Adrian Gîtman (realizator rubrică): 2.500 de militari și specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Administrația Națională a Penitenciarelor și Autoritatea Vamală Română vor lua parte mâine la Parada Militară Națională, organizată începând cu ora 10:00 în Piața Arcului de Triumf din București, cu ocazia Zilei Naționale a României. În cadrul paradei vor defila și circa 250 de militari străini din 17 țări aliate NATO. În blocul de defilare a tehnicii sunt pregătite aproximativ 200 de vehicule militare și autospeciale, iar 45 de aeronave vor survola zona Arcului de Triumf. După încheierea ceremoniei oficiale va putea fi văzută și o expoziție de tehnică militară. Pe 1 decembrie, drapelul național va fi arborat în toate instituțiile militare din țară, iar la bordul navelor se va ridica Marele Pavoaz. Militarii aflați în misiune în teatrele de operații vor participa la ceremonii militare și la alte activități specifice; și în alte localități din țară unde sunt dislocate unități militare reprezentanții armatei vor organiza, împreună cu autoritățile locale, ceremonii militare și religioase.
Vizita în România a președintelui Institutului Coreean pentru Analiză a Apărării
Publicat de prosavioleta,
26 noiembrie 2024, 08:00
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, s-a întâlnit la București cu președintele Institutului Coreean pentru Analiză a Apărării, generalul în retragere Kim Jung Soo. Cei doi oficiali au discutat despre situația de securitate în spațiul euroatlantic și în special în zona Mării Negre, despre evoluțiile din regiunea Indopacifică și perspectivele colaborării bilaterale în domeniul tehnico-militar și industrial. Simona Cojocaru a subliniat importanța parteneriatului strategic dintre România și Coreea de Sud și contribuția acestuia la modernizarea și dezvoltarea capacităților armatei României. În cadrul discuțiilor s-a convenit dezvoltarea unui dialog mai amplu între structurile de cercetare și educație din cadrul Ministerului Apărării Naționale, precum Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară și instituții similare din Coreea de Sud.
Universitatea Națională de Apărare – 135 de ani de existență
Publicat de prosavioleta,
11 noiembrie 2024, 14:26
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Universitatea Națională de Apărare Carol I a împlinit 135 de ani de existență. La Palatul Cercului Militar Național din Capitală a avut loc o festivitate aniversară, unde au fost prezenți șefi de structuri din Ministerul Apărării Naționale, personalități din mediul academic, cadre didactice, cercetători și foști comandanți ai universității. În cadrul festivității au fost prezentate mesaje de felicitare de la partenerii internaționali și s-au acordat distincții militare și decorații. Universitatea Națională de Apărare a fost fondată în anul 1889, sub denumirea de Școala Superioară de Război. Astăzi, instituția oferă numeroase programe de studii de licență, masterat și doctorat, specializări de învățământ deschis la distanță, precum și cursuri de perfecționare.
Publicat de Gabriel Stan,
14 octombrie 2024, 15:31
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale organizează zilele acestea cea de a 12-a ediție a evenimentului „Ziua Armatei României în școli”.
Militari din categoriile de forțe, elevi și studenți, militari și reprezentanți ai Birourilor Informare-Recrutare sunt prezenți în instituțiile civile de învățământ din Capitală și din țară cu informații despre cariera militară și oferta educațională a armatei.
În București, s-au alăturat proiectului Şcolile Gimnaziale numărul 103 și 120 și Colegiul Teoretic „Dante Alighieri”, iar în Ilfov Școala Gimnazială „Ioan Bădescu” din Popești-Leordeni și Liceul Teoretic numărul 1 din Periș.
Proiectul este sprijinit de Asociația Spirit Tânăr, care organizează trasee utilitar-aplicative în unitățile școlare, și de Federația Română de Airsoft.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale Simona Cojocaru a reprezentat România la Forumul de Securitate de la Varșovia. Invitată în cadrul a două secțiuni ale conferinței, Simona Cojocaru a subliniat rolul regiunii Mării Negre în arhitectura de securitate europeană și eurotlantică. Oficialul român a arătat că regiunea este ținta acțiunilor agresive ale Rusiei, prin atacuri cibernetice sau campanii de dezinformare și propagandă. În Polonia, Simona Cojocaru s-a întâlnit cu omologii din țara gazdă și Marea Britanie, cu care a discutat despre accelerarea măsurilor de consolidare a posturii de apărare și descurajare pe flancul estic al NATO.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): „Caravana binelui”, inițiată de Ministerul Apărării Naționale și de Asociația ONOR a mers prin localitățile din județul Galați afectate de inundațiile din zilele trecute și a împărțit pachete cu ajutoare. Acestea au contat în apă, alimente, produse de igienă personală și curățenie. Opt camioane cu ajutoare au ajuns la oamenii care au nevoie de ele, ne-a declarat Eduard Bachide, secretar de stat în Ministerul Apărării, care a însoțit echipele de militari. Eduard Bachide: Ministerul Apărării a fost din primele ore prezent aici și va fi în continuare. Am venit acuma cu opt tiruri, cu ajutorul asociaţiei pe care am creat-o în cadrul Ministerului Apărării – ONOR – și cu ajutorul sponsorilor am reușit să aducem diverse lucruri care să le fie de folos oamenilor. Cel mai important este că armata este lângă și va fi prezentă atâta timp cât este nevoie. În momentul de față avem 200 de oameni care lucrează în schimburi. Dacă va fi nevoie, vom suplimenta.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a trimis către Parlament solicitarea de aprobare pentru achiziția a încă 44 de vehicule amfibii de asalt americane de tip AAV-7 care se vor adăuga celor 21 deja contractate. Valoarea estimată a contractului, fără TVA, este de 210 milioane de dolari. Acest tip de vehicul militar este folosit de infanteria marină a Armatei Statelor Unite ale Americii. În România, noile achiziții vor intra în dotarea singurei structuri cu acest specific, Regimentul 307 Infanterie marină din Babadag. Decizia este una importantă, deoarece armata nu dispune în prezent de vehicule amfibii, iar relieful și impactul acestuia asupra acțiunilor militare impun acest lucru.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a condus delegația Ministerului Apărării Naționale la lucrările Reuniunilor Comitetului de coordonare și Comitetului director Politico-Militar ale procesului reuniunilor Miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est. Ședințele au avut loc la Constanța, în contextul exercitării de către România a președinției rotaționale a acestei inițiative regionale de cooperare în domeniul apărării. În cadrul discuțiilor, țara noastră a avansat propuneri pentru conectarea Brigăzii din Europa de Sud-Est la actualul context geostrategic. SEEBRIG este elementul militar al inițiativei, format din unități ale celor șase țări afiliate: Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, România și Turcia.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): România va beneficia de un împrumut direct în valoare de 920 de milioane de dolari, în urma semnării la București a acordului privind împrumutul din fondul pentru finanțare militară al Statelor Unite ale Americii. Suma va contribui la accelerarea programelor majore de înzestrare a Armatei, inclusiv prin achiziționarea de echipamente militare americane. Din totalul împrumutului, 700 de milioane de dolari vor merge la Ministerul Apărării Naționale, iar restul la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului pentru compania Romarm. Acordul prevede dobânzi mai mici decât cele la care se împrumută statul român, de obicei. În context, ministrul român al apărării, c, s-a întâlnit cu directorul Agenției Americane de Cooperare pentru Securitatea Apărării, Michael Miller, semnatarul acordului din partea Statelor Unite. Ministrul Tîlvăr a subliniat, în cadrul întrevederii, importanța Parteneriatului Strategic româno-american în asigurarea securității regionale și întărirea flancului estic aliat. Acordul de împrumut va oferi acces Armatei Române la tehnologii și echipamente de ultimă generație, a mai arătat Angel Tîlvăr.
Publicat de prosavioleta,
10 septembrie 2024, 07:47
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Brigada din Europa de Sud-Est SEEBRIG a marcat pe 3 septembrie 25 de ani de funcționare. La ceremonia desfășurată la Kumanovo, în Macedonia de Nord, acolo unde se află comandamentul brigăzii, a fost prezentă și Simona Cojocaru, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, care a arătat că SEEBRIG a avut o contribuție esențială la stabilitatea și securitatea regională. Țara noastră deține, până anul viitor, președinția Procesului Reuniunilor miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est, inițiativă care are ca element operațional SEEBRIG. În cei 25 de ani, brigada din Europa de Sud-Est a participat la operațiuni de sprijin pentru pace, asistență umanitară și ajutor în caz de dezastre. În prezent, toate cele șase națiuni contributoare cu forțe la SEEBRIG, Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, România și Turcia, sunt state membre NATO.
România pregătește cadrul legislativ pentru achiziționarea aeronavelor F-35
Publicat de Gabriel Stan,
2 septembrie 2024, 19:37
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a publicat proiectul de lege care va reglementa achiziția aeronavelor F-35 de către țara noastră, în cadrul programului de înzestrare Avion multirol de generație a cincea.
România a trimis părții americane încă de la sfârșitul anului trecut documentele necesare începerii procedurii de achiziție, iar răspunsul Statelor Unite este așteptat în perioada următoare.
Oficialii români precizează că avionul F-35 este singura platformă aeriană de generația a cincea, care la acest moment se află în producție, disponibilă pentru achiziție, preconizându-se să devină aeronava standard în NATO.
F-35 dispune de performanțe tehnologice foarte avansate, care permit realizarea superiorității aeriene, condiție necesară pentru asigurarea suveranității în spațiul aerian național și, la nevoie, pentru apărarea acestuia.
Proiectul de lege prevede și măsuri de retenție în sistemul militar a personalului specializat, prin facilități, inclusiv de natură financiară.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, l-a primit luni, 5 august, la sediul Ministerului Apărării Naționale, pe Arnold Kammel, secretarul general al Ministerului Federal al Apărării din Austria și director al Direcției Politici de Apărare.
Discuțiile s-au concentrat pe teme de interes comun, inclusiv situația de securitate din regiunea Mării Negre și din Balcanii de Vest, în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse în Ucraina.
În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au semnat aranjamentul de implementare privind cooperarea în domeniul apărării. S-a subliniat, de asemenea, importanța participării și în viitor a militarilor români și austrieci la misiuni și operații internaționale sub comandă NATO.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a predat președinția Comisiei Naționale de Drept Internațional Umanitar Ministerului Justiției. Ceremonia a avut loc marți, 30 iulie, la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, în prezența secretarului de stat pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului, Eduard Bachide, și a secretarului de stat din Ministerul Justiției, Mircea Pașca. Pe parcursul mandatului său, Ministerul Apărării a realizat aprobarea Documentului Montreux privind obligațiile juridice internaționale relevante și bunele practici pentru state în legătură cu operațiunile societăților militare și de securitate private care acționează în timpul conflictelor armate, semnarea acordurilor între Guvernul României și Comitetul Internațional al Crucii Roșii, respectiv Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, elaborarea raportului referitor la contribuția națională privind implementarea angajamentelor asumate în comun de Uniunea Europeană și de statele sale membre. Președinția Comisiei este rotativă, cu un mandat de un an și implică Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației. Ministerul Apărării Naționale anunță că va susține în continuare activitatea Comisiei Naționale de Drept Internațional Umanitar.
Ministerului Apărării Naționale condamnă ferm atacurile executate de Federația Rusă împotriva unor obiective și elemente de infrastructură civilă ucrainene
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Într-un comunicat publicat pe pagina sa oficială, Ministerul Apărării Naționale anunță că, în ultimele zile, echipele mixte de specialiști din subordinea sa și din alte structuri specializate din cadrul Sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională au continuat acțiunile de cercetare în teren pentru căutarea unor eventuale fragmente de drone căzute săptămâna trecută pe malul românesc al Dunării, ca urmare a atacurilor executate de forțele ruse asupra unor obiective civile și infrastructură portuară din Ucraina. După o identificare prealabilă a unor fragmente de drone în proximitatea localităților Plauru și Periprava, din județul Tulcea, miercuri s-au confirmat alte elemente și în zona localității Ceatalchioi. S-au pus în aplicare procedurile operaționale standard pentru astfel de situații. În același timp, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale condamnă ferm atacurile executate de Federația Rusă împotriva unor obiective și elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate și în gravă contradicție cu normele de drept internațional.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Federația Rusă a executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în proximitatea frontierei cu România. În consecință, Ministerul Apărării Naționale a întărit măsurile de supraveghere a spațiului aerian național cu forțele și mijloacele aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană. Aeronave de luptă au fost ridicate în aer pentru monitorizarea situației.
Mai multe detalii am obținut de la generalul de brigadă Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al MApN. Constantin Spînu: Echipe ale Ministerului Apărării Naționale execută cercetări în teren pentru căutarea unor eventuale obiecte căzute pe teritoriul național ca urmare a atacurilor executate asupra infrastructurii portuare ucrainene. La prima dintre cele trei locații identificate ca posibile zone de incidență, din proximitatea localității Plauru, județul Tulcea, au fost identificate resturi de la o dronă de proveniență rusească de tip Gheran 1 sau 2. Cercetările vor continua pentru acoperirea întregii zone.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului numărul 28 din acest an, pentru modificarea și completarea legii privind statutul cadrelor militare. Potrivit actului normativ, persoanele care urmează să devină cadre militare pe filiera indirectă la admiterea într-o instituție de învățământ pentru formarea ofițerilor, a maiştrilor militari sau a subofițerilor în activitate încheie cu Ministerul Apărării Naționale contracte cu durata de opt ani de la numirea lor în funcție, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale. Ministerul Apărării arată că modificarea a fost necesară deoarece numărul demisiilor personalului din armată s-a dublat în anul 2021 față de anul 2020. În anul 2022 a crescut la peste 2.700 de militari, iar în anul 2023 s-a menținut la cote ridicate. Peste 6.000 de militari au părăsit armata în 2023, prin demisii sau pensionare.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Navele militare din compunerea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră, au fost în escală timp de 3 zile în Portul Constanța pentru refacerea capacității de luptă.
La ceremonia organizată cu acest prilej a fost prezentă și Simona Cojocaru, Secretar de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale în Ministerul Apărării Naționale. Simona Cojocaru: Doresc să profit de această ocazie pentru a-mi exprima aprecierea față de echipajele navelor din Turcia, Bulgaria și România. Profesionalismul lor este foarte apreciat și a contribuit la succesul acestei misiuni. Efortul nostru comun va asigura libertatea de navigație atât pentru navele comerciale, cât și pentru cele militare în partea de est a zonei euroatlantice și va spori cooperarea și interoperabilitatea între forțele noastre. Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Cele patru nave ale grupării, o navă de sprijin logistic de comandament și un vânător de mine din Turcia, un alt vânător de mine din Bulgaria și Dragorul maritim 30 “Sublocotenent Alexandru Axente” al Forţelor Navale Române au început la 1 iulie misiunile specifice de monitorizare și cercetare împotriva minelor în raioane maritime din Marea Neagră. Până la sfârșitul acestui an, comanda grupului este asigurată de Forțele Navale Turcești. Yusuf Karagulle: Sunt comandantul grupării de combatere a minelor în Marea Neagră. De la activarea grupului, am realizat o integrare robustă a forţelor participante şi am crescut nivelul de cooperare existent între forţele noastre navale. Grupul este acum pregătit să desfăşoare toată gama de misiuni în ceea ce priveşte ameninţările reprezentate de minele marine în derivă. Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Gruparea navală a desfăşurat şi activităţi de menţinere a siguranţei căilor de navigaţiei în cadrul exercițiului multinațional BREEZE 24, organizat de Forțele Navale ale Bulgariei. Principalul scop al grupului operativ este menținerea în siguranță a traficului maritim în Marea Neagră prin misiuni de supraveghere, recunoaștere și neutralizare a minelor marine și prin operații de căutare și salvare pe mare.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Serviciul Inforadar al Ministerului Apărării Naționale anunță că recent în spațiul online a fost reluată o temă falsă, potrivit căreia o adresă trimisă de Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București către medicii de familie ar fi dovada atragerii României în războiul din Ucraina. Într-un limbaj alarmist, postarea din discuție, care a fost redistribuită semnificativ în diferite platforme social media, acreditează ideea că autoritățile statului român fac în ascuns pregătiri pentru reintroducerea stagiului militar obligatoriu sau pentru mobilizarea rezerviștilor militari care să fie trimiși să lupte în Ucraina. Aceste așa-zise dovezi nu au nicio legătură cu realitatea, iar documentul în cauză este doar o procedură de rutină. Direcțiile de Sănătate Publică transmit centrelor militare în fiecare an, până la data de 1 noiembrie, situația cu cetățenii bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care au afecțiuni medicale incompatibile cu serviciul militar. Ministerul recomandă verificarea știrilor numai din surse sigure, pe site-urile oficiale ale instituției și pe platforma Inforadar, dedicată combaterii dezinformării.
General de brigadă Ghiță Bârsan: Îi îndemn pe tineri să vină la Academia Forţelor Terestre sau la o universitate militară din România. Iar aici când vor veni, cu siguranţă vor deveni buni specialişti
La Interviul Săptămânii, Cristian Dumitrașcu l-a avut ca invitat pe rectorul Academiei Forțelor Terestre din Sibiu, generalul de brigadă Ghiță Bârsan, iar tema ediție a fost învățământul militar, rezultate, planuri de viitor, dar și despre realizările obținute în tot acest timp.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general de brigadă, domnule rector, bine v-am găsit!
General de brigadă Ghiță Bârsan:Bine ați venit la Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Suntem în Aula Ștefan cel Mare și poate că nu întâmplător, pentru că la doar câteva zile, două zile de la difuzarea interviului, va fi chiar comemorat Ștefan cel Mare și Sfânt.
Gl.bg. Ghiță Bârsan:Aveți dreptate, la 2 iulie vom comemora, împreună cu toată România, 520 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare și ne mândrim cu această aulă, cea mai nouă aulă din Academia Forțelor Terestre, o aulă cu 256 de locuri, modernă, care oferă toate facilitățile unei conferințe.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Având în vedere că suntem în iulie în această perioadă de examene, e mai liber? Vă e mai simplu? Nu sunteți chiar în cea mai complicată perioadă din anul de învățământ.
Gl.bg. Ghiță Bârsan: Obișnuiesc să spun că dacă trece luna iulie, am mai trecut un an. Suntem în perioada cea mai complicată, pentru că este perioada în care studenții de la masterat au susținut deja examenul de dizertație, avem 450 de studenți la masterat.
Este perioada în care o nouă promoție va pleca către unități și anul acesta vom avea peste 300 de absolvenți, din care 290 pentru Ministerul Apărării Naționale.
Este o perioadă de admitere, o admitere pentru cei din mediul civil, dar și testul de evaluare-verificare pentru colegiile militare liceale. Așa cum știți, în ultimii trei ani, acest test a dat la Sibiu.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Sunteți, din câte am înțeles, cel mai longeviv rector din România. În 2011, luați comanda și iată câte lucruri s-au întâmplat în acești 13 ani. Mi-aș permite să vă întreb, așa, într-un mod mai colocvial, cum ați reușit?
Pentru că exemplu dumneavoastră de bună practică de aici, de la Academia Forțelor Terestre, s-a dus chiar și peste hotarele țării, iar toate academiile militare din România și universitățile, nu doar militare, iau ca exemplu ce s-a întâmplat aici, la Academia Forțelor Terestre.
Gl.bg. Ghiță Bârsan:În primul rând, aș putea spune la momentul acesta că poate fi o poveste de succes și poate că este o poveste de succes. Perseverența, continuitatea, încrederea în propriile proiecte, susținerea de care am avut parte pentru că nu am făcut-o singur, în afară de echipa care… sau echipele care au fost aici, la Sibiu, a fost alături de noi Statul Major al Forțelor Terestre, dar mai ales Statul Major al Apărării, care permanent a încercat să schimbe ceva. Iar acel ceva care l-a schimbat a fost ca produsul dintr-o academie militară, nu neapărat de la Sibiu, să fie cât mai aproape de ceea ce își doreau.
Și cred că în acest moment, prin ceea ce s-a întâmplat, prin trecerea la patru ani de studii, prin baza didactică, bazele de instruire, taberele pe care le avem, și aici, la Sibiu, dar și în celelalte academii, cred că suntem performanți.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Există mai multe teorii venite dinspre oameni diferiți, dinspre zone diferite. Una dintre aceste teorii spune că Armata nu ar fi avut nevoie neapărat de intelectuali de marcă, ci de militari.
Există și contestatari ai formei actuale de învățământ modernizate în anul 2024, în Armata României, în care unii strâmbă din nas: sunt doar manageri, nu sunt și militari cum eram noi pe vremuri.
Gl.bg. Ghiță Bârsan:Poate că au și dreptate, pentru că încercările și transformările care au avut loc după 1990 nu au fost toate reușite, pentru că, dacă la început am luat programele de studii dintr-un raft, de undeva, managementul organizației, era clar că produsul se apropia de management, nu se apropia de lider militar.
De asta spuneam mai devreme că această concepție de transformare – patru ani de studii în Academia Forțelor Terestre, responsabilitate totală în ceea ce privește pregătirea ca luptător, ca specialist militar, ca lider militar, educator sau cetățean în slujba națiunii revine unei singure instituții, o instituție care s-a dezvoltat bine, pe o parte, noi spunem academică, dar lucrurile nu mai stau așa, pentru că aceste programe de studii sunt unice în România.
Dacă vrei să ajungi ofiţer de comunicaţii şi informatică, doar prin programul de ingineri şi management în comunicaţii militare de la Sibiu poţi să ajungi sau dacă vrei să ajungi ofiţer de infanterie, doar prin programul Leadership militar, tot de la Sibiu.
Celelalte academii sunt complementare, pentru că fiecare au misiunea lor. Revenind la ceea ce spuneați dumneavoastră, putem discuta multe despre calitatea produsului sau calitatea actului educațional de la Sibiu, dar noi trebuie să ne raportăm la cei pe care-i instruim, cine sunt ei, ce generații sunt, ce așteptări au, cum se manifestă generațiile? Pentru că nu putem să ne comparăm cu cum eram noi.
Eram mult mai responsabili, asta cu siguranță, dar ei sunt mult mai dinamici. Noi puneam accent pe altceva, pe o siguranță a locului de muncă sau pentru o familie, pe când ei nu, ei își doresc altceva. Își doresc să aibă acum, să fie angrenați în diverse proiecte, își pierd răbdarea de cele mai multe ori.
De asta zic că cele mai bune studii pe care le-am avut la dispoziție au venit din partea aceasta, est-europeană, studii care arată că generațiile de tineri doresc altceva și noi trebuie să ne adaptăm.
Va fi ca o dispută între o generație veche și o generație nouă, dar trebuie să luați în calcul că între mine și generația actuală mai sunt vreo două-trei generații care au alte idealuri. Cu cât ne apropiem de ei și înțelegem ce își doresc ei, cu atât vom obține și noi ceea ce ne-am propus să facem: un militar, un lider militar.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că ați făcut această paralelă între generația de acum și generația dumneavoastră și cele două sau trei câte sunt la mijloc, ați absolvit Academia Tehnică Militară în 1989, specialist în aviație…
Gl. bg. Ghiță Bârsan:Inginer avioane și motoare de avioane.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi asta cumva, și nu doar cumva, v-a dat un avantaj pentru ceea ce ați făcut mai târziu, pentru că condițiile pe care le-ați creat aici au arătat că ați fost foarte aplecat către nevoia studenților, copiilor, oamenilor, pentru că armata nu arăta așa în ’89.
Gl. bg. Ghiță Bârsan:Da, nu arăta așa. Eu aș începe un pic mai devreme… În anul 1979 am intrat în Liceul Militar „Ștefan cel Mare” de la Câmpulung Moldovenesc, un liceu, așa cum știe toată lumea, fără garduri.
Dar acea idee de fără garduri, care a rămas în continuare, era fără limite pentru noi. Eram tineri care visam, doream să studiem, doream să învățăm, practicam sportul. Acest lucru m-a determinat pe mine personal să aplic pentru Academia Tehnică Militară, unde am și am terminat specializarea Avioane și motoare de aviație.
Am luat prima repartiție în anul revoluției la Sibiu și m-am întors în zona educațională, la Academia Tehnică Militară, o instituție de învățământ care și-a pus amprenta asupra devenirii mele prin procesele educaționale, prin colaborările care le au, le aveau la momentul ăla și le au și acum cu Universitatea Politehnică din București, dar nu numai, cu mediul economico-militar, pentru că, dacă vă amintiți, atunci erau și inginerii militari prin industria națională de apărare.
Am avut un avantaj, că am provenit din acel mediu. Revenirea mea în Sibiu și la Academia Forțelor Terestre, revenirea mea dintr-o zonă educațională în care eram deja cunoscut, pentru că rezultatele obținute în Academia Tehnică Militară au fost apreciate și la acel moment mi-au creat un avantaj competitiv, să spunem, pentru că dacă în 2011 am fost numit comandant, în 2012, în 2016, în 2020 au fost alegeri și colegii mei m-au ales ca liderul lor, să-i reprezint și pe domeniul educațional, dar și pentru mediul militar.
Ei, toate aceste lucruri și proiectele pe care le-am explicat cu comunitatea academică din Sibiu ne-au făcut ca să ajungem într-un moment în care eu apreciez că avem o instituție modernă, capabilă să anticipeze transformările și mai ales să aibă reacții.
Și această reacție trebuie să o vedem pe multiple planuri. În primul rând, dacă vă uitați la corpul instructorilor militari, el permanent s-a adaptat, s-a transformat, pentru că acum suntem responsabili și ai cursului de bază și n-ar trebui să facem mari filozofii acolo, pentru că ei sunt aici, sunt bine pregătiți.
Mergem în zona educațională, unde suntem universitate de educație și cercetare științifică, cu trei evaluări consecutive, cu grad de încredere ridicat, toate programele cu calificativ maxim, apreciați prin baza logistică și didactică pe care o avem și o punem la dispoziția studenților.
Mergem în zona studenților, unde credem noi că am avut un program complex. În primul rând, am vrut să creăm o platformă comunitară de apartenență a lor la Sibiu. În al doilea rând, am vrut să creăm, prin cadrul acestei platforme, să îi responsabilizăm și să înțeleagă că ei vor fi vectorii viitorii structori, viitorii lideri militari care și ei, la rândul lor, vor trebui să transforme sau să facă ceva, acel ceva pe care și-l dorește beneficiarul pentru început, dar ulterior să aibă metode, să aibă tehnici, teorii pe care să le poată aplica.
Și au văzut lucruri frumoase la Sibiu, de aici și transformările care au avut loc și în alte academii. Mergem și de la drepturile studenților, da? Primesc laptop la intrarea în Academia a Forțelor Terestre, la finalizarea celor trei ani de studii sau patru ani de studii merg cu acel laptop la unitate, rămâne în posesia lor, ua avut echipament sportiv personalizat, beneficiază de programe internaționale și aș putea să spun că anul universitar 2023-2024, un aniversar de excepție, este primul an în care mobilitățile de studenți incoming, care au venit în academie au depășit mobilitățile de studenți, outcoming, cei care au plecat.
Am avut 289 de studenți care au avut un modul internațional și 364 care au venit în Academia Forțelor Terestre.
Şi sunt câteva instituții din Europa care își doresc să trimită studenții la Sibiu, pentru că știu despre calitatea actului educațional aici. Şi, așa cum spuneam, nu mai există acea poveste academic, militar și fizic, există o singură poveste: de a deveni lider și specialist militar în arma pe care și-o aleg la începutul celor patru ani de studii.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Am fost foarte impresionat acum cred că vreun an, în acest cluster pe care l-ați denumit dumneavoastră acum are loc și partea emoțională, partea culturală. Ați făcut foarte multe pentru studenți la acest capitol. Am văzut un festival de poezie „Nichita Stănescu”, unde instructorii, profesorii i-au încurajat pe studenții militari din Academia Forțelor Terestre, dar și pe alți studenți din Sibiu să își deschidă sufletul, să își prezinte poeziile pe care ei le au. Și din nou, acolo ar fi putut să vină un contestatar, să spună prea multă sensibilitate.
Gl. bg. Ghiță Bârsan:Da. Revenim la cine sunt ei, cei pe care-i instruim?
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da.
Gl. bg. Ghiță Bârsan: Și atunci, dacă le răspundem corect la această întrebare și vedem care sunt așteptările lor, atunci şi noi va trebui să avem propriile instrumente pentru a-i transforma în ceea ce ne dorim, în lideri militari.
Ei vin din colegii militare liceale, sunt tineri, sunt adolescenți care au visat sau care au vocațional, știu să cânte sau știu să danseze sau scriu, sunt foarte mulți care scriu poezii. Această latură este specifică umanității, nu neapărat doar civililor, ci și militarilor. Da, apartenența noastră la Platforma Sibiană, cum am spus-o de la început, s-a manifestat și prin activitățile culturale.
Festivalul Internațional de Teatru, care se desfășoară în această săptămână, este la a 31-a ediție. Conferința studenților din Academia Forțelor Terestre sau a cadrelor este la a 30-a ediție. Există un paralelism între ceea ce se întâmplă. Deschiderea internațională – Săptămâna Internațională este proiectată și pentru studenți și pentru cadrele militare atunci când în comunitatea din Sibiu se întâmplă ceva, pentru că este un oraș multicultural. Acest oraș nu se poate mișca decât prin universități: Universitatea „Lucian Blaga”, Academia Forțelor Terestre.
Pentru Sibiu, noi avem aici un parteneriat strategic, nici o activitate nu se desfășoară fără noi, fără aceste instituții, pentru că universitățile sunt motoare de dezvoltare ale regiunilor, iar Academia Forțelor Terestre, vocațional, fiind și singura universitate militară care formează ofițer de comandă pentru toate armele, specialitățile militare, trecem dincolo de zona regională, suntem într-o zonă națională, dar și internațională, prin prezența absolvenților noștri în teatre de operații sau la posturi, pentru că acum avem foarte multe organisme militare internaționale la care România participă, iar marea majoritate sau toți, aș putea să spun, sunt fabricați în Sibiu, pentru că cei de Forțe Terestre sunt aici la Sibiu.
Da, spuneați despre Festivalul Internațional de Teatru sau despre Festivalul de poezie… N-a fost numai „Nichita Stănescu”, a fost și „Lucian Blaga”, a fost „Nicolae Labiș”. Au fost foarte multe personalități ale literaturii române care au fost evocate de către studenți, noi fiind un shadow, în umbra lor. Am fost în Festivalul Internațional de Teatru cu trupa camarazilor Band of Brothers and Sisters, foarte bine primitt și apreciat de către publicul sibian, și nu numai sibian, pentru că citeam că în prima zi de Festival Internațional de Teatru au fost 100.000 de vizitatori ai Sibiului.
Ei sunt ambasadorii noștri, studenții și revin la la ceea ce am gândit noi la început, dacă nu există un parteneriat solid între cei pe care-i instruim și cei care-i instruim, nu vom reuși.
Realizator: Presa din Sibiu are titluri elogioase atunci când descrie Academia Forțelor Terestre și ceea ce ați făcut dumneavoastră aici. Sunteți cetățean de onoare al Sibiului și se spune acolo că un mare merit al dumneavoastră este că ați dezghețat – nu știu cum cum a fost termenul -, ați scos această sintagmă de cazarmă și ați introdus-o ușor-ușor în în comunitatea sibiană, și cu studenți, și cu profesori, și cu comandanții.
Gl. bg. Ghiță Bârsan: Împreună cu echipa mea de comandă din anul 2011, am spus că e bine să deschidem porțile, pentru că nu este suficientă o autodezvoltare în interiorul cetății, între jurul unei unități militare, ci fără a deschide porțile și a vedea cum fac alții să ne reperăm universitățile între noi, suntem într-o oarecare competiție, dar această competiție este pentru un produs final care să schimbe societatea.
Adică este misiunea pe care o primește o universitate pentru a educa și a transforma societatea în viitor. Ei, acest lucru a făcut ca să fim remarcați. Suntem și lideri de garnizoană. Toate activitățile din garizoana Sibiu se desfășoară prin Academia Forțelor Terestre.
Au fost situații grele în Sibiu, am avut inundații, au fost probleme cu ninsorile, primii care au sărit au fost studenții.
Au fost chiar și incendii în pădure. Ne-am dus cu studenți, îmi amintesc că erau studenți în anul întâi, după numai o săptămână, și-au dorit ei să meargă, au zis: „Vrem să mergem”.
Sunt multe proiecte comunitare, există o agendă culturală la care și noi aplicăm. La unele primim finanţare, la unele nu ne dorim finanţare, pentru că şi această componentă de voluntariat îşi are rolul în educaţia unui lider militar.
Şi acest lucru s-a făcut prin ceea ce înseamnă Sibiul pentru noi şi locul nostru în cetate, pentru că suntem de 104 ani la Sibiu. Anul viitor vr fi 105 ani de când s-a înfiinţat a doua Şcoală de Ofiţeri, în 1932 rămânând singura Şcoală de Ofiţeri din România, preluând tradiţiile Şcolii Militare de Ofiţeri din Bucureşti. 177 de ani de învăţământ militar, vă daţi seama că acumulările nu sunt ale mele sau ale noastre, sunt cele care vin din trecut şi dintr-o evoluţie a societăţii.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, domnule rector, vă mulţumesc foarte mult pentru „Interviul săptămânii”. Să sperăm că vor veni şi mai mulţi la porţile academiei, cum spuneţi dvs.
Gl. bg. Ghiță Bârsan:Mulţumesc. Mi-aş dori să ne vizitaţi. Eu îi îndemn pe tineri să vină la Academia Forţelor Terestre sau la o universitate militară din România, dar înainte de a face acest pas, să vadă care este viziunea acelei şcoli sau acelei universităţi, să vadă dacă acesta este viitorul lor, pentru că sunt şi câteva abandonrui, dar acestea se datorează şi faptului că nu s-au informat suficient înainte de a veni în mediul militar. Iar aici când vor veni, cu siguranţă vor deveni buni specialişti.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a organizat, joi, în toată țara, ceremonii militare și religioase dedicate Zilei Eroilor. Festivitățile au avut loc la monumente și mausolee, la cimitirele și parcelele de onoare, unde s-au depus jerbe de flori și au fost rostite, în mod simbolic, nume ale eroilor căzuți la datorie. În instituțiile publice și în unitățile de învățământ s-au păstrat momente de reculegere în semn de omagiu pentru eroii României. Ziua Eroilor este sărbătoare națională din anul 1920 și se marchează în fiecare an de Înălțarea Domnului.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale organizează în perioada 20 mai – 27 iunie o nouă campanie de recrutare și selecție pentru cei care doresc să îndeplinească serviciul militar în rezervă, în calitate de rezervist voluntar în Armata României. Sunt disponibile aproximativ 5.000 de locuri de rezerviști voluntari, ofițeri, maiştri militari, subofițeri, gradați și soldați în unități militare din întreaga țară. Conform noilor dispoziții ale Legii numărul 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari, se prevede, printre altele, și creșterea cuantumului plății acordate în perioada în care rezerviștii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni de la 10% la 30% din solda de funcție, la care se adaugă solda gradului deținut. În vederea îndeplinirii serviciului militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar, cetățenii interesați pot obține detalii suplimentare la sediul centrelor militare zonale, județene sau de sector ori pe pagina de internet www.mapn.ro, secțiunea Recrutare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a reluat campania de recrutare pentru posturile de soldați şi gradați profesioniști. Sunt disponibile peste 3.800 de locuri în 32 de județe și în municipiul București.
Înscrierea candidaților se poate face până pe 3 iunie, iar toate informațiile privind oferta prodesională și condițiile de selecție pot fi obținute la unitățile militare pentru care se optează sau la Birourile Informare-Recrutare din centrele militare de pe raza localității de domiciliu.
Printre beneficiile unui angajat în armată sunt norma de echipare, indemnizații de transport, de chirie, de misiune, decontarea transportului în concediul de odihnă, a voucherului de vacanță și a serviciilor medicale, iar odată cu aplicarea noilor valori ale soldelor de grad, retribuția unui soldat sau a unui gradat profesionist este între 4.400 și 5.100 lei, ne-a declarat colonelul Corneliu Pavel de la Biroul de Presă al Ministerului Apărării: Avem cuprinse acolo atât măsuri de ori salarial, cât și măsuri non-salariale.
De exemplu, un soldat profesionist la baza carierei, conform acestui plan, va avea un salariu de aproximativ 5.000 lei net bani în mână, 4.000 lei salariu și 1.000 lei aproximativ norma de hrană. Desigur, salariile diferă de la unitate la unitate.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării a făcut câteva precizări referitoare la aparatul de zbor fără pilot descoperit în luna februarie în județul Botoșani.
Ministerul Afacerilor Interne a solicitat atunci sprijinul armatei pentru cercetarea și analiza unui aparat de zbor de mici dimensiuni găsit în zona localității Unțeni.
Îl ascultăm pe generalul de brigadă Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărări Naționale: Echipa de specialişti ai MApN și altor instituții din sistemul național de apărare a execut în cursul aceleiaşi zile cercetări la fața locului și a ridicat aparatul zbor pentru expertizarea de natură tehnică.
În urma expertizărilor a rezultat că aeronava fără pilot era de proveniență civilă, neavând la bord echipamente de tip sau de uz militar și nici armament sau muniţie.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat zilele trecute o videoconferință la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor dislocate în teatrele de operații din Kosovo, Bosnia și Herțegovina, precum și ai detașamentelor aflate în misiune în Bulgaria și Polonia. Șeful statului major al apărării, generalul Vlad Gheorghiță, a ținut să sublinieze faptul că apreciază modul în care militarii dislocați peste hotare își îndeplinesc sarcinile și reprezintă România și Armata României în fața partenerilor și aliaților. Vlad Gheorghiță: Sunteți ambasadori ai României și vă rog să nu uitați acest lucru nici un moment. Vă desfășurați activitatea într-un mediu de securitate destul de complex. Și eu, personal, sunt mai mult decât convins că o să vă ridicați la nivelul așteptărilor noastre, pentru că aveți un nivel de pregătire foarte ridicat. Vă aflați, marea majoritate dintre dumneavoastră, într-o perioadă de rotații ale contingentelor. Drept urmare, vă invit să vă mențineți un nivel ridicat de vigilență și să vă creșteți capacitatea de reacție, astfel încât să vă puteți îndeplini misiunile oportun. Ciprian Panga (realizator rubrică): În Bosnia și Herțegovina, România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menținere a păcii EUFOR ALTHEA, atât cu cei dislocați în teatru, cât și cu cei din cadrul rezervelor operației, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă. Rotirea detașamentelor românești tocmai s-a încheiat. Mai multe informații am aflat în cadrul videoconferinței de la șeful de stat major al misiunii EUFOR ALTEHA, generalul de brigadă Ovidiu Lungu. Ovidiu Lungu: Din perspectiva activităților desfășurate de contigentul național care a terminat rotația, atât comandatul EUFOR, cât și comandantul operației, generalul Cottereau, au apreciat pozitiv modul de executare a misiunilor încredințate companiei de stat major din batalionul multinațional, precum și performanța personalului de stat major din cadrul Comandamentului EUFOR. Pentru contigentul care doar a intrat în teatrul de operații, în prezent execută instruirea pentru realizarea capacității operaționale finale. Ciprian Panga (realizator rubrică): Videoconferința a continuat cu informări legate de situația de securitate din zona Balcanilor de Vest, mai precis Kosovo, unde România este reprezentată de o structură compusă din 50 de militari. Noutățile au fost aduse de maiorul Cristian Leopa. Cristian Leopa: Situația generală de securitate din provincia Kosovo se menține relativ stabilă, ușor tensionată în nordul Kosovo. Nivelul de amenințare la adresa securității și libertății de mișcare se menține în general scăzut, dar mediu în nord, cu potențial de deteriorare în cazul apariției unor factori destabilizatori care ar putea conduce la deteriorarea rapidă a situației de securitate. Ciprian Panga (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, le-a mulțumit militarilor pentru efortul depus în vederea îndeplinirii misiunilor ce le revin în cadrul diferitelor structuri în care acționează, îndemnându-i, ca și de acum înainte, să demonstreze prin profesionalismul lor că sunt o forță pe care aliații se pot baza. Angel Tîlvăr: Mă bucur că aveți lucrurile în atenție și că aveți o înțelegere a situației care să ne permită și nouă, dar și dumneavoastră, să luați cele mai bune decizii în funcție de evoluție. Mă bucur că toată lumea e sănătoasă și că vă îndepliniți cu onoare și cu competență misiunea. Vă doresc sărbători pascale cât se poate de bune! Vă rog să transmiteți și familiilor dumneavoastră de acasă că se bucură de aprecierea și de respectul nostru.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Direcția Informare și Relații Publice a Ministerului Apărării Naționale organizează în perioada 2-7 iunie, cea de a 20-a ediție a cursului pentru jurnaliștii care transmit din zone de conflict.
Cursul se va desfășura la Constanța, unde reprezentanții media vor învăța despre procedurile de acreditare și de lucru pe timpul operațiilor militare, reguli de siguranță și protecție în zonele de conflict, aspecte privind securitatea operațională și proceduri de acordare a primului ajutor. Cursanții vor afla despre tehnicile de supraviețuire și modul de executare a unei misiuni într-o zonă de operații și vor executa trageri demonstrative. Pentru asigurarea unui antrenament eficient numărul jurnaliștilor participanți la curs este limitat la 20. Detalii privind organizarea cursului și documentele de înscriere pot fi obținute accesând site-ul mapn.ro, secțiunea „Corespondenți”.
Edi Nicola (realizator rubrică): Pentru început, ne oprim în Polonia, unde detașamentul de apărare antiaeriană ”Sky Gardens” generat de către Batalionul 288 apărare antiaeriană ”Milcov” din cadrul Grupului de Luptă NATO a derulat zilele trecute un exercițiu cu trageri de luptă reale, de nivel baterie. Maiorul Felician Miron, comandantul detașamentului de apărare antiareiană ”Sky Gardens”, rotația a XV-a: La doar câteva zile după preluarea misiunii de la camarazii noștri de la Turda, ”Gheparzii Transilvania”, am participat la exercițiul ”Saber Strike 24”, unde am executat trageri de luptă reale, de nivel baterie cu complexele aeriene ghepard.
Acest exercițiu a fost doar o parte a unui exercițiu major, și anume”Defender 24”. Deși știam din țară, încă din timpul pregătirii pentru misiune că am în subordine militar pregătiți și cu experiență, în urma acestui exercițiu mi-am confirmat încă o dată că mă pot baza pe ei, să îndeplinim misiunea cu succes.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia coborâm în Balcani, mai precis în baza Camp Butmir din Sarajevo, unde s-a desfășurat ceremonia militară de predare-primire a misiunii și responsabilităților contingentului militarilor români dislocați în teatrul de operații Bosnia și Herțegovina.
În cadrul evenimentului, comandantul operației EUFOR ALTHEA, generalul-maior László Sticz, a preluat simbolic de la reprezentantul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite controlul operațional al contingentului românesc aflat în Camp Butmir.
Generalul de brigadă Ovidiu Lungu, șeful de stat major al EUFOR, a mulțumit militarilor pentru încheierea cu succes a misiunii și a urat noului contingent menținerea aceluiași nivel de profesionalism și tenacitate în viitoarele misiunii la care vor lua parte.
Din Europa mergem în Republica Centralafricană, unde militarii români desfășoară activități de consiliere strategică și de educație pentru forțele de securitate locale. Aceștia sigură în prezent cursurile necesare pregătirii în cadrul consolidării capacității forțelor de Securitate în misiunea de instruire a Uniunii Europene în această țară.
Reprezentanții Armatei României participă în Bangui la procesul de pregătire a militarilor din țara gazdă, prin conducerea cursurilor de carieră pentru ofițeri, subofițeri și personalul de specialitate.
Despre cum relaționează militarii români cu partenerii de misiune, aflăm detalii de la plutonierul Dana Stoleru, specialist comunicații în cadrul Detașamentului Protecția Forței: Am avut posibilitatea să interacționăm cu diferiți militari din diferite armate și desfășurăm activități împreună.
Până în acest moment, personal, am simțit că spiritul de camaraderie capăt o altă dimensiune, că relațiile interumane, indiferent de naționalitatea militarilor, reprezintă cumva punctul cheie.
Edi Nicola (realizator rubrică): Plenul reunit al Parlamentului a aprobat, cu majoritate de voturi, participarea militarilor români la Grupul Operativ pentru Combaterea Minelor Marine în Marea Neagră. Inițiativa aparține Turciei, României și Bulgariei, dar se pot alătura și alte state aliate sau riverane Mării Negre.
Potrivit aprobării legislativului, țara noastră poate contribui cu personal de până la șase militari și cu o navă de luptă cu capacități de contracarare a minelor și o echipă de geniști la bord, cu un echipaj de maxim 85 de militari.
În aceeași ședință a fost aprobată și participarea a opt militarii români la operațiile ”Prosperity Guardian” și ”EUNAVFOR Aspides”, coordonate de Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană împotriva rebelilor houthi în Orientul Mijlociu. Fondurile financiare necesare participării la misiune sunt asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naționale din anul 2024.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale desfășoară a patra ediție a campaniei „Onor veteranilor de război”. Reprezentanții armatei și voluntari din fundații neguvernamentale vizitează cu pachete și daruri simbolice circa 700 de veterani de război și văduve de război din toată țara, dar și din Republica Moldova.
Proiectul este organizat cu sprijinul Asociației „Oameni, Națiune, Onoare, Respect”, în parteneriat cu Asociația „Alături de Eroi”. Campania are loc în contextul Zilei Veteranilor de Război, sărbătorită în fiecare an la 29 aprilie.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Palatul Cercului Militar Național din Capitală a găzduit miercuri evenimentul „România-NATO 20 de ani”. Manifestarea a fost organizată de Ministerul Apărării Naționale pentru a marca cele două decenii de apartenență a țării noastre la Alianţa Nord-Atlantică. La eveniment au participat președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, personalități politice și militare din țară și din statele aliate. Klaus Iohannis a arătat în discursul său faptul că România este astăzi atât beneficiar, cât și contributor de securitate în cadrul Alianței, iar regiunea țării noastre este extrem de importantă în contextul geopolitic actual.
Klaus Iohannis: Beneficiem astăzi de cele mai solide garanții de securitate din istoria României pe care ni le oferă Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic. La rândul nostru, respectăm angajamentele asumate la nivel aliat și contribuim la întărirea securității comune și apărării colective. Actualul context generat de război de la granițele noastre sporește relevanța României ca pilon de securitate și stabilitate regional.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Guvernul a anulat în mod oficial programul de achiziție a corvetelor multifuncționale pentru Forțele Navale Române. Decizia a fost propusă de Ministerul Apărării Naționale încă din luna noiembrie a anului trecut, deoarece compania declarată câștigătoare a licitației a refuzat să semneze acordul cadru și contractul subsecvent. Ca măsură alternativă, Forțele Navale vor participa la proiectul PESCO privind corveta europeană de patrulare. Aceasta va fi o platformă navală comună, cu capacități multiple, care poate fi adaptată în procesul de producție în funcție de cerințele naționale specifice, a explicat Ministerul Român al Apărării. Proiectul are ca orizont de implementare perioada 2030-2032.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alte trei aeronave F16 ale Forțelor Aeriene Olandeze au ajuns în Baza 86 Aeriană din Fetești pentru a deservi centrul de instruire înființat în țara noastră. Într-o scrisoare trimisă Parlamentului, președintele Klaus Iohannis a informat că a aprobat instruirea unui număr de aproximativ 50 de militari ucraineni în România. În același document se mai arată că teritoriul național va fi tranzitat de echipamente și bunuri materiale donate Ucrainei de către Finlanda. Costurile au fost asigurate din bugetul Ministerului Apărării Naționale și vor fi recuperate în cadrul mecanismului stabilit la nivelul misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei. Centrul de instruire F16 din Baza 86 Aeriană este folosit în prezent pentru pregătirea piloților români pe acest tip de aeronavă, dar aici se vor instrui și militari aliați și parteneri, inclusiv ucraineni. Conform unui acord de colaborare, Ministerul român al Apărării pune la dispoziția infrastructura, Forțele Aeriene ale Țărilor de Jos pun la dispoziția aeronavele, iar compania americană Lockheed Martin asigură instructorii și mentenanța.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a prelungit cu o săptămână, până pe data de 8 martie, perioada de înscriere a candidaților pentru posturile de soldați și gradați profesioniști. Probele de selecție vor avea loc până pe 15 martie, iar examinarea medicală în unitățile sanitare militare, până pe 22 martie 2024. Termenul final de întocmire a dosarelor de candidat este 3 aprilie. La nivel național sunt disponibile 5100 de locuri de soldați și gradați profesioniști. Selecția se adresează persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani, care au absolvit cel puțin primii 2 ani de studiu din învățământul liceal. Înscrierile se fac direct la sediul unităților militare sau la centrele militare județene, zonale sau de sector.
Publicat de prosavioleta,
12 februarie 2024, 20:18
Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării.
Instituită în aprilie 2016, misiunea a suferit mai multe modificări ale mandatului, cauzate de cerințe locale, situația de securitate, dar și de exigența Uniunii Europene de implementare a politicilor în această zonă și se află în acest an la al treilea mandat. Cum reușesc militarii să-și execute sarcinile, aflăm de la comandantul misiunii, generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.
Gl. bg. Cornel Tonea-Bălan: Practic noi ne-am adaptat aici, am luat contact cu populația, cu realitățile de aici și încercăm să facem lucrurile astfel încât să nu ne gândim foarte mult la cum ar trebui să fie și cum este în realitate. Ținem cont de provocările din punct de vedere material pe care le întâlnim de fiecare dată, încercăm să ajutăm cât putem și să se treacă peste dificultățile materiale care sunt extrem de mari, sunt importante, pot fi relevante, dar misiunea trebuie să continue.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african și ajungem în Balcanii de Vest, mai exact în Kosovo, unde Alianța Nord-Atlantică desfășoară operația multinațională de menținere a păcii KFOR din anul 1999, ca urmare a intervenției aliate prin care s-a pus capăt violenței în Kosovo. Operația se desfășoară sub mandatul Consiliului de securitate al ONU și garantează siguranța și libertatea de mișcare pentru toți locuitorii din Kosovo. Momentele de relaxare pe timpul executării misiunii nu sunt foarte multe, iar atunci când pot, militarii din bază aleg să-și petreacă timpul liber participând la diferite competiții sportive.
Cpt. Valentin Rizea: În principiu, această activitate este organizată de către o structură desemnată din cadrul misiuni KFOR. O dată pe lună se întâmplă aceasta, nu este o ocazie anume, dar militarii sunt implicați în astfel de activități pe bază de voluntariat, astfel încât fiecare să resimtă diferit această depărtare sau plecarea de acasă, pentru că da, noi, românii, poate plecăm pentru șase luni, am colegi în birou care pleacă pentru un an, am colegi care au stat și un an și jumătate. Da, asta se încearcă prin aceste activități.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților au transmis, miercuri, comisiilor reunite de apărare, scrisoarea președintelui Klaus Iohannis prin care șeful statului informează Parlamentul despre participarea Armatei României la inițiativa de securitate și apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei, începând cu anul 2024. Șeful statului evidențiază că prin participarea Armatei României la această misiune se urmărește consolidarea profilului de stat membru, asigurarea securității și creșterea rolului global al Uniunii Europene în sprijinul statelor din Golful Guineei, corespunzător nivelului superior de ambiție al țării noastre în raport cu continentul african. Mai multe detalii ne aduce Sorina Vrînceanu.
Sorina Vrînceanu (reporter): Obiectivul strategic al acestei misiuni este dezvoltarea de capabilități adecvate ale forțelor de securitate din Coasta de Fildeș, Ghana, Togo și Benin, care să permită un răspuns eficient al acestora împotriva amenințărilor generate de prezența grupărilor teroriste în regiune, având ca bază o structură cu o amprentă terestră redusă, flexibilă și modulară militar-civilă. Fondurile necesare participării Armatei României la inițiativa de securitate și apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei sunt asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naționale în anul 2024.
Publicat de prosavioleta,
12 februarie 2024, 19:40
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Conducerea armatei s-a întâlnit marţi cu parlamentarii din comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru obişnuita informare a acestora cu privire la priorităţile Ministerului Apărării și a nevoilor de sprijin legislativ. În cadrul întâlnirii au fost trecute în revistă principalele activități desfășurate de la ultima întâlnire în acest format, în luna septembrie a anului trecut. Reprezentanții Parlamentului au fost informați cu privire la situația de securitate din regiunea Mării Negre și cu stadiul principalelor programe de achiziții ale armatei. Discuțiile au vizat și intențiile Ministerului Apărării de actualizare și îmbunătățire a legislației privitoare la pregătirea populației pentru apărare, un proiect care propune serviciul militar voluntar în termen, fiind pe circuitul de avizare. Președinta comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională din Senat, Nicoleta Pauliuc.
Nicoleta Pauliuc: Am avut discuții pe contextul de securitate. De la ultima noastră vizită până astăzi, am avut discuții despre achizițiile pe care Ministerul Apărării le-a angrenat și discuții despre proiectele legislative care vor ține agenda prioritară a Ministerului Apărării. Vorbim despre o inițiativă a Ministerului Apărării, despre un program voluntar de pregătire. Condițiile și modul cum se va desfășura acest lucru le vom vedea în momentul în care acest proiect de lege va ajunge în Parlament.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cele mai importante inovații în domeniul securității naționale au fost premiate marți la Palatul Cercului Militar Național din capitală. Gala „PatriotFest” a ajuns la a șasea ediție și a fost organizată de Ministerul Apărării Naționale, în parteneriat cu organizația „New Strategy Center”. La categoria „Creativitate pentru securitate”, premiul I a fost obținut Diana Nițescu pentru proiectul „Quantum Odyssey”, o aplicație web de e-learning. Secțiunea „Inteligență artificială” a fost câștigată de Cornel Amariei, cu inovația „LUMEN”, o pereche de ochelari cu înaltă tehnologie pentru nevăzători.
Cornel Amariei: Ceva făcut să ajute milioane de oameni, să schimbe viața a milioane de oameni, inclusiv pe câmpul de luptă. Ceea ce noi am dezvoltat, patentat internațional, este doar la un pas de a salva vieți atunci când mediul nu mai permite să vezi sau, în cel mai rău caz, atunci când ochii nu mai permit să vezi.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La categoria „Spațiu”, primul loc a fost ocupat de Ionel-Romeo Petruț și Raul Iacoban, pentru proiectul „FLEX-SPACE”, o platformă completă pentru testarea transmisiunilor 5G prin rețele non-terestre cu acces direct.
Raul Iacoban: Mulțumesc structurilor Ministerului Apărării Naționale pentru suportul necondiționat în sprijinirea noastră în proiectele de cercetare și dezvoltare pe fonduri European Defence Fund și sperăm ca în curând să vedem produsele și tehnologiile la care lucrează de ceva ani, ca parte a infrastructurii naționale de securitate și apărare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): „PatriotFest” este primul concurs național de inovare în domeniul securității naționale și este organizat cu sprijinul instituțiilor din sistemul național de apărare din România.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a publicat planul de școlarizare în instituțiile militare de învățământ pentru anul 2024-2025. 816 locuri sunt disponibile pentru învățământul liceal în colegiile militare de la Alba Iulia, Breaza, Câmpulung Moldovenesc, Craiova și Constanța. Alte circa 1.500 de locuri sunt destinate formării maiștrilor militari și subofițerilor în școlile de profil ale forțelor terestre, aeriene și de marină, în cea pentru comunicații, tehnologia informației și apărare cibernetică și în cea de logistică. 1.200 de ofițeri vor fi pregătiți în Universitatea Națională de Apărare, Academiile Categoriilor de Forțe și Academia Tehnică Militară. Înscrierile vor începe în curând și se fac la birourile informare-reccrutare din cadrul centrelor militare existente la nivelul fiecărui județ și în municipiul București.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale va continua să desfășoare și în acest an verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și a teritoriului pentru apărare, prin exerciții de mobilizare. În 2024, acestea vor fi organizare în șase județe, iar perioadele și locurile de desfășurare vor fi anunțate din timp. Potrivit reprezentanţilor Armatei, scopul exercițiilor este de a verifica completarea cu resurse umane și materiale a unităților, realizarea coeziunii acționale între militarii activi și rezerviști, precum și instruirea specifică fiecărei arme. Documentele pentru convocarea rezerviștilor la exerciții vor fi trimise prin intermediul structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne.
Vizita la Cincu a conducerii Apărării din Regatul Belgiei
Publicat de Gabriel Stan,
27 decembrie 2023, 14:32
Trupele belgiene din cadrul Grupului de Luptă NATO staționat în poligonul de la Cincu au fost vizitate de ministrul apărării din Regatul Belgiei, Ludivine Dedonder, și de șeful Statului Major al Apărării, amiralul Michel Hofman.
Cei doi oficiali s-au întâlnit în acest context cu secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.
Dialogul a urmărit analiza situației de securitate în regiunea Mării Negre, stadiul operaționalizării Grupului de Luptă pentru creșterea la nivel brigadă și planificarea exercițiilor, operațiilor și investițiilor pentru anul viitor.
Simona Cojocaru a declarat că țara noastră este angajată în dezvoltarea grupului de luptă, care înseamnă și îmbunătățirea infrastructurii, iar România va continua să ofere sprijinul necesar în calitate de națiune gazdă.
Publicat de Gabriel Stan,
15 decembrie 2023, 18:07
Dacă ar fi să-l caracterizăm printr-un motto acesta consider că s-ar potrivi intervievatului acestei ediții a rubricii noastre, Inedit, realizat de Gabriel Stan, de la redacția Jurnal Militar, Radio România Actualități.
Este vorba despre colonelul în rezervă Gheorghe Munteanu, fostul Șef al Agenției Militare pentru Managementul Frecvențelor Radio din Statul Major General al Armatei.
Acesta a decis ca după pensionare să activeze în mediul civil, tot în slujba oamenilor, însă de această dată a ales să fie ghid de turism. Această meserie i-a adus multe satisfacții, așa cum ne-a împărtășit și dumnealui, printre care poezii scrise de oamenii alături de care a călătorit, care i-au dedicat chiar și o carte.
Acesta a activat în gradul de colonel timp de 6 ani la unitatea menționată anterior, iar la finalul carierei a ales să lucreze la fel, înconjurat de oameni, fiind ghid de turism la una dintre cele mai prestigioase agenții din Capitală.
Despre ce l-a motivat să aleagă cariera militară și cum a ajuns ghid de turism ne va povesti în prima parte, ca apoi să aflăm câteva impresii și din noua meserie.
Ultimele două părți sunt dedicate familiei de care este extrem de mândru, fiind susținut în tot ce a întreprins până acum, dar și despre planurile de viitor, dorințele puse la final de an și adresate lui Moș Crăciun…
Publicat de prosavioleta,
11 decembrie 2023, 12:39
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Specialiștii din Ministerul Apărării Naționale au participat la cel mai important exercițiu anual de apărare cibernetică al NATO, Cyber Coalition 2023, organizat de Comandamentul Aliat pentru Transformare prin Centrul de Excelență pentru Apărare Cibernetică din Tallinn, Estonia. La nivel național, exercițiul a fost coordonat de Comandamentul Apărării Cibernetice și au fost implicați peste 80 de profesioniști din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, mediul academic și privat, cu atribuții în domeniul securității și apărării cibernetice. La ediția din acest an, accentul a fost pus pe domeniul tehnic și pe cel operațional, dar s-a urmărit și cooperarea între participanți în cazul unor incidente cibernetice în infrastructura critică națională și schimbul de informații în timp real cu aliații și partenerii. Am aflat de la colonelul Sorin Manole, șeful agenției de apărare cibernetică a Ministerului Apărării Naționale.
Colonelul Sorin Manole: România participă de peste 10 ani la cel mai important exercițiu de apărare cibernetică organizat de NATO, Cyber Coalition. Exercițiul este un important mijloc de testare a capacității organizației noastre de a desfășura operațiuni în spațiu cibernetic, precum și de a descuraja atacurile și de a ne apăra împotriva posibilelor amenințări din mediul cibernetic. Exercițiul a reprezentat și o bună oportunitate de a ne testa procedurile de cooperare interinstituțională. Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cyber Coalition 2023 a reunit în total peste 1.300 de specialiști din 28 de țări aliate NATO și șapte țări partenere.
Comisiile de apărare au aprobat achiziția dronelor turcești Barayktar
Publicat de prosavioleta,
11 decembrie 2023, 12:33
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Comisiile de apărare din Senat și Camera Deputaților au aprobat cumpărarea de către Ministerul Apărării Naționale a 18 drone militare turcești, Bayraktar. Valoarea achiziției este estimată la 300 de milioane de dolari și cuprinde pachetul de suport logistic inițial și echipamentele necesare pentru instruire și antrenament. Sistemele sunt destinate Forțelor Terestre Române. Ministerul Apărării a solicitat aprobare și pentru cumpărarea a 200 de rachete pentru sistemele Patriot. Achiziția, în valoare de 1 miliard de euro, se va derula prin Agenția NATO pentru sprijin și achiziții. Livrarea rachetelor ar urma să se facă gradual, astfel încât va permite distribuirea multianuală a efortului bugetar atât pentru achiziție, cât și pentru mentenanța rachetelor – se mai precizează în Memorandumul înaintat de Ministerul Apărării Naționale. Achiziția urmează să fie aprobată de Parlamentul României.
Mircea Geoană:”Dar ceea ce este evident în acest moment este că încercarea Federației Ruse și a președintelui Putin de a-şi reinstaura o sferă de influență în Ucraina și în această parte a Europei a eșuat.”
Bogdan Dinu ( reporter) : Dle Geoană, în ultimele săptămâni ați avut o prezență constantă, am putea spune, în instituțiile militare de învățământ superior și în unitățile militare în care aţi primit mesaje focusate atât din partea Alianței. Care este motivația acestei prezențe a dvs din ultimele săptămâni? Nu știu, face parte din fișa postului, în funcție de secretar general adjunct al NATO sau ține și de afinitatea națională, să spunem? Sunteți secretar general adjunct, dar sunteți și român.
Mircea Geoană: Amândouă, evident. Oriunde călătoresc în țările aliate și în țările partenere, mă duc în universități, întâlnesc pe cei tineri, pentru că trebuie să construim sprijin pentru Alianță și înțelegere a misiunii noastre pentru generațiile care vin din urmă. Noi suntem destul de convinși, trebuie să fim siguri că și cei tineri urmează același drum. Vin și cu un alt motiv, pentru că se schimbă atât de multe lucruri în lume, inclusiv în meseria militară: tehnologiile revoluționează totul, geopolitica devine tot mai compulsivă şi, într-adevăr, zona Mării Negre, pe care am vizitat-o în mod repetat, am fost și în Bulgaria, evident, și în țara mea, în România, mă fac să fiu foarte, foarte implicat în acest proces. Într-un fel, mă simt și eu un educator și sper ca prin mesajul pe care îl trimit tinerelor şi tinerilor care îmbrățișează meseria militară, că este vorba de cea marinărească aici, la Constanța, sau cea de Forțe Aeriene sau Terestre, o fac cu multă bucurie.
Bogdan Dinu ( reporter): Recent, în țara noastră au fost adoptate unele măsuri legislative, să spunem, de austeritate și ordonanțe de urgență și o lege anume care afectează într-o oarecare măsură și Ministerul Apărării Naționale. Credeți că ar fi trebuit aplicate nuanțat această legislație față de Ministerul Apărării? Cum privesc celelalte țări ale Alianței această abordare cu organismul militar, în conexiune, desigur, și cu economia, și cu deficitul bugetar și cu toate aceste chestiuni?
Mircea Geoană: Fiecare țară aliată și are propria sa politică națională, nu e rolul NATO să dăm o soluție, pentru că fiecare țară e diferită și eu știu un singur lucru: România pleacă de la un punct foarte jos. Sunt decenii de subinvestiție care trebuiesc recuperate. Știu că acești 2,5% pentru Apărare, care reprezintă o veste foarte bună, și o investiție necesară, trebuie făcută cu multă chibzuință. Sunt banii contribuabilui. Acum, ce formă legislativă, ce formă de programare multianuală, ce formă de predictibilitate pentru cariera militară și pentru investiția în armată, e o chestiune pe care fiecare aliat, în speță România, trebuie să-l facă. Pentru că tot vorbim de acest lucru, trebuie să ne gândim puțin și la generațiile care vin. Cineva în ziua de astăzi ca să îmbrățișeze cariera militară, care are multe constrângeri, trebuie să aibă un plan de carieră predictibil, trebuie să aibă condiții materiale, dar și de demnitate profesională care să îl facă pe tânărul sau tânăra care îmbrățișează această carieră frumoasă și dificilă să o facă și să nu o părăsească înainte de vreme.
De aceea, cred că e multă treabă de făcut, de investit în continuare.
Și cred că, indiferent de momentele poate mai delicate, să găsim un ritm corect în care să investim așa cum se cuvine în Armata Română.
Bogdan Dinu ( reporter): Am observat că în deschiderea discursului dumneavoastră ați amintit de Unirea Dobrogei cu România. Este un lucru amintit mai puțin, eu o numesc „Unirea din umbra Marii Uniri”, în cazul României. Ce putem face noi, ca națiune și ca popor, să sensibilizăm clasa politică, să înțeleagă mai bine geopolitica Mării Negre și legat de acestea și programul de dotare al Forțelor Navale, care trebuie abordat într-un mod consecvent și constant, nu prin mesaje trimise de unii și alții în cadrul unor programe deja aprobate în Parlament? Cât de acută este această situație?
Mircea Geoană: Îmi vorbiți de momente aniversare când înregistrăm acest interviu, este și Ziua veteranilor din teatrele de operații, n-avem voie să uităm vreo clipă de cei care înaintea noastră s-au jertfit pentru țara aceasta sau pentru alianța aceasta mai recent, de când am intrat în NATO. Deci, cred că atunci când ne gândim să recunoaștem meritele și jertfa celor dinaintea noastră, trebuie să fim siguri că asigurăm celor care vin după noi condiții cât mai bune și cred că acest lucru se va întâmpla în cele urmă. Vorbeați de Unirea Dobrogei cu Regatul României, acum 145 de ani, pe 14 noiembrie se marchează, cred că este o dată la fel de importantă în istoria, în calendarul devenirii naționale cum sunt celelalte mari date, Unirea Principatelor sau Marea Unire, pentru că, dacă România nu ar fi avut acces la Marea Neagră prin Dobrogea, România ar fi fost azi o țară mult mai puțin influentă, mult mai puțin dezvoltată economic și mult mai puțin relevantă strategic pentru NATO. De aceea, cred că zona Mării Negre este în atenția noastră permanentă, la NATO, are și o șansă de dezvoltare, pe lângă problemele pe care le vedem în fiecare zi. Cred că după terminarea războiului și venirea Ucrainei și a Moldovei și sper și a Georgiei către lumea occidentală, această zonă de Dunăre maritimă, de Mare Neagră va căpăta o valență economică și comercială excepțională. Și dacă se va ajunge și la dragarea Dunării și la crearea celorlalte condiții pentru comerț, vom avea o zonă de dezvoltare incredibil de puternică în această parte a României și această parte a Europei.
Bogdan Dinu ( reporter): Ați punctat bine, ieri ați fost la Varna și ați purtat discuții despre situația din Marea Neagră cu forțele NATO de acolo, cu oficialii bulgari și relativ la această chestiune. Mai este de actualitate Convenția de Montreux din 1936? Ea împiedică în acest moment prezența navală aliată în Marea Neagră și de mult timp deja. Ce se poate face – acea forță navală comună la Marea Neagră, care deja este în lucru și se pare că se va pune în practică din țările NATO riverane Mării Negre?
Mircea Geoană: Este o realitate juridică care există și care funcționează, nu cred că este ușor de imaginat modificarea acesteia. Dar, în condițiile date, se poate lucra și lucrăm, evident, cu aliatul nostru din Turcia, care este o țară vitală și din acest punct vedere și iată, încercări… Grupul acesta comun pe deminare, între România, Bulgaria și Turcia, sunt multe alte operațiuni în care lucrăm împreună cu Turcia, inclusiv Comandamentul de la Izmir. Deci cred că putem să găsim împreună soluții care să permită, pe de o parte, și acest control al țării care guvernează în strâmtorile, care este Turcia, dar și modalități poate mult mai flexibile, care să permită, în funcție de condițiile de pe teren, o prezență aliată și, în principal, păstrarea caracterului de navigație liberă pe Marea Neagră.
Pentru că, până la urmă, ne interesează să ne protejăm teritoriul și aliații, și o facem prin NATO, dar la fel de important e să fim siguri că infrastructurile sunt marine, că navigația este liberă în Marea Neagră și acest lucru este un interes comun al tuturor țărilor riverane.
Bogdan Dinu ( reporter): Și ultima întrebare, credeți că va exista o notă de plată finală pentru Federația Rusă pentru acest război declanșat, care, iată, ne afectează și pe noi, România, un stat care nu este parte la conflict, dar care, știți cu tot ce s-a întâmplat, cu dronele care cad pe Brațul Chilia, am fost nevoiți să deplasăm și instalații Ghepard mai nou, se consumă resurse, resurse umane, financiare. Va exista o notă de plată?
Mircea Geoană: Nu putem vorbi neapărat de o notă de plată, deși responsabilitate pentru aceste crime trebuie să existe, inclusiv din punct de vedere uman; distrugerile financiare, materiale trebuie să aibă la anumit moment, conform legislației internaționale, un răspuns. Dar ceea ce este evident în acest moment este că încercarea Federației Ruse și a președintelui Putin de a-şi reinstaura o sferă de influență în Ucraina și în această parte a Europei a eșuat. A vrut mai puțin NATO și avem acum doi noi membri, cel puțin Suedia și Finlanda, și, eventual, Ucraina. De aceea, cred că din punct de vedere al raportului cost-beneficiu, cred că Rusia este un perdant net al acestei aventuri imperialistice pe care a avut-o în vedere și în care au găsit un Occident foarte unit, un NATO foarte puternic și o Ucraină foarte dârză și eroică.
Bogdan Dinu ( reporter): Vă mulțumesc și vă mai așteptăm la întâlniri cu presa militară.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): O delegație a mediului de afaceri din Statele Unite ale Americii în domeniul apărării s-a aflat în România pentru a stabili noi legături comerciale cu industria de profil din țara noastră. Reprezentanții companiilor americane au avut peste 250 de întâlniri cu potențiali cumpărători români, parteneri și agenții guvernamentale. La București, Departamentul de Comerț al Statelor Unite a deschis misiunea de comerț în domeniul aerospațial și al apărării în centrul și sud-estul Europei. Prezent la eveniment, șeful Direcției Generale pentru Armamente din Ministerul Apărării Naționale, generalul-locotnent Teodor Incicaș, a transmis că industria de apărare din România ar trebui să profite de relația puternică la nivel de guvern cu Statele Unite și că proiectele comune înseamnă și schimbul de practici și tehnologii, care sunt benefice pentru ambele părți. Generalul Incicaș a făcut referire și la planurile de înzestrare a armatei, unde a arătat că, la începutul anului viitor, România va semna un contract pentru achiziția de aeronave F-35.
Corneliu Postu: “… noi privim prin perspectiva faptului că e o prevedere legală. Și trebuie să știe toată lumea că există, să spunem, o variantă pe care legiuitorul ne-a oferit-o, și anume întocmirea unui memorandum, ceea ce este în lucru”
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Interviul săptămânii”, la „Jurnal militar”, directorul Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Corneliu Postu. Domnule general, bine ați venit la Radio! Corneliu Postu: Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație! Cristian Dumitrașcu (realizator): Problema nu-i chiar simplă pentru care v-am invitat să vorbim. Foarte puțin se știe în afara sistemului militar că Armata are un specific diferit față de toate celelalte instituții, iar acum ne lovim, printre altele, punctual, cu o ordonanță de austeritate care condiționează încadrarea chiar a unor civili; și aici este o poveste care nu s-a prea spus: civilii sunt foarte importanți. Chiar în Ministerul Apărării sunt specialiști. Este această blocare a funcțiilor de șef de birou, dar nu este singura dintre problemele pe care vă rog să le abordăm. Cum vedeți lucrurile în care funcționează în momentul acesta structura de personal a Statului Major al Apărării cu această intervenție legală, pentru că a intrat o lege în vigoare? Corneliu Postu: Bănuiam eu că nu e ceva simplu de m-ați invitat la emisiune. Aș vrea să încep cu sfârșitul: structura de forțe, când întrebați dumneavoastră cum funcționează, dacă vă referiți la tot ceea ce înseamnă resurse umane, după știința mea și în opinia mea, funcționează în conformitate cu reglementările în vigoare. Această lege este de curând intrată în vigoare. Termenul de aplicare este cu 1 ianuarie 2024, ceea ce înseamnă că până la 31 decembrie 2023 ar trebui ca noi să rezolvăm toate problemele care sunt menționate acolo, în speță problemele însemnând modificări în structura ștatelor de organizare, în special în partea de personal civil contractual și funcționari publici din Ministerul Apărării Naționale. Vorbim doar despre funcționari publici și personal civil contractual, să-i spunem personal civil, așa, într-o sintagmă, pentru că pe partea de funcții de militari lucrurile sunt mai simple, având în vedere că, din perspectiva procentajelor menționate în această lege, suntem în regulă. Aș vrea să spun că trebuie să știm, poate că nu toată lumea s-a aplecat atât de profund asupra subiectului, vorbim despre funcții de conducere pe care sunt încadrați civilii din Ministerul Apărării Naționale. Acum, eu nu știu care este numărul total la nivelul ministerului, pentru că interesul nostru primordial a Statului Major al Apărării este structura de forțe. Știm însă că, dacă noi avem, spre exemplu, peste 80 de funcții în discuție, la nivelul ministerului cred că sunt cam încă de două ori pe atât, poate nu chiar, dar cred că aproximez într-un mod cât se poate de correct. E un lucru care, într-adevăr, ne afectează. Am luat problema asta foarte în serios și, așa cum noi, la nivelul Statului Major al Apărării, prin structurile de personal, împreună cu comandanții, căutăm soluții, sunt absolut convins că și la nivelul conducerii politico-militare și conducerii structurilor centrale din Ministerul Apărării Naționale altele decât Statul Major al Apărării se fac eforturi pentru a găsi o soluție. Ce e important de știut este, așa cum spuneați și dumneavoastră, că noi privim prin perspectiva faptului că e o prevedere legală. Și trebuie să știe toată lumea că există, să spunem, o variantă pe care legiuitorul ne-a oferit-o, și anume întocmirea unui memorandum, ceea ce este în lucru. De ce gândim să facem acest lucru printr-un memorandum? pentru simplul motiv, exprimat chair de dumneavoastră la începutul întrebării, că noi suntem Armata României, care nu este organizată ca orice altă instituție publică din perspectiva schemei de personal. Noi avem ștate de organizare, ele pornesc de la cel mai mic nivel până la nivelul ministerului apărării naționale, al ministrului care este în vârful acestei ierarhii din perspectivă organizatorică. Acum, Armata cred că ar fi fost bine dacă s-ar fi înțeles de către legiuitor că ar fi putut face o excepție în momentul ăsta pe subiecte de genul ăsta cel puțin din două motive. Unul este că noi suntem într-o situație de securitate, după cum toată lumea știe, destul de complicată, cu un război în apropierea granițelor României, și în al doilea rând pentru că noi, ca instituție, suntem organizați în mod diferit, aș putea spune esențial, față de alte instituții ale statului român, instituții publice, ierarhic. Iar la noi ierarhia asta are legătură nu doar cu arta și știința militară, cu principiile managementului, ci are legătură cu modul în care armatele în general sunt structurate, cu modul în care sunt organizare structurile militare ale armatelor din NATO, Alianța Nord-Atlantică, din care facem parte, și Uniunea Europeană. În mod firesc, atunci când noi ne-am asumat intrarea în NATO, ne-am asumat, printre alte obiective și ajungerea la acel deziderat și interoperabilitate, însemnând nu doar din perspectiva tehnicii militare, a modului în care militarului execută anumite acțiuni procedural, ci și din perspectiva structurilor care colaborează nu doar pe timp de pace, ci și în timp de război. Din motivul acesta, la noi în Armată există un specific pe care încercăm, prin acest tip de document pe care îl pregătim, să îl explicăm celor care pot să decidă asupra unei excepții de la prevederile legii.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Și dumneavoastră spuneți că prin acel memorandum sunteți convins că se vor rezolva aceste probleme. Corneliu Postu:Asta nu o pot spune acum că eu sunt convins; sunt convins însă că argumentele noastre sunt cât se poate de corecte, sunt cât se poate de legale, sunt cât se poate de lămuritoare practic, și am convingerea că aceia care trebuie să ia decizii vor analiza cu maximă responsabilitate și ne vor înțelege. E greu să spui, așa cum prevede la momentul ăsta legea, desființezi o funcție de conducere, de șef de birou, personal civil, și se desființează structura. E posibil să funcționeze în alte structuri; la noi în Armată e mai greu, e un lucru care trebuie foarte bine analizat. E posibil, și avem astfel de situații, nu vreau să dau acum exemple, că nu cred că ăsta este sensul interviului, dar avem situații în care, dacă desființezi biroul respectiv de o anumită specializare, structura nu mai poate funcționa, nu pentru că ar putea oamenii cumva să compeseze, să ducă prin cumul. Astea sunt lucruri care se pot întâmpla, dar sunt și situații în care nu se pot întâmpla lucrurile astea, pentru că domeniile de activitate sunt foarte diferite, ci pentru simplul motiv, revin, că s-ar putea ca structura să nu mai îndeplinească condițiile de funcționare, desființând o anumită structură de un anume tip. Cristian Dumitrașcu (realizator): Se poate cu această ocazie, dacă îmi permiteți, să risipim și mitul ăla cum că la Armată sunt bani foarte mulți și că sunt pensii militare, cum se spunea pe vremuri, exagerate, ca să nu le spun cum ziceau ei. Prin cumul, v-ați exprimat.
Păi, prin cumul înseamnă muncă în plus. Înseamnă că în privat oamenii ar lua bani pentru acest cumul. E un alt job. Corneliu Postu: Da. Mi-a plăcut cum ați spus dumneavoastră. Nu sunt eu cea mai indicată persoană, cred, să spun despre treaba asta, pentru că eu urăsc această expresie de „pensii speciale” când ne referim la militari. Mi se pare una din cele mai neinspirate abordări în ceea ce privește pensiile militare. Pensiile militare sunt pensii de stat. Sunt foarte bine argumentate, exprimate ca și concept în diferite materiale pe care noi le-am prezentat. Din păcate, noi nu putem fi chiar atât de vocali ca alții și cred că, din pricina asta, uneori suferim mai mult decât alții. Îndeplinirea unor atribuții prin cumul plătite, da, este ceva care trebuie să recunoaștem. Pe militari îi doare, pe mulți dintre cei care îndeplinesc astfel de atribuțiuni, pentru că ele nu sunt plătite și pentru că, având în vedere încadrarea de la momentul acesta, ele constituie o realitate. Noi nu trebuie să fugim de adevăr. Și sunt oameni care au acest cumul de funcții pe care îl îndeplinesc neplătit, tocmai în ideea că noi, totuși, să nu uităm, am jurat credință patriei, poporului. Suntem o instituție care suntem menționați în Constituție explicit, la Articolul 118, că suntem subordonați exclusiv voinței poporului. Deci înțelegem lucrul ăsta. Meseria de militar în esența ei este o meserie vocațională în care trebuie să simți cu sufletul dragoste față de țară. Patriotismul este una din virtuțile, valorile pe care orice militar le are, pentru că dacă nu le ai astfel de valori – onoare, patrie, drapel, respect față de țara ta – nu poți să îți îndeplinești atribuțiile și n-ai putea să reziști în sistemul militar, un sistem în care oamenii au destul de multe restricții și în care sunt de foarte multe ori nevoiți să facă sacrificii, uneori chiar cu prețul vieții, așa cum scrie în jurământul militar, singurul jurământ de fapt care are aceste cuvinte în componența lui: Jur să-mi apăr țara chiar cu prețul vieții. Ar fi bine dacă mai mulți din cei care vorbesc, spre exemplu de pensiile speciale, dar nu vreau să duc mai departe, că mă doare subiectul ăsta, și sunt convins că îi doare pe foarte mulți militari, ar înțelege această porțiune „Chiar cu prețul vieții”. Și cred că ar fi și mai important dacă aceia care, să spunem, printr-un exercițiu de voință ar înțelege, ar mai face un exercițiu de voință în plus și s-ar întreba: eu aș fi în stare să fac asta dacă țara mi-o cere? S-ar putea ca atunci să înțeleagă unii altfel ce înseamnă meseria de militar și de ce ne doare când suntem priviți într-o astfel de cheie și suntem introduși, să spunem așa, într-un amalgam de meserii care, chipurile, sunt privite ca speciale, în sensul rău, asta vreau să spun. Eu, ca militar cu 45 de ani de experiență, fiindcă mi-am început cariera militară la 14 ani, pot să vă spun foarte clar cum simt lucrurile din perspectiva asta. Noi nu suntem speciali și noi susținem foarte des lucrurile astea. Este adevărat însă că de foarte multe ori facem lucruri speciale. Nu-i puțin lucru să-ți aperi țara chiar cu prețul vieții și să fii în măsură să faci acest lucru.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Ați vorbit foarte mult despre militari, despre carieră, despre pensiile astea, care nu sunt nici speciale, nici exagerate, cum spun toți. Aș vrea să încheiem cumva, de unde am început, pentru că vorbeam despre civili, vorbeam despre această ordonanță de austeritate, care pune în discuție încadrarea civililor. Este important, cred, pentru civilii din Ministerul Apărării, ca să știe cum se raportează comanda Armatei, până la urmă, la ei ca la niște oameni utili, ca la niște oameni care sunt profesioniști și care acoperă niște domenii pe care militarii nu le pot acoperi. Corneliu Postu:Da. Nu vreau să vorbesc eu în numele conducerii politico-militare a Armatei. Pot să vă spun însă ceea ce știu cu certitudine. Noi am participat la câteva ședințe în care am dezbătut acest lucru și, dacă ar fi să transmit eu un mesaj din ce am înțeles eu și din ceea ce facem noi, este că oamenii trebuie să știe că ne preocupă, că noi căutăm soluții în care ei să nu piardă, pentru că nimănui nu-i convine să piardă bani din salariu, și cred că mesajul ar fi: să aibă încredere, că vom găsi soluțiile care să fie folositoare instituției militare în ansamblu. Eu am mare încredere că vom reuși să rezolvăm problema aceasta, în spiritul care oamenii se așteaptă. Cristian Dumitrașcu (realizator)Invitat la „Interviul săptămânii”, directorul Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Corneliu Postu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio. Corneliu Postu:Vă mulțumesc și eu pentru invitație! Cu mare drag, oricând!
Noul Centru Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu a fost inaugurat la Arad
Publicat de Gabriel Stan,
30 octombrie 2023, 12:22
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La Arad a fost inaugurat Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu, aflat în subordinea Spitalului Clinic Militar de Urgență din Timișoara.
Clădirea centrului a fost preluată în anul 2018 de Ministerul Apărării Naționale, care a demarat o serie de lucrări de reabilitare, de reparații capitale, amenajare și dotare, conform standardelor necesare acreditării și funcționării ca facilitate medicală de diagnostic și tratament ambulatoriu.
Valoarea totală a investiției se ridică la aproape 11 milioane de lei, fonduri care provin exclusiv din bugetul Armatei.
Centrul medical este destinat acordării asistenței în regim ambulatoriu pentru personalul activ în rezervă și în retragere din cadrul structurilor Sistemului Național de Apărare, veterani de război și din teatrele de operații și membrii familiilor acestora, precum și celorlalți asigurați din sistemul OPSNAJ, dar și persoanelor din afara acestor structuri.
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu:Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru invitație. M-ați onorat în mod deosebit. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ne îndreptăm cu întrebările și cu răspunsurile către ce se întâmplă în Israel. Însă, înainte de a intra în subiect, v-am auzit puțin mai devreme despre o întâmplare de la NATO și aș vrea să începem cu asta, pentru că sunteți la emisiunea armatei și știu că vă este foarte drag, cumva, că ați venit aici. Cristian Diaconescu:În Ministerul de Externe, am fost secretar de stat în perioada de aderare a României la Alianța Nord-Atlantică, de pregătire a acestor demersuri. Permiteți-mi, foarte pe scurt, să fac aproape o declarație și mi se pare normal dacă ai cunoscut o serie de aspecte într-un parcurs atât de important și sensibil în ceea ce privește România, să spui public acest lucru şi profit de prezența aici pentru a spune că, dacă nu ar fi fost capacitatea de modernizare, de adaptare și profesionalismul Armatei Române, s-ar fi putut să întârziem aderarea la Alianța Nord-Atlantică cu ani de zile. Da, poate mi-ar plăcea să spun, politicul din România sau diplomația au fost pivotale din acest punct de vedere, sigur, au contat foarte mult, mai ales rezoluția poporului român în ceea ce privește asigurarea unor garanții de securitate din partea lumii libere, dar operațional, în demersurile noastre, armata a contat enorm, în primul rând, datorită unui anume tip de percepții pro-occidentale. Cei care reprezentau în acel moment, nu numai Ministerul Apărării Naționale, instituțiile militare în ansamblu, intern și internațional, au creat această imagine partenerilor noștri. A contat foarte mult acest lucru. Și în al doilea rând, modul în care, începând cu coaliția antiteroristă și participarea din Afganistan, Irak, Balcani a reprezentanților Armatei Române, nu a existat absolut nicio fisură privind angajamentul, determinarea și înțelegerea, inclusiv din perspectiva militară a valorilor occidentale. A fost extrem de important. Pentru noi nu a fost nevoie să pledăm în numele Armatei Române. Vreau să vă spun că alte state care s-au integrat în Alianța Nord-Atlantică chiar mai devreme decât noi au avut ani de-a rândul probleme, dificultăți în legătură cu, mă rog, o serie de persoane, ofițeri din armată, mă rog, nu vreau să intru în detalii. Dar ceea ce a experimentat Bruxellesul și oricare din cei care au fost atunci în procesul de integrare vă poate confirma acest lucru, cu alte state aliate din fostul bloc comunist, nu s-a replicat în legătură cu Armata Română.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mergând către armata israeliană. Au fost două mituri mari care au căzut. Cristian Diaconescu:Așa este. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Armata israeliană, o armată cu care noi am colaborat, cu care noi am fost în exerciții, era recunoscută ca fiind una dintre cele mai puternice și mai bine dotate din lume și al doilea mit, Serviciul de Informații, Mossad. Noi ne întrebăm, dumneavoastră sunteți probabil mai aproape de o explicație, de informații. Cristian Diaconescu:Există aceste întrebări în societatea israeliană și sunt extrem de dure și categorice la adresa instituțiilor de forță, dar, evident, și a celor politice.
Din punctul de vedere al informațiilor primite, ceea ce s-a întâmplat este aproape neverosibil, pentru că plaja de informații securitare pe care Tel Avivul o susținea în legătură cu zona, nu numai a Fâșiei Gaza, ci și malul de vest, Cisiordania, și era una de interes major, cât se poate de aplicat. Deocamdată, din câte am înțeles, răspunsurile la aceste întrebări, deși sunt extrem de presante, nu reprezintă neapărat o prioritate, pentru că în primul rând trebuie făcute anchete și în al doilea rând, momentul militar, mai ales, care este iminent în ceea ce privește Israelul, presupune totuși solidaritate și cooperare. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Exclude orice anchetă acum. Cristian Diaconescu:Şi acum nu se pot face aceste anchete… Mobilizarea formidabilă pe care au reușit să o realizeze în câteva zile…expertiză foarte bună din această perspectivă, dar aşa, privind din afară, să reușești să aduni peste 300.000 de oameni sub arme, înseamnă și o anume tip de determinare individuală. Nu este vorba numai de… Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):…care acolo există. Cristian Diaconescu:….colaborare instituțională, care acolo există. Oamenii aceștia nu pot fi descurajați de fisuri din spate, în ceea ce privește instituțiile pe care le servesc în numele țării lor. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O să vă mai întreb despre o nesiguranță, pentru că aţi spus mai devreme că nimeni nu va ști unde se va opri Federația Rusă. Este o similitudine nefericită între conflictul din Ucraina și conflictul din Israel, de acum de câteva zile, atrocitățile care s-au întâmplat acolo și dvs. ți fost membru în DIUCA- Dreptul Internațional Umanitar al Conflictelor Armate, unde, pe timp de pace oamenii asta fac, încearcă să rezolve pentru un eventual viitor război, să nu se mai întâmple asta cu civilii, asta se pare că nu se rezolvă nicicum. Cristian Diaconescu:Da și în egală măsură, încălcările, nu e vorba numai de drepturi și libertăți, este vorba de dreptul la viață. Deci Convenția de la Geneva, protocoalele adiționale privind Dreptul umanitar, reguli de purtare a războaielor care incumbă autorităților militare, dar și politice, o atenție distinctă atunci când iau o serie de decizii față de civili… Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): o conduită pe câmpul de luptă. Cristian Diaconescu:O conduită, dar războiul e brutal prin definiția sa. La o reuniune a acestui grup pe care îl menționați, la un moment dat, când a fost o discuție, un general american a spus: până la urmă, discutați despre războaie pe care le purtăm noi, militarii. Ştiţi cine urăşte cel mai mult războaiele? Noi, militarii. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Aşa-i! Cristian Diaconescu:Mă bucur că sunteți în regulă cu această… pentru că ne-a generat nouă, nemilitarilor, într-adevăr, un sentiment de responsabilitate în legătură cu aceste aspecte. În Ucraina au fost încălcări ale acestor convenții, de la atacul premeditat al infrastructurii civile până la acte de crime de război, acte genocidale care sunt în faza de urmărire penală. Nu există din acest punct de vedere explicația legată de până la urmă, scopurile de a câștiga o luptă. Practic, duc, în colateral, așteptarea în ceea ce privește protejarea cetățenilor. Evident, există un anume tip de calibrare din acest punct de vedere. De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.Dar, ulterior se aștepta, și a provocat această reacție, în așa fel încât civili să aibă de suportat consecințe dramatice. Or, este clar aici determinarea infracțională, conform dreptului internațional, este una cât se poate de evidentă. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult. Cristian Diaconescu:Mulţumesc și eu.
Aeronave F-35 ar urma să intre în dotarea Forțelor Aeriene Române
Foto: The sun sets behind an Australian F-35A Lighting II aircraft at Luke Air Force Base, Ariz., June 27, 2018. The first Australian F-35 arrived at Luke in December, 2014. Currently six Australian F-35's are assigned to the 61st Fighter Squadron where their pilots train alongside U.S. Air Force pilots. (U.S. Air Force photo by Staff Sgt. Jensen Stidham) Note: This image was created by placing a reflective surface in front of the the camera lens.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): România a început demersurile pentru achiziția a 48 de aeronave F-35. Costurile estimative se ridică la 6,5 miliarde de dolari și includ sprijinul logistic, pregătirea piloților și a personalului tehnic și simulatoarele de zbor. Programul aprobat de CSAT este susținut de alocarea a 2,5% din produsul intern brut pentru apărare. Achiziția se va face în două etape. Prima are în vedere 32 de aeronave pentru formarea a două escadrile, iar într-o a doua fază celelalte 16 pentru a treia escadrilă. Ministerul Apărării Naționale dorește ca semnarea contractului să aibă loc anul viitor, iar primele avioane să fie livrate României începând din 2030. F-35 este considerat cel mai modern și puternic avion de luptă din lume.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): O nouă rundă a dialogului strategic în domeniul apărării între România și Bulgaria a avut loc la București, cu participarea secretarului de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, și a ministrului adjunct bulgar al apărării, Atanas Zaprianov. Ambele părți au susținut necesitatea menținerii siguranței și liberei circulații pentru navele comerciale în Marea Neagră, în acord cu principiile dreptului internațional. Cei doi oficiali au evidențiat importanța cooperării dintre cele două state în dezvoltare Comandamentului regional de componentă pentru operații speciale. Simona Cojocaru a participat și la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, care a avut loc pe 11 și pe 12 octombrie, la Bruxelles, împreună cu locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, generalul-locotenet Gheorghiță Vlad. România, Grecia și Bulgaria au semnat în acest cadru scrisoarea de intenție privind cooperarea pe linia dezvoltării și extinderii lanțului NATO de aprovizionare cu combustibil pe flancul estic. În marja evenimentului au avut loc și o nouă întâlnire a Grupului de Contact pentru Ucraina și reuniune a Consiliului NATO-Ucraina.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a organizat în perioada 2-6 octombrie un exercițiu de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și teritoriului pentru apărare, în cooperare cu Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Rezerviștii cu domiciliul în județele Vrancea și Vaslui cuprinși în planurile de mobilizare au fost chemați la unitățile militare, unde au desfășurat o serie de activități specifice de pregătire, potrivit prevederilor legale în vigoare.
Exercițiile de mobilizare se planifică și se organizează periodic în toate județele, în baza unui plan aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în anul premergător desfășurării acestora – am aflat de la șeful Direcției personal și mobilizare a Ministerului Apărării Naționale, generalul de brigadă Iulian Daniliuc: Exercițiul e interinstituțional; scopul lui este de a verifica modul de pregătire al populației, teritoriului și economiei pentru apărare.
În baza unei legislații naționale pe care o avem, acest tip de exerciții sunt un tip de exerciții care se execută periodic, pe tot cuprinsul țării.
În general două la patru exerciții pe an, nu mai mult de două județe la fiecare exercițiu. Așa că, la un număr de ani, opt la zece ani, fiecare județ va trece printr-un astfel de exercițiu.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
