Avioanele F-16 ar putea fi reparate și în România

Publicat de gabrielasaksa, 29 noiembrie 2023, 13:07

Adrian Gâtman (realizator rubrică) : Compania „Aerostar” Bacău a semnat un contract de colaborare cu Derco Aerospace, una dintre diviziile concernului american „Lockheed Martin”. Contractul presupune transferul tehnologic necesar pentru reparațiile echipamentelor avioanelor militare F-16.
Ciprian Panga: Concret, este vorba despre reparația de trenuri de aterizare, roți și frâne pentru flota de aeronave de acest tip a Forțelor Aeriene Române, cu reducerea timpilor de execuție și îmbunătățirea logisticii pentru pregătirea misiunilor. Derco Aerospace activează în domeniu din anul 1979 și este un lider recunoscut în furnizarea de piese de schimb pentru aeronave, logistică, reparații de componente și soluții tehnice pentru clienții din întreaga lume. În prezent, compania oferă soluții logistice complete, care sprijină flotele militare și comerciale din 65 de țări.

Adrian Gâtman (realizator rubrică) : La semnarea contractului cu „Aerostar” Bacău a fost prezent și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.
Mircea Geoană: E un contract foarte important și mă bucur foarte mult când văd că și companii românești și locuri de muncă foarte calificate și bine plătite se întâmplă și în România. Eu încurajez la NATO o adevărată renaștere a industriei de apărare în țări cum este și România. „Aerostarul” este parte a ceea ce eu numesc „Valea aviației”. Eu am mare încredere că și în industria de apărare, și în industriile cu dublă întrebuințare, România poate și trebuie să joace un rol mult mai important.

Mircea Geoană:”Dar ceea ce este evident în acest moment este că încercarea Federației Ruse și a președintelui Putin de a-şi reinstaura o sferă de influență în Ucraina și în această parte a Europei a eșuat.”

Publicat de gabrielasaksa, 20 noiembrie 2023, 16:39

Bogdan Dinu ( reporter) : Dle Geoană, în ultimele săptămâni ați avut o prezență constantă, am putea spune, în instituțiile militare de învățământ superior și în unitățile militare în care aţi primit mesaje focusate atât din partea Alianței. Care este motivația acestei prezențe a dvs din ultimele săptămâni? Nu știu, face parte din fișa postului, în funcție de secretar general adjunct al NATO sau ține și de afinitatea națională, să spunem? Sunteți secretar general adjunct, dar sunteți și român.

Mircea Geoană: Amândouă, evident. Oriunde călătoresc în țările aliate și în țările partenere, mă duc în universități, întâlnesc pe cei tineri, pentru că trebuie să construim sprijin pentru Alianță și înțelegere a misiunii noastre pentru generațiile care vin din urmă. Noi suntem destul de convinși, trebuie să fim siguri că și cei tineri urmează același drum. Vin și cu un alt motiv, pentru că se schimbă atât de multe lucruri în lume, inclusiv în meseria militară: tehnologiile revoluționează totul, geopolitica devine tot mai compulsivă şi, într-adevăr, zona Mării Negre, pe care am vizitat-o în mod repetat, am fost și în Bulgaria, evident, și în țara mea, în România, mă fac să fiu foarte, foarte implicat în acest proces. Într-un fel, mă simt și eu un educator și sper ca prin mesajul pe care îl trimit tinerelor şi tinerilor care îmbrățișează meseria militară, că este vorba de cea marinărească aici, la Constanța, sau cea de Forțe Aeriene sau Terestre, o fac cu multă bucurie.

Bogdan Dinu ( reporter): Recent, în țara noastră au fost adoptate unele măsuri legislative, să spunem, de austeritate și ordonanțe de urgență și o lege anume care afectează într-o oarecare măsură și Ministerul Apărării Naționale. Credeți că ar fi trebuit aplicate nuanțat această legislație față de Ministerul Apărării? Cum privesc celelalte țări ale Alianței această abordare cu organismul militar, în conexiune, desigur, și cu economia, și cu deficitul bugetar și cu toate aceste chestiuni?

Mircea Geoană: Fiecare țară aliată și are propria sa politică națională, nu e rolul NATO să dăm o soluție, pentru că fiecare țară e diferită și eu știu un singur lucru: România pleacă de la un punct foarte jos. Sunt decenii de subinvestiție care trebuiesc recuperate. Știu că acești 2,5% pentru Apărare, care reprezintă o veste foarte bună, și o investiție necesară, trebuie făcută cu multă chibzuință. Sunt banii contribuabilui. Acum, ce formă legislativă, ce formă de programare multianuală, ce formă de predictibilitate pentru cariera militară și pentru investiția în armată, e o chestiune pe care fiecare aliat, în speță România, trebuie să-l facă. Pentru că tot vorbim de acest lucru, trebuie să ne gândim puțin și la generațiile care vin. Cineva în ziua de astăzi ca să îmbrățișeze cariera militară, care are multe constrângeri, trebuie să aibă un plan de carieră predictibil, trebuie să aibă condiții materiale, dar și de demnitate profesională care să îl facă pe tânărul sau tânăra care îmbrățișează această carieră frumoasă și dificilă să o facă și să nu o părăsească înainte de vreme.

De aceea, cred că e multă treabă de făcut, de investit în continuare.

Și cred că, indiferent de momentele poate mai delicate, să găsim un ritm corect în care să investim așa cum se cuvine în Armata Română.

Bogdan Dinu ( reporter): Am observat că în deschiderea discursului dumneavoastră ați amintit de Unirea Dobrogei cu România. Este un lucru amintit mai puțin, eu o numesc „Unirea din umbra Marii Uniri”, în cazul României. Ce putem face noi, ca națiune și ca popor, să sensibilizăm clasa politică, să înțeleagă mai bine geopolitica Mării Negre și legat de acestea și programul de dotare al Forțelor Navale, care trebuie abordat într-un mod consecvent și constant, nu prin mesaje trimise de unii și alții în cadrul unor programe deja aprobate în Parlament? Cât de acută este această situație?

