Ministrul german de externe, Heiko Maas, solicită impunerea de sancţiuni economice ţărilor care încalcă valorile UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 martie 2019, 11:35

Ministrul german de externe, Heiko Maas, a susţinut că Uniunea Europeană trebuie să suspende finanţarea şi să impună sancţiuni împotriva statelor-membre care adoptă legi care se opun unor valori europene fundamentale, precum independenţa justiţiei şi libertatea presei.

Poziţionându-se în acest sens în cadrul unei emisiuni a reţelei publice de televiziune germane ZDF, Maas a precizat că ţări precum România, Ungaria şi Polonia primesc mai multă finanţare de la UE decât contribuie la aceasta şi, prin urmare, reducerea aceastei finanţări reprezintă o pârghie importantă pentru Bruxelles.

„Există reguli fundamentale de bază ce trebuie respectate de toată lumea”, a spus Heiko Maas. Pentru membrii care le încalcă „va trebui să analizăm dacă vor trebui să existe sancţiuni economice”, a completat el.

Îngheţarea finanţării „este singura limbă pe care o pricep” guvernele care limitează libertatea presei, a apreciat el.

Cel mai mare grup politic din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE), s-a declarat miercuri pentru suspendarea partidului FIDESZ al premierului Ungariei, Viktor Orban, din rândurile sale, din cauza îngrijorărilor că a încălcat principii fundamentale ale UE în ceea ce priveşte statul de drept.

Orban – care a preluat puterea în 2010 – a fost acuzat că încearcă să pună sub control absolut instanţele de judecată, mijloacele de informare în masă, domenii ale economiei şi chiar şi institute de cercetare ştiinţifică.

UE se află, pe de altă parte, în conflict cu guvernele din Polonia şi România din cauza unor texte de lege despre care criticii lor spun că subminează statul de drept şi valori europene fundamentale.

Ministrul german de externe: Soluţia pentru unificarea Ciprului se află în parcursul european al Turciei

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 septembrie 2018, 10:52

Soluţia pentru problema cipriotă se află în parcursul european al Turciei”, a precizat ministrul german de externe, Heiko Maas, după întâlnirea avută (luni, 10 septembrie) cu omologul său cipriot, Nikos Christodoulides, adăugând că este problema Ankarei cum va evolua relaţia ei cu Uniunea Europeană.

„O îmbunătăţire a relaţiilor ar fi în interesul tuturor”, a precizat Maas, pledând pentru o atitudine constructivă, în special din partea Turciei, întrucât o soluţie este importantă nu numai pentru cele două ţări, ci şi pentru întreaga regiune. Germania, a subliniat el, susţine procesul în vederea înregistrării de progrese în rezolvarea problemei cipriote „pentru o soluţie permanentă şi viabilă, pentru construirea de relaţii de încredere reciprocă, cu scopul găsirii unei soluţii politice”. Normalizarea relaţiilor este un obiectiv şi al Germaniei, a declarat Maas, referindu-se la vizita sa recentă în Turcia. El a lăudat iniţiativele guvernului cipriot în direcţia construirii unor relaţii de încredere cu ţări din regiune.

La rândul său, Christodoulides a vorbit despre discuţii extrem de constructive şi despre interese şi obiective comune ale Republicii Cipru şi Germaniei în multe domenii: „Dorim un vecin care se află aproape de UE, care să respecte principiile ei”, a subliniat ministrul cipriot, adăugând: „Aşteptăm de la Turcia să-şi îndeplinească obligaţiile faţă de UE, dar şi faţă de Republica Cipru şi să-şi asume rolul în rezolvarea problemei cipriote. De atitudinea ei depinde dacă va veni aproape de UE”.

Pe agenda discuţiilor s-au mai aflat, printre altele, vizita preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan în Germania la sfârşitul lunii, problema migraţiei – subiect în legătură cu care Christodoulides şi-a exprimat îngrijorarea faţă de creşterea fluxurilor migratorii spre Cipru, precum şi faţă de Brexit.

Uniunea Europeană se pregătește pentru o nouă ordine mondială

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 iunie 2018, 10:15 / actualizat: 20 iunie 2018, 16:15

Cât vor mai fi valabile sancţiunile contra Rusiei?

Uniunea Europeană a subliniat necesitatea consolidării unității în cadrul politicii externe. De data aceasta, a venit cu un astfel de apel Heiko Josef Maas, ministrul german de Externe, care a ținut un discurs la Berlin, înaintea conducerii Partidului Social Democrat din Germania (SPD). În discursul său, Maas a cerut, în special, partenerilor să renunțe la consensul în politica externă a UE – un pas care ar putea complica eliminarea sancțiunilor anti-ruse.

„Noi trebuie să avem o relație echilibrată cu Statele Unite ale Americii, unde europenii vor acționa în mod conștient ca o contrapondere la influența americanilor atunci când SUA depășesc limitele acceptabile”, a spus Maas.

Astfel, ministrul german al Afacerilor Externe a pus la îndoială alianța de 70 de ani dintre Europa și Statele Unite ale Americii.

Mai mult decât atât, Maas a pus semnul egalului între amenințările care vin din partea Washingtonului şi provocările generate de China și Rusia.

„Politica egoistă  “America mai întâi”, pe care o duce Donald Trump, atacurile Rusiei la normele dreptului internațional și la suveranitatea statelor, expansiunea deja imensă a Chinei – toate acestea indică faptul că ordinea lumii vechi nu mai există“, a spus el.

În discursul său, Maas şi-a expus viziunea asupra consolidării fundamentelor UE și a sporirii solidarității membrilor ei. O atenție deosebită în acest sens el a acordat împărțirii dintre Europa de Vest și Europa de Est. Pentru a depăși această scindare, Maas a propus să nu preseze Polonia și alte state care refuză să accepte refugiați, ci, dimpotrivă, să se creeze condițiile în care se va auzi şi opinia lor.

Ministrul german de Externe a atins și teme de genul relațiilor Uniunii Europene cu Italia, unde alegerile au fost câștigate de partide-eurosceptice – „Liga Nordului“, de extrema-dreaptă, și formsaţiunea populistă „Mișcarea de 5 stele“.

„Noi trebuie să ne îngrijorăm de faptul că fiecare a doua persoană din Italia – țara care a fost la originea Uniunii Europene și care rămâne partenerul nostru apropiat, consideră că aderarea la UE nu-i aduce niciun beneficiu”, a spus Maas. Și a promis că Germania va intensifica pașii de reformare a zonei euro pentru a o proteja de riscuri și pentru a o face mai stabilă.

Maas susţine că, până în prezent, Germania a adoptat o poziție prudentă cu privire la problema reformelor UE, dar acum este momentul pentru Berlin să arate flexibilitate. „Trebuie să învățăm să privim lucrurile din punctul de vedere al altor europeni”, a menţionat el.

Printre inițiativele vizând consolidarea rolului politicii externe a UE, Maas a propus două reforme-cheie. Prima este crearea Forțelor europene de reacţie.

Reamintim că aceasta este inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron, care își propune să îmbunătățească instruirea soldaților din țările europene pentru a crește gradul lor de pregătire (a se vedea. „NG“ din 01/18/18).

A doua reformă este respingerea consensului în politica externă a Uniunii Europene.

Maas a propus să se renunţe la situaţia în care, pentru adoptarea unei anumite măsuri, este nevoie de consimțământul tuturor celor 28 de țări – membre ale UE. În schimb, ministrul german al Afacerilor Externe a propus să se ia decizii cu o majoritate de voturi. „Noi trebuie să acționăm ca un întreg… și pentru acest lucru, trebuie să punem capăt blestemului care este principiul solidarității. Acest principiu ne face vulnerabili față de forțele externe, care vor să ne dezbine”, a subliniat Maas. Menţionăm că, anterior, a venit cu o propunere similară Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene. Solidaritatea cu o astfel de poziție şi-a exprimat-o a doua zi și Manfred Weber, președintele fracțiunii Partidului Popular European din Parlamentul European. „În prezent, orice membru al UE este capabil să blocheze orice decizie a comunității în sine. Un astfel de sistem este foarte slab. Prin urmare, susținem propunerea… de a adopta regula majorității atunci când votăm asupra problemelor de politică externă”, a explicat Weber.

Posibila abolire a principiului solidarității poate avea consecințe asupra politicii de sancțiuni a UE față de Rusia. Până în prezent, extinderea măsurilor restrictive împotriva rușilor necesită aprobarea tuturor celor 28 de state membre ale UE. Aceasta înseamnă că, în cazul în care, de exemplu, Austria sau Italia votează împotriva sancțiunilor, atunci, teoretic, acestea vor înceta să funcționeze.

Cu toate acestea, după reformele susținute de Maas, sancțiunile europene ar putea fi extinse chiar și în cazul în care un astfel de pas nu ar fi sprijinit de mai multe țări din comunitate.

Cu toate acestea, este prematur să ne facem griji cu privire la un astfel de scenariu pentru Moscova și oponenții sancțiunilor.

Moritz Pieper, profesor la catedra de relaţii internaţionale de la Universitatea din Salford, crede că aceste condiții actuale pentru extinderea restricțiilor este puțin probabil să fie revizuite în viitorul apropiat. „Slăbirea cerințelor de extindere a sancțiunilor retrospectiv nu este atât de ușoară”, a declarat el pentru NG. „Prin urmare, consider că deciziile privind chestiuni cheie, inclusiv sancțiunile anti-ruse, vor continua să fie votate numai prin consens”. Cu toate acestea, după cum a amintit expertul, normele actuale ale UE prevăd o situație în care o țară nu dorește să se identifice cu politica comunitară. „În acest caz, se poate abține de la vot, însă decizia UE va fi totuși implementată”, a explicat el. În contextul politicii actuale de sancțiuni, acest lucru ar însemna că, de exemplu, Austria sau Italia au posibilitatea să-şi exprime dezacordul împotriva politicii UE cu privire la problema sancțiunilor, abținându-se de la extinderea lor, dar restricția se va aplica în continuare.

Articol de Evghenii Pudovkin