Henric al V-lea, de William Shakespare primeste premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 mai 2015, 11:30

Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic, la cea de-a XXIII ediţie a Galei Premiilor UNITER, a fost acordat aseară producţiei Societăţii Române de Radiodifuziune: Henric al V-lea, de William Shakespare, traducerea de Ion Vinea, adaptarea radiofonică: Domnica Ţundrea, regia artistică: Attila Vizauer.

Henric al V-lea, de William Shakespeare, în regia lui Attila Vizauer, reprezintă un spectacol radiofonic împlinit, armonios, complet, de o diversitate remarcabilă, cuprinzând o mare varietate de idei, stări, atitudini în faţa vieţii, a morţii, a iubirii, a prieteniei, a lui Dumnezeu. Fiindcă piesa adună într-o viziune unitară multiple motive ale teatrului shakespearian (raporturile cu istoria, problematica puterii, meditaţia filosofică, gândul la moarte, dar şi lirismul, iubirea ori ironia şi spiritul bufon), toate aceste dimensiuni au fost valorificate din plin în montarea radiofonică semnată de Attila Vizauer, rezultatul fiind un spectacol viu şi percutant, în care fiecare scenă se colorează emoţional şi senzorial în chip diferit, deschizând vaste perspective imaginaţiei.

În distribuţie: Marius Stănescu (în rolul titular), Ion Caramitru, Marian Râlea, Mircea Albulescu, Virgil Ogăşanu, Mihai Constantin, George Ivaşcu, Constantin Dinulescu, Mihai Dinvale, Ionel Mihăilescu, Oana Ştefănescu, Gelu Niţu, Pavel Bartoş, Rodica Mandache, Dorina Chiriac, Valeria Ogăşanu, Mircea Constantinescu, Mihai Bisericanu, Ioan Gyuri Pascu, Florin Anton, Petre Nicolae, Ionuţ Kivu, Ion Haiduc, Petre Lupu, Ioan Brancu, Gabriel Apostol, Ionuţ Ciocia, Marius Rizea, Attila Vizauer, Orodel Olaru, Viorel Păunescu, Daniel Tudorică, Marin Fagu.

Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Inginer de sunet: Iulian Iancu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

O producţie a Teatrului Naţional Radiofonic, noiembrie 2014.

Dialog imaginar cu Anton Pann de Puşa Roth, în premieră la Teatrul Naţional Radiofonic

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 mai 2015, 22:00

Sâmbătă 16 mai, la ora 23:00, la Radio România Internaţional, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi în premieră spectacolul Dialog imaginar cu Anton Pann, scenariu radiofonic de Puşa Roth, cu muzică originală de George Marcu, în regia artistică a lui Vasile Manta. În rolul lui Anton Pann: Mihai Mălaimare.

Figură emblematică a culturii române din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Anton Pann (1796–1854) şi universul creaţiei sale reprezintă subiectul scenariului scris special pentru Teatrul Naţional Radiofonic de Puşa Roth. Autoarea reconstituie atmosfera vremurilor pornind de la Povestea vorbei şi Spitalul amorului şi folosind episoade biografice care dau un plus de farmec textului dramatic (de exemplu, cele trei căsătorii ale lui Anton Pann, drumurile sale prin ţară, relaţia cu biserica). Textul este conceput sub forma unui dialog la o şezătoare, eveniment obişnuit în lumea lui Anton Pann, din care nu lipseşte umorul specific acestui scriitor şi muzician. Personajul Anton Pann punctează rememorarea episoadelor de viaţă prin cântece. Nu este uitat nici episodul legat de compunerea muzicii pentru Deşteaptă-te, române! – imnul de stat al României.

Formulările cu caracter de proverb şi vorbă de duh ale lui Anton Pann, unele dintre ele mai puţin citate în comentarii sau în „folclorul” creat în jurul scriitorului-muzician, sunt folosite cu măsură, punctând eficient din punct de vedere artistic imaginea personajului şi a lumii sale. Autoarea realizează astfel un portret teatral-radiofonic plin de substanţă, aplecându-se cu sensibilitate asupra lumii pitoreşti, balcanice din vremea lui Anton Pann, recreat ca seducător personaj de teatru. Scenariul, inedit prin abordare şi realizare, a constituit premisa unui musical de succes, în premieră la Teatrul Naţional Radiofonic.

Muzica originală a lui George Marcu este compusă în stilul epocii, pornind de la armonia modală a cântecelor culese sau create de Anton Pann, dar folosind ca versuri fragmente din opera literară a scriitorului, ceea ce constituie de asemenea o noutate.

Rolul lui Anton Pann i-a fost încredinţat lui Mihai Mălaimare, actor cu o largă paletă stilistică, excelent în conturarea atât teatrală cât şi muzicală a personajului, aşa cum se desprinde din dialogul imaginat de Puşa Roth. Alături de Mihai Mălaimare în spectacolul pe care îl veţi asculta în premieră absolută la Radio România Cultural: Mircea Constantinescu, Iulia Dumitru, Marius Călugăriţa, Ion Mărgescu, Ioana Calotă, Julieta Strâmbeanu Weigel, Cristian Simion. Redactor şi producător: Costin Tuchilă. Coloana sonoră: Vasile Manta. Regia de montaj: Florina Istodor. Regia de studio: Janina Dicu şi Renata Rusu. Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. La cobză: Mihai Căluşaru. La vioară: Marian Grigore.

Fragment din spectacol: https://youtu.be/KyUEBfSKmU0

Imagini de la înregistrare: https://youtu.be/BE6FVYCTjvM

Marcel Iureş în fruntea unei distribuţii de excepţie în Micul prinţ de Antoine de Saint Exupéry la Radio România Cultural

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 aprilie 2015, 06:30

Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii prezintă în premieră la Radio România Cultural, sâmbătă, 2 mai şi duminică, 3 mai, de la ora 10:00, Micul prinţ de Antoine de Saint Exupéry. Traducerea şi dramatizarea: Dumitru Solomon. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. Spectacolul va putea fi audiat, în avanpremieră, luni, 27 mai, de la ora 11:00, la clubul de la hotelul Ramada Majestic din Bucureşti.

Născut în vara anului 1900, cel care va semna Antoine de Saint Exupéry şi-a pus pecetea asupra secolului său, chiar dacă nu l-a însoţit decât o perioadă scurtă. În cei 44 de ani de viaţă el a scris romane, eseuri dar şi reportaje de război, opere care dau mărturie asupra unei spirit neliniştit, avid de răspunsuri, sedus de mistere, mereu tentat să descifreze tainele existenţei, căutând înfrigurat o lume ideală, lipsită de spaimă şi teroare, un tărâm magic al prieteniei, comuniunii şi dragostei. Opera sa literară, alcătuită din şase lucrări antume (romanele Curierul de miazăzi, Zborul de noapte, Pământ al oamenilor, Pilot de război, Scrisoare către un ostatec şi Micul Prinţ) şi din alte şase postume (Carnete, Scrisori, Scrisori din tinereţe, Citadela, Sensul unei vieţi, Aviatorul) dezvăluia o scriitură avangardistă, care îmbina, într-un mod original, fragmente, aparent, disparate, experienţe de viaţă dintre cele mai contradictorii şi afirma una dintre personalităţile cele mai puternice ale prozei franceze de după primul război mondial.

Cu toate acestea, numele lui Antoine de Saint Exupéry a rămas legat, pentru totdeauna, de Micul Prinţ, volum publicat la New York simultan în versiunile engleză şi franceză, în anul 1943, cu puţin timp înainte ca scriitorul să moară ca martir al Franţei, într-un raid aerian, pentru eliberarea patriei sale. Cartea a făcut o carieră excepţională, fiind tradusă în peste 260 de limbi şi dialecte şi este, după Biblie, a doua cea mai bine vândută carte din lume, după cum afirmă fundaţia Exupéry de la Paris. Povestea Micului Prinţ deşi catalogată unanim drept capodoperă a autorului, adresată exclusiv copiilor, a sedus treptat cititori de toate vârstele. Motivele? Simplitatea esenţială a poveştii, mesajul ei de o limpezime frapantă, dialogul firesc dintre cele două personaje principale – aviatorul al cărui aparat de zbor se prăbuşeşte în deşert şi copilul venit de pe un asteroid necunoscut, să ofere lecţii de umanitate. Eroii pornesc astfel împreună într-o dublă călătorie iniţiatică la sfârşitul căreia cel îmbogăţit va fi mai ales omul matur, reîntors la valorile fundamentale ale vieţii, reîmpăcat cu sine şi cu lumea, ,,rememorând experienţa purităţii pe tărâmul magic al copilăriei: unire, dincolo de logică, dintre suprema fragilitate şi suprema forţă’’, după cum afirma regizorul Virgil Tănase.

Poveste, parabolă şi eseu filosofic deopotrivă, Micul Prinţ continuă şi astăzi, la peste şapte decenii de la apariţie, să fie o lectură fundamentală, o carte de căpătâi, nelipsită din rafturile bibliotecilor, din cataloagele editurilor ori din repertoriile teatrelor pentru copii (recent şi pentru adulţi) din întreaga lume.

Montarea unui spectacol radiofonic inspirat din această carte în traducerea şi dramatizarea reputatului şi regretatului scriitor Dumitru Solomon, în adaptarea radiofonică şi regia artistică semnate de Mihai Lungeanu, regia muzicală semnată de Stelică Muscalu, cu participarea actorilor Marcel Iureş, în fruntea distribuţiei (cel care va interpreta rolul pilotului / scriitorului), alături de: Ştefania Dumitru, Virgil Ogăşanu, Irina Mazanitis, Costina Ciuciulică, Mircea Constantinescu, Ion Haiduc, Constantin Cojocaru, Mihai Bisericanu, Mihai Dinvale, Violeta Berbiuc, toate acestea constituie suficiente argumente, sperăm, pentru a vă convinge să nu rataţi această premieră-eveniment, dedicată ascultătorilor, de toate vârstele, ai Teatrului Naţional Radiofonic pentru copii. Din echipa de realizatori ai spectacolului mai fac parte: Milica Creiniceanu – regizor de studio, Monica Wilhelm şi Robert Vasiliţă – regia de montaj, Irina Soare – redactor şi producător şi Vasile Manta – regizor tehnic.

Radio România – trei nominalizări la Gala Premiilor UNITER

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 martie 2015, 14:13

Trei dintre producţiile de teatru radiofonic ale Radio România sunt nominalizate la cea de-a XXIII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, pentru anul 2014, ce va avea loc luni, 25 mai, la Sala Mare a Teatrului Naţional I.L.Caragiale din Bucureşti.

Nominalizările pentru cel mai bun spectacol de Teatru radiofonic sunt:

Fantomele din Canterville, după Oscar Wilde, scenariul şi regia artistică: Ilinca Stihi.

Spectacolul aduce în contemporaneitate un castel din Vechiul Regat, bântuit de fantomele unui cuplu aristocrat – Sir Simon şi Lady Eleonor – şi cumpărat de un scriitor american de succes, aflat într-o pasageră criză de creaţie însoţită (cum altfel?!) şi de una în căsnicie. Aventurile se desfăşoară într-un ritm alert, cuceritor, nu numai în castelul de tristă faimă, dar şi pe domeniul ce-l înconjoară, un sat paşnic al Marii Britanii din zilele noastre, dar cu vajnici cetăţeni apărători ai tradiţiei locului. Conflictul este exploatat în cheie parodică şi generează inepuizabile surse de umor; scriitorul şi răsfăţata sa soţie aduc din Noua Anglie, direct din NY, toate mecanismele şi automatismele globalizării, ele devenind opozante cu modul de viaţă al satului de adopţie, fapt de foarte scurtă durată, de altfel.

În distribuţie: Cristian Iacob, Mădălina Anea, Gelu Niţu, Virginia Rogin, Zoltan Octavian Butuc, Meda Victor, Mădălina Ghiţescu, Alex Vasilache, Rudy Rosenfeld, Irina Mazanitis, Petre Lupu, Eugen Racoţi, Constantin Cojocaru.

Henric al V-lea, de William Shakespare, adaptarea radiofonică: Domnica Ţundrea, regia artistică: Attila Vizauer.

Un spectacol radiofonic împlinit, armonios, complet, de o diversitate remarcabilă, cuprinzând o mare varietate de idei, stări, atitudini în faţa vieţii, a morţii, a iubirii, a prieteniei, a lui Dumnezeu… Fiindcă piesa adună într-o viziune unitară multiple motive ale teatrului shakespearian (raporturile cu istoria, problematica puterii, meditaţia filosofică, gândul la moarte, dar şi lirismul, iubirea ori ironia şi spiritul bufon), toate aceste dimensiuni au fost valorificate din plin în montarea radiofonică semnată de Attila Vizauer, rezultatul fiind un spectacol viu şi percutant, în care fiecare scenă se colorează – emoţional şi senzorial – în chip diferit, deschizând vaste perspective imaginaţiei

În distribuţie: Marius Stănescu (în rolul titular), Ion Caramitru, Marian Râlea, Mircea Albulescu, Virgil Ogăşanu, Mihai Constantin, George Ivaşcu, Constantin Dinulescu, Mihai Dinvale, Ionel Mihăilescu, Oana Ştefănescu, Gelu Niţu, Pavel Bartoş, Rodica Mandache, Dorina Chiriac, Valeria Ogăşanu, Mircea Constantinescu, Mihai Bisericanu, Ioan Gyuri Pascu, Florin Anton, Petre Nicolae, Ionuţ Kivu, Ion Haiduc, Petre Lupu, Ioan Brancu, Gabriel Apostol, Ionuţ Ciocia, Marius Rizea, Attila Vizauer, Orodel Olaru, Viorel Păunescu, Daniel Tudorică, Marin Fagu.

Metamorfoza, după Franz Kafka, scenariul şi regia artistică: Ion Andrei Puican.

Spectacolul aduce în contemporan ideea nuvelei kafkiene: marginalizarea şi izolarea individului într-o societate sociopată, transformarea personalităţii şi a laturii umane în funcţie de cerinţele sistemului şi a scării valorice care guvernează o comunitate şi implicit întreaga lume. Dacă la momentul apariţiei, nuvela a creat controverse prin stranietatea şi utopismul pe care le degaja, astăzi omul, societatea şi relaţionările umane se regăsesc întocmai imaginaţiei autorului.

Metamorfoza ridică un semnal de alarmă asupra societăţii de azi şi alienarea care ne pândeşte pe fiecare într-o asemenea societate.

În distribuţie: Alexandru Potocean, Andreea Grămoşteanu, Costel Caşcaval, Mirela Zeţa, Cătălin Babliuc, Vasile Calofir, Vlad Oancea, George Alexandru, Anca Ghenoside, Rob Pewtress, George Moise, Răzvan Zeţa, Iustina Tărăboanţă.

Pentru a XXIII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru: Monica Andronescu, Mircea Morariu şi Maria Zărnescu.

Va fi Ecaterina Teodoroiu canonizată?

Publicat de DSRNetworkAdmin, 5 februarie 2015, 16:01

Marţi, 10 februarie (de la ora 19:00), la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră: Cătălina Toderoiu – Viteaza de la Jiu, spectacol de teatru-document realizat în cadrul proiectului Biografii, memorii.

La 20 de ani de la terminarea Primului Război Mondial, războiul de reîntregire – cum i se spunea atunci, scriitorul Ioan Manoliu a pornit o investigaţie de tip jurnalistic, pe urmele celei pe care contemporanii o considerau cea mai vitează româncă a timpurilor noastre, Ecaterina Teodoroiu sau mai bine zis, Cătălina Toderoiu, numele ei real. A stat de vorbă cu părinţii şi fraţii ei, cu vecinii, profesorii şi camarazii săi de arme.

A rezultat un roman-document, publicat în 1940 la prestigioasa editură Scrisul Românesc, care oferă prilejul de a retrăi pas cu pas şi clipă cu clipă, eroicul destin al tinerei din Vădenii Gorjului. Pornind de la cartea profesorului Ioan Manoliu, scenariul radiofonic nu face doar o reconstituire istorică, ci surprinde, cu armele teatrului la microfon, şi dimensiunile lăuntrice, spirituale, ale eroinei, începând de la anii copilăriei şi adolescenţei, până la momentul jertfei supreme pentru poporul şi ţara sa.

În 1921, când a fost dezgropată din pământul Moldovei pentru a fi dusă şi înhumată la Tg. Jiu, cei prezenţi au rămas uimiţi: trupul său, neatins de putreziciune, se păstrase întocmai ca atunci când căzuse pe câmpul de luptă.

Cea de a doua parte a acestei producţii radiofonice, intitulată Cătălina Toderoiu – Zbor spre libertate, va fi difuzată marţi, 24 februarie (ora 19:00), la Radio România Cultural.

Cele două spectacole vor fi audiate în avanpremieră, luni, 9 februarie, de la ora 11:00, la clubul de la hotelul Ramada Majestic, de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Scenariu radiofonic: Ion-Costin Manoliu, după volumul omonim de Ioan Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În rolul titular: Oana Maria Mărgineanu. Cântece pe teme populare: Nadia Trohin. Improvizaţii muzicale la caval: Alexandru Arcuş. În distribuţie: Alexandru Nedelcu, Mihai Bica, Mircea Rusu, Mircea Constantinescu, Monica Ghiuţă, Annemary Ziegler, Petru Hadârcă, Magda Duţu, Ion Arcudeanu, Marcelo Cobzariu, Silviu Oltean, Constantin Florescu, Orodel Olaru, Ion-Costin Manoliu.      Regia de montaj: Dana Lupu şi Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi producător: Magda Duţu

Cool de Mihai Ispirescu – o comedie spumoasă, în premieră la TNR

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 ianuarie 2015, 15:25

Luni, 26 ianuarie, la ora 23:05, la Radio România Actualităţi, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră comedia Cool de Mihai Ispirescu. Adaptarea radiofonică: Domnica Ţundrea. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Maia Morgenstern, Mircea Rusu, Marius Rizea, Ion Haiduc, Mircea Constantinescu, Daniela Marcu, Ion Mărgescu.

Piesa Cool de Mihai Ispirescu aduce o lume derizorie şi absurdă, înfăţişată în cheie grotescă, alcătuind tabloul extrem de sugestiv al unei societăţi viciate, cu moravurile deformate. Stilul dramaturgului, original şi percutant, amestec de satiră, farsă şi comedie politică, se conturează în veritabilă descendenţă caragialiană, dar şi sub influenţa stilistică a lui Teodor Mazilu, ironia atingând şi aspecte legate de eternele moravuri omeneşti.

Autorul pune în lumină minciuni ale vieţii sociale şi politice post-decembriste, ridiculizând impostura, ipocrizia şi oportunismul şi evidenţiind, în acelaşi timp, falsităţile comportamentale, superficialităţile şi mediocritatea, clişeele de gândire, care conduc la manifestări automate, la vorbe golite de sens…

Spectacolul radiofonic regizat de Vasile Manta reliefează inspirat absurdul piesei, accentuând ideea de manipulare, iar actorii prezenţi în distribuţie, prin talentul lor, prin mobilitatea mijloacelor de expresie, însufleţesc în chip remarcabil caracterele vii şi pitoreşti, valorificând dialogul suculent, acţiunea dinamică şi imprimând montării un ritm alert, incitant. Spectacolul radiofonic Cool de Mihai Ispirescu va putea fi audiat în avanpremieră luni, 26 ianuarie, la ora 11:00, la clubul de la hotelul Ramada Majestic, de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Redactor: Domnica Ţundrea, regia de montaj: Florina Istodor, regia de studio: Janina Dicu şi Renata Rusu, regia muzicală: George Marcu. Producţia şi coloana sonoră îi aparţin lui Vasile Manta

Spectacol eveniment la Teatrul Naţional Radiofonic

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 noiembrie 2014, 11:42

Henric al V-lea de William Shakespeare

În anul împlinirii a 450 de ani de la naşterea lui William Shakespeare, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi în premieră absolută un spectacol-eveniment, care completează Fonoteca de aur a Radioului cu un nou titlu shakespearian: Henric al V-lea, în traducerea lui Ion Vinea şi adaptarea radiofonică realizată de Domnica Ţundrea. Regia artistică: Attila Vizauer.

Spectacolul se va difuza sâmbătă, 29 noiembrie (partea I) şi duminică, 30 noiembrie (partea a II-a), la ora 14:00, la Radio România Cultural.

Henric al V-lea, de William Shakespeare, în regia lui Attila Vizauer, reprezintă un spectacol radiofonic împlinit, armonios, complet. Piesa adună într-o viziune unitară multiple motive ale teatrului shakespearian (raporturile cu istoria, problematica puterii, meditaţia filosofică, gândul la moarte, dar şi lirismul, iubirea ori ironia şi spiritul bufon), valorificate din plin în această montare radiofonică.

Unii dintre cei mai mari actori ai teatrului românesc, la momentul actual, întruchipează roluri memorabile în acest spectacol radiofonic. Voci distincte, individualităţi artistice bine conturate, diferite stiluri de joc ori tehnici interpretative s-au armonizat, s-au reunit şi au creat o adevărată simbioză între participanţii la spectacol.

Lumea shakespeariană din Henric al V-lea ne este redată într-o formulă teatrală vie şi dinamică, plină de forţă şi de sensibilitate. Ritmul montării este cel potrivit, în funcţie de specificitatea fiecărei scene, iar sonorităţile sunt adecvate locului unde se petrece acţiunea. Muzica intervine doar atât cât trebuie şi acolo unde trebuie, amplificând emoţia ori solemnitatea momentelor. Vocile actorilor creează ele însele atmosferă, prin inflexiunile lor, prin pauze, prin tăceri. Prezenţa personajului Chorus, interpretat de Ion Caramitru, cel care enunţă prologurile celor cinci acte şi epilogul are rolul unui liant între întâmplările piesei şi învăluie totul într-o aură de-a dreptul magică.

Henric al V-lea de William Shakespeare reprezintă un spectacol de autentică vibraţie, de o energie contaminantă, o producţie în care cuvântul shakespearian se aude cu o intensitate aparte!

Selecţiuni din spectacolul radiofonic Henric al V-lea, de William Shakespeare, în regia lui Attila Vizauer, vor putea fi audiate, în avanpremieră, luni, 24 noiembrie, la ora 11:00, la clubul de la hotelul Ramada Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

În distribuţie: Marius Stănescu (în rolul titular), Ion Caramitru, Marian Râlea, Mircea Albulescu, Virgil Ogăşanu, Mihai Constantin, George Ivaşcu, Constantin Dinulescu, Mihai Dinvale, Ionel Mihăilescu, Oana Ştefănescu, Gelu Niţu, Pavel Bartoş, Rodica Mandache, Dorina Chiriac, Valeria Ogăşanu, Mircea Constantinescu, Mihai Bisericanu, Ioan Gyuri Pascu, Florin Anton, Petre Nicolae, Ionuţ Kivu, Ion Haiduc, Petre Lupu, Ioan Brancu, Gabriel Apostol, Ionuţ Ciocia, Marius Rizea, Attila Vizauer, Orodel Olaru, Viorel Păunescu, Daniel Tudorică, Marin Fagu. Regia de montaj: Dana Lupu, Robert Vasiliţă şi Bogdan Golovei. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea.Inginer de sunet: Iulian Iancu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea