Conferință internațională la Palatul Cercului Militar Național

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:06

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La Palatul Cercului Militar Național a avut loc o conferință internațională pe tematica provocărilor de adaptare a organismului militar în vremuri de conflict, în organizarea Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară. La eveniment au participat reprezentanți ai institutelor de istorie militară, ai mediului academic, cercetători și istorici din țările din sud-estul Europei. Conferința a oferit o platformă de dezbatere pentru aprofundarea dialogului științific privind istoria războiului. Secretarul de stat în Ministerul Apărării, Simona Cojocaru, a arătat că acțiunile de promovare și cunoaștere a cercetării istorice contribuie la eforturile de întărire a relațiilor dintre statele din regiune. Generalul locotenent Dragoș Iacob, locţiitorul şefului Statului Major al Apărării, a susținut faptul că înțelegerea războaielor este esențială pentru adaptarea la realitățile militar-strategice actuale. Manifestarea a fost organizată în parteneriat cu Institutul de Istorie Militară Fatih din Turcia.

Prima ediție a conferinței „Liderii viitorului”

Publicat de prosavioleta, 1 octombrie 2024, 10:45

Gabriela Saksa (realizator emisiune): Săptămâna aceasta a avut loc prima ediție a conferinței „Liderii viitorului”, inițiată de Statul Major al Forțelor Terestre. Evenimentul a fost găzduit de Banca Națională a României și a reunit personalități marcante din țară și nu numai, lideri consacrați în diferite domenii, nu doar cel militar, care au împărtăşit experiența profesională și au răspuns întrebărilor tinerilor ofițeri prezenți la conferință.
Angel Tîlvăr: Calitățile pe care un lider trebuie să le aibă, pe lângă cele profesionale, trebuie să aibă calități și în domeniul diplomației militare, economic, trebuie să aibă înțelegerea celor pe care urmează să-i comande și să dovedească dedicație pentru a implementa deciziile care se iau din punct de vedere militar. Deci, iată, sunt în această ecuație mulți parametri pe care ei trebuie să îi îndeplinească.
Gabriela Saksa (realizator emisiune): Prezent la eveniment a fost și Raed Arafat, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, care a vorbit despre așteptările populației de la militarii din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Raed Arafat: Fiecare are construcția lui. Eu sunt cel care, dacă pui piedici, încearcă întotdeauna să le surmonteze, să treacă pe lângă, peste, pe undeva, numai să facă ce crede că este bine; şi acest lucru s-a întâmplat. Şi am avut o echipă, asta e cel mai important lucru, n-am fost singur niciodată. Să-și asume și să-și facă treaba acolo unde a fost pus să răspundă de o activitate care întotdeauna este pentru patria și pentru România. Deci asta este așteptarea noastră de la orice militar, că vorbim de Ministerul Apărării, că vorbim de Ministerul de Interne. În final, avem un singur scop, eu nefiind militar, o spun, este să servim patria și să servim România și să facem ce trebuie pentru binele ei.

Anatolie Nosatîi: Nu mai trăim acel lux de pace, stabilitate și o încredere că nu poate fi zguduită Europa de războaie sau alte provocări

Publicat de prosavioleta, 10 septembrie 2024, 08:20

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, este un fel de a spune bine ați venit, că de fapt noi am venit de la București și vă mulțumim pentru această premieră, este prima ediție a „Interviului săptămânii” realizată la Chișinău, aici, în sediul Ministerului Apărării.

Anatolie Nosatîi: Mulțumesc frumos pentru invitație.

Cristian Dumitrașcu: Sunteți într-o funcție care nu-i ușoară deloc, într-o perioadă care nu este deloc una care să relaxeze cumva nici opinia publică, nici ceea ce aveți dumneavoastră de făcut. Pentru că suntem chiar de Ziua Armatei Moldovei, care e starea de spirit a militarilor și a opiniei publice față de siguranța pe care o furnizează armata, până la urmă, pentru ei?

Anatolie Nosatîi: Această situație pe care o trăim acum cu toții ne face să fim mai mobilizați și mai dedicați profesiei pe care o avem, să luăm lucrurile în serios și să lucrăm în interesul cetățeanului, să lucrăm în interesul dezvoltării acelor capabilități care ar asigura pacea, securitatea și stabilitatea.

Cristian Dumitrașcu: Este ceea ce am remarcat la ceremonia de mai devreme, unde a fost invitată și doamna președinte Maia Sandu, în care am auzit de mai multe ori: „suntem pregătiți să ne instruim pentru a asigura securitatea cetățeanului” și sintagma asta este una mult mai adevărată aici, în Moldova, pentru că sunt provocările pe care le știm cu toții. V-aș întreba despre felul în care este percepută armata de către civili, Armata Moldovei?

Anatolie Nosatîi: Pregătirea militarilor este o preocupare permanentă. Reieșind din circumstanțele de securitate și dispoziția geografică, aflându-ne în vecinătatea unui război nejustificat lansat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, ne face ca lucrul care ni-l facem, să-l concentrăm pe o activitate concretă și mai rapidă pentru a consolida acea capacitate de apărare de care avem nevoie. Cu regret, paradigma de securitate s-a schimbat radical. Nu mai trăim acel lux de pace, stabilitate și o încredere că nu poate fi zguduită Europa de războaie sau alte provocări. Aceasta ne-a făcut ca să lucrăm împreună cu partenerii, să ne consolidăm capacitatea noastră națională pentru a atrage o atenție mai sporită la modernizarea și transformarea Armatei Naționale. Lecțiile învățate, analiza schimbărilor din ultima perioadă ne face ca să orientăm acele resurse care le avem și care ni le oferă partenerii pentru a atinge obiectivele de interoperabilitate și standardizare, pentru a fi capabili să ne instruim și să activăm în comun. În primul rând pentru a da acel spirit de încredere de care cetățenii au nevoie în această perioadă, cum ați menționat, și reieșind din celelalte provocări.

Cristian Dumitrașcu: Am vorbit cu câțiva militari și mi-au spus care este ritmul de instruire, care este implicarea lor în această reformă accelerată. M-am uitat la ei și am văzut Armata Română în urmă cu câțiva ani, în care și noi am fost implicați într-o reformă, dar parcă, și o să vă rog să-mi spuneți dacă eu greșesc, mi se pare că altă șansă nu este acum decât să concentrați această reformă la două-trei viteze mai mult decât am făcut-o noi, România, având în vedere contextul, având în vedere perioada.

Anatolie Nosatîi: Aceasta am și făcut-o, am revizuit documentele de planificare strategice. După câte cunoașteți, chiar și avem o nouă strategie națională de apărare. Am elaborat strategia securității naționale și suntem la finalizarea strategiei militare.

Documentele acestea strategice ne permit să ajustăm structura armatei și capabilitățile de care avem nevoie, precum corelarea cu planul de modernizare și dezvoltare. Am grăbit timpul de instruiri, o facem folosind resursele disponibile, dar la fel și colaborarea cu partenerii. Și aici aș remarca o bună cooperare cu Armata Română. Avem un număr sporit de activități, instruiri, antrenamente care sunt în beneficiul ambelor armate. Avem o bună cooperare a Statelor Unite. Aș vrea să menționez și alți parteneri care ne sunt alături în cadrul instruirilor, precum Lituania, Marea Britanie, Germania, Franța, ceea ce ne permite într-adevăr să atingem acel nivel de interoperabilitate pe care ni-l dorim în conformitate cu standardele occidentale și aceasta ne permite pentru a ne dezvolta, a ne instrui și a ne pregăti pentru activități în cadrul chiar și misiunilor internaționale. Chiar actualmente, militari noștri au finalizat instruirea comună în România pentru a fi detașați în misiunea Uniunii Europene din Bosnia și Herțegovina, Althea.

Cristian Dumitrașcu: Și mai sunt și cele din Africa.  Sunt lucruri care vin și care pun cărămidă cu cărămidă, presupun, la instruirea și mai bună de mai târziu.

Anatolie Nosatîi: Este corect că acest schimb de informații și instruire comună este o valoare foarte importantă pentru a grăbi aceste procese. Și având în vedere că nu este bariera de limbă pe care o vorbim, putem să implicăm mai mulți militari în aceste activități folosind poligoanele și centrele de instruire din România.

Cristian Dumitrașcu: N-am cum să ocolesc un subiect foarte drag nouă, celor din România, Ziua Limbii Române, care a fost acum câteva zile, înaintea Zilei Armatei Moldovei.

Anatolie Nosatîi: Limba de comunicare în armata națională este limba română. Toți militarii folosesc pentru activitate doar limba română. Într-adevăr, avem și militari care de origine sunt de alte naționalități și au vorbit în familie sau din comunitățile din care vin alte limbi, dar avem o unică limbă de comunicare pentru comandă și control: limba română.

Cristian Dumitrașcu: Considerați că sistemul pe care mergeți în Republica Moldova, cu stagiul militar obligatoriu, este un capitolul important și real pentru că noi nu mai avem stagiu militar obligatoriu și pe lângă armata profesionistă este poporul însuși?

Anatolie Nosatîi: Este o formă de pregătire a rezervei active. Unele țări au modificat și nu mai au această posibilitate și, din câte am înțeles, regretă, iar alte țări reintroduc serviciu militar obligatoriu. Pentru armata profesionistă, completată doar prin militari pe contract, dumneavoastră cunoașteți, este nevoie de resurse, resurse considerabile și, totodată, o abordare, să spunem, la nivel politic, corespunzătoare. Noi suntem în proces de transformare și am analizat mai multe metode de care ar avea nevoie armata națională. E clar că numărul militarilor profesioniști trebuie să fie în creștere, fiindcă doar acel militar care are o experiență bazată pe un termen mai lung de aflare în serviciu, mergând prin diferite instruiri, aplicații, misiuni, e clar că el poate contribui mai mult la îndeplinirea și mai calitativă a îndeplinirii misiunilor. Dar, totodată, având acești tineri care vin de pe băncile școlii sau după școlile profesionale, tehnice sau alt fel de instruire, este posibilitatea de a le da o instruire primară militară, dar, totodată, poate și a-i îndrepta pentru viitorul acestora, pentru a le arăta valoarea profesiei militare, care este o profesie nobilă, în interesul țării. Și, într-adevăr, dintre acești tineri, peste un timp, avem un număr care doresc să devină și ei militari pe contract.

Cristian Dumitrașcu: Ziua Armatei Moldovei, 33 de ani. Am vorbit acum la Chișinău cu colegi ai dumneavoastră care mi-au spus un lucru foarte interesant: pentru noi, 1859, pentru noi românii, și eu aș spune că și pentru moldoveni, este un an cu o simbolistică extraordinară. Atunci, Alexandru Ioan Cuza a unit cele două provincii românești și a apărut, chiar dacă mai târziu, la 1862, România – şi mi-au spus ceva ce n-am știut, că 1859 pentru oamenii din Republica Moldova a reprezentat altceva: de atunci au început opresiunile cu privire la limba română, la calitatea de român din partea, sigur, a imperiului ţarist de atunci, lucruri care s-au perpetuat până acum. Voiam să vă întreb: cum o vedeți dumneavoastră acum, că ați făcut și sunteți într-o reformă în care aveți nevoie de oameni care să vadă limba română, armata națională, Republica Moldova, să le vadă corect, având în vedere că în urmă au fost sute de ani de manipulări și de trimis într-o zonă de derizoriu, calitatea de români sau de limbă română?

Anatolie Nosatîi: Amprenta aceasta de schimbări istorice prin care a trăit Republica Moldova și dominanţa imperiului rusist pentru a distruge identitatea națională a poporului din meleagul acesta pe care îl numim Republica Moldova definitiv a avut un impact negativ și îl are şi acum, şi îl resimțim îndeosebi în această perioadă ca element al războiului hibrid, care vine cu o campanie foarte bine țintită pentru dezbinarea societății, pentru a readuce acele narative false de pe timpul fostei Uniunii Sovietice și a face ca cetățenii Republicii Moldova să se orienteze la diferite valori. Și aceasta vine ca rezultat al unei campanii bine organizate care are ca scop readucerea dominanţei Federației Ruse în Republica Moldova. O vedem, o simțim și avem de lucrat zilnic în acest domeniu. Campania de dezinformare și ştiri false care vine împotriva instituției de apărare este una dintre cele mai mari după Oficiul președintei, fiindcă armata națională este pilonul statalităţii, integrităţii teritoriale a Republicii Moldova și de aici pornește identitatea noastră. Distrugând aceasta, ei urmăresc scopul lor principal, pentru a atinge obiectivele strategice într-un mod mai rapid și mai ales în această perioadă care este destul de importantă, când suntem în ajunul alegerilor și, cel mai principal, referendumului pentru obiectivul nostru strategic de integrare în Uniunea Europeană.

Cristian Dumitrașcu: Vreau să știți că aveți în România un prieten, în Armata Română un partener și spuneați despre știrile false care abundă și vin să atace imaginea armatei, imaginea statalității, aveți nevoie și de o presă militară puternică, și aici vom lucra împreună atât cât vom putea pentru ca aceste știri false să nu aibă nici un rezultat.

Anatolie Nosatîi: Într-adevăr, comunicarea strategică și aducerea la cunoștința cetățenilor informație corectă este o prioritate pentru noi, pentru a nu crea acel spațiu care este manipulat de către cei care își doresc să atingă obiectivele sale prin folosirea numeroaselor resurse pe care le au la dispoziție pentru a duce în eroare, pentru a dezinforma cetățenii. Apreciez foarte mult conlucrarea dumneavoastră și a colegilor de la Centrul de comunicare, de la mass-media, pentru a deveni mai buni, pentru a nu doar contracara, dar a preveni și a veni cu cele mai bune mesaje de explicare corectă a situației şi a nu permite ducerea în eroare a cetățenilor.

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult. La mulți ani de Ziua Armatei Moldovei și să ne vedem cu bine, sănătoși, împreună.

Anatolie Nosatîi: Vă mulțumesc mult și apreciez extrem de mult prezența dumneavoastră aici și buna cooperare pe care o aveți cu colegii. Vă rog să continuați în aceasta acum, aici, așa și în România. La fel, doresc să vă văd în cadrul mai multor activități și să ne ajutați să devenim mai buni, să devenim mai pregătiți, colegii să-și facă misiunea la nivelul la care îl faceți dumneavoastră. Vă felicit și pe dumneavoastră pentru rezultatele obținute și pentru deschiderea pentru cooperare și împărtăşirea bunelor cunoștințe și practici pe care le aveți.

Cristian Dumitrașcu: Vă mulțumesc foarte mult!

Anatolie Nosatîi: Cu mare drag!

Parlamentul a adoptat proiectul de lege pentru donarea unui Patriot Ucrainei

Publicat de prosavioleta, 10 septembrie 2024, 07:42

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Parlamentul a adoptat, marți proiectul de lege privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către Ucraina. Potrivit documentului, Ministerul Apărării este abilitat să reconstituie capacitatea de apărare aeriană prin achiziționarea unui sistem similar din fonduri nerambursabile. Anunțul cedării unui sistem Patriot către Ucraina fusese făcut încă din luna iunie, în urma deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării. România a comandat, în 2017, șapte astfel de sisteme, cu un total de 28 de lansatoare, într-un contract de 4 miliarde de euro. Patru sisteme au ajuns în țara noastră, dintre care două au fost deja operaționalizate, iar al treilea urmează să fie certificat până la finalul acestui an.

Țara noastră a achiziționat și 224 de rachete aferente, iar în derulare se află în contract pentru cumpărarea altor 200.

Ajutor umanitar pentru populația civilă din Fâșia Gaza

Publicat de prosavioleta, 6 mai 2024, 14:10

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România sprijină în continuare populația civilă din Fâșia Gaza, afectată de conflictul israeliano-palestinian. Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale a pus la dispoziție produse alimentare, corturi, saci de dormit și paturi de campanie, care au fost transportate cu două aeronave ale Forțelor Aeriene Române. Conform hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, transportul se realizează pe cale aeriană până în Cipru, cu aeronavele Ministerului Apărării, și terestru cu mijloacele din dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, până în Grecia și Turcia. Mai departe, transportul ajutorului umanitar se face cu ajutorul agențiilor specializate ale Organizației Națiunilor Unite.

Vizita președintelui Comitetului Militar al Uniunii Europene în România

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 14:06

Cristian Dumitrașcu (realizator emisiune): Președintele Comitetului Militar al Uniunii Europene, generalul Robert Breger, s-a aflat în vizită oficială în România în această săptămână. Joi, la sediul Ministerului Apărării, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit cu oficialul european.
Robert Breger: Sunt recunoscător pentru ocazia de a vizita România. Sunt impresionat de angajamentul pe care țara dvs. l-a implementat în diferite eforturi ale Uniunii Europene și voi comunica autorităților că, într-adevăr, putem conta pe acest partener puternic și de încredere.

Cursul de formare a subofițerilor în activitate

Publicat de gabrielasaksa, 7 noiembrie 2023, 12:28

Sonia Raicu ( realizator rubrică ):  Ministerul Apărării anunță 105 locuri disponibile pentru cursul de formare a subofițerilor în activitate. Dintre acestea, 35 sunt la Școala de Instruire pentru Comunicații, Tehnologia Informațiilor și Apărare Cibernetică din Sibiu, iar 70 de locuri sunt la Centrul de perfecționare medico-militară din aceeași localitate, pentru specialitatea sanitar. Candidații pot proveni din rândul soldaților și gradaților profesioniști în activitate sau în rezervă, precum și din rândul civililor din cadrul și din afara Ministerului Apărării Naționale. Informații suplimentare pot fi obținute accesând pagina de internet recrutare mapn.ro.

Constantin Spînu: “În primul rând, aș vrea să punem lucrurile în context. Niciun proces de comunicare pe care Ministerul Apărării Naționale îl face de zeci de ani de zile nu are la bază altceva decât informațiile complete, concrete, pe care le avem la dispoziție și vă asigur că verificăm și noi, la fel ca orice alt comunicator, din mai multe surse, atunci când facem o comunicare.”

Publicat de gabrielasaksa, 11 septembrie 2023, 13:47

Cristian Dumitraşcu (realizator):  Începem cu un interviu care sunt convins că este foarte așteptat, despre subiectul fierbinte al săptămânii cu dronele rusești din care au căzut fragmente pe teritoriul național și este la telefon, în direct cu noi, seful Direcției Informare și Relații Publice din Ministerul Apărării Naționale, generalul de brigadă Constantin Spînu. Domnule general, bună dimineața.

Constantin Spînu: Bună dimineața. Mulțumesc pentru invitație. Salut și eu radioascultătorii noștri de pe frecvențele Radio România Actualități.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Au fost câteva teme de dezbatere aprinsă în spațiul public cu privire la această situație și aș vrea să le abordăm frontal, dacă-mi permiteți, poate reușim să facem puțină lumină, un pic mai multă lumină, pentru că s-a tot discutat săptămâna aceasta. Ministerul Apărării a fost acuzat de dezinformare prin faptul că luni a infirmat categoric informațiile venite de pe canalele de comunicare oficiale ucrainene, care vorbeau despre explozii ale unor drone, una sau chiar mai multe, dincolo de Dunăre, pe partea românească, iar apoi, miercuri, după cum știți, a anunțat că a descoperit resturile unei drone. Cum explicăm acest lucru?

Constantin Spînu: În primul rând, aș vrea să punem lucrurile în context. Niciun proces de comunicare pe care Ministerul Apărării Naționale îl face de zeci de ani de zile nu are la bază altceva decât informațiile complete, concrete, pe care le avem la dispoziție și vă asigur că verificăm și noi, la fel ca orice alt comunicator, din mai multe surse, atunci când facem o comunicare. Întrebarea a fost foarte bună. Ați spus despre informațiile care au apărut în spațiul public luni dimineaţa referitoare la explozii la mai multe drone care să fi impactat, să fi căzut pe malul românesc al Dunării, în urma atacurilor de la Ismail, asupra infrastructurii portuare de la Ismail. Aș vrea să explic într-un limbaj cât mai simplu, pentru ca toată lumea să ne înțeleagă. Sunt și militari care ne aud, dar în preponderență presupun că ne adresăm acum cetățenilor care nu au pregătire militară.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Aşa este.
Constantin Spînu: Noi vedem aceste atacuri cu drone de fiecare dată, e la o frecvență ridicată, de aproape o lună și jumătate. Știți foarte bine că sunt distrugeri, sunt atacuri nejustificate, ilegale. Sunt crime de război pe care Federația Rusă le face atacând infrastructura portuară a Ucrainei din porturile dunărene. Vedem aceste atacuri de la peste 100 de km. Deci, valurile de drone care sunt trimise de forțele ruse către porturile ucrainene sunt vizibile. Vedem dronele pe imagine radar cu mult timp înainte de a ajunge să lovească în aceste zone. Ca atare, forțele noastre sunt pre-alertate. Suntem în timp real de fiecare dată, și noi am comunicat de fiecare dată când au fost atacuri de maximă intensitate, am comunicat prompt opiniei publice faptul că am urmărit în timp real și de fiecare dată, pentru că aceasta a fost situația, am informat, pentru că opinia publică era evident direct interesată, faptul că nu am detectat în urma acestor atacuri, amenințări directe asupra teritoriului național al României. Aceasta a fost și situația de luni dimineață. Informațiile din spațiul public vorbeau de explozii pe malul românesc al Dunării. Niciuna dintre sursele noastre de informații obiective, imagine radar, avioane F-16 pe care le aveam ridicate în aer și care supravegheau zona, verificările celorlalți senzori de natură tehnică pe care îi avem, și nu sunt puțini și sunt foarte performanți în teren, verificările cu celelalte elemente din sistemul național de apărare, în speță Poliția Frontieră, verificările pe care le-am făcut noi cu echipele noastre în zonă, în comunitate, de unde nu au venit niciun fel de semnalări de incendii de mare intensitate sau explozii în acea noapte – deci, toate aceste informații au dus la formarea imaginii pe care noi am transmis-o. Nu puteam confirma că pe malul românesc al Dunării au fost înregistrate explozii sau impact puternic cu mijloace de atac ale forțelor Federației Ruse și informațiile de la acel moment acestea erau. Evident, informațiile s-au rostogolit. Noi am început, vă spuneam, verificările încă de luni dimineață. Marți seară, în cursul serii de marți, echipe pe teren, echipe care au scotocit zeci de kilometri pătrați în acea zonă greu accesibilă de pe malul românesc, vizavi de la Ismail, au identificat totuși resturi dintr-un aparat de zbor care, evident, pare o dronă. La acest moment nu putem să identificăm cu certitudine originea acestor resturi. Deci, la acest moment încă se desfășoară expertiza tehnică, nu vă pot spune cărei țări aparține drona de la care am găsit aceste resturi. Cert este că marți seara au fost identificate aceste resturi, iar noi, miercuri dimineața, după ce am strâns datele preliminare, am informat cu promptitudine, din nou, opinia publică. Deci n-aș dori să fac o pledoarie pro domo în ceea ce privește dezinformarea. Evident că este un proces de comunicare în evoluție, într-o situație în care ai un conflict atât de fierbinte, atât de distrugător, foarte aproape de granițele naționale, la câteva sute de metri, pot să apară și astfel de situații în care, de la un moment la altul, informațiile să se schimbe. Aceasta este natura, în esență, natura subiectului, așa cum s-a dezvoltat el în aceste zile.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Am văzut cu toții, domnule general Spînu, filmulețele pe care le-au postat oamenii locului și erau înfricoșați. Care a fost gradul de pericol pe care l-a reprezentat această situație? Ce distrugeri au fost înregistrate de explozie la locul la care ați găsit restul le dronei? Pentru că din filmulețele acestea se vede cum suflul exploziei ajunge de pe un mal pe celălalt al Dunării, adică de la Chilia Nouă la Chilia Veche către noi.

Constantin Spînu: Sunt două lucruri ușor diferite. Distrugerile în infrastructura portuară de la Chilia, respectiv Chilia Veche la noi, de la Ismail, iar peste Dunăre sunt Ceatalchoi și Plauru, deci distrugerile în partea ucraineană sunt semnificative, sunt, aș putea spune, devastatoare. Vă dați seama în ce teroare trăiesc oamenii aceia care noapte de noapte sunt atacați. Nu au nicio vină decât că trăiesc într-o într-o zonă portuară, într-o zonă cu infrastructură care asigură exporturi de cereale din Ucraina. Și în acest context chiar n-aș vrea să fac o paranteză inutilă. Peste 20 de milioane de tone de cereale din Ucraina au fost tranzitate prin România, astfel încât să putem menține totuși o linie de aprovizionare pentru statele care au nevoie de aceste cereale. Dar revenim, acolo, în Ucraina, este cu adevărat un infern ori de câte ori aceste atacuri se declanșează. Evident că la câteva sute de metri, comunitățile românești aflate în proximitate sunt şi ele la fel de apăsate, la fel de terorizate. De aceea, măsurile pe care le-am luat au fost măsuri graduale, astfel încât să asigurăm în permanență gradul maxim de securitate pe care îl putem asigura în aceste condiții. Revenim la întrebarea dvs., la locul la care am găsit aceste resturi nu au fost identificate, cel puțin din datele preliminare, urmele unei explozii. Sunt urme de incendiu care se pare că s-a stins de la sine – dacă aceste resturi sunt în urma atacului din noaptea de duminică spre luni, în noaptea aceea ploua – deci un incendiu care s-a stins de la sine – plecăm de la această premisă. O chestiune foarte importantă din probele strânse de la fața locului: nu au fost identificate elemente de explozibil, deci resturile acestea, aparatul care a generat aceste resturi nu a avut la bord substanțe explozive – cel puțin asta reiese din analizele care s-au făcut și pe teren, pe suprafețele din acea locație, dar și pe probele ridicate – însă este nevoie de verificării tehnice, de expertize tehnice mult mai amănunțite, astfel încât să putem identifica, zic eu, cu precizie proveniența acestui aparat de zbor, ce țară l-a operat și, sper eu, să putem să avem și elemente mai concrete în ceea ce privește timpul când anume s-a produs acest impact. Repet, luni dimineața era vorba de explozii care s-au întâmplat pe malul românesc al Dunării, explozii care nu au putut fi confirmate și v-am explicat din câte surse verificăm, ori de câte ori facem o astfel de comunicare.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Şi o ultimă întrebare, domnule Spînu. Aș vrea să încercăm să înțelegem într-un limbaj cât mai simplu și cât mai puțin tehnic, pornind și de la ceea ce aţi spus la începutul interviului, că Forțele Aeriene Române și, sigur, aliate NATO au putut repera aceste drone și pot să le repereze de la 100 km. Cum poate sau cum putea fi combătută de forțele noastre înainte de a lovi malul românesc? Se mai poate repeta un astfel de incident?
Constantin Spînu: Foarte bună întrebarea și vreau să-mi aleg cu mare grijă vorbele pentru a vă răspunde. În primul rând, nu este niciun paradox faptul că le vedem de la 100 km, dar sunt probleme reale în a le urmări și a le observa permanent atunci când sunt foarte aproape, la câteva sute sau zeci de metri. Lucrul acesta ține de fizică, oricât de ciudat ar suna, și de limitările tehnologice ale aparaturii de radiolocație, care sunt aceleași în toată lumea. Vreau să vă spun că Forțele Aeriene Române, Armata României dispune de mijloace de radiolocație foarte performante, de ultimă generație. Însă la înălțimi mici, la distanțe foarte apropiate și având în vedere faptul că aceste aparate de zbor sunt construite din materiale care nu reflectă foarte mult semnal înapoi,  pentru că așa se formează imaginea radar, se emite o undă radio și înregistrezi întoarcerea acestei unde care se lovește de o suprafață metalică – suprafețele metalice metalice au amprentă radar cea mai importantă. Or, aceste aparate de zbor au o imagine radar foarte mică. Noi le vedem de la peste 100 km, pentru că sunt compacte, sunt grupate în valuri, atunci când se angajează la lovitură, la obiectivul pe care îl au înregistrat în traiectul de zbor, atunci ele se desfac și orice aparatură de radiolocație din lume va avea limitări tehnice în a urmări fiecare aparat. Or, aici discutăm de fragmente de dronă, deci obiecte cu suprafețe și mai mici, astfel încât în aceste situații limitările sunt foarte importante oricine ar avea dificultăți în a le urmări. Încă un lucru foarte important, tot în termeni nemilitari, nu există soluții tehnice pentru nicio țară în lume, oricât de dezvoltată tehnologic ar fi dotarea sa, pentru a institui, să spunem, un zid impenetrabil de câțiva kilometri înălțime, astfel încât să te asiguri că în astfel de situații fragmente sau, eu știu, aparate din acestea de tip dronă să nu intre accidental în urma acțiunilor de luptă, în spațiul național. Lucrurile se calculează în risc. Cât de riscant este pentru comunitățile noastre din proximitate? Care sunt riscurile pentru zone, pentru infrastructura noastră? Or, aici sunt eforturile pe care le facem zi de zi cu fiecare măsură pe care o luăm, astfel încât aceste riscuri să fie aduse cât mai aproape de zero. Însă nimeni nu poate garanta că o astfel de situație nu se va mai putea repeta. De altfel, știți că, ieri, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat o hotărâre care completează paleta măsurilor militare cu măsuri din zona protecției civile, şi Ministerul Apărării Naționale a primit prin această hotărâre misiuni de a evalua, de a stabili care sunt zonele de pe teritoriul României adiacente zonele de conflict Reni și Ismail în care pot fi instituite măsuri specifice de protecție a populației. Deci, trebuie să mergem mai departe, mult mai departe de măsurile specific militare, de identificare și combatere a acestor ținte și să găsim acele soluții pentru protejarea populației și a comunităților care sunt în această zonă. De aceea, în perioada imediat următoare, împreună cu forțele Ministerului Afacerilor Interne, cu Departamentul pentru Situații de Urgență, va urma implementarea unui astfel de plan, astfel încât comunitățile românești de pe malul românesc al Dunării, aflate în proximitatea zonelor Reni şi Ismail să fie cât mai bine protejate.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Este clar că aceste drone reprezintă provocarea generației noastre. Dronele militare au schimbat total paradigma războiului, drept pentru care, în edițiile viitoare ‘Jurnal Militar’ vom realiza un interviu cuprinzător despre dronele militare din Armata Română și despre operatorii pe care îi avem. Vă mulțumesc foarte mult, domnule general Constantin Spînu. Ne reauzim aici, la ‘Jurnal Militar’ şi cu alte ocazii mai fericite. Mulţumesc, domnule Spînu.
Constantin Spînu: Şi eu vă mulţumesc pentru invitaţie.

Inaugurarea monumentului eroilor români din Lăpușna, Republica Moldova

Publicat de Gabriel Stan, 1 mai 2023, 10:07

Sonia Raicu (realizator rubrică): Tot cu ocazia Zilei Veteranilor de Război, în localitatea Lăpușna din Republica Moldova a avut loc joi, 26 aprilie, ceremonia de inaugurare a Monumentului Eroilor Români căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial.

Din partea Republicii Moldova a participat secretarul de stat din Ministerul Apărării, Sergiu Plop, iar România a fost reprezentată de secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului, Eduard Bachide.

Eduard Bachide: Sunt bucuros să văd că eforturile comune făcute între România și Republica Moldova au avut succes.

La Lăpușna avem amenajate 432 de morminte de război izolate, grupuri de morminte, parcele de onoare din cadrul cimitirelor civile, cimitire de onoare și osuare, în care au fost înhumați în total 9.084 de morți în cel de-al Doilea Război Mondial.

Armata română continuă înzestrarea

Publicat de Gabriel Stan, 24 aprilie 2023, 11:57

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Parlamentul României a aprobat un pachet de achiziţii pentru înzestrarea armatei, în valoare de peste 10 miliarde de euro.

Ministerul Apărării va cumpăra în următorii ani 41 de sisteme de rachete antiaeriene cu rază mică şi foarte mică de acţiune, care vor intra în dotarea forţelor aeriene şi a celor terestre.

Tot pentru forţele terestre vor fi achiziţionate 298 de maşini de luptă a infanteriei. Armata Română intenţionează să treacă la artilerie calibru NATO de 155 mm şi demarează achiziţia a cinci sisteme de obuzier autopropulsat cu acest calibru, necesare pentru dotarea a cinci batalioane din forţele terestre. Pentru aviaţie.

Ministerul Apărării va cumpăra 186 de rachete aer-aer dirijate radar, cu rază medie de acţiune. Rachetele vor fi folosite de avioanele F16 şi vor fi cumpărate din Statele Unite ale Americii, în baza unor acorduri guvern la guvern.

Pentru forţele aeriene vor fi achiziţionate şi 299 de rachete aer-aer dirijate prin infraroşu, cu rază scurtă de acţiune.

Acord-cadru semnat între România și Israel pentru furnizarea a șapte sisteme aeriene fără pilot

Publicat de Gabriel Stan, 27 decembrie 2022, 12:05

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării, prin compania Romtehnica, și compania ELBI Sistems din Israel, au semnat un acord-cadru pentru furnizarea a șapte sisteme aeriene fără pilot „WatchKeeper X”.

21 de drone militare vor intra astfel în dotarea Armatei Române. Contractul are o valoare de aproape 2 miliarde de lei fără TVA.

Începând cu producția celui de-al treilea sistem, fabricarea tuturor componentelor se va realiza în țara noastră, la fel și mentenanța, astfel încât în situații de criză și de război să nu fie necesară executare a acestor operațiuni în afara teritoriului național.

Dronele israeliene „WatchKeeper X” sunt concepute pentru colectarea de informații, supraveghere, identificare de ținte și recunoaștere.

Întâlnire de lucru între miniștrii apărării și economiei

Publicat de Gabriel Stan, 14 noiembrie 2022, 13:40

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării și cel al Economiei caută soluții pentru dinamizarea industriei naționale de apărare. Miniștrii de resort, Angel Tâlvăr și Florin Spătaru, s-au întâlnit într-o ședință de lucru în care au fost analizate posibilitățile de fructificare de către agenții economici din industria națională de apărare a oportunităților oferite de derularea programelor de modernizare și înzestrare ale Armatei României, în condițiile alocării a 2,5% din produsul intern brut pentru Apărare, începând cu anul 2023, din care peste un sfert va fi dedicat înzestrării cu tehnică și echipamente noi.

Ministrul Tâlvăr a afirmat că revitalizarea industriei naționale de apărare reprezintă un obiectiv strategic de interes național pe care Ministerul Apărării Naționale îl asumă în mod solidar cu Ministerul Economiei.

Florin Spătaru a arătat că dinamizarea activității operatorilor economici coordonați de Ministerul Economiei ține atât de măsuri de adaptare și reformare a cadrului legislativ, cât și de alinierea pe termen mediu și lung a planurilor de înzestrare ale Armatei României cu strategiile de dezvoltare și retehnologizare la nivelul agenților economici.

Parlamentul României – informat despre pachetul de forțe ale ministerelor Apărării și Afacerilor Interne

Publicat de Gabriel Stan, 9 mai 2022, 15:45

Parlamentul României a luat act de informarea președintelui Klaus Iohannis privitoare la pachetul de forțe ale ministerelor Apărării și Afacerilor Interne, care pot fi puse la dispoziție în acest an pentru misiuni în afara teritoriului național.

Peste 1.600 de militari români participă la misiuni externe sub comandă NATO, a Uniunii Europene, a Organizației Națiunilor Unite, a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa sau în cadrul coalițiilor internaționale.

Forțele aflate în așteptare pe teritoriul național și care pot fi desfășurate rapid sunt formate din aproape 1.000 de militari, iar alți 700 constituie rezerva. În informarea trimisă legislativului s-au aflat şi deciziile referitoare la dislocarea în țara noastră a unor forțe străine pentru executarea misiunilor subsumate postului de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice.

Nici o opțiune pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu

Publicat de Gabriel Stan, 7 februarie 2022, 12:24

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi tot ministrul apărării Vasile Dîncu anunță că nu există nicio opțiune pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu și că în viitor se va lansa un proiect privind stagiul militar voluntar.

Vasile Dîncu a arătat că Ministerul Apărării are în pregătire un proiect alternativ la serviciul militar obligatoriu.

El a menţionat că s-au multiplicat sumele, în jur de 2.700 de lei pentru perioada de pregătire şi o soldă care, în funcţie de grad şi de încadrare, este în jur de 1.500 de lei pentru perioada când nu este convocat.

Nou maraton de vaccinare în spitalele militare

Publicat de prosavioleta, 8 decembrie 2021, 13:27

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un nou maraton de vaccinare a fost organizat de Ministerul Apărării în sprijinul Campaniei naționale de combatere a pandemiei de COVID-19. Centrele de vaccinare din șase spitale militare – Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Constanța și Timișoara – au fost deschise începând cu ora 8:00 a zilei de miercuri, 1 decembrie până joi, ora 16:00. Procesul de vaccinare pentru persoanele planificate prin intermediul platformei electronice s-a desfășurat în regim normal, conform programărilor existente. Timp de o lună, programul de funcționare al centrelor de vaccinare ale Armatei va fi între 8:00 și 16:00 în zilele lucrătoare, iar în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale vor fi vaccinate doar persoanele înscrise în Platforma Națională de Programare pentru Vaccinarea împotriva COVID-19.

Armata a dat onorul poporului român în toată țara

Publicat de prosavioleta, 8 decembrie 2021, 12:49

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Armata a dat onorul poporului român în toată țara, de Ziua Națională. În capitală, 1500 de militari și specialiști din Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Administrația Națională a Penitenciarelor, militari din alte armate și 130 de mijloace tehnice au defilat la parada militară națională. Mii de persoane au urmărit trecerea detașamentelor pe sub Arcul de Triumf.

Dragoș: Dragoş. Mi s-a părut foarte frumos, mi-a plăcut foarte mult. Am văzut multe mașini și mulți soldați pe care nu i-am mai văzut până acum. Mi-a plăcut mult.

Aida: Aida. Armata mi-a plăcut foarte mult, marşul. Abia acum, la 25 de ani, am devenit patrioată. Am stat un an în Anglia și după aceea am apreciat România.

Toma Ion: Toma Ion. A fost bine organizată, cam scurtă, dar e bine că a fost și ne-a primit. Am participat cu drag. Ne bucurăm, am fost în fiecare an. Mă mândresc că sunt român. La mulți ani, România!

Spectatori: La mulţi ani, România, La mulţi ani, români!

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Tot în București, cu ocazia zilei Naționale a României, s-au depus coroane și jerbe de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol. La Alba Iulia, o ceremonie militară cu 550 de militari și personal din Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Interne, mijloace tehnice terestre și aeronave militare, a avut loc pe Bulevardul 1 Decembrie 1918. Festivități similare s-au desfășurat la Buzău, Brașov, Craiova, Cluj-Napoca, Iași, dar și în alte localități unde Armata Română are unități militare.

Ziua Veteranilor comemorată în toată țara

Publicat de Gabriel Stan, 17 noiembrie 2021, 13:25

Anca Făgăraș (realizator rubrică): Tot joi, 11 noiembrie, s-a comemorat în toată țara Ziua Veteranilor din teatrele de operații. Evenimentul a fost marcat prin ceremonii militare și religioase, iar în capitală festivitatea a avut loc la Monumentul Eroilor căzuți în teatrele de operații și pe teritoriul României, situat în Parcul Tineretului.

Direcția informare și relații publice a Ministerului Apărării a lansat cu această ocazie o pagină de internet dedicată misiunilor externe la care au luat parte militari ai Armatei României, iar pagina poate fi accesată la adresa misiuni. Mapn.ro. Iată ce a declarat ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, imediat după ceremonie.

Nicolae Ciucă: Un moment în care trebuie să ne aducem prinosul nostru de recunoștință, să îi pomenim cum se zice în popor, atât în gând și în fapte și de asemenea, este un moment în care le zicem ,,La mulți ani!” tuturor veteranilor din teatrele de operații.

Este pentru noi toți un element nu doar de simbolistică, este un element prin care trăim odată cu cei care au desfășurat astfel de emisiuni și consider că este de asemenea o pildă pentru toți cei care doresc să îşi servească patria sub drapel.

Cursul pentru jurnaliști care transmit din zone de conflict

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 23:47

Cristian Dumitrașcu (realizator): fost o săptămână plină. Am fost la Târgu Mureș, acolo unde a fost organizat de Direcția Informare și Relații Publice cu sprijinul Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale, Statului Major al Forţelor Terestre şi Statului Major al Forţelor Aeriene, cursul pentru jurnaliștii care transmit din zone de război. Este un curs aflat la a 17-a ediție. Armata României este una dintre puținele din NATO care oferă un astfel de tip de pregătire jurnaliştilor preocupaţi de domeniul militar. Radio România Actualităţi l-a avut până astăzi acolo pe Alex Buzică. O să ne spună el săptămâna viitoare ce a păţit. De asemenea, toată reţeaua „Jurnal militar” a avut acolo şi de la București, şi de la Brașov, şi de la Târgu Mureș ziarişti care s-au instruit toată săptămâna aceasta. Cei 316 jurnaliști care au absolvit acest curs, începând din 2004 și până în prezent, reprezintă interlocutori obiectivi, care își îndeplinesc cu competență și profesionalism misiunea asumată de a aduce informații corecte către publicul larg – este un comunicat pe site-ul Ministerului Apărării care spune așa. După săptămâna care a curs acum, sunt convins că au dreptate. Ascultăm o secvență din prima zi de instruire pe care au avut-o jurnaliștii la Târgu Mureș.

Instructor din Forțele pentru Operații Speciale: De exemplu, dacă sunteţi undeva într-o zonă, eu știu, vă faceți dumneavoastră meseria acolo și apar probleme, ușor intrăm după dumneavoastră cu asta. Am intrat, v-am scos afară, v-am pus în maşină, am pişcat-o, imediat. Sunt foarte mobile mașinile. Poți să treci prin apă cu ele până la nivelul filtrului. O să daţi şi o tură cu ea, ca să vă învățați un pic cu sunetul. Sunt nişte chestii pe care trebuie să le simțiți. Când plecați de aici, vreau să simțiți feeling-ul ăla, da? Ce înseamnă puterea aia a unei mașini de luptă, ce înseamnă sunetul ăla, să faci diferența. De exemplu, când încep să tragă pe aici, scapă situația de sub control, dumneavoastră vă aruncaţi într-un şanţ sau ceva şi ţi-ai tras în cap o glugă sau te-ai pus cu mâinile la cap, tu trebuie să auzi motorul. „Vin ăştia să mă scoată să mă scoată, vine Humvee-ul, ăsta e al meu” – ştii o treabă, da? Ai ieşit afară, că poate te-ai ascuns sub un podeţ, auzi o mşină, ai ieşit afară, e exact ăla care te caută. Nu e bine. Dacă auzi un Humvee – „Ăsta a venit să mă salveze”. Dumneavoastră trebuie să fiţi în stare să faceți deosebirile astea, da? Asta vreau să vă fac eu aici, să înţelegeţi. Trebuie să simţi mirosul ăala de praf de pușcă, că aşa miroase Humvee-ul, când îl simţi. S-ar putea să fie noapte, nu vezi, e ceaţă, simţi mirosul ăla de gaz ars de la Humvee. Astea sunt chestii pe care trebuie să le simţiţi – miros, sunet. În armată nu e numai tot ce vezi. Aşa sună o armă a prietenilor, ăștia care sunt cu mine, armele lor sună așa, ale inamicului sună invers.
Cristian Dumitrașcu (realizator): L-am ascultat aici, la „Jurnal militar” pe unul dintre instructorii din Forțele pentru Operații Speciale. Nu îi dăm numele, că nu se poate, așa este regula pentru militarii aceștia speciali.

Ziua Imnului Naţional al României

Publicat de Andra Radu, 29 iulie 2021, 08:29

Ziua imnului naţional al României, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită în fiecare an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este „Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, conform www.cdep.ro.

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive, mai precizează site-ul www.presidency.ro.

Ziua Imnului Naţional va fi sărbătorită astăzi prin ceremonii organizate în garnizoanele din ţară, în cadrul cărora va fi intonat imnul naţional al României şi va fi înălţat drapelul naţional, informează Ministerul Apărării.

Ziua Veteranilor de Război

Publicat de Gabriel Stan, 4 mai 2021, 12:57

Andreea Popescu (realizator rubrică): În fiecare 29 aprilie se sărbătorește Ziua Veteranilor de Război, o zi instituită printr-o hotărâre de guvern din 2007.

Anul acesta, Ministerul Apărării Naționale în parteneriat cu Asociația “Alături de eroi” și împreună cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile au organizat mai multe acțiuni dedicate veteranilor de război în București și în toate marile garnizoane din țară.

A fost lansat site-ul veteraniiromâniei.mapn.ro, pagină unde vor fi postate povești de viață, dar și mărturii din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Au fost distribuite cadouri cu ocazia sărbătorilor de Paști celor 2.610 veterani de război de pe teritoriul României, precum și celor opt din Republica Moldova.

Luni, 26 Aprilie, în Sala Unirii din cetatea Marii Uniri din Alba Iulia, secretarul de stat și șef al Departamentului pentru Relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului, Marius Bălu, şi șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, au participat în cadrul proiectului „Alături de veterani” la împachetarea cadourilor pentru veteranii de război domiciliați în 15 județe din centrul și vestul țării.

General Locotenent Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Mă bucur că putem contribui la acest moment și mă bucur că putem să facem ceva pentru veteranii noştri de război.

Campania se înscrie în ciclul de activități pentru Ziua Veteranilor din acest an, dar continuă eforturile pe care Ministerul Apărării și Statul Major al Apărării le-au făcut pe timpul pandemiei, pe timpul campaniei de vaccinare și eforturi pe care le vom face în continuare pentru veteranii noștri.

Ne îndreptăm către ei cu apreciere, ne îndreptăm cu respect și suntem extraordinar de încântați de valorile pe care le reprezintă și de faptul că putem să transmitem – vedeți elevii de colegiu militar, care sunt alături de noi şi care cred că au participat la un moment istoric.

Sunt convins că își vor aduce aminte de aceste momente şi sunt convins că prin astfel de activități transmitem către ei aceste valori: datorie, onoare, dragoste de țară, capacitatea de a-ţi apăra țara.

Acest an este anul în care au intrat în vigoare prevederile legii, le recunosc activitatea desfășurată de militarii români în teatrul de operații.

Practic, aceasta este comunitatea militară. Veteranii nu reprezintă ceva abstract, sunt ceva palpabil, sunt ceva alături de noi şi sunt bucuros că am putut să contribui la activitatea de astăzi.

Andreea Popescu (realizator rubrică):  A fost șeful Statului Major al Apărării într-un interviu realizat de Cornel Mituț de la „Jurnal Militar Cluj”.

Joi, 29 aprilie, la toate monumentele dedicate eroilor din cel de-al doilea Război Mondial au avut loc ceremonii militare și religioase închinate Zilei Veteranilor. Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor organizează acţiuni de îngrijire a unor morminte şi opere comemorative ale eroilor şi veteranilor de război.

De asemenea, Ministerul Apărării derulează campania „Voci de dincole de veac”, în parteneriat cu Televiziunea Română, iar tot cu ocazia Zilei Veteranilor, au fost organizate vizite la veteranii de război, expoziţii si mese rotunde dedicate participări Armatei României la cel de al Doilea Război Mondial, precum şi întâlniri ale ministrului apărării naţionale cu veterani, aşa cum s-a întâmplat la Cercul Militar Naţional din Bucureşti.

Nicolae Ionel Ciucă (Ministrul Apărării Naționale): Mă bucur mult şi sunt onorat să vă cunosc, sărut-mâna! Am derulat la nivelul Ministerului Apărării Naţionale o campanie prin care vrem, printr-un gest simbolic, să recunoaştem ceea ce aţi făcut pentru ţară şi să aducem respectul nostru pentru tot ceea ce au reprezentat veteranii şi toţi cei care au luptat pentru ţară de-a lungul timpului.

Nu este ceva foarte mult, o să vi-l lăsăm dvs şi, de asemenea, un mic simbol al Ministerului Apărării Naţionale. Să vă dea Dumnezeu sănătate şi noi nu avem cuvinte să vă mulţumim!

– Cât o vrea Dumnezeu (veteran).

Nicolae Ionel Ciucă (Ministrul Apărării): Cât o vrea Dumnezeu! Sărut-mâna, să aveţi grijă de dumnealui.

Centrele mobile de vaccinare

Publicat de Gabriel Stan, 22 aprilie 2021, 12:55 / actualizat: 22 aprilie 2021, 17:16

Andreea Popescu (realizator rubrică): 20 de centre mobile de vaccinare, coordonate de Direcția Medicală a Armatei, vor participa în sprijinul autorităților locale în localități izolate sau greu accesibile.

Personalul care va încadra aceste centre mobile face parte din unități militare și instituții medicale ale Ministerului Apărării Naționale din București, Craiova, Brașov, Cluj-Napoca, Pitești, Focșani, Timișoara, Constanța, Galați, Iași și Sibiu.

Ministerul Apărării Naționale a crescut din 16 aprilie capacitatea de vaccinare și va deschide progresiv fluxuri suplimentare de vaccinare la cererea autorităților publice locale. Armata asigură în prezent locuri în 56 de centre de vaccinare proprii, organizate în spitalele militare și în unități militare din capitală și din țară, deservite de aproape 1.000 de angajați ai instituției.

De asemenea, militarii gestionează în totalitate call center-urile destinate programării telefonice la vaccinare, iar Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino este Centrul național de stocare a vaccinului COVID-19.

Forțele Aeriene Române contribuie la rândul lor la eforturile de combatere a pandemiei, executând zboruri pentru transportul pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2 și a materialelor sanitare.

Retragerea militarilor români din Afganistan!

Publicat de Gabriel Stan, 22 aprilie 2021, 10:46

Cristian Dumitraşcu (moderator): De la Târgu Mureș și pentru Radio România Actualități, subiectul săptămânii este pregătit ca rubrică – la noi în emisiune, mai mereu aşa – al doilea episod al emisiunii este un subiect important săptămâna aceasta: retragerea din Afganistan care a fost anunțată de președintele Biden şi sigur că da, a fost discutată şi într-o reuniune extraordinară..

Anca Făgăraş (moderator): Da, a avut loc o reuniune extraordinară comună a miniștrilor de externe și miniștrilor apărării din statele membre NATO, organizată în format videoconferință miercuri, 14 aprilie, unde din partea României au participat Ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ionel Ciucă, și Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, iar la o zi după această reuniune, joi, 15 aprilie, ministrul Nicolae Ionel Ciucă a transmis un mesaj referitor la ce spuneai, la retragerea militarilor români din Afganistan.

Cristian Dumitraşcu (moderator): Edi Nicola de la Jurnal militar Craiova ne aduce mai multe detalii:

Edi Nicola (corespondent): La finalul reuniunii, reprezentanții României au apreciat procesul de planificare derulat de autoritățile militare NATO, iar Ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ionel Ciucă, a subliniat în mesajul său rolul important pe care l-a avut România în cei 20 de ani de misiune.

Nicolae Ionel Ciucă: “Ca unul din cele mai importante state contributoare cu trupe la misiunea Resolut Support, cu peste 600 de miitari dislocați în teatrul de operații, România va acționa în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii.

România a luat decizia acum două decenii să facă parte din coaliţia de luptă împotriva terorismului și să se alăture aliaților săi strategici în efortul internațional de combatere a unui inamic care amenința liniștea și securitatea cetățenilor’’.

Edi Nicola (corespondent): Această lungă misiune în Afganistan a însemnat pentru Armata Română acumulare de experiență, perfecționare în cadrul multinațional, eforturi renunțări și sacrificii.

Nicolae Ionel Ciucă: “Pe parcursul celor aproape 20 de ani, zeci de mii de militari români  au îndeplinit misiuni în teatrul de operații afgan, contribuind semnificativ la schimbarea în bine a situației de securitate din zonă.

Militarii Armatei României au demonstrat acolo, în cel mai greu teatru de operații militare de după cel de-al Doilea Război Mondial, profesionalism, loialitate, solidaritate și, cel mai important, spirit de sacrificiu în numele României.

27 de eroi ai României au plătit cel mai greu preț în numele libertății noastre. Doresc să transmit familiilor eroilor noștri căzuţi în Afganistan că le vom rămâne alături, ca și până acum.

Un gând de recunoștință și celor peste 200 de militari răniți în aceste misiuni. Exemplul lor de curaj și determinare ne inspiră și ne întăreștă.

Pentru Ministerul Apărării Naționale, misiunea în Afganistan se va încheia numai atunci când toți militarii români vor fi în siguranță acasă. Așa să ne ajute Dumnezeu!”

Vești bune pentru văduvele şi veteranii de război

Publicat de adinaiftime, 25 decembrie 2017, 09:30

Văduvele şi veteranii de război vor primi, în acest an, câte 370 de lei pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, al energiei electrice sau termice pentru nevoi casnice.

Este o sumă cu 10% mai mare faţă de anul trecut, a decis Guvernul în şedinţă.

De aceşti bani vor beneficia în total peste 10 mii de persoane.

Fondurile provin din bugetele Ministerului Muncii, Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii.

Numărul orelor de sport ar putea fi majorat

Publicat de adinaiftime, 23 octombrie 2017, 22:30

Dezbatere privind creșterea numărului de ore de sport la școală.

Discuțiile au loc la sediul Comitetului Olimpic și Sportiv și vizează organizarea consultării publice la nivel național pentru o propunere legislativă care prevede și introducerea probei obligatorii de evaluare a competențelor motrice la bacalaureat.

Secretarul Comisiei pentru Învățământ a Camerei Deputaților, Mihaela Huncă a declarat că din 2020 se va aloca 1% din PIB pentru sport, iar în această perioadă vor fi amenajate săli de sport.

Inițiativa legislativă are în vedere promovarea unei strategii pentru dezvoltarea și implicarea tinerilor în astfel de activități.

Majorarea numărului de ore de sport la toate nivelurile de învățământ din România va contribui la creșterea bazei de selecție pentru sportul de performanță, a mai spus deputatul.

La consultări sunt invitați sportivi de performanță, membri ai Comitetului Executiv al COSR, președinți ai federațiilor sportive naționale, reprezentanți ai organizațiilor de părinți și elevi, ai asociațiilor și fundațiilor care promovează activitățile sportive, profesori universitari și specialiști în diferite ramuri sportive.

De asemenea, participă conducerile Ministerului Educației Naționale, Ministerului Tineretului și Sportului, Ministerului Sănătății, Ministerului Apărării și reprezentanți ai societății civile.