Cunoscuta și apreciata interpretă de muzică populară Mioara Velicu este prezența tonică menită să infuzeze bucurie în orice timp. Invitată la emisiunea Galeria interpreților de muzică populară la Radio România Regional, Mioara Velicu a depănat amintiri, care au adus în prim plan imaginea satului de altădată, conservator al tradițiilor populare care, în timp, au susținut respectul pentru familie și comunitate, pentru decența în relațiile familiale. O descriere a modului în care claca de pe vremuri reunea membrii comunității și se constituia în locul unde tinerii se cunoșteau mai bine, iar vârstnicii erau cei ce jalonau comportamnetul comunitar, va fi însoțită de Mioara Velicu prin cântece care induc starea de armonie. Și nu vor fi uitate nici momentele pragurilor existențiale, când melodiile Mioarei Velicu fac de neuitat aceste clipe trecătoare.
Mioara Velicu a rămas recunoscătoare radioului public românesc, locul care a consacrat-o și care a avut un rol esențial în definirea carierei sale muzicale.
O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
La fel ca în cazul „Bătutei moldoveneşti” şi al Mioarei Velicu, singura informaţie referitoare la dansul „Hora mare”, pe care merită să o amintesc în contextul dat, este că se execută într-o mişcare moderată şi înceată, participanţii formează un cerc, ţinându-se de mâinile îndoite în coate şi ridicate la nivelul umerilor. În proiectul nostru, esenţială este interpretarea prin cântec… Frumuseţe, artă, leac de vindecat tristeţea şi amarul…
Din repertoriul Sofiei Vicoveanca fac parte cântecele de leagăn, de nuntă sau cumetrie, doinele de dragoste şi de dor, colindele, bocetele sau baladele, deopotrivă cântecele de voie bună – precum „Asta-i hora mare”…
Sofia Vicoveanca s-a născut în comuna Toporăuţi (Toporuica de astăzi), localitate aflată în apropiere de Cernăuţi, primind la naştere numele de Sofia Fusa. Constrânsă de greutăţi, micuţa, refugiată în Vicovu de Jos (judeţul Suceava), a învăţat să coasă, să ţeasă covoare, să împletească, să croiască; mai târziu, a absolvit Şcoala Populară de Artă din Suceava, fiind angajată ca solist al Ansamblului de Cântece şi Dansuri „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Din 1998, a fost solistă de muzică populară la Ansamblul „Rapsozii Botoşanilor”.
Radio România Regional vă prezintă proiectul „Eu aleg România – 100 de melodii ale românilor”. 100 de melodii care au rămas în inimile noastre, din generaţie în generaţie, cu interpretări de excepţie.
Pentru a ne familiariza cu varietatea stilurilor de dans din Moldova, trebuie să urmărim cum sunt interpretate, să simţim dinamica, plastica, energia, acele caracteristici unice, care fac arta dansului moldovenesc originală şi vie.
Bătuta este un dans popular (caracterizat prin bătăi ritmice din mâini, din picioare) şi al melodiei după care se execută. Putem încinge atmosfera, fără dansatori, cu ajutorul Mioarei Velicu!
55 de ani de virtuozitate, de diversitate şi culoare la 15 instrumente tradiţionale de suflat şi un singur nume: Dumitru Zamfira- maestrul fluierelor!Duminică, 26 octombrie, chiar de Sămedru (Sf. Dumitru), de la ora 17:00, la Sala Radio, Dumitru Zamfira este sărbătorit de Orchestra de Muzică Populară Radio, condusă de Adrian Grigoraş, şi de prietenii săi, apreciaţi cântăreţi de muzică populară, la aniversarea a 55 de ani de carieră artistică. Îi veţi aplauda pe: Maria Ciobanu, Maria Butaciu, Viorica Flintaşu, Mioara Velicu, Aneta Stan, Elisabeta Turcu, Emilia Bubulac, Lia Lungu, Ovidiu Homorodean, Ancuţa Corlăţan, Maria Băndoiu, Roxana Croitoru, Gabriel Andrei, Georgiana Aurică, Gheorghe Ghiţică, Claudia Tihon, Geani Busnea şi Ansamblul Folcloric Doina al Casei de Cultură a Studenţilor Bucureşti. Concertul va fi prezentat de Georgel Nucă.
Repertoriul lui Dumitru Zamfira cuprinde piese ritual-ceremoniale, creaţii păstoreşti, doine şi melodii de joc din toate zonele folclorice ale ţării, dar şi piese concertante şi de mare virtuozitate interpretate la instrumente precum fluierul, cavalul, cimpoiul, drâmba, trişca, fluierul îngemănat, ocarina, cavalul fără dop, muzicuţa, block-flote, ş.a.
Dumitru Zamfira este laureat al festivalurilor internaţionale din Franţa, Grecia, Bulgaria, Finlanda, Italia şi a fost răsplătit cu Marele premiu al Fundaţiei Ethnos (1997) şi cu diplome de excelenţă din partea Ministerului Culturii la Gala Folclorului Românesc 2002. A primit titlul de Maestru al cântecului la Festivalul Fluierul de Aur al Sârbilor din Balcani, 2001. A fost distins cu Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Cavaler, acordat de Preşedintele României, în 2002.
Parteneri media: Radio Antena Satelor, Radio Romania Actualităţi, Radio România Cultural şi TVH.
Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.
Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia Radio România – Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere – Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bd. Eroilor, Calea Plevnei, Bd. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368 etc
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
