Proiectul gazoductului Nord Stream-2 îi îngrijorează pe membrii PE
Publicat de Andrei Cretoiu, 11 mai 2016, 10:30
Proiectul gazoductului Nord Stream-2, care ar dubla livrările de gaze directe între Rusia şi Germania, îi îngrijorează pe membrii PE, precum şi unele state membre din Europa de Est.
Care a fost declaraţia Comisiei în plenul Parlamentului European, privind impactul proiectului NordStreem 2 asupra pieţei gazului din Europa centrală şi de est, aflăm de la Ioana Bruşten, Bucureşti FM.
Comisia Europeană vrea să reducă dependenţa blocului comunitar de Rusia, ţară care asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina.
Opt guverne europene, printre care și Guvernul României, au adresat o scrisoare în 7 martie preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în care susţin că proiectul Nord Stream-2 ar putea avea consecinţe geopolitice potenţial destabilizatoare.
Comisarul pentru energie si combaterea schimbărilor climatice, Miquel Arias Canete, a declarat la începutul săptămânii, în PE:
Comisia a sprijinit enorm statele membre din Europa centrală şi de est în ceea ce priveşte interconectivitatea lor. S-au construit noi terminale de gaze naturale lichefiate, în Lituania şi Polonia; un altul important este proiectat pentru Croaţia.
Acum încercăm să analizăm efectele proiectului Nord Streem 2 asupra competiţiei în Europa centrală şi de est. Am pus în aplicare în mare parte, cel de-al treilea pachet de energie la nivel european şi trebuie să ne asigurăm că nici un operator de pe piaţă nu va deţine un monopol,în detrimentul consumatorilor.
Ucraina rămâne un partener de tranzit foarte important pentru UE. Este în interesul statelor din Europa centrală şi de est conservarea coridorului ucrainian.
Comisarul Canete a adăugat în final că trebuie găsite soluţii cuprinzătoare şi bine echilibrate în benefi ciul tuturor statelor mebre, dar şi al vecinilor lor.
Deja Gazprom trimite gaze naturale Germaniei, prin gazoductul Nord Stream, iar Nord Stream II va dubla capacitatea acelei conducte la 110 miliarde meri cubi pe an, începând din 2019.
Comisia Europeană este gata să lărgească discuţiile trilaterale pentru negocierea unui nou acord de tranzit Rusia-Ucraina, deoarece actualul acord se încheie în 2019.