Primăria Corbu va demara anul viitor „marea asfaltare”. Conform declaraţiei primarului comunei, Marian Gălbinaşu, vor fi asfaltate 14 străzi din interiorul comunei datorită unui proiect de un milion de euro, finanţat prin Ministerul Dezvoltării:
„Cu aceste 14 străzi, după părerea mea, ne ducem undeva la 80% străzi asfaltate la nivel Corbu 1, Corbu 2, Vadu. În paralel, pe surse proprii, o să mai asfaltăm încă trei străzi inclusiv o stradă principală, în satul Luminița. Am început proiectarea, sperăm să luăm avizele și acestea (n.red – lucrările) vor fi făcute cu banii localității, fonduri proprii“, a ținut să precizeze primarul comunei Corbu.
Marian Gălbinaşu ne-a spus că în satul Luminiţa nicio stradă nu este asfaltată, acolo fiind 31 de gospodării în care locuiesc 58 de persoane.
Cele opt familii din Alunu, judeţul Vâlcea, ale căror case au fost luate de alunecarea de teren de astă-vară, nu au nici acum locuinţă şi nu au primit nici un fel de despăgubiri. Autorităţile nu au fost impresionate nici de ameninţarea oamenilor cu proteste la Bucureşti, nici de apropierea sezonului rece pe care aceste familii vor fi nevoite să-l traverseze fără case. În tot acest timp nimeni nu le-au oferit un răspuns privind soarta lor, ca să nu mai vorbim despre acordarea unor despăgubiri pentru terenurile rase de halda de steril. Abia acum instituţiile speră într-un ajutor de la Ministerul Dezvoltării, însă nici despre aceste fonduri nu se deţin prea multe date.
Noii miniştri au depus jurământul în această seară în faţa preşedintelui Klaus Iohannis.
Este vorba despre Paul Stănescu, la Ministerul Dezvoltării, Felix Stroe, la Ministerul Transporturilor şi Marius Nica, la Fonduri Europene.
Ceremonia de învestire a avut loc la Palatul Cotroceni, în absenţa preşedinţilor celor două Camere Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.
Reamintim că șeful statului a semnat demisiile miniştrilor Sevil Shhaideh, Rovana Plumb şi Răzvan Cuc, precum şi decretele de numire a înlocuitorilor acestora.
Foştii titulari ai portofoliilor au demisionat săptămâna trecută, după ce premierul Mihai Tudose le-a cerut public să plece din Executiv. El evoca atunci probleme de imagine la Bruxelles, generate de miniştrii vizaţi de DNA.
Comitetul Executiv al PSD a ales înlocuitori pentru cei trei miniștri demisionari, vicepremierul Sevil Shhaideh, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, și cel al Transporturilor, Răzvan Cuc. Aceștia au decis joi să demisioneze, pentru a nu afecta activitatea Guvernului, după ce premierul Mihai Tudose a cerut înlocuirea.
Astfel, Marius Nica va fi în fruntea Ministerului Fondurilor Europene, Paul Stănescu va conduce Ministerul Dezvoltării, iar de Ministerul Transporturilor se va ocupa Felix Stroe.
Premierul Mihai Tudose va trimite luni la Cotroceni decretele de revocare ale celor trei miniștri demisionari – Sevil Shhaideh, Rovana Plumb și Răzvan Cuc. Cu ele vor fi si propunerile de numire a noilor miniștri.
Ministrul pentru relația cu Parlamentul, Viorel Ilie, rămâne în Guvern. Coaliția PSD-ALDE a decis să își mențină sprijinul pentru acesta.
Aceasta a fost validată astăzi cu majoritate de voturi de plenul reunit al Parlamentului.
Mihai Busuioc va fi președintele instituției, pentru un mandat de nouă ani.
Busuioc este în prezent secretar general al Guvernului și a fost secretar general adjunct al Ministerului Dezvoltării în perioada în care portofoliul a fost deținut de Liviu Dragnea.
Pentru functia de vicepreședinte al Curții de Conturi a fost validat Nicu Marcu.
Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a replicat că cel mai important este ca la șefia Curții de Conturi să existe oameni care să nu fie dependenți politic.
Monica Macovei vrea reguli noi pentru prevenirea incendiilor
Publicat de adinaiftime,
19 septembrie 2017, 19:30
În ţările UE se înregistrează, în medie, 5000 de incendii pe zi. Dintre victime, 41% nu sunt arse, ci intoxicate cu fum şi gaze. Materialele de construcţie nu sunt testate – şi, că atare, nici etichetate – în privinţa emisiei de gaze toxice la ardere.
Europarlamentarul Monica Macovei a propus un regulament normativ la nivelul întregii UE, care să impună testarea şi etichetarea tuturor materialelor folosite în industria construcţiilor.
Ea a arătat că normativul în vigoare la noi în ţară este vechi de 18 ani, iar Ministerul Dezvoltării refuză să-l actualizeze.
Proiectul mai cuprinde obligaţia autorităţilor din toate statele de a transfera imediat pacienţii din categoria „mari arşi” către spitale dotate corespunzător din orice ţară membră dacă pe plan local nu există condiţiile necesare pentru tratarea lor.
Judeţul Arad nu este printre pricipalii beneficiari ai Programului Naţional de Dezvoltare Locală, dar chiar şi aşa Ministerul Dezvoltării promite fonduri de peste 600 de milioane de lei, pentru finanţarea a aprox. 120 de proiecte locale. Este un succes al administraţiilor locale care au înţeles să se mobilizeze, au ştiut să scrie proiecte şi le-au depus în termen.
„Felicit primarii din judeţ, funcţionarii din primării şi din Consiliul Judeţean care au lucrat la aceste proiecte şi aştept cu nerăbdare ca primii bani să intre în judeţul Arad. Îmi doresc ca aceste proiecte să nu fie finanţate doar pe hârtie, fiindcă judeţul nostru a cunoscut acest nefericit precedent, în guvernarea Ponta. Sumele promise judeţului Arad vor debloca proiecte locale, vor ajuta administraţia judeţului să îşi pună în practică strategia de dezvoltare a Aradului”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Arad.
Iustin Cionca a amintit şi aportul parlamentarilor pentru bugetarea acestor investiţii prin PNDL. „Le mulţumesc tuturor celor care au muncit, la modul real şi nu doar declarativ, pentru proiectele Aradului. Ştiu că sunt şi mulţi primari dezamăgiţi, tăiaţi de la finanţare. Vom analiza fiecare proiect exclus şi vom căuta alte soluţii”, a spus preşedintele CJ Arad.
Consiliul Judeţean Arad are cinci proiecte acceptate în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală.
Conducerea Consiliului Judeţean Arad a primit informarea că proiectul noii secţii de Oncologie, de pe strada Vicenţiu Babeş, a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă va fi bugetat. Asta înseamnă că decizia luată în programul Interreg, când Aradul a ales să acceseze fonduri europene pentru drumurile transfrontaliere şi nu pentru secţia de Oncologie, a fost înţeleaptă. Suma bugetată pentru secţia aceasta este de 17 milioane de lei.
De asemenea, a fost acceptat proiectul de construcţie a unui nou Spitalul de Psihiatrie din Căpâlnaş (27 de milioane de lei). Actualul spital funcţionează într-un spaţiu închiriat, iar acest proiect rezolvă una dintre problemele importante ale sistemului sanitar arădean.
Pe tronsoanele de drumuri judeţene Bârsa-Moneasa-limită de judeţ Bihor, Sânmartin-Olari-Caporal Alexa, Nădab-Seleuş sunt cele mai consistente sume bugetate. Cu privire la drumul Bârsa-Moneasa-limită de judeţ Bihor, preşedintele Consiliului Judeţean susţine că el se integrează în strategia de dezvoltare turistică a judeţului Arad, completând lucrările de modernizare de pe tronsonul Arad-Buteni, pe una dintre cele mai tranzitate artere ale judeţului.
„Din păcate, sumele alocate Consiliului Judeţean nu acoperă toate nevoile noastre. Au fost respinse finanţările pentru drumurile Berzovia-Buziaş-Lipova, Gurahonţ-Buteni, Tauţ-Târnova, Mişca-Apateu-Berechiu. Guvernul nu alocă bani prin PNDL nici pentru reparaţiile capitale la Complexul Muzeal al Judeţului Arad, regretabil, mai ales că ne pregătim pentru Centenarul Marii Uniri iar Aradul este printre judeţele cu cea mai mare contribuţie la acest act istoric”, a subliniat Iustin Cionca.
Persoanele care au condamnări penale ar putea face parte din guvern.
Ministerul Dezvoltării, condus de Sevil Shhaideh, a lansat în dezbatere Codul Administrativ ce urmează să reglementeze tot ce ţine de administraţia publică centrală şi locală.
Potrivit documentului, citat de agenţiile de presă, vor putea fi membri ai guvernului cei care îndeplinesc simultan mai multe condiţii: sunt cetăţeni români cu domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au avut condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.
La intrarea în vigoare a codului ar urma să fie abrogată legea de organizare a guvernului, care îi interzice liderului PSD, Liviu Dragnea, condamnat cu suspendare, să fie premier.
Clinica Nera, singura unitate de recuperare oncologică din ţară se pregăteşte să-şi deschidă porţile. După 3 ani de investiţii lucrările la departamentul de cercetare au fost finalizate şi toată aparatura a fost instalată.
Centrul va fi organizat într-o structură arhitecturală de tip sanatoriu şi va avea 45 de saloane. Pacienţii vor fi gazduiţi în saloane moderne, cu un pat şi grup sanitar propriu. De asemenea, de jur împrejurul clinicii va fi amenajată şi o gradină botanică. Cu cei 4 milioane de euro lucrătile vor fi finalizate, în acest an, dă asigurări prof. univ. dr. Pavel Chirilă:
„În urmă cu câteva zile ne-a fost aprobată o finanţare importantă pe care o aşteptăm încă de anul trecut. Cu aceşti 4 milioane de euro de la Ministerul Dezvoltării o să construim cele 45 de saloane. Pentru aceşti bani am făcut şi un studiu de fezabilitate mai elaborat şi de asta a durat atât. Am avut nevoie de avize, de aprobări, nu a fost uşor dar ne bucurăm că am reuşit. Să ştiţi că am primit şi ordinul de începere a lucrărilor. În momentul de faţă lucrăm la documentaţia necesară pentru licitaţie şi sperăm cât de repede să deschidem şantierul pentru că ne dorim ca în acest an bolnavii care suferă de cancer să beneficieze de serviciile noastre. Clar o să facem tot posibilul să deschidem în acest an clinica, acum că avem şi această sumă importantă care ne ajută să finalizăm acest proiect important şi unic în ţară”, a precizat pentru Radio Reşiţa profesorul universitar, medicul Pavel Chirilă.
Clinica Nera va fi dedicată în totalitate pacienţilor bolnavi de cancer. Pacienţii vor fi îngrijiţi cu atenţie de 30 de măicuţe, absolvente de şcoală sanitară dar şi de personal specializat. Pâna în prezent în România nu există niciun centru de recuperare oncologică, iar harta incidenţei cancerului indică zona de vest a ţării cu cele mai mari valori de îmbolnăvire, a mai spus doctorul. Judeţul Caraş-Severin chiar avea nevoie de o astfel de clinică având în vedere statisticile îngrijorătoare ale Direcţiei de Sănătate Publică. Se pare că judeţul ocupă locuri fruntaşe la mai multe tipuri de cancer, cum ar fi: de sân, de col uterin şi de colon.
Doar anul trecut au fost depistate 915 cazuri noi de cancer, pe lângă cei peste 7.935 de bolnavi deja înregistraţi. Şi în România, zeci de persoane sunt diagnosticate zilnic cu cancer, aceasta fiind cea de-a doua cauză care sporeşte rata anuală de mortalitate la nivel naţional. Cancerul este o boală invazivă care, slăbeşte organismul şi distruge ţesuturile în care se instalează. Proiectul Clinica Nera este finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, cu o valoare totală de 5 milioane de euro, 60% din această suma fiind asigurată de fondurile europene, iar restul prin contribuţie locală şi voluntară.
Campania umanitară „Muzică pentru viaţă” desfăşurată de Radio Reşiţa împreună cu Crucea Roşie a avut un real succes! O confirmă şi profesorul universitar, medicul Pavel Chirilă, cel care se chinuie de 3 ani să finalizeze Clinica de Recuperare Oncologică, de la Slatina Nera, unică în România. Cu cei 195 de mii de lei primiţi de la oamenii cu suflet mare din toată ţara, unitatea medicală are mari şanse să fie inaugurată mai devreme, spre bucuria bolnavilor de cancer. Medicul Pavel Chirilă:
„În primul rând, suma strânsă demonstrează eficienţa dumneavostră, a celor de la Radio Reşiţa pentru că rareori s-a mai întâmplat să colectăm o asemenea sumă pentru Clinica Nera. Vă spun sincer că doar nişte prieteni personali au mai donat atât de mult. În al doilea rând vă pot spune că este un lucru minunat pentru oamenii de acolo din zonă, înseamnă că întradevăr s-a schimbat ceva în România. Ce pot să spun, am mai încercat multe campanii şi nu am ajuns la suma asta niciodată. În orice caz acest lucru a demonstrat că până la urmă oamenii din Caraş-Severin, au înţeles şi importanţa proiectului şi în mod sigur, voi cei de la Radio Reşiţa aţi ştiut să ajungeţi la inima lor. Trebuie să va mai spun că aceşti bani îi folosim la construirea saloanelor, care sunt ultimul obiectiv în acest proiect. Şi astfel vom putea deschide Clinica în primăvară sau cel târziu în vară, oricum mult mai devreme decât ne-am imaginat iniţial. Mulţumim şi dumneavostră şi donatorilor”, a mai precizat profesorul universitar, medicul Pavel Chirilă.
Consiliul Judeţean Timiş va primi peste 50 de milioane de lei de la Ministerul Dezvoltării.
Preşedintele Consiliului Județean Timiș, Titu Bojin spune că fondurile vor fi alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi vor direcţionate spre primării, pentru diverse proiecte.
Avem promisiunea că ne vom încadra între 50 și 60 de milioane, pe care le vom primi pe Programul Național de Dezvoltare Locală. Sunt 129 de proiecte care vor merge către primăriile din județul Timiș, din care în jur de 15-16 vor ieși din program, fiind finalziate. 12 milioane am stabilit că putem să alocăm către drumurile județene, aproximativ 20%, iar diferența de 80% merge pe proiectele care sunt aprobate de Ministerul Dezvoltării: alimentări cu apă, canailizări, străzi și drumuri comunale.
În funcţie de banii de la nivel central, până la sfarşitul anului CJT ar putea primi şi alte fonduri pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
