrul pe care îl executăm în fiecare zi, în perioada aceasta de an, operații de apărare aeriană.
Italia preia misiunea de poliție aeriană întărită din România
Publicat de prosavioleta,
21 decembrie 2021, 18:12
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Misiunile de poliție aeriană întărită sub comandă NATO ale Forțelor Aeriene Române vor fi efectuate în următoarele patru luni, împreună cu aviatorii militari italienii. Detașamentul forțelor aeriene italiene formate din 140 de militari și patru aeronave Eurofighter Typhoon a fost certificat pentru această emisiune miercuri în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Serviciul de Poliție aeriană al Alianței Nord Atlantice în zona țării noastre este coordonată de Centrul de Operații Aeriene de la Torrejón, Spania, comandat de generalul locotenent Fernando de la Cruz, prezent la ceremonia de la Mihail Kogălniceanu. General locotenent Fernando de la Cruz: Acesta este un exemplu al spiritului de solidaritate și cooperare pe care îl împărtășim în cadrul Alianței. Vreau să vă transmit aprecierea mea față de nivelul înalt al angajamentului Forțelor Aeriene Române, dar și al forțelor aeriene italiene, în această misiune de poliție aeriană întărită care iată se execută din nou în această zonă.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul italian este la a doua rotație în România pentru misiunile de poliție aeriană. Comandantul Comandamentului forțelor de luptă ale Forțelor aeriene italiene, generalul maior Francesco Vestito. General maior Francesco Vestito: Sunt aproape șase ani de când se desfășoară sistemul de poliție aeriană. Este o operațiune obișnuită a forțelor aeriene care se desfășoară zi de zi pentru apărarea spațiului aerian NATO. Adrian Gîtman (realizator rubrică): Dislocarea avioanelor Eurofighter Typhoon în România face parte din planul de acțiune al NATO pentru securizarea flancului estic al alianței și este un răspuns la provocările mediului de securitate actual. Îl ascultăm pe șeful statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, la ceremonialul din Baza 57 aeriană.
General Daniel Petrescu: Creșterea prezenței militare a NATO în România și în regiunea Mării Negre reprezintă o altă punere în fapt a solidarității și unității aliate.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Un prejudiciu de două milioane de dolari a fost reclamat de Guvernul federal al Statelor Unite ale Americii în dosarul privind sustragerea de motorină din baza militară de la „Mihail Kogălniceanu”. Potrivit DIICOT, începând cu anul 2017, mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii infracţiunii de furt calificat prin sustragerea de combustibili lichizi aparţinând Guvernului Statelor Unite ale Americii din Baza militară de la „Mihail Kogălniceanu”, precum şi din zonele dedicate efectuării unor exerciţii tactice militare situate pe raza judeţului Constanţa.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): În perioada 1-12 noiembrie, în facilităţi de instruire ale Armatei României şi în zonele din vecinătatea localităţilor Reghin, Brădet, Miercurea Ciuc, Mihail Kogălniceanu, Babadag şi Sângeorgiu de Mureş se desfăşoară exerciţiul Forţelor pentru operaţii speciale Junction Strike 2021.
La exerciţiu participă peste 800 de militari români împreună cu aproximativ 150 de militari străini din ţări aliate sau partenere.
Acţiunile de instruire în comun din cadrul exerciţiului urmăresc certificarea a două ţinte de capabilităţi NATO, un grup maritim de forţe pentru operaţii speciale şi comandamentul de componentă pentru operaţii speciale.
Îl ascultăm pe unul din operatorii pentru operaţii speciale participant la exerciţiu într-un scenariu desfăşurat undeva în Dobrogea: Detaşamentul este înfiinţat proaspăt, în urmă cu un an de zile, dar noi am mers pe altă idee, ideea de închegare a oamenilor, prima oară, şi apoi am început să lucrăm foarte mult pe partea de muncă, de meserie pe partea de operaţii. Întodeauna am considerat că atunci când tragi pentru un frate de-al tău ai o altă viziune asupra muncii pe care o depui. Noi tratăm orice exerciţiu ca şi cum ar fi o misiune reală. Noi nu avem timp să ne jucăm. Noi avem timp să execut misiuni reale. De aceea la noi nu există exerciţii, există misiuni reale.
Publicat de prosavioleta,
9 septembrie 2021, 18:43
Andreea Popescu(realizator rubrică): O aeronavă a Forţelor Aeriene Române a transportat, pe 29 august, către Spania artefactele care sunt prezentate în cadrul Expoziției ‘Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane’. Expoziția reunește 835 de exponate din colecțiile a 39 de muzee din România și este deschisă pentru public la Muzeul Național de Arheologie din Madrid, sub coordonarea Muzeului Național de Istorie a României. Secretarul de stat și șef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru.
Secretarul de stat al Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare şi Relaţii Internaţionale, Simona Cojocaru: Expoziția găzduită de Muzeul Național de Arheologie din Madrid reprezintă un bun prilej pentru a ne reaminti de valorile noastre comune și apartenența la spațiul european. În același context aniversar, Ministerul Apărării Naționale a organizat anul acesta, în iunie, un eveniment bilateral cu expoziție pe tema celor 140 de ani de relații diplomatice româno-spaniole. Aș vrea să reamintesc de contribuția substanțială a Spaniei la măsurile de asigurare aliate pe flancul estic al NATO, prin dislocare, la începutul acestui an, la Baza aeriană 57 „Mihail Kogălniceanu” a unui detașament de avioane Eurofighter, însoțit de 140 de militari. Mai mult de atât, participarea în comun la exerciții militare multinaționale și exerciții de instruire. Toate acestea formează un tablou extins în domeniul apărării și ne determină în mod constant să menținem un nivel de ambiție adecvat.
Andreea Popescu(realizator rubrică): Șeful Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii, mareșal al aerului Sir Michael Wigston, și șeful Forțelor Aeriene Germane, general-locotenent Ingo Gerhartz, au semnat joi, 1 iulie, în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, declarația comună privind interoperabilitatea aeronavelor Eurofighter Typhoon pentru executarea în comun a misiunilor de poliție aeriană, în cadrul unei ceremonii găzduite de șeful Forțelor Aeriene Române , generalul-maior Viorel Pană.
General-maior Viorel Pană, Șeful Forțelor Aeriene Române: Ziua de astăzi marchează 60 de ani de executare neîntreruptă a serviciului de poliție aeriană în NATO. O misiune de înaltă complexitate, care necesită specialiști de înaltă clasă și pe care România o execută fără întrerupere, la rândul ei, din 2004. În cadrul acestei misiuni, un număr de avioane, în cazul nostru, două avioane românești de aici, de la Mihail Kogălniceanu, două de la Câmpia Turzii, și atunci când funcționează Poliția Aeriană întărită – alte două avioane dintr-o țară aliată, sunt gata de decolare în 3 până la 5-8 minute, depinzând de condițiile meteo și situația tactică, și în măsură să intercepteze orice avion care utilizează neautorizat spațiul aerian românesc.
Andreea Popescu(realizator rubrică): În cadrul aceleiași ceremonii, generalul-locotenent Gerhartz și generalul-maior Pană au semnat declarația de intenție privind dezvoltarea relațiilor bilaterale în domeniul aerian. Șeful Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii, mareșal al aerului Sir Michael Wigston, a reconfirmat linia de acțiune solidă în NATO, dar a subliniat și intenția unei cooperări cu flota de Eurofighter, aeronavă operată de mai multe armate din Alianță.
Mareșal al aerului Sir Michael Wigston, Șeful Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii: Trebuie să ne întărim nivelul de interoperabilitate. Acum, împreună cu Aviația Regală, ne adâncim cooperarea în domenii diferite. În viitor, vom intensifica colaborarea, operând flota de Eurofighter împreună ori de câte ori va fi posibil, pentru a amplifica eficacitatea bazându-ne pe o intenție reciprocă.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): O delegație a Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de senatorului James M. Inhofe, membru în conducerea Comisiei pentru apărare a Senatului, s-a aflat vineri, pe 28 mai, într-o vizită oficială în România.
Oaspeții americanii s-au întâlnit în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” din județul Constanța cu secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru. Senatorul Inhofe a subliniat cu această ocazie importanța parteneriatului româno-american:
Senator James M. Inhofe:România este mai mult decât un partener strategic și un aliat angajat al NATO, este un adevărat prieten al Statelor Unite ale Americii. Trebuie să înțelegem că împreună suntem mai puternici. Trebuie să întărim în continuare bunele noastre relații pentru a merge mai departe cu scopurile noastre comune privind democrația și libertatea în regiune.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat Simona Cojocaru a reiterat necesitatea unei posturi puternice de apărare și descurajare în regiunea Mării Negre.
Secretar de stat Simona Cojocaru:Am avut un excelent schimb de idei cu delegația Congresului SUA cu privire la situația de securitate din Marea Neagră. care, după cum știm cu toții, este supusă unor provocări și amenințări permanente extrem de complexe și dinamice.
În acest context aș dori să subliniez încă o dată valoarea prezenței forțelor americane în regiune și să mulțumesc în același timp pentru sprijinul necondiționat al SUA, atât în plan bilateral, cât și aliat. La Marea Neagră avem nevoie de o postură de descurajare și apărare puternică.
Andreea Popescu (realizator rubrică): Patru aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale Britanice au aterizat joi, 22 aprilie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța.
Detașamentul britanic, format din aproximativ 200 de militari, piloți și personal tehnic și aeronave Eurofighter Typhoon va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de poliție aeriană întărită sub comandă NATO în următoarele patru luni.
Aceasta este cea de-a treia rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Britanice, după cele din 2017 și 2018. Misiunile de poliție aeriană, desfășurate în comun, contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și descurajare, precum și la consolidarea interoperabilității între Forțele Aeriene Române și cele aliate.
Andreea Popescu (realizator rubrică): Misiunile de Poliție Aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și descurajare, precum și la consolidarea interoprabilității între Forțele Aeriene Române și cele aliate.
Prima ediție a evenimentului aviatic, ”Black Sea Air Show”, va avea loc pe 13 iulie, la Aeroportul Internațional ”Mihail Kogălniceanu” din Constanța.
În cadrul evenimentului vor participa piloții de la Aeroclubul României, Forțele Aeriene Române, Regional Air Services, dar și aeronave italiene și americane. Vor fi două ore și jumătate de demonstrații susținute de aeronave civile și alte două ore de show al aeronavelor militare din România, SUA și Italia.
„Vor evolua piloți acrobați de la aeroclubul României, de la Baza Aeriană 86 – Borcea, de la Școala Superioară de Aviație Civilă, cei de la Regional Air Services de la Tuzla și elicoptere americane, dar și Italian Air Forces, partenerii italieni care se alătură show-ului nostru. O primă ediție în care avem parteneriat și cu Forțele Navale Române, începem în forță cu Fanfara Marinei Române și jocuri marinărești, dar trecem repede la show-ul de aviație pe care îl așteaptă foarte mulți, pe litoral, la Constanța“, a declarat Corina Marin, președintele Federației Asociațiilor de Promovare Turistică din România.
Show-ul începe la ora 12:30, iar accesul publicului este permis începând cu ora 10:30.
Pentru spectatori, a fost creată o zonă de parcare de 900 de locuri, iar transportatorul de pe ruta Constanța – Mihail Kogălniceanu va dubla, în ziua show-ului aviatic, numărul curselor de pe traseu.
Pasionații de zbor se vor bucura de spectacolul plin de adrenalină oferit de piloți, vor putea admira echipamente aeronautice, dar și mașini de epocă. De asemenea, spectatorii vor avea la dispoziție un food court.
Incident aviatic grav, în această dimineață, în județul Constanța. Un avion militar MiG 21 Lancer s-a prăbușit între localitățile Culmea și Nazarcea. Din primele date pilotul este grav rănit.
Două ambulanțe s-au deplasat la fața locului, precum și elicopterul SMURD. Acesta ar urma să preia pilotul rănit și să-l transporte la Urgența Spitalului Județean din Constanța.
Surse medicale susțin că pilotul are fracturi la picioare și va fi băgat în operație imediat ce ajunge la spital.
Din primele informații, se pare că pilotul a reușit să se catapulteze. Avionul se pare că efectua un zbor de antrenament.
Contactați de Radio Constanța, reprezentanții Forțelor Aeriene fac cercetări să afle cum a fost posibil accidentul.
Patru universităţi particulare acreditate vor fi închise, alte trei vor fi monitorizate şi 135 de programe de studiu vor fi desfiinţate, în baza unei hotărâri aprobate de executiv
Între instituţiile de învăţământ superior cu toate programele intrate în lichidare în anul universitar 2014-2015 se numără şi Mihail Kogălniceanu din Iaşi.
De asemenea, Universitatea Apollonia va fi monitorizată de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior şi de Ministerul Educaţiei.
Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu, a precizat că studenții care sunt deja înmatriculați la astfel de universități, nu vor avea probleme la obținerea unei diplome la sfârșitul studiilor.
Mihnea Costoiu a indicat, totodată, că viitorii studenți trebuie să fie foarte atenți atunci când își vor alege programul de studii superioare pentru anul universitar 2014-2015.
Anton Hadăr, preşedintele Federației Sindicale ALMA MATER, a declarat, că astfel de măsuri de închidere a universităților s-ar putea repeta în viitor.
Potrivit hotărârii guvernului, universitatea Mihail Kogălniceanu din Iaşi se va închide în lipsa posibilităţii de a fuziona cu alte instituţii de învăţământ superior, a declarat Cristian Sandache, rectorul universităţii.
De asemenea Universitatea „Apollonia” din Iaşi nu va putea organiza admitere la specializările Medicină dentară, Tehnică dentară, Comunicare şi relaţii publice şi Jurnalism. Mai rămân doar 2 specializări, unde pot fi înmatriculaţi câte 20 de studenţi, instituţia funcţionând cu autorizaţie provizorie.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