Mircea Geoană: Îmi vorbiți de momente aniversare când înregistrăm acest interviu, este și Ziua veteranilor din teatrele de operații, n-avem voie să uităm vreo clipă de cei care înaintea noastră s-au jertfit pentru țara aceasta sau pentru alianța aceasta mai recent, de când am intrat în NATO. Deci, cred că atunci când ne gândim să recunoaștem meritele și jertfa celor dinaintea noastră, trebuie să fim siguri că asigurăm celor care vin după noi condiții cât mai bune și cred că acest lucru se va întâmpla în cele urmă. Vorbeați de Unirea Dobrogei cu Regatul României, acum 145 de ani, pe 14 noiembrie se marchează, cred că este o dată la fel de importantă în istoria, în calendarul devenirii naționale cum sunt celelalte mari date, Unirea Principatelor sau Marea Unire, pentru că, dacă România nu ar fi avut acces la Marea Neagră prin Dobrogea, România ar fi fost azi o țară mult mai puțin influentă, mult mai puțin dezvoltată economic și mult mai puțin relevantă strategic pentru NATO. De aceea, cred că zona Mării Negre este în atenția noastră permanentă, la NATO, are și o șansă de dezvoltare, pe lângă problemele pe care le vedem în fiecare zi. Cred că după terminarea războiului și venirea Ucrainei și a Moldovei și sper și a Georgiei către lumea occidentală, această zonă de Dunăre maritimă, de Mare Neagră va căpăta o valență economică și comercială excepțională. Și dacă se va ajunge și la dragarea Dunării și la crearea celorlalte condiții pentru comerț, vom avea o zonă de dezvoltare incredibil de puternică în această parte a României și această parte a Europei.

Bogdan Dinu ( reporter): Ați punctat bine, ieri ați fost la Varna și ați purtat discuții despre situația din Marea Neagră cu forțele NATO de acolo, cu oficialii bulgari și relativ la această chestiune. Mai este de actualitate Convenția de Montreux din 1936? Ea împiedică în acest moment prezența navală aliată în Marea Neagră și de mult timp deja. Ce se poate face – acea forță navală comună la Marea Neagră, care deja este în lucru și se pare că se va pune în practică din țările NATO riverane Mării Negre?

Mircea Geoană: Este o realitate juridică care există și care funcționează, nu cred că este ușor de imaginat modificarea acesteia. Dar, în condițiile date, se poate lucra și lucrăm, evident, cu aliatul nostru din Turcia, care este o țară vitală și din acest punct vedere și iată, încercări… Grupul acesta comun pe deminare, între România, Bulgaria și Turcia, sunt multe alte operațiuni în care lucrăm împreună cu Turcia, inclusiv Comandamentul de la Izmir. Deci cred că putem să găsim împreună soluții care să permită, pe de o parte, și acest control al țării care guvernează în strâmtorile, care este Turcia, dar și modalități poate mult mai flexibile, care să permită, în funcție de condițiile de pe teren, o prezență aliată și, în principal, păstrarea caracterului de navigație liberă pe Marea Neagră.

Pentru că, până la urmă, ne interesează să ne protejăm teritoriul și aliații, și o facem prin NATO, dar la fel de important e să fim siguri că infrastructurile sunt marine, că navigația este liberă în Marea Neagră și acest lucru este un interes comun al tuturor țărilor riverane.

Bogdan Dinu ( reporter): Și ultima întrebare, credeți că va exista o notă de plată finală pentru Federația Rusă pentru acest război declanșat, care, iată, ne afectează și pe noi, România, un stat care nu este parte la conflict, dar care, știți cu tot ce s-a întâmplat, cu dronele care cad pe Brațul Chilia, am fost nevoiți să deplasăm și instalații Ghepard mai nou, se consumă resurse, resurse umane, financiare. Va exista o notă de plată?

Mircea Geoană: Nu putem vorbi neapărat de o notă de plată, deși responsabilitate pentru aceste crime trebuie să existe, inclusiv din punct de vedere uman; distrugerile financiare, materiale trebuie să aibă la anumit moment, conform legislației internaționale, un răspuns. Dar ceea ce este evident în acest moment este că încercarea Federației Ruse și a președintelui Putin de a-şi reinstaura o sferă de influență în Ucraina și în această parte a Europei a eșuat. A vrut mai puțin NATO și avem acum doi noi membri, cel puțin Suedia și Finlanda, și, eventual, Ucraina. De aceea, cred că din punct de vedere al raportului cost-beneficiu, cred că Rusia este un perdant net al acestei aventuri imperialistice pe care a avut-o în vedere și în care au găsit un Occident foarte unit, un NATO foarte puternic și o Ucraină foarte dârză și eroică.

Bogdan Dinu ( reporter): Vă mulțumesc și vă mai așteptăm la întâlniri cu presa militară.

Mircea Geoană: Mulțumesc mult.

Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”

Publicat de gabrielasaksa, 7 noiembrie 2023, 12:36

Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi plină astăzi. Vizită la Vânătorii de Munte, vizită aici, în cadrul Academiei Forțelor Aeriene, dar și la DRESMARA. Cum i-ați găsit pe militarii brașoveni, fie că sunt din Forțele Terestre, fie că sunt studenți ai Forțelor Aeriene?
Mircea Geoană: În primul rând, La mulți ani Vânătorilor de Munte! Este o sărbătoare frumoasă, e un grup de elită al Armatei Române, al NATO. Știm cu toții că lucrurile niciodată nu sunt perfecte, tot timpul e nevoie de mai mult, dar aş spune că starea de spirit este bună și m-am bucurat să pot asculta ceea ce spun și comandanții, dar aş spune şi că este și un sentiment de anticipație, un sentiment de complexitate, de recunoaștere a faptului că lumea este complicată și că avem nevoie de armata noastră mai mult decât oricând. Avem nevoie să investim în armată, avem nevoie să investim în NATO și le spuneam celor de la Vânători de Munte, că vorbeam cu comandatul suprem aliat, generalul Cavoli, care este vânători de multe, dânsul – e ‘mountain’ – și că intrăm într-o etapă mult, mult mai intensă, mai complexă și sunt convins că și militarii brașoveni, din orice armă și în orice direcție, își vor face în continuare datoria.

Ciprian Panga ( reporter): Cum vedeți dumneavoastră colaborarea dintre Armata României, dintre militarii români și partenerii NATO, în situația actuală a acestui mediu de securitate?
Mircea Geoană: România în NATO este o țară foarte influentă și foarte respectată și dincolo de poziția mea, este, efectiv, o țară care a demonstrat de-a lungul anilor, în toate misiunile și operațiunile noastre, acum, cei mai mulți dintre militarii din Bosnia sunt români, când am activat rezerva strategică pentru Kosovo, cine a răspuns la apel: românii și britanicii. În Afganistan, în Irak, în multe alte locuri. Deci România este o țară influentă. În schimb, ce se întâmplă? Pe de o parte, suntem în faza de implementare a noilor planuri de apărare și descurajare, aprobată la Vilnius de liderii noștri, ceea ce înseamnă că intrăm într-o etapă mult mai complexă și mult mai masivă de investiții în apărare și descurajare. Iar faptul că România, la conferințele succesive de generare de forțe, pentru că ai planuri, trebuie să pui și forțe și resurse, a alocat o mare majoritate a resurselor naționale, reprezintă pentru NATO un lucru foarte bun. Putem conta pe România, dar și pentru România este un lucru foarte bun, pentru că, având toate forțele aproape parte din sistemul NATO, va trebui să le duci pe toate la nivel NATO. Ceea ce este o veste bună pentru toate sub-segmentele Armatei române, indiferent de armă, indiferent de geografie, indiferent de specializare, sau de grad, sau de funcție. Unde trebui să fim foarte, foarte atenți, este că în jurul nostru lumea este complicată, în est război, în sud tulburare, în alte zone competiție și rivalitate geopolitică. De aceea trebuie să fim foarte atenți, cu o logică de 360° și revenind la România, România își redescoperă vocația sa multiregională. România nu este doar o țară de Flanc estic sau doar o țară la Marea Neagră. Este o țară care are și Balcanii, are și Europa Centrală, are și Orientul Mijlociu în raza de acțiune, are și Caucazul relativ aproape, are Moldova și Ucraina ca vecini direcți. De aceea, cred că în viitor anticipez ca rolul strategic al României să se amplifice. Este o veste bună pentru România. Este o veste bună pentru militarii noștri. Este o veste bună pentru cetățenii României, pentru că vom fi mai protejați și mai influenți.

Ciprian Panga ( reporter): Cum vedeți dumneavoastră contribuția forțelor armate la asigurarea unui mediu de securitate în zona Mării Negre, dar și la nivel global?
Mircea Geoană: Este un efort de echipă. Alianța Nord-Atlantică este, cum să spun, sunt mușchetarii în forma cea mai frumoasă a expresiei unul pentru toți și toți pentru unu. De aceea, eu aș spune că ceea ce face România este extrem de valoros, dar pentru a putea răspunde unei complexități masive a zonei Marii Negre, rămâne complicat. E o zonă complicată, zonă de interes strategic pentru NATO. Va trebui să ne gândim la România și Comandamentul pentru Europa de Sud-Est de la Sibiu a devenit operațional. Trebuie să lucrăm foarte, foarte bine cu aliații noștri din regiune, cu Bulgaria, cu Grecia, cu Turcia, în sud, cu partenerii noștri din Moldova și din Ucraina și, evident, cu aliații noștri principali din Occident, cu care lucrăm deja foarte foarte bine.
Ciprian Panga ( reporter): Ați vorbit mai devreme despre tehnologie, despre viitor. Cum vedeți viitorul Armatei române în momentul acesta?

Mircea Geoană: Aș vrea ca acum și în viitor Armata română să poată să fie capabilă să lupte alături de aliatul american, indiferent de circumstanțe, să fie capabilă tehnologic să lupte cu aliatul cel mai sofisticat, să fie capabilă să aibă doctrină militară și pregătire profesională de acel nivel. De aceea, ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni. Pentru că până la urmă, oricât cât de multă tehnologie ai cumpăra, tot oamenii sunt importanți și aici, la Brașov, am văzut colective și un colectiv de militari și comandanţi și cadeți care mă fac să fiu foarte încrezător în viitorul României.
Ciprian Panga ( reporter): O ultimă întrebare, domnule secretar general adjunct. Ați vorbit despre oameni, ați vorbit foarte frumos. Se pot simți românii la momentul acesta în siguranță, având în vedere tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru?
Mircea Geoană: Da, da și da. Da, în primul rând, pentru că suntem în NATO. Har Domnului că suntem în NATO – și nu o spun ca omul care și-a dedicat toată tinerețea și viața mea publică, și politică, și diplomatică ancorării României în Occident, și în NATO, și în Uniunea Europeană, dar spun pentru că suntem într-o zonă în care România este mai relevantă strategic decât oricând. Luăm măsuri suplimentare de protejare, nu avem riscuri de natură externă la securitatea națională. Mai este un lucru interesant, România este o țară foarte stabilă în plan intern. Eu nu spun că lucrurile sunt grozave peste tot, sunt multe probleme și lumea este nemulțumită în multe aspecte socio-economice, dar România, din punct de vedere ordine publică, din punct de vedere stabilitate internă, este o țară predictibilă și liniștită. Deci, încă o dată, nici din interior nu văd lucruri care să ne preocupe, iar riscul de contaminare de conflicte regionale, este, de asemenea, luat împreună cu NATO și UE. Avem în continuare tensiuni în Kosovo, în Bosnia mai apar chestiuni, în zona Mării Negre avem dificultăți, dar eu spun românilor să aibă încredere în alianța noastră și să ne facem treaba. E multă treabă de făcut pentru a întări economia, pentru a întări societatea, pentru a întări instituțiile, dar din punct de vedere securitate națională și și liniște și ordine publică, cred că România este printre cele mai sigure țări din Europa.

Întâlnirea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu

Publicat de Gabriel Stan, 10 iulie 2023, 11:47

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, l-a primit marți, la Bruxelles, pe președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu.

Mircea Geoană a salutat aprofundarea parteneriatului dintre NATO și Republica Moldova, afirmând că Alianța va continua să sprijine Moldova pentru consolidarea instituțiilor de apărare și securitate, combaterea dezinformării și apărarea cibernetică.

Oficialul NATO a subliniat, de asemenea, sprijinul ferm al aliaților pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Mircea Geoană: NATO, toți aliații, susținem ferm dreptul Republicii Moldova de a-și decide propriul destin, propriul viitor și politica externă, fără interferențe externe și în deplin respect pentru neutralitatea constituțională a statului.

Salut eforturile Republicii Moldova de întărire a propriei securități naționale, precum și contribuția la securitatea euroatlantică.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Republica Moldova depune eforturi pentru a-și spori reziliența, a declarat Igor Grosu, care a mai subliniat că în ultimul an cooperarea dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică s-a intensificat.

Igor Grosu: De-a lungul anilor, NATO a fost alături de Republica Moldova și a promovat democrația și stabilitatea în țara noastră și remarc cu satisfacție că în ultimul an cooperarea noastră a crescut.

Avem un program specific destinat Republicii Moldova, pornind de la necesitățile noastre, și vă mulțumesc pentru aceasta.

Mircea Geoană a vizitat Academia Forțelor Terestre și Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est

Publicat de Gabriel Stan, 3 iulie 2023, 12:38

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, s-a aflat vineri la Sibiu unde a vizitat Academia Forțelor Terestre și Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană: Mă bucur mult să-i văd pe cei tineri și vizitez universități în România și în străinătate de fiecare dată.

Colegii mei sunt martori, nu există vizită oficială pe care o fac să nu mă duc să mă văd cu tinerii noștri, pentru că, până la urmă, pentru ei muncim și ei sunt speranța noastră.

Ce văd aici, la Sibiu, cu multă plăcere și eu spun asta, cred eu, de o manieră extrem de obiectivă, sunt elemente de vârf de gamă în ceea ce înseamnă educație militară, în ceea ce înseamnă comandamente NATO, ceea ce înseamnă grupuri de luptă multinaționale, cum va fi cazul la Cincu.

Este clar că România are, în multe zone, lucruri extraordinar de bine făcute și oameni extrem de dedicați. E nevoie doar de predictibilitate în resurse, în grija societății față de armata noastră, pentru a putea să facem peste tot la fel.

Deci, pentru mine, Sibiul este standardul, este etalonul și care sunt convins că și în restul țării, și în restul NATO vom avea elemente cel puțin la fel de de interesante ca cele pe care le avem aici.

Interviul săptămânii: Vizita Secretarului General Adjunct al NATO în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 23:15

Mircea Geoană a efectuat o vizită în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, unde a fost informat cu privire la rolul acesteia în cadrul Forțelor Aeriene Române, despre modul de operare și misiunile pe care le pot îndeplini dronele MQ-9 Reaper și elicopterele IAR-330 Puma SOCAT.

Mircea Geoană: Câmpia Turzii și în general ceea ce aliatul român, aliatul american și britanic fac aici este de o excepțională importanță pentru Alianța noastră. Avem nevoie de un flanc estic cât mai robust, avem nevoie de colaborare în cadrul NATO, și bilaterală, pentru a asigura apărarea și descurajarea în zona Mării Negre. Și ceea ce se întâmplă aici este, cred eu, embrionul unei armate române și unei forțe aeriene române de primă calitate. Sunt bucuros că NATO va continua să investească pentru modernizarea acestei baze importante. Salut faptul că aliații românii trec la o nouă generație de avioane de luptă, care sunt foarte importante, și cred că și colaborarea cu aliatul american și britanic aici vor face forțele noastre și mai interoperabile, mai performante și mai capabile să-și facă datoria. Le-am mulțumit militarilor români și aici, la Câmpia Turzii, și o fac cu orice ocazie, și o fac și acum, prin intermediul dumneavoastră. Armata Română este cea mai de încredere instituție în societatea românească. Și avem cu toții obligația să investim în păstrarea și întărirea acestei credibilități, investiții financiare, investiții logistice, dar mai ales investiții în materie de recunoaștere a rolului vital pe care armata îl joacă în societatea românească și în acest context foarte, foarte complicat. De aceea, felicitările mele au venit in inimă. Ele vin și de la mine, ca român, dar vin și din partea secretarului general, vin din partea întregii Alianțe. România este un aliat foarte respectat, foarte influent și pe care îl știm că ne putem baza.

Cornel Mituț (realizator rubrică): În contextul viitorului summit de la Vilnius, atât despre România, cât și flancul de est, în defensivă a NATO, trebuie să luăm în calcul și vecinii noștri, în special Republica Moldova, ca să nu mergem poate și către parteneriatul care se dezvoltă cu Ucraina, în ceea ce privește sprijinul tuturor membrilor NATO în conflictul de acolo. Ce se anunță în agenda summit-ului?
Mircea Geoană: Va fi un summit foarte important. Liderii noștri vor aproba noua generație de planuri de apărare pentru NATO, cea mai importantă transformare în cultura de apărare și descurajare din ultimele decenii. Vom decide continuarea sprijinului pentru Ucraina. Vom avea ca invitați și Republica Moldova, Georgia și Bosnia, pentru că și acești parteneri ai noștri se află sub o imensă presiune de război hibrid din partea Rusiei. De aceea suntem hotărâți să continuăm să sprijinim Ucraina, iar drumul european al Ucrainei și al Republicii Moldova și relațiile tot mai apropiate cu NATO sunt lucruri de care credem că și prietenii noștri din Republica Moldova au nevoie. Am constatat la nivelul opiniei publice din Republica Moldova, a leadership-ului politic, o oarecare trezire strategică la o nouă realitate. Pentru decenii probabil că au crezut că a fi neutri și a nu deranja vecinul mare de la răsărit reprezintă o soluție. Iată că nu, Rusia este agresivă, și că noi avem obligația să încurajăm drumul european al Republicii Moldova, un lucru pe care NATO îl susține din toată inima.

Șeful Statului Major al Apărării, la prima sesiune a Comitetului Militar NATO din 2023

Publicat de Gabriel Stan, 23 ianuarie 2023, 16:37

Sonia Raicu (realizator rubrică): Prima sesiune din acest an a Comitetului Militar NATO în formatul șefilor Apărării a avut loc la Bruxelles, sub conducerea amiralului Rob Bauer, președintele Comitetului Militar.

România a fost reprezentată de generalul Daniel Petrescu, care, împreună cu ceilalți șefi de State Majore din țările aliate, au analizat războiul din Ucraina, provocările actuale de securitate și posibilitatea dezvoltării unor capabilități militare.

La reuniune au fost prezenți și comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Tod Wolters, comandantul Comandamentului Aliat pentru Transformare, generalul Phillipe Lavinie, și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Comitetul Militar NATO este cea mai înaltă autoritate militară în cadrul organizației și are rolul de a furniza recomandări Consiliului Nord-Atlantic privind modalitățile în care Alianța poate răspunde la provocările globale de securitate.

Reuniunea s-a desfășurat într-o perioadă critică pentru securitatea euroatlantică. a declarat, în deschiderea dezbaterilor, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Mircea Geoană: Lumea noastră este diferită față de cum era cu un an în urmă. Regulile de bază ale ordinii internaționale se confruntă cu mari provocări.

Este în joc securitatea noastră, democrația este atacată și sunt afectate economiile și popoarele noastre. Cu aproximativ un an în urmă, președintele Putin a pornit propriul război pentru a prelua controlul Ucrainei și pentru a lua libertatea oamenilor, dar a subestimat priceperea și curajul poporului ucrainean, forțele armate și conducerea ucrainene.

A subestimat unitatea noastră și solidaritatea noastră cu Ucraina. El a subestimat reacția țărilor noastre. Am furnizat o asistență fără precedent pentru a susține dreptul Ucrainei de autoapărare.

Mircea Geoană: Anul viitor vom avea noua generație de planificare militară NATO, de apărare și descurajare pentru întreg spațiul euroatlantic. Mă bucur foarte mult că pentru ţara mea, România, avem astăzi garanții de securitate autentice, cum nu am avut niciodată în istorie

Publicat de Gabriel Stan, 1 august 2022, 11:18

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, s-a întâlnit miercuri, la Târgu Mureș, cu reprezentanții conducerii Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale și cu operatori din Batalionul 51 Operații Speciale din localitate.

Mircea Geoană a fost însoțit de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Discuțiile s-au axat pe capabilitățile Forțelor pentru Operații Speciale în actualul context de securitate.

Au fost, de asemenea, prezentate standuri cu armament, echipamente și tehnică militară și un scurt moment tactic,specific Forțelor pentru Operații Speciale. La finalul vizitei, secretarul general al NATO, Mircea Geoană, a avut și o scurtă întâlnire cu presa.

Mircea Geoană: Am răspuns cu mare bucurie invitației șefului Apărării, domnul general Petrescu ,și a conducerii Comandamentului Forțelor Speciale de la Târgu Mureș pentru a vizita această unitate de elită a Armatei Române și a Alianței Nord-Atlantice. Ați văzut cu toții profesioniști desăvârșiți români, portughezi, britanici, americani, francezi.

Este pe scară mai redusă spiritul și rațiunea de a exista a Alianței Nord-Atlantice, unul pentru toți și toți pentru unul. Evident, când vizitezi o unitate de un astfel de specific, care sunt în toate armatele de pe planetă și cu atât mai mult în armatele NATO, topul de excelență, sofisticarea riscul și profesionalismul pe care le necesită pentru a putea să operezi operații speciale.

Vedem tot mai multe integrarea domeniilor terestru, naval, aerian, spațial și cibernetic. De asemenea, sunt foarte încurajat de modul în care acest comandament de elită anticipează schimbările care urmează să se producă în continuare pe flancul estic, în contextul de securitate cunoscut prin războiul declanșat de Rusia. Salut, de asemenea, colaborarea la nivel multiregional.

Acest corp de elită are relații privilegiate și conduce anumite operațiuni specifice în regiunea noastră, iar în logica de apărare și descurajare pe flancul estic, inclusiv în România, acest vârf de lance reprezintă un punct de sprijin esențial pentru credibilitatea și eficacitatea apărării noastre aliate și sper ca mulți tineri și tinere să fie atraşi către o profesie de elită, care este plină de riscuri, dar este și plină de provocări interesante.

Sunt îmbărbătat văzând acest spirit național, acest spirit patriotic, acest spirit aliat traversând generațiile și traversând specializările militare, fie că sunt Ministerul Apărării, că sunt Ministerul de Interne, că sunt serviciile de informații și încă o dată, aicea, la Comandamentul Forțelor Speciale văd acest element multinațional, mă bucură enorm de mult.

Chiar am întâlnit un militar portughez, care vorbea într-o românească perfectă, cu uşor accent moldovenesc şi îmi spune: „Domnule secretar general adjunct, eu sunt militar portughez, dar sunt din Moldova, am plecat în Portugalia și acuma sunt militar NATO la Târgu Mureș”. Mi se pare o poveste plină de tâlc.

Anca Făgăraș (reporter): Pe lângă amănuntele legate de întâlnirea cu operatorii pentru operații speciale din Târgu Mureș, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a răspuns și altor întrebări ale ziariștilor prezenți legate de situația actuală de securitate, dar și despre cum vede actuala desfășurare a războiului din Ucraina.

Mircea Geoană: Summitul de la Madrid a luat decizii istorice cu privire la modificarea profundă a modului în care imaginăm apărarea și descurajarea. De la prezența avansată trecem la apărarea avansată.

Anul viitor vom avea noua generație de planificare militară NATO, care devine operațională – planul de apărare și descurajare pentru întreg spațiul euroatlantic. Vom avea în România și în Polonia și pe flancul estic această dimensiune holistică, dacă vreți, a apărării, inclusiv echipamente prepoziționate, elemente legate asset-uri spațiale, asalturi cibernetice. Deci este o altă generaţie a modului în care imaginăm apărarea şi descurajarea şi mă bucur foarte mult că pentru ţara mea, România, avem astăzi garanții de securitate autentice, cum nu a avut țara aceasta niciodată în istoria noastră.

Noi am făcut mod deliberat o diviziune a muncii între NATO, ca organizație, și care susține Ucraina și la Madrid liderii noștri au aprobat un nou pachet cuprinzător de asistență pentru Ucraina, dar non-letal, ceea ce înseamnă pregătire, drone, comunicații, combaterea dezinformării, care este masivă, protecție împotriva atacurilor cibernetice și, foarte important, pregătirea tranziției la echipamente din era postsovietică pentru armata ucraineană.

Sunt lucrurile pe care NATO le va face. Dar în mod deliberat, pentru a evita un risc de escaladare al unui război deja complicat între Ucraina și Rusia, între Rusia și Ucraina, un război între NATO și Rusia, aliații au decis ca NATO să facă lucrurile care sunt non-letale, care nu sunt direct implicate într-un conflict de natură militară, iar aliții, în mod național, individual, împreună cu partenerii, să facă acest efort de a sprijini cu echipamente militare adecvate acestui moment al războiului partenerii din Ucraina.

Mi se pare și ni se pare, la nivelul conducerii NATO, că este o diviziune corectă a muncii. NATO ajută ca organizație Ucraina, iar NATO, ca ecosistem de alianță, ajută de asemenea Ucraina și vom continua să ajutăm pentru că merită, este și interesul nostru și credem că bravura și sacrificiul ucrainenilor vor primi din partea noastră sprijin militar, financiar, economic, moral, politic, așa cum se întâmplă de-o manieră ireproșabilă în acest moment.

Armata Federației Ruse este în continuare o armată de tip postsovietic, cu tot ce înseamnă echipamente, comandă și control, doctrina militară și filozofie militară, în timp ce armata ucraineană, cu sprijinul nostru, după 2014, după invazia şi anexarea ilegală a Crimeii, este o armată modernă, de tip occidental, de tip NATO, de unde şi diferenţa de calitate a modului în care execută operaţii de război cele două părţi.

Asta nu înseamnă că Federaţia Rusă nu are în continuare capabilităţi importante, nu are în continuare elemente care să fie preocupante pentru Ucraina şi pentru noi. Dar dacă ne uităm la modul în care cele două tipuri de sisteme militare funcţionează, Ucraina este mult mai agilă, este mult mai suplă, este mult mai adaptată războiului modern.

Şi mai este un lucru care depăşeşte tipul de armament, tipul de muniţie, cât de precis loveşte artileria unei părţi sau a celeilalte părţi: este elementul intangibil al moralului trupelor şi al moralului populaţiei şi într-un fel îţi aperi ţara şi te lupţi pentru ţara ta şi într-un alt fel te duci într-o aventură militară într-o ţară în care nu înţelegi de ce ai fost trimis acolo.

Deci diferenţa de moral al trupelor ruseşti şi al celor ucrainene este absolut zdrobitoare în favoarea ucrainenilor. Dar asta nu înseamnă că războiul nu este complicat, că nu este de durată şi c nu vedem deocamdată elemente politice care să indice terminarea prea rapidă, aşa cum ne-am dori, a acestui război.

Mircea Geoană: “Scutul de la Deveselu nu este negociabil, dar NATO este deschisă la dialog și la măsuri utile pentru climatul de securitate din Europa”

Publicat de Gabriel Stan, 7 februarie 2022, 12:02

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că scutul de la Deveselu nu este negociabil, dar NATO este deschisă la dialog, la transparență, la măsuri utile pentru climatul de securitate din Europa, iar dacă Federația Rusă dorește să se încredințeze cu propriii ochi, pe bază de reciprocitate, că elementele apărării antirachetă de la baza din județul Olt sunt pur defensive, poate să o facă.

Declarația vine în contextul în care oficialii de la Moscova au adus din nou în discuție scutul NATO de la Deveselu. Mircea Geoană a mai declarat că – citez: „Ceea ce nu este negociabil este libera decizie a statelor europene să își aleagă direcția pe care vor să o urmeze și sub nicio formă ideea de a ne reîntoarce înainte de 1997. Acestea sunt lucruri care nu sunt de negociat, în timp ce altele sunt” – am încheiat citatul.

Mircea Geoană: “Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, de tipul de direcție strategică. Este în codul genetic al NATO”

Publicat de Gabriel Stan, 24 ianuarie 2022, 18:16

„Subiectul săptămânii” este un interviu realizat de colegii de la ziarul armatei, de la Observatorul Militar, un videointerviu realizat de la distanță cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Îl puteți viziona integral pe pagina de Facebook Observatorul Militar.

Marius Bâtcă a dezbătut împreună cu adjunctul Alianței Nord-Atlantice posibilele evoluției geostrategice ale situației tensionate de la granița de est a NATO.

Mircea Geoană: Este un moment complicat. Este probabil şi dacă ne uităm puțin retrospectiv cel mai complicat moment de securitate din Europa din ultimii 30 de ani și este evident faptul că sursa acestor tensiuni este Federația Rusă.

Şi nu acum, cu mulți ani în urmă, ne reamintim 2014, ocuparea ilegală a Crimeii, războiul din Donbas, înainte mai devreme incursiunea militară din Georgia, presiunea constantă pe Republica Moldova și pe țările din spațiul răsăritean, prezența tot mai pronunțată și mai activă și uneori agresivă în Mediterană, în nordul Africii, o postură militară și înzestrare militară, care, evident, creează preocupări.

Ca să vă dau o cifră comparativă pentru a sparge puțin și miturile pe care Federația Rusă încearcă să le propage la adresa NATO sau la adresa Statelor Unite este că prezența militară americană în Europa este astăzi 10% din ceea ce era în timpul Războiului Rece.

Deci unul din zece americani au rămas, nouă din zece au plecat. Într-o perioadă complicată dialogul este foarte necesar, de aceea noi suntem doritori în continuare să angajăm Rusia pe calea dialogului, pe calea diplomației, pe o soluționare politică a problemelor.

E adevărat că, uneori inclusiv în propunerile recente, Federația Rusă nu știm dacă mod deliberat sau în mod maximalist avansează propuneri care o parte dintre ele sunt inacceptabile pentru noi, și pentru noi cei din flancul estic, dar și pentru noi ca europeni și ca aliați în lumea transatlantică.

Dar sunt și alte zone din propunerile Federației Ruse, pe care și noi dorim să le comentăm și să intrăm într-un dialog, mai mult decât o singură întâlnire a Consiliului NATO-Rusia, în care eventual am putea găsi o înțelegere și am putea să găsim formule care de ambele părți să permită detensionarea situației. Dar prima precondiție, orice pozitiv pe agendă este dezescaladarea situației din jurul Ucrainei.

Este anormal să pui presiune atât de explicită, de ostentativă pe o țară suverană din Europa și evident că descurajare și apărare pe de o parte și dialog pe altă parte este poziția constantă și politica constantă a NATO în raporturile noastre cu Federația Rusă.

Marius Bâtcă (realizator): Ştiu că dvs, sunteți un om al dialogului, al diplomației. De multe ori ați pus accent pe faptul că NATO în special este o organizație foarte deschisă la dialog cu Rusia, numai că trebuie să fie sinceritate de ambele părți, însă, după aceste trei runde de discuții, observ din partea oficialilor de la Moscova o reticență în a continua dialogul, chiar s-a spus: nu mai avem ce să mai discutăm.

Nu ni s-au îndeplinit condițiile, noi considerăm că nu are rost. În același timp, se susține că se așteaptă un răspuns în scris. Care este pasul următor? Ce urmează să facă NATO? Ce ar putea să facă SUA în aceste condiții, având în vedere că se pun numai ultimatumuri și totul este așa: vrem noi! Batem cu pumnul în masă!

Mircea Geoană: Secretarul general Jens Stoltenberg, care este și președintele Consiliului NATO-Rusia, deci este președintele celor 30 de aliați și Federația Rusă, în jurul aceleiași mese –  de fapt, la întâlnirea noastră de acum câteva zile, ca și la o altă organizație internațională, Federația Rusă era între România și Slovacia, era așezată alfabetic în jurul aceluiași mese, ca un semnal de dorințe de dialog – și ca președinte al Consiliului NATO-Rusia, secretarul general a închis, a tras concluziile acestui prim Consiliu NATO-Rusia, spunând că vor urma din partea noastră, din partea NATO, către Federația Rusă și către toți aliații, evident, o serie de propuneri în scris.

Același lucru l-a menționat și administrația americană. Sunt în pregătire răspunsuri scrise la propunerile Federației Ruse.

Deci noi, când spunem un lucru,  ne ținem de cuvânt. De aceea, în următoarele zile, vom relua acest dialog într-o formă scrisă. Rămâne de văzut dacă Federația Rusă, care încă nu a spus de o manieră decisivă dacă dorește să continue dialogul cu NATO și cu Statele Unite sau nu dorește să continue dialogul cu noi și cu Statele Unite.

Pe dimensiunea OSCE, Federația Rusă a fost puțin mai explicită, spunând că principalele două căi, modalități de negociere sunt cele bilaterale cu Statele Unite și multilaterale cu NATO. Chiar am terminat în urmă cu câteva ore un Consiliu NATO-Rusia, în care am discutat exact aceste lucruri cu toți aliații și vom transmite în următoarele zile propuneri scrise.

Atunci vom vedea. Dacă Federația Rusă este în mod real interesată de un dialog constructiv cu NATO, dacă într-adevăr dorește să găsim împreună soluții care să fie acceptabile ambelor părți, nu cu ultimatumuri, nu cu… nici măcar cu diplomație prin intermediul presei. E bine să fie transparență, sunt primul care încurajez transparența, dar sunt și lucruri mai delicate, mai gingașe care trebuie discutate nu atât de mult prin interiorul marilor publicații occidentale, cât în interiorul acestor discuții.

Eu unul îmi păstrez un optimism prudent cu privire la șansa de a avea măcar o a doua reuniune a Consilului NATO-Rusia. Până la urmă ar fi nefiresc ca Federația Rusă să ceară un răspuns din partea noastră, noi să îl trimitem și după aceea să nu putem să revenim la masa dialogului.

Unde se va merge mai departe? Sperăm că se va merge către detensionarea situației, către dezescaladarea presiunilor imense asupra Ucrainei și vedeți că sunt de natură militară, sunt și de natură hibridă și să putem să revenim la o situație…

Marius Bâtcă (realizator): Cibernetică…

Mircea Geoană: … la o situație de dialog și o situație detensionată la nivel european.

Marius Bâtcă (realizator): În cazul în care totuși eforturile NATO, ale occidentului, ale SUA nu vor avea rezultat, Rusia nu va trimite un feedback pozitiv, ne putem aștepta totuși la o escaladare, la un conflict nedorit?

Mircea Geoană: Sperăm să nu se ajungă la această situație și ca în cele din urmă, într-un fel evaluarea cost-beneficiu pentru Federația Rusă să indice pentru conducerea acestei țări importante, că costurile pentru o acțiune militară repetată – nu e prima dată, dacă era o ipoteză de lucru, puteam să spunem ”haideți să fim un pic mai puțin vigilenți” – nu! – în 2014 am văzut ce s-a întâmplat la adresa unui stat suveran și independent din Europa, cu anexarea ilegală a Crimeei.

De aceea, eu nu vreau să repet ceea ce au spus și liderul alianței noastre, Jens Stoltenberg, și principalii noștri aliați din NATO: SUA, Canada, Marea Britanie, ce a spus și Uniunea Europeană la unison.

Deci vreau să vă spun că frontul este atât de unit din partea noastră, a aliaților din Europa și din America de Nord, încât costurile ar fi extrem de severe la adresa Federației Ruse. Sperăm să transmitem acest mesaj de unitate și de fermitate pe de o parte – a spus-o și aliatul american, a spus-o secretarul general, v-o spun și eu în calitatea mea oficială de la NATO: în cazul în care se întâmplă o destabilizare sau o incursiune militară la adresa Ucrainei, și postura  NATO pe flancul estic va crește în mod corespunzător.

Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, indiferent de tipul de direcție strategică din care ar veni riscul sau de domeniul strategic din care ar putea proveni un risc la adresa oricărui aliat, să luăm măsuri, să ne protejăm aliații.

Acest lucru este în codul genetic al NATO și în timp ce noi vorbim și încurajăm și angajăm un dialog, sperăm constructiv, cu Federația Rusă, în același timp ne facem și planificare prudentă, inclusiv de natură militară, pentru că Ucraina într-devăr nu este un aliat și nu i se aplică articolul 5, dar articolul 5, acest fundamental angajament solemn și sacru între aliații din NATO, care face să fie și unicitatea acestei alianțe a noastre, este mai activ și mai vigilent decât oricând.

Deci, încă o dată un mesaj de încurajare a dialogului, un mesaj de descurajare a violenței și a conflictului și, în același timp, un mesaj extrem de clar de fermitate, de unitate și de faptul că NATO veghează, suntem vigilenţi și că securitatea țărilor NATO, începând cu România, continuând cu flancul estic și oriunde în altă geografie sunt protejate de cea mai importantă, masivă şi credibilă alianță NATO.

Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia

Publicat de prosavioleta, 9 septembrie 2021, 19:11

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul săptămânii’ domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, bine ați venit la ‘Jurnal Militar’!

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ați participat, recent, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia. După cum știm, securitatea spațiului euroatlantic reprezintă o zonă de convergență a obiectivelor strategice ale NATO și ale Uniunii Europene. Care au fost principalele teme de discuție pe care le-ați abordat la întâlnirea cu miniștrii apărării din Uniunea Europeană, domnule secretar general adjunct?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Am particiat la invitația Înaltului reprezentant pentru politică externă și securitate comună Josep Borrell şi a preşedinţiei slovene a Consiliului UE. Este o practică uzuală între cele două organizații, între NATO şi UE; de asemenea, invităm înalţi reprezentanţi ai UE la întâlnirile miniștrilor apărării din NATO şi acest lucru se va întâmpla în luna octombrie la reuniunea miniştirilor apărării din statele aliate. Evident, momentul este foarte, foarte complex. Relația între NATO şi UE reprezintă cheia de boltă a securității europene. NATO este și va rămâne cea mai solidă ancoră de securitate pentru statele aliate, este garanția de securitate pe care relația transatlantică ne-o oferă tuturor, dar și inițiativele Uniunii Europene în domeniul de apărare și securitate sunt de salutat atâta vreme cât ele contribuie la întărirea capabilităților militare ale statelor europene şi, evident, nu intră în competiție în niciun fel cu misiunea Alianţei Nord-Atlantice. Am discutat, bineînţeles, şi despre situația creată la nivel regional și internațional după situaţia complicată din Afganistan. Am discutat şi despre alte zone de tensiune și potențial risc. Am avut și o discuție interesantă cu un alt reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care, la rândul său, ne-a prezentat modul în care Organizația Mondială privește zone de mare complexitate care se întind din zona asiatică, în estul Europei, în Marea Neagră, în zona Orientului Mijlociu și în Africa. Deci, este un lanţ de elemente de insecuritate pe multiple planuri; nu în ultimul rând, modul în care Federația Rusă își manifestă agresivitatea și acțiunile, toate geografiile și domeniile care interesează Alianța Nord-Atlantică, ascensiunea Chinei, probleme legate de dimensiunea cibernetică, atacurile hibride, dezinformarea, noile tehnologii, competiția din spațiu – vă dau o listă destul de lungă de subiecte care sunt, evident, de interes pentru miniștrii apărării și, evident, pentru Alianţa Nord-Atlantică.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pornind de la lecțiile învățate în Afganistan, care sunt în acest moment cele mai mari provocări și amenințări în domeniul securității, pentru că ați amintit despre Federația Rusă, imediat s-au repliat și au folosit imagologic această situație din Afganistan într-un fel în care cu siguranță a provocat o luare de poziție din partea NATO, mă gândesc.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Momentul nu este ușor și trebuie să fim onești și pentru aceasta secretarul general Stoltenberg și noi toți la NATO ne apucăm foarte serios de un proces de autoevaluare și pe linie militară, ceea ce comandanții noștri militari fac de fiecare dată când închidem o misiune e datoria profesională a militarilor noștri și o vom face ca de fiecare dată foarte bine. Şi la nivel politic trebuie să învățăm din ce s-a întâmplat în acești ani lungi de investiții, de sacrificiu, o alianță la nivel global cum nu a mai fost cazul până acuma, nu doar țările NATO în jurul Americii, dar și foarte mulți parteneri internaţionali din Ucraina, din Georgia, din Azerbaidjan, din Japonia, din Australia, din Coreea de Sud, deci este un moment în care necesită sinceritate, introspecție și decizii operaționale, pentru că oricum NATO, care a început deja procesul de adaptare, după ocuparea Crimeei ilegală de către Federația Rusă acuma deja șapte ani, vom continua să facem acest lucru în drumul către summitul de la Madrid, unde liderii noștri vor adopta un nou concept strategic și de aceea ceea ce simțim și învățăm din lecțiile din Afganistan, dar nu numai acest lucru, ci tot ce înseamnă evoluții în spațiul de securitate la nivel european, transatlantic și global vor trebui să fie incorporate în acest nou concept strategic și pentru ascultătorii noștri conceptul strategic al NATO este un document de maximă importanță pentru Alianța Nord-Atlantică, ne afectează pe noi toți, pe români, pe americani, pe canadieni, pe noi toți, sunt miliarde de oameni în țările NATO, pentru că după Tratatul de la Washington, tratatul de întemeiere a Alianței Nord-Atlantice, faimosul articol 5, clauza de securitate mutuală, conceptul strategic este al doilea cel mai important document în ierarhia importanței documentelor care guvernează în momentul în care NATO acționează, reacționează și anticipează riscuri la nivel internațional.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Întorcându-ne la întâlnirea de la Ljubljana, concluziile trase acolo au fost unele optimiste în ceea ce privește perspectiva cooperării NATO cu Uniunea Europeană, cum a fost până acum?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Eu am primit din partea secretarului general Stoltenberg misiunea aceea evident de a-l seconda în tot ceea ce face la conducerea alianței, să acorde o atenție specială la nivel politic relației între NATO și UE. Este o relație fundamentală, pentru că – să vă dau doar o cifră – 90% din populația statelor UE trăiesc de fapt și în state NATO. Vă dau și o altă cifră: 34% din PIB-ul țărilor UE reprezintă practic o treime din PIB-ul tuturor țărilor NATO, iar investițiile de apărare ale UE reprezintă 20% puțin din ceea ce înseamnă ansamblul chetelor de apