Tone de alimente ajung în fiecare an la gunoi, în timp ce milioane de oameni nu au ce mânca. Românii cumpără, adesea, mai mult decât trebuie, iar ce rămâne ajunge în containere.
Specialiștii trag un semnal de alarma. Ei spun că, în România, se aruncă aproape 300 de grame de mâncare pe zi. Într-un an se duc la gunoi 130 kg.
”În medie, un cetățean român, aruncă aproximativ 130 de kilograme de mâncare pe an. Totuși, aceasta nu este o valoare reprezentativă la nivel național pentru că sunt mari diferențe între urban și rural. Dacă în mediul rural constatăm că nu se aruncă aproape nimic, în schimb, în cel urban, constatăm că se aruncă mult. Sub coordonarea Ministerului Agriculturii, există în curs de elaborare un studiu detaliat fix pe aceste cantități. În prima parte a anului viitor, ar trebui să știm exact cât se risipește pe fiecare categorie de populație din România”, a declarat Doru Mitran de la Asociația „Mai Mult Verde”.
Un studiu făcut anul trecut arată că românii arunca 22 de kg de pâine pe an. De asemenea, cheltuie lunar 30% din câștig pe mâncare. Media europeană este de 12 procente.
Pe 1 februarie a intrat în vigoare și o lege prin care comercianții trebuie să ia măsuri pentru ca mâncarea să nu fie aruncată.
În prezent, în România alimentele care ajung să expire pe rafturile magazinelor sunt distruse. Această distrugere atrage costuri ridicate, precum și deșeuri care poluează mediul.
„Distrugerea costă. În loc să direcționăm acea marfă către cei care au nevoie… Dacă o conservă de pate expiră mâine, nu cred că e o problemă să o pui la masă în această seară. Aceste termene sunt orientative, nu înseamnă că în ziua respectivă gata, produsul nu mai e bun”, susține vicepreședintele AMRCR, Delia Nica.
De la toamnă, copiii din şcoala primară şi de la grădiniţă vor primi gratuit miere, pe lânga corn şi lapte. Este vorba de un program guvernamental, potrivit secretarului de stat în Ministerul Agriculturii, Sorin Roşu-Mareş:
Avem un program care se adresează elevilor preşcolari şi şcolari pentru ciclul I până în clasa a IV-a, astfel încât să beneficieze de câte un borcan de 250 de grame pe lună.
Nu vrem să dăm în fiecare zi un pacheţel de miere, ci să dăm o dată la lună un borcan de miere pentru a încuraja acest consum şi pentru a ajutora crescătorii de albine, apicultorii respectivi.
Ministerul Agriculturii pregăteşte un program prin care vor fi oferite mai multe facilităţi crescătorilor de porci.
Ministrul Petre Daea a avut mai multe întâlniri cu fermierii din acest domeniu şi împreună cu ei a elaborat un proiect de hotărâre de guvern prin care se creează facilităti pentru achiziţia furajelor şi pentru prelucrarea cărnii.
Prezent sâmbătă, 25 noiembrie, la Cluj-Napoca, Petre Daea a spus că programul de revitalizare a fermelor de porci va fi funcţional la începutul anului viitor.
Ministrul Agriculturii Petre Daea a mai precizat că programul de ajutor pentru fermele de porci vine după ce, în acest an, au fost luate mai multe măsuri pentru susţinerea crescătorilor de oi. El a amintit de înfiinţarea mai multor centre zonale, unde ciobanii primesc un leu pe kilogramul de lână vândută.
Consiliul Concurenței a fost sesizat în privința scumpirilor apărute la alimente, în special la ouă, carne și produse lactate.
Decizia a fost luată întrucât analizele Ministerului Agriculturii nu au scos în evidență motive obiective care să determine majorări de prețuri, iar instituția nu are instrumente și prevederi legale pentru a interveni pe piață, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea.
El susține că „a luat la pas” în aceasta perioadă mai multe piețe și magazine din București și a constatat „anomalii și lucruri de neînțeles”, în condițiile în care nu au fost înregistrate creșteri în costurile de producție. Cu toate acestea, prețul alimentelor s-a dublat la raft, în unele cazuri- mai spune Petre Daea.
De cealaltă parte, reprezentanții Uniunii Crescătorilor de Păsări din România susțin că această situație a fost determinată de „criza fipronilului” din luna august, care a distorsionat piața în unele state membre ale Uniunii Europene.
Ouăle au ajuns să coste în prezent peste un leu bucata, iar prețul untului aproape că s-a dublat și el. În vară, ouăle s-au vândut la poarta fermei, fără TVA, în medie cu 18 bani pe bucată.
Asociaţia producătorilor de telemea de Sibiu va depune luni, 20 noiembrie 2017, la Ministerul Agriculturii, documentele pentru înregistrarea denumirii de „Telemea de Sibiu” ca indicaţie geografică protejată.
Acesta reprezintă primul pas pentru obţinerea protecţiei la nivel european pentru acest produs tradiţional.
Până acum, România are patru produse protejate la nivelul UE: magiunul de Topoloveni, telemeaua de Ibăneşti, salamul de Sibiu şi novacul afumat de Ţara Bârsei.
Alte două produse, cârnaţii de Pleşcoi şi scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană pentru obţinerea protecţiei la nivel european.
Țara noastră agreează și susţine ideea că, la nivelul Uniunii Europene se impune stabilirea unei baze legislative clare, a unor metodologii de control specifice cu caracter unitar și a cooperării între statele membre și Comisia Europeană. În acest fel, statele membre vor putea răspunde la problematica dublului standard într-un mod eficient, cred autoritățile române, reprezentate la Summitul Consumatorului de la Bratislava prin secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Mihai Vișan și președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Bogdan Pandelică.
Inițiativa reuniunii a aparținut Slovaciei și Cehiei iar obiectivul a fost identificarea modalităților de combatere a standardelor duble ale produselor alimentelor.
Ministerul Agriculturii vrea să înregistreze la Bruxelles alte 14 produse româneşti cu indicaţie geografică, pe lângă cele patru pentru care România a obţinut deja recunoaşterea europeană.
Petre Daea a făcut această declaraţie în deschiderea unui târg organizat în Parcul Herăstrău din Capitală, cu ocazia Zilei produselor alimentare româneşti, marcată anul acesta în premieră.
Pe lista de acreditare se află, printre alte produse, cârnaţii de Pleşcoi, scrumbia afumată de Dunăre sau salamul de Nădlac.
Până acum, România a obţinut recunoaşterea europeană pentru patru produse: magiunul de Topoloveni, salamul de Sibiu, telemeaua de Ibăneşti şi novacul afumat din Ţara Bârsei.
Cultura tomatelor a devenit o îndeletnicire de succes pentru legumicultorii din Caraş-Severin.
Până în prezent în judeţ peste 30 de legumicultori sunt înscrişi în programul Tomate 2017, iar acesta le-a fost extrem de benefic, a precizat pentru Radio Reşiţa Adina Bâte – consilier superior în cadrul Direcţiei pentru Agricultură.
Potrivit acesteia, 5 legumicultori au valorificat cantitatea de 2.000 de kg până la mijlocul lunii iunie şi au beneficiat deja de subvenţia corespunzătoare de 3.000 de euro, acordată de Ministerul Agriculturii.
La restul le sunt verificate documentaţiile, iar din 15 decembrie trebuie să depună la sediul direcţiei agricole, actele justificative privind comercializarea tomatelor recoltate.
Adina Bâte a mai spus că, producătorii de tomate din judeţ valorifică întreaga cantitate de roşii fie en-gros, fie direct de acasă pe bază de comenzi ferme din partea cumpărătorilor.
Lactatele şi produsele de panificaţie intră în atenţia Asociaţiei Consumatorilor. După ce a anunţat că 40% din semipreparatele din carne vândute în România sunt neconforme, adica etichetele nu corespund cu realitatea, Asociaţia Consumatorilor – Infocons va supune analizelor de laborator şi produsele lactate şi de panificaţie.
Este pentru prima dată, în ultimii 27 de ani, când se va face o astfel de evaluare, pe o gamă atât de largă de produse.
Preşedintele Infocons, Sorin Mierlea, a explicat că deşi a transmis rezultatele către ANSVSA, Ministerul Agriculturii şi ANPC nu a primit nici un răspuns oficial.
El propune şi cateva măsuri care ar trebui luate în folosul consumatorului.
„Prelevarea produselor pentru analize să se facă la raft și să nu se mai facă din fluxul de producție cum se face din păcate acum, sau din depozit; pentru că unu la mână noi ca și consumatori cumpărăm de la raft, doi la mână identificarea problematicilor cu privire la ceea ce scrie pe etichetă versus ceea ce este în produs, și nu doar testarea pentru anumite tipuri de probleme care ar putea să apară, și trei la mână – introducerea falsului alimentar ca și caz penal și nu ca și contravenție pentru că o contravenție înseamnă o amendă, iar acea amendă este de cele mai multe ori simbolică raportată la volumul de vânzări și cifra de afaceri. Am solicitat să creez o comisie mixtă, un grup de lucru, și să se elaboreze o metodologie pentru a monitoriza și verifica – pe grupe de produse – produsele, ca să se vadă dacă sunt conforme cu ceea ce scrie pe etichetă”, a declarat Sorin Mierlea.
Preşedintele Infocons, Sorin Mierlea, a mai spus ca oamenii pot sesiza orice nereguli la numărul de telefon: 021. 9551.
Ministerul Agriculturii, Petre Daea, i-a asigurat pe crescătorii de ovine prezenţi la Festivalul Oierilor de la Tohanul Nou, în judeţul Braşov, că Ministerul Agriculturii şi Guvernul îi va ajuta şi îi va sprijini, pentru că a văzut la faţa locului că este o preocupare foarte serioasă pentru acest domeniu şi pentru continuarea tradiţiilor.
Mai bine de o oră, Petre Daea a vizitat standurile crescătorilor de ovine din mai multe zone ale judeţului, care au prezentat diferite rase de oi, dar şi câinii care le păzesc şi măgarii care îi ajută pe crescători în activitatea de la stână.
Ministrul Agriculturii a mai spus că a discutat cu crescătorii de animale şi în ceea ce priveşte rezolvarea, începând de anul viitor, a colectării lânii prin intermediul celor opt centre regionale care vor fi înfiinţate şi ajutorul de un leu pe kilogram de lână acordat de Guvern.
40% din semipreparatele din carne vândute în România sunt false
Publicat de adinaiftime,
27 septembrie 2017, 17:20
Este semnalul de alarmă tras de Asociația Consumatorilor – Infocons, ANSVSA, Ministerului Agriculturii, Protecției Consumatorilor și premierului.
Potrivit asociației, etichetele semipreparatelor nu corespund cu realitatea.
Președintele Infocons, Sorin Mierlea, a explicat pentru RTM că așteaptă de la autoritățile competente un răspuns oficial:
”Am tras un semnal de alarmă în vederea prelevării produselor de la raft, monitorizării acestora și mai ales publicitate către consumator, cu privire la produsele care nu sunt conforme sau false alimentar, în momentul în care pe eticheta unui produs agroalimentar apare un anumit de informație iar cu adevărat în produsul respectiv se găsesc lucruri în plus sau în minus. Pe produsele semipreparate din carne am identificat anumite substanțe care nu erau trecute pe etichetă. Sperăm ca în cel mai scurt timp să avem și răspunsul autorităților, pentru a face publice datele despre respectivele produse.”
Directorul Direcției de Sănătate Publică Mureș, Kincses Sandor, a confirmat că la nivel național s-a format un grup de lucru pe acest subiect, urmând ca și în teritoriu să se extindă cercetările.
Acesta asigură că, din informațiile pe care le are, în județul Mureș nu au fost descoperite până în prezent astfel de probleme.
”Fiecare produs care se pune în vânzare pe piața din România trebuie să fie etichetat și la ora actuală nu avem cunoștință de așa ceva. Din câte am înțeles, se instituie un grup de lucru la nivelul Autorității Naționale Sanitar Veterinare și probabil vom extinde și noi controalele în perioada următoare, dar nu am avut suspiciuni de falsificare la semipreparate din carne.”
Președintele Asociației Române a Cărnii, Dana Tanase, asigură că în România carnea nu este contrafăcută, și așteaptă cu interes eventualele neconformitățile constatate:
”Producătorii și procesatorii de carne din România nu-și permit să eticheteze carnea, ca fiind de altă specie. Suntem foarte interesați să știm exact cine, cum și de ce a înșelat consumatorul. Dacă există diferențe în compoziție, ele nu neapărat conduc către fraudă. În clipa în care cineva nu respectă acest reguli, atunci avem o problemă și de asta autoritățile statului trebuie să intervină.”
Într-un comunicat de presă, Infocons susține că analizele au fost făcute atât la Larex, cât și la mai multe laboratoare din cadrul ANSVSA.
Autoritățile au la dispoziție 30 de zile pentru a lua măsurile necesare. În caz contrar, Infocoins va face publice problemele depistate.
1,5 milioane de copii vor primi lunar un borcan cu miere românească
Publicat de adinaiftime,
16 septembrie 2017, 21:00
Peste 1,5 milioane de copii vor primi lunar, începând din acest an, un borcan cu miere polifloră din producţie românească, fondurile alocate pentru derularea acestui program, aproape 17 milioane de lei, fiind prevăzute în bugetul Ministerului Agriculturii, a declarat, vineri, la Târgul Naţional al Mierii, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Botănoiu.
‘Până acum am avut o Lege, 509/2006 (privind acordarea de miere de albine în şcoli şi grădiniţe n.r), pentru distribuirea mierii în şcoală, dar care nu a funcţionat. Anul acesta însă vrem să o punem în aplicare, dar sub o altă formă. Vrem ca 1,5 milioane de copii din şcoli şi grădiniţe să primească lunar un borcan de miere polifloră românească, de 350 de grame, începând cu acest an. Acum este introdusă legea în Parlament şi sperăm să treacă rapid, pentru că avem tot sprijinul. Noi ţintim, pe de o parte, să stimulăm vânzările, pentru că vorbim de aproape 10% din producţia naţională de miere în acest program, iar pe de altă parte să obişnuim copiii cu mierea polifloră de calitate provenită din stupinele româneşti. E păcat să nu ajungă la copii o miere de calitate, pentru că sunt pe piaţă sunt tot felul produse de acest gen, ambalate frumos, dar nu şi de foarte bună calitate’, a precizat Botănoiu.
Acesta susţine că suma alocată în acest an pentru derularea acestui program este de 16,8 milioane de lei şi este prevăzută în bugetul MADR, iar dacă nu va fi consumată se va distribui în anul următor.
‘Avem suma prevăzută în buget, aproximativ 16,8 milioane de lei, iar dacă nu va fi consumată se va distribui în anul următor. După ce apare Legea urmează normele de aplicare, unde invităm organizaţiile profesionale din sector şi ANSVSA să ne asigurăm că nu aducem miere din alte locuri ambalată frumos. Borcanul va avea un capac colorat, roşu, ca să se evidenţieze de ceea ce este în comerţ pe care va scrie că este sprijin din partea Guvernului României. Am dorit să derulăm programul în aşa fel încât să poată fi consumată mierea acasă şi nu la şcoală, zilnic, în acele căpăcele.Vrem să putem obişnui copii cu produse sănătoase, pentru că aţi văzut în reclame că se spune mereu că nu sunt bune făinea, uleiul, sarea, zahărul, dar din păcate nu venim cu alternative, deşi la zahăr avem mierea’, a adăugat Botănoiu.
Totodată, reprezentantul MADR a precizat că nu a uitat de solicitarea Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA) privind susţinerea suplimentară a sectorului, dar încă nu s-a luat nicio decizie, deoarece se fac analize pe buget.
‘Nu am luat această decizie, încă analizăm asupra bugetului ca să vedem ce putem face. Nu vrem să lansăm zvonuri şi programe care nu sunt bazate financiar. Am două chestiuni la care ţin foarte multe mult, în primul rând la reperele naţionale: crucea, oaia şi mierea (…) iar cel de-al doilea este legat de faptul că în copilărie am crescut cu stupi, aveam 200 de stupi de care trebuia se avem grijă şi să producem şi asta nu se uită. Încercăm să fim cât mai aproape de apicultorii din Romania, deşi nu au fost momente favorabile care să le aducă satisfacţie deplină. Apicultorul este intelectualul sectorului şi trebuie să-l tratăm cu un ajutor mai consistent’, a adăugat oficialul MADR.
Aproximativ 120 de apicultori din toată ţara îşi etalează produsele la ediţia de toamnă a Târgului Naţional al Mierii, organizat în perioada 15 – 17 septembrie 2017, pe Platforma Apicolă Băneasa.
‘Avem 120 de expozanţi înscrişi la ediţia de toamnă a Târgului Naţional al Mierii, care vor veni cu produse din toate colţurile ţării. Deşi au fost mult mai multe solicitări de participare, din păcate nu mai avem spaţiu. Apicultorii vor să vină la acest eveniment cunoscut şi aşteptat de bucureşteni în fiecare primăvară şi toamnă, pentru că vor să îşi promoveze mierea şi produsele apicole. Bineînţeles, ca în fiecare an, nu vor lipsi nici furnizorii de utilaje şi echipamente specifice’, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.
România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins un vârf de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine. (Agerpres/FOTO arhiva mamici pe garbo)
Seceta a pârjolit culturile agricole din Dolj. Au fost compromise aproape 3.500 de hectare de teren, iar Direcţia Agricolă încă face evaluări. Codurile roşii de caniculă din această vară au uscat lanurile de porumb şi culturile de floarea-soarelui.
Reprezentanții Direcției Agricole atrag atenția că este foarte important ca oamenii să meargă la primărie şi să facă sesizări cu privire la faptul că au culturile calamitate atâta timp cât acestea există în câmp şi nu au fost recoltate. Situaţia va fi ulterior transmisă la Ministerul Agriculturii, care va decide dacă se vor acorda sau nu subvenţii pentru ca fermierii să îşi poată acoperi pierderile.
Şi dacă în sectorul vegetal producţiile fermierilor vor fi diminuate de secetă, în sectorul viticol lucrurile stau ceva mai bine. Segarcea, Galicea Mare şi Vela au dat startul la culesul viilor, iar toamna se prefigurează a fi una bogată.
Loteria Română a anunțat lansarea unui nou produs, un loz în plic care se adresează agricultorilor, fermierilor și tuturor celor care își doresc o activitate în agricultură.
Lozul ”Fermierul” oferă posibilitatea jucătorilor de a câştiga premii în bani pentru cumpărarea de utilaje agricole.
Director de vânzări al Loteriei Române Alexandru Croitorul:
”Lozul Fermierului este un loz în plic cu un tiraj de aproape 2.000 de lozuri pentru întreaga țară. Lozul costă numai 2 lei și se pot câștiga premii de până la 400.000 de lei. Premiul cel mare este în valoare de 400.000 de lei, deci, aproape 100.000 de euro. Noi am încercat, prin acest loz să atragem cât mai mulți mici întreprinzători care să cumpere acest loz și cu banii câștigați la loz să poată să investească în agricultură. Să își cumpere utilaje agricole, să își cumpere tot ce le trebuie pentru a-și putea îmbunătății afacerea.”
Loteria Română încurajează şi susţine fermierii autohtoni prin Lozul Fermierului, iar această idee este rezultatul parteneriatului încheiat de curând cu Ministerul Agriculturii.
Ministerul agriculturii a identificat nouă produse alimentare cu alt standard calitativ comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană.
Au fost prelevate 29 de probe din ţări europene şi tot 29, identice, din magazinele româneşti, din categoriile lactate, carne, peşte şi ciocolata. Dintre acestea, nouă produse au prezentat unele diferenţe din punct de vedere al conţinutului energetic, a explicat ministrul agriculturii, Petre Daea.
De exemplu, cantitatea de peşte este mai mică în conservele din România, decât în cele din Germania sau valoarea de kilocalorii din şunca de porc este mai mică la noi cu aproximativ 80 de kilocalorii. Produsele respective nu pun în pericol sănătatea consumatorului şi nu vor fi retrase de pe piaţă deoarece nu există reglementări europene cu privire la dublul standard, a explicat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru protecţia Consumatorului, Bogdan Pandelică.
Ministerul Agriculturii va întocmi un raport final privind rezultatele studiului comparativ realizat pe alimente susceptibile de dublu standard, după finalizarea analizelor de laborator şi emiterea buletinelor de analiză pe probele recoltate din Olanda, Germania şi Belgia.
Până acum au fost analizate 175 de produse alimentare, precizează Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi de la Protecţia Consumatorilor, iar probele prelevate din mai multe lanţuri de magazine prezente şi în România au fost trimise la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Bucureşti.
Decizia acestor verificări a fost luată de ministrul român al agriculturii în februarie, după ce autorităţile din Slovacia şi Ungaria au susţinut că produsele alimentare vândute în Europa Centrală au o calitate inferioară comparativ cu produsele cu etichete similare comercializate în alte ţări şi au cerut ca Uniunea Europeană să denunţe acest dublu standard.
175 de produse alimentare au fost analizate, până acum, de specialişti de la Ministerul Agriculturii, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi de la Protecţia Consumatorilor, în cadrul studiului referitor la dublul standard – în ţară şi în străinătate – în privinţa calităţii alimentelor.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, o echipă s-a deplasat în Olanda, Germania şi Belgia şi a prelevat probe din mai multe lanţuri de magazine prezente şi în România.
Probele recoltate au fost trimise la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Bucuresti, iar după, finalizarea analizelor, se va întocmi un raport final.
Camera Deputaților a adoptat, marți, cu 246 voturi pentru, 28 împotrivă și o abținere, OUG 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, stabilind majorări salariale pentru anumite categorii de salariați.
Potrivit unui amendament aprobat de deputați, de la data intrării în vigoare a legii se majorează cu 30% cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul care nu a beneficiat de majorări salariale conform OUG 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, și anume cel din bibliotecile naționale sau de importanță națională, din cadrul Bibliotecii Academiei Române și din muzeele de importanță națională.
Un alt amendament stipulează majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru următoarele categorii de personal: din instituțiile și autoritățile subordonate Ministerului Agriculturii, cu excepția APIA și a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești” și din instituțiile de cercetare-dezvoltare, din unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului.
De aceste majorări salariale ar urma să beneficieze și personalul medical din cabinetele aparținând structurilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă din subordinea Casei Naționale de Pensii Publice și cel din instituțiile publice de spectacole sau concerte aflate în subordinea Ministerului Culturii, precum și direcțiile județene de cultură, respectiv a municipiului București.
Un alt amendament prevede că se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/ soldele de funcție ale următoarelor categorii de personal: din cadrul bibliotecilor centrale universitare, cadrele militare în activitate, precum și soldații și gradații voluntari, inclusiv personalul civil din MApN și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii 250/2016, personalul din cadrul Secretariatului de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 — 1989.
De asemenea, au fost majorate indemnizațiile de merit pentru academicieni și oameni de cultură și sporurile acordate pentru medicii din oncologie și cei de la Spitalul de Arși.
La începutul acestei săptămâni, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat un anunț conform căruia se recunoaște denumirea de „denumire de origine protejată” (DOP). pentru telemeaua de Ibănești.
Informația a fost făcută publică de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul unei conferințe pe tema dezvoltării rurale. Ministrul a precizat că telemeaua de Ibănești ar fi putut fi protejată mai repede, însă oficialii europeni au avut de rezolvat o contestație a Greciei, referitoare la produsul „telemes”.
În cele din urmă, lucrurile au fost clarificate și s-a căzut de acord asupra unui text final, agreat de părți.
Astfel, „Telemeaua de Ibănești” a devenit primul produs românesc inclus în registrul european al produselor cu „denumire de origine protejată” (DOP).
Aceasta arată că alimentul se produce pe un teritoriu delimitat și cu anumite condiții care sunt chiar mai stricte decât indicațiile geografice.
„Telemeaua de Ibănești” este o specialitate de brânză produsă din laptele obținut de la vacile crescute în zona văii Gurghiului, sărată prin utilizarea saramurii provenite de la fântânile cu apă sărată din localitatea Orșova.
Ea poate fi produsă doar în zona localităților Gurghiu, Hodac și Ibănești din județul Mureș.
La nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiționale, din care UE deține 1.404.
Cele mai multe produse protejate le deține Italia (cu circa 300), Franța (cu aproape 250), Spania (200), Portugalia (139), Grecia (106) și Germania (96).
Premierul Dacian Cioloş i-a invitat pe miniştrii prezenţi la şedinţa de ieri a Executivului să deguste telemeaua de Ibăneşti, sărbătorind astfel includerea acesteia pe lista produselor cu denumire de origine protejată la nivel european.
Șeful Executivului a ținut să-i felicite pe producătorii mureşeni pentru iniţiativă: „Doresc să-i felicit pentru că au avut această inițiativă, să își protejeze produsul. Cu siguranță sunt și alte produse, inclusiv brânzeturi, care sunt cel puțin la fel de bune ca și telemeaua de Ibănești, însă cei de acolo au luat inițiativa, au pregătit procedura și iată că, zilele acestea, Comisia Europeană a inclus telemeaua de Ibănești pe lista produselor cu denumire de origine protejată la nivel european”.
Premierul i-a cerut ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, să prezinte în Guvern, în maximum două săptămâni, o notă cu lista tuturor produselor pentru care urmează ca să fie depuse dosare la CE pentru protecţia denumirii de origine sau cu indicaţii geografice.
Ministerul Agriculturii a mai identificat alte șase produse românești care au potențial de a primi recunoaștere europeană, următorul pentru care se fac demersuri în acest sens fiind „novacul afumat”.
De asemenea, se urmărește și omologarea denumirii de „produs montan”, pentru care există deja legislație, a mai precizat ministrul.
Primul produs românesc înregistrat la nivel european a fost magiunul de prune Topoloveni, în 2011, iar în urmă cu 11 zile și salamul de Sibiu a primit și el certificarea de produs cu Indicație Geografică Protejată (IGP).
Ministrul a explicat că aceste produse vor purta o etichetă care să le certifice valoarea deosebită și nu vor putea fi copiate de alți producători decât în arealul delimitat și cu acceptul asociației care a solicitat recunoașterea lor.
În multe ţări europene, crescătorii de animale se plâng de prăbuşirea preţurilor la lapte, carnea de porc şi de vită. Sunt mai multe cauze care au generat această prăbuşire: eliminarea cotelor de lapte în Uniunea Europeană, scăderea preţului la nivel mondial, embargoul impus de Rusia pentru produsele agroalimentare europene şi scăderea exporturilor pe care ţările europene le făceau în China.
Pe aces fond au avut loc protestele fermierilor europeni, cerând ajutor european pentru a compensa pierderile şi pentru a-şi continua activitatea.
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen: „Propunerile concrete pe care le-a făcut azi Comisia Europeană sunt un o soluţie fermă de rezolvare a situaţiei prezente. 500 de milioane de euro din fondurile europene vor fi utilizate imediat în beneficiul agricultorilor, pentru a-i susţine pe cei care ne asigură hrana. Propunerile Comisiei sunt un mix de măsuri imediate şi pe termen lung care contribuie împreună pentru ca fermierii să depăşescă dificultăţile de flux de numerar în activitatea curentă. De asemenea, măsurile vor duce la stabilizarea pieţelor şi o mai bună funcţionare a lanţului de aprovizionare, în toate cele 28 de state membre.”
Fermierii sunt nemulţumiţi şi de valorificarea produselor agricole în plan local din cauza competiţiei între marile lanţuri de hipermarketuri, competiţie care duce preţurile tot mai jos, astflel că fermierii câştigă tot mai puţini bani pe munca lor. În plus, dispariţia cotei de lapte a complicat mult situaţia fermierilor români, puşi în faţa unei avalanşe de lapte şi produse lactate din celelalte ţări europene. Crescătorii de animale spun că au la îndemână două variante: fie îşi închid afacerea, fie se asociază cu alţi producători, ca să nu fie eliminaţi de pe piaţă.
Mihai Hulea, un fermier din judeţul Constanţa, despre eliminarea cotei de lapte: “O să aducă un dezechilibru în creşterea animalelor, adică, mai precis, o să scadă preţul, mulţi o să fie dezamăgiţi şi o să le vândă. Vom căuta să vindem şi produse, să le facem brânzeturi sau să fac vreo linie, să-mi fac ceva lapte îmbuteliat sau să le vând!“
Ministerul român al Agriculturii a solicitat Consiliului european pentru agricultură ajutor pentru producătorii cărora criza din sectorul laptelui le-a diminiuat veniturile şi pentru fermierii afectaţi de secetă.
Sprijinul financiar se alătură susţinerii pe care agricultorii au primit-o în urma embargoului impus de Rusia şi ajutorului anual de 50 de miliarde de euro, bani europeni pentru agricultori şi comunităţile rurale.
Cea de-a 21-a ediţie a Târgului Agraria a fost inaugurată joi, 23 aprilie, în câmp deschis, pe platforma Tetarom 3, din comuna Jucu, judeţul Cluj, şi va fi deschis până duminică, 26 aprilie, inclusiv. Târgul este specializat în agricultură, zootehnie şi industrie alimentară, iar precedentele 20 de ediţii au avut loc în Cluj-Napoca, la complexul ExpoTransilvania. Suprafaţa disponibilă în oraş s-a dovedit în final prea mică pentru nevoile crescânde ale târgului, aşa că, din acest an, totul s-a mutat la Jucu.
Corina Mareş, din partea firmei germane DLG InterMarketing, se ocupă de mulţi ani cu organizarea Târgurilor Agraria. Domnia sa ne-a declarat:
„Avem la dispoziţie o suprafaţă de 55.000 metri pătraţi şi 205 expozanţi, la care se adaugă firmele co-expozante. Participanţii provin din 14 ţări, dintre care Olanda are un pavilion propriu iar Ungaria o participare colectivă. Ne aşteptăm la cca 10.000 de vizitatori în cele 4 zile de târg. Platforma pentru demonstraţii cu maşini agricole va căpăta o importanţă tot mai mare, iar de la anul sperăm să putem organiza şi o expoziţie de animale pe măsura importanţei agricole a acestei regiuni„. (Corina Mareş, organizator)
La festivitatea de deschidere a celei de-a 21-a ediţii a târgului Agraria a fost prezent şi managerul firmei organizatoare, Bernd Koch, care se declară mulţumit atât de precedentele ediţii cât, mai ales, de noul amplasament de la Jucu:
„Am fost mulţumit şi de precedentele ediţii, fiindcă, în ciuda problemelor create de spaţiul restrâns, de necazurile cu traficul şi cu parcările, până la urmă am reuşit să-i primim pe toţi fermierii şi producătorii interesaţi, însă mutarea în spaţiul acesta din parcul Tetarom ne oferă cu totul alte oportunităţi„. (Bernd Koch)
Prezent la festivitatea de deschidere, directorul general al APIA, Mihail Puţintei, consideră că asemenea târguri ar trebui să aibă loc în toate regiunile ţării, fiind o ocazie excelentă pentru contacte între fermieri şi furnizorii de materiale, materii prime şi consultanţă agricolă. De aceeaşi părere este şi secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, George Turtoi, care a adăugat că, în 2014, agricultura a devenit contributorul principal în formarea PIB, iar dezvoltarea exploataţiilor comerciale a condus la restrângerea semnificativă a suprafeţelor de pârloagă.
Expozanţii se declară încântaţi atât de noul amplasament al Târgului cât şi de numărul mare de vizitatori înregistrat chiar de la deschidere.
Şapte proiecte privind reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate din tot atâtea comune teleormăne depuse la Administraţia Fondului pentru Mediu din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor au fost aprobate.
Primarii celor şapte comune, respectiv Seaca, Traian, Bragadiru, Salcia, Călineşti, Lisa şi Orbeasca au semnat, ieri, contractele de finanţare pentru proiectele câştigate în cadrul programului, la Consiliul Judeţean Teleorman.
În total, prin aceste proiecte derulate în cadrul “Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului pentru împădurirea terenurilor degradate, reconstrucţie ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor”, program derulat de Administraţia Fondului pentru Mediu, vor fi împădurite 789 de hectare în Teleorman.
Ministrul agriculturii, Daniel Constantin, va discuta astăzi la Alba Iulia despre accesarea fondurilor europene cu agricultorii din judeţ şi reprezentanţii unor asociaţii din domeniu. Întâlnirea va începe la ora 10.30 în sala de conferinţe a Hotelului Parc. După reuniune, ministrul Daniel Constantin va vizita ferma pomicolă Gârbova de Aiud şi ferma zootehnică din comuna Ponor.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
