Premierul Mihai Tudose a felicitat miercuri Ministerele Economiei și Energiei, precum și Transgaz pentru semnarea contractului de execuție a gazoductului BRUA, precizând că acest proiect este „o investiție majoră”, care va determina crearea a 3.000 de locuri de muncă.
„O să încep prin a felicita colegii care s-au ocupat și societatea română Transgaz — Ministerul Economiei, Ministerul Energiei—, care au reușit să finalizeze săptămâna aceasta semnarea contractului pentru execuția BRUA, gazoductul care tranzitează în cea mai mare parte România — investiție majoră, 3.000 de locuri de muncă”, a declarat Tudose, la începutul ședinței de Guvern.
Ceremonia de semnare a contractelor pentru lucrări de execuție a conductei de transport gaze naturale — faza 1, în cadrul proiectului BRUA, a avut loc marți la Palatul Victoria.
Contractele au fost semnate de Ion Sterian, director general al Societății Naționale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA, de Karl Leidenfrost, administrator al companiei austriece Habau PPS Pipeline Systems, și de Petre Mustățea, director general al Inspet SA Ploiești.
Cu acest prilej, vicepremierul Marcel Ciolacu a afirmat că BRUA este un proiect între Bulgaria, România, Ungaria și Austria care reprezintă pentru Guvern o prioritate, fiind deosebit de important pentru securitatea și independența energetică a țării noastre. „Asistăm astăzi la semnarea contractelor pentru lucrările de execuție pentru prima fază a conductei de gaze naturale de 478 de km între localitățile Podișor și Recaș și trei stații de compresoare. (…) Valoarea totală a investiției este estimată la 480 de milioane de euro, dintre care aproximativ 180 de milioane fondurile nerambursabile”, a spus Ciolacu în cadrul evenimentului.
O comisie parlamentară analizează activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie şi ar putea decide reorganizarea instituţiei, astfel încât unele activităţi să fie preluate de Guvern – a declarat astăzi, ministrul energiei, Toma Petcu. El a adăugat că reorganizarea se poate face prin modificarea legii de înfiinţare a Autorităţii. Tot astăzi, ministrul a spus că îşi doreşte ca strategia energetică a României, care este încă în dezbatere publică, să fie transformată în lege şi dezbătută în Parlament. Toma Petcu a mai spus că Ministerul Energiei va verifica în perioada următoare toţi operatorii privaţi care au cumpărat filiale de la Electrica, pentru a vedea dacă au realizat planurile de investiţii în conformitate cu contractele semnate.
Ministerul Energiei se aşteaptă la un sezon rece la fel de geros ca iarna anterioară şi consumuri record de electricitate şi gaze.
Aprecierea este cuprinsă în proiectul privind programul energetic pentru iarna 2017-2018, elaborat de acest minister. În ceea ce priveşte energia electrică, a fost analizată o perioadă de 6 luni – din octombrie 2017 până în martie 2018 – pentru care Comisia Naţională de Prognoză a prevăzut o creştere a consumului mediu cu 2,4 la sută.
Dispeceratul Energetic Naţional a prevăzut în schimb o creştere a acestuia cu 1,2 la sută faţă de anul precedent. Astfel, şi cantităţile de combustibili au fost estimate pentru a face faţă unei creşteri medii a consumului.
Iarna trecută, consumul de electricitate şi gaze naturale a ajuns la recorduri istorice, după ce temperaturile au coborât foarte mult la începutul lunii ianuarie. Gerul a ţinut câteva săptămâni, cu temperaturi frecvente de minus 15-20 de grade. Tot în perioada ianuarie-februarie, preţul energiei s-a dublat la bursă, ceea ce a dus în final la o scumpire a electricităţii pentru populaţie cu 8 la sută de la 1 iulie 2017.
Consiliul Concurenţei analizează posibile înţelegeri neconcurenţiale între producătorii de energie, în urma creşterilor record de preţ înregistrate pe bursa de energie electrică.
Potrivit Ministerului Energiei, situaţia actuală se datorează mai multor factori locali şi regionali, unul dintre aceştia fiind legat de creşterea consumului de electricitate pe fondul caniculei.
O altă explicaţie ar fi că, pe fundalul producţiei mai scăzute din hidrocentrale şi a creşterii consumului, România şi-a asigurat necesarul de electricitate cu o contribuţie consistentă în sistem a producătorilor de cărbune şi gaze, ale căror costuri de producţie sunt mai ridicate.
Preţul curentului electric a atins un record de 445 lei/Megawat-oră, o creştere cu peste o treime în ultimele două zile.
În ciuda asigurărilor privind închiderea minelor fără concedieri colective, date de Ministerul Energiei cu aproape două luni în urmă, Complexul Energetic Hunedoara se pregătește pentru o nouă transă de disponibilizări. E vorba de 460 de persoane de la minele Lupeni și Lonea, care își încetează activitatea, minerii concediați urmând să primească plăți compensatorii, comparabile cu cele acordate de Societatea Națională pentru Închideri Mine Valea Jiului. Adică, aproximativ 37.000 de lei brut. Chiar dacă persoanele disponibilizate vor intra în preaviz abia în noiembrie, administrația și sindicatele au început de pe acum demersurile necesare, având în vedere că această decizie trebuie aprobată de Adunarea Generală a Acționarilor, iar statul va trebui să aloce banii necesari plăților compensatorii.
Guvernul a aprobat, printr-un memorandum, deblocarea sumei de 4 milioane de lei pentru luna iunie 2015 din bugetul alocat Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, fonduri care vor contribui la finanțarea activității de cercetare-dezvoltare desfășurată în cadrul Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN).
RATEN este o regie de interes strategic, care coordonează activitatea de cercetare în domeniul energeticii nucleare şi Programul Energetic Nuclear Național. Acesta prevede, printre altele, operarea în condiții de siguranță și competitivitate a Unităților 1-4 Cernavodă.
Autorităţile judeţene din Caraş-Severin şi cele locale din Anina îşi propun dezvoltarea zonei montane şi transformarea tradiţiei mineritului într-o reală atracţie turistică, fapt pentru care, joi, au primit vizita unei delegaţii germane ce a prezentat modelul pe care l-a urmat această ţară pentru punerea în valoare a oraşului Oberstdorf.
‘Am fost onorat să primesc vizită acestei delegaţii din Germania, care cunoaşte România, după ce timp de 15 ani a realizat un studiu, în special pentru Valea Jiului, dar şi pentru turismul montan, unde Caraş-Severinul se regăseşte. După cum cunoaşteţi, şi strategia de dezvoltare a judeţului mizează pe dezvoltarea turismului. Noi am încercat să ducem toate utilităţile şi să dezvoltăm infrastructura rutieră către locurile deosebite pe care le avem. La această oră se simte nevoia acută de infrastructură hotelieră. Consiliul Judeţean nu se poate implica în acest sens, dar prin parteneriate publice-private încercăm să o creştem. Discuţiile purtate cu partea germană au fost deosebit de interesante, din această perspectivă. Este un început bun şi sperăm ca oraşul Anina să fie deschizător de drum în această dezvoltare şi pentru alte localităţi’, a subliniat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ionesie Ghiorghioni.
Reprezentanţii delegaţiei germane au prezentat, cu acest prilej, felul în care au reuşit transformarea unei asemenea zone, foste miniere, într-una atrăgătoare pentru turişti, numărul acestora crescând impresionant, de la un an la altul.
‘Am lucrat, de-a lungul timpului, pentru Ministerul Energiei din România, când am realizat, împreună cu ministrul nostru de la acea vreme, un studiu care conţine schimbarea structurii, dintr-o zonă minieră, într-o zonă turistică. Eu vin dintr-o regiune care este poziţionată geografic aproape ca a dumneavoastră. Regiunea noastră are circa 170 mii de locuitori ce trăiesc, în proporţie de 60%, din turism. Am început acum 50-60 de ani, cu un sătuc mic, de munte, şi am crescut turismul. Mai exact, am început cu 50 mii de înnoptări şi am ajuns la câteva milioane. Studiul meu l-am prezentat la Congresul Mondial şi am primit foarte multe cereri din regiunea montană, unde turismul trebuie să fie subvenţionat şi ajutat’, a declarat Manfred Helmert, conducătorul delegaţiei germane.
Primarul oraşului Anina, Gheorghe Românu, a fost în vizită, în Bavaria, unde i s-au prezentat mai multe posibilităţi de dezvoltare, care se pot realiza cu bani puţini.
‘L-am cunoscut pe Manfred Helmert în urmă cu un an, la Deva. I-am povestit despre Anina, despre mina care a fost închisă, dar şi despre potenţialul turistic al zonei. Astfel, am ajuns să fiu invitat în Germania, pentru a vedea transformările ce au avut loc, dintr-un sătuc minier, într-o zonă turistică deosebită. După cum ştiţi, zona este cunoscută şi pentru trambulinele de la Oberstdorf. La Anina s-ar preta şi realizarea unor săniuţe pe şine, nişte boburi care să atragă turiştii. Anina este la o altitudine mai mică, între 400 şi 600, faţă de 1000-1100, cât e acolo, dar totul se poate adapta. În rest, lucrăm la partea de moteluri, de pensiuni, pentru a asigura cazare şi locuri de servit masa în zona noastră, precum si la partea de promovare, care începe să dea roade, având în vedere că, pentru 1 mai, toate spaţiile de cazare sunt ocupate’, a afirmat primarul oraşului Anina, Gheorghe Românu.
În acest oraş a fost înfiinţată şi Asociaţia Munţilor Aninei, formată din trei localităţi, Anina, Ciudanovita si Eftimie Murgu, din care ar putea face parte și Carașova, Bozovici și Oraviţa, dacă reprezentanţii ultimelor trei localităţi îsi vor exprima opţiunea pentru a intra în asociaţie.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.