Prietenii durabile dincolo și dincoace de… graniță
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 29 septembrie 2018, 20:26
Pelerinajul Corului „Pro Musica” în zona Sibiului
În perioada 7–9 septembrie 2018, sectorul de etnologie al „Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu” – reprezentat de prof. univ. dr. Ilie Moise și dr. Andreea Buzaș–a primit vizita Corului „Pro Musica”, al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria (dirijor prof. Adrian Bughi), înființat la Jula în 1991.Evenimentul a fost posibil datorită sprijinului financiar al Ministerului Resurselor Umane – Budapesta, Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria, Autoguvernării Județene Bichiș și al Autoguvernării de Naționalitate Română din Jula, instituții care, de altfel, asigură, an de an,o deplasare a corului într-unoraș al României. Anul acesta destinația a fost Sibiul, capitală culturală europeană (2007),oraș din sudul Transilvaniei, cu o vechime de peste 800 de ani. Povestea acestei excursii are la bază bunele relații stabilite cu românii din Ungaria încă din 2013, când am avut ocazia să fiu găzduită deadmirabila doamnă Cornelia Taga, pe parcursul unei burse doctorale. Am cunoscut-o prin buna noastră prietenă, cercetătoarea Emilia Martin, colaboratoare la periodicul institutului sibian, „Studii și comunicări de etnologie”. Apoi, puțin câte puțin, am avut ocazia să întâlnesc alți oameni minunați ai comunității de români de peste graniță.Am participat la Simpozionul cercetătorilor români din Ungaria și am cunoscut îndeaproape activitatea redacției „Foii românești” și a altor instituții de cultură din Jula. Prin urmare, vizita corului „Pro Musica” la Sibiu a urmat ca o consolidare firească a unei prietenii durabile.
Vineri, 7 septembrie, în drum spre Sibiu, membrii Corului „Pro Musica” au făcut un popas de reculegere, în semn de pios omagiu, la mormântul regretatei preotese Elena Olteanu – profesoară de religie, limba română, cultură și civilizație românească – soția părintelui Florin Olteanu, protopop de Jula. În apropiere de Sibiu, s-au oprit în localitatea Orlat – străveche așezare românească – unde au vizitat Mănăstirea Ortodoxă „Sfânta Treime”, precum și Biserica greco-catolică „Sfântul Nicolae”, construită în stil baroc în anul 1796, locul în care scriitorul și academicianul Ion Agârbiceanu a slujit,în calitate de preot unit, în perioada 1910–1916.
Odată sosiți la destinație, în orașul de pe Cibin, după cazarea la Hotel Select, ne-am deplasat împreună cu profesorul Ilie Moise la Rășinari–una dintre cele mai mari și mai frumoase localități din Mărginimea Sibiului, atestată documentar în 1204. Aici, gazdă ne-a fost preotul Nicolae Jianu, care ne-a prezentat cele mai importante monumente ecleziastice ale satului: Biserica Ortodoxă „Sfânta Treime” (1805–1815);Mausoleul fostului mitropolit al Ardealului,Andrei Șaguna (n. 1808, la Mișcolț – d. 1873, la Sibiu), canonizat în 2011; Casa-muzeu în care a locuit, în primii ani după înființarea Episcopiei Ortodoxe a Ardealului, episcopulDionisie Novacovici (1705–1767); Biserica „Sf. Cuvioasă Paraschiva”, construită între anii 1725–1758, în stil baroc, cu picturi murale deosebite realizate de cunoscuți iconari ai vremii precum Popa Ioan și Grigore Zugravu, loc în care este înmormântat episcopul Ghedeon Nichitici (?–1788).Străvechea localitate pastorală din imediata vecinătate a Sibiului adăpostește, de asemenea, casele în care s-au născut Octavian Goga (1881–1938) – „poetul pătimirii noastre”, gazetar, politician, fost prim ministru, membru al Academiei Române și Emil Cioran (1911–1995) – „regele pesimiștilor”, (autor al volumelor Pe culmile disperării, Cartea amăgirilor, Schimbarea la față a României, Lacrimi și sfinți), filozoful care, după 1941, s-a stabilit definitiv în Franța, dar a trăit toată viața cu nostalgia locurilor natale, mărturisind, în nenumărate rânduri: „Aș da Parisul tot să mai văd o dată Coasta Boacii!”. Așa am părăsit și noi Rășinariul, admirând Coasta Boacii, cel mai frumos dintre dealurile care străjuiesc acest superb „sat din margine de codru”.
Către Biserica „Sf. Cuvioasă Paraschiva” din Rășinari
La Mausoleul Sfântului Andrei Șaguna (Rășinari)
Sâmbătă, 8 septembrie, ne-am recules înCatedrala Mitropolitană cu hramul „Sf. Treime” din Sibiu, construită între anii 1902–1906, după modelul arhitectonic al ctitoriei împăratului Constantin cel Mare – „Sfânta Sofia”.
La Catedrala Mitropolitană „Sf. Treime” din Sibiu
Am admirat, apoi, sediul Facultății de Teologie Ortodoxă, aflată sub patronajul Sfântului Andrei Șaguna – militant asiduu pentru drepturile românilor din Ardeal, inițiatorul apariției „Telegrafului Român” (1853), cu o contribuție majoră la înființarea Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – „Astra” (1861).
O bună parte din timp a fost dedicată vizitării impresionantei colecții de artă a baronului Samuel von Brukenthal (1721–1803) – jurist sas, guvernator al Transilvaniei, adăpostită în palatul construit de acesta în 1779, deschis publicului încă din 1817. Tot în centrul vechi al Sibiului, pendulând între impunătoarea Biserică evanghelică a sașilor și celebrul Pod al Minciunilor, am făcut, de fapt, o incursiune în epoci și civilizații diferite prin intermediul expoziției din Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” – „Daruri din Epoca de Aur” (cadouri pe care soții Ceaușescu le-au primit de la liderii țărilor africane, asiatice sau ale Americii Latine) și a celei din Muzeul de Etnografie Săsească „Emil Sigerus” – „IA Aievea” (cămăși noi cusute după modele vechi).
După vizitarea Muzeului „Franz Binder” din Piața Mică (Sibiu)
Spre Podul Minciunilor…
Vizita nu ar fi fost completă fără o scurtă plimbare în Piața Mare (acum animată de mulțimea tinerilor ortodocși participanți la ITO 2018) și pe „cea mai frumoasă stradă din Sibiu” – Strada Cetății – străjuită de trei turnuri de apărare din Hermannstadt-ul secolului al XV-lea.
După-amiaza a fost destinată Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului, unitate a Complexului Național Muzeal ASTRA, înființat în 1963, pe o suprafață de 96 ha, cu instalații tehnice și monumente de arhitectură tradițională din toate zonele etnografice ale țării.Una dintre surprize a fost întâlnirea cu profesorul de meșteșuguri tradiționale din Deva, dl Mircea Lac – desemnat de curând „Tezaur Uman Viu”, coordonatorul atelierului de artă populară în cadrul căruia am avut ocazia să admirăm lucrări ale elevilor hunedoreni: icoane pictate pe lemn și sticlă, ouă încondeiate, sculpturi în lemn, os și alamă, podoabe și accesorii pentru costumul popular, xilogravuri, pirogravuri etc. După o scurtă discuție ca între specialiști, domnii Ștefan Oroian și Mircea Lac s-au despărțit cu certitudinea fermă că vor lua curând legăturacu scopul de a-și mai împărtăși din tainele pasiunii pentru artă. Un alt obiectiv important al itinerarului nostru din Muzeul Satului a fost Biserica de lemn din secolul al XVIII-lea, transferată din Bezded (Sălaj), remarcabilă prin arhitectura derivată din casele țărănești și prin pictura specifică stilului iconografic tradițional de ornamentare a bisericilor de lemn din Transilvania.
Duminică, 9 septembrie, am fost oaspeți în localitatea natală a profesorului Ilie Moise – comuna Cut din județul Alba.
Pregătiți de concert… la Cut
În Biserica „Buna Vestire”, am participat la Sfânta Liturghie oficiată de preotul paroh Adrian Nistor, ierom. Teofan Popa și părintele Florin Olteanu. Concertul susținut de Corul „Pro Musica”, sub bagheta dirijorului Adrian Bughi, a fost un adevărat regal muzical unanim apreciat de sătenii nerăbdătorisă-i întâmpine așa cum se cuvine pe oaspeții români din Ungaria. Cuvântul de învățătură, cu prilejul sărbătorii Sfinților Părinți Ioachim și Ana, a fost rostit de protopopul Florin Olteanu. Profesorul Ilie Moise le-a urat bun venit în mijlocul comunității de la Cut, oferindu-le, totodată, câteva informații referitoare la istoricul localității. Preotul Adrian Nistor a mulțumit Corului „Pro Musica” pentru prezența la Cut și pentru calitatea deosebită a repertoriului.
După slujbă, am fost invitați la șura-muzeu din gospodăria familiei Ana și Ilie Moise, unde am fost întâmpinați de primarul localității, Sorin Bâscă, de viceprimarul Vasile Vasiu și de grupul vocal al Ansamblului folcloric de la Cut (coordonat de Sanda Bâscă).
La șura-muzeu din Cut
Primirea a fost una de tip tradițional, însoțită de strigături adecvate momentului, rostite de creatoarea populară Ana Neamțu, care au animat întreaga asistență.După prânzul cu specific vânătoresc – pregătit cu multă măiestrie de primarul localității – a urmat un scurt program artistic susținut de Corul „Pro Musica” împreună cu grupul vocal de la Cut, moment care a consolidat și mai mult relațiile de prietenie dintre oaspeții din Ungaria și reprezentanții comunității de la Cut.
Următorul moment al periplului s-a desfășurat la Schitul „Sf. Siluan Athonitul”, înființat în 2005, într-o superbă poiană de la marginea pădurii din localitate, unde am fost întâmpinați de ierom. Teofan Popa.
Deplasarea de la Cut s-a încheiat cu vizitarea Muzeului etnografic al localității și a cramei de la Casa parohială, unde membrii corului au fost oaspeții părintelui Adrian Nistor și ai preotesei Simona Nistor.
În jurul orei 16, oaspeții noștri au pornit spre Jula, după trei zile pline de evenimente, cu dorința sinceră de a păstra legăturile stabilite, deoarece, așa cum spunea Ana Neamțu în strigătura cu care ne-a întâmpinat: „Ne desparte granița/ Ne unește inima”!
A consemnat pentru Foaia românească:
Dr. Andreea Buzaș
Institutul de Cercetări Socio-Umane, Sibiu
Foto: Dr. Andreea Buzaș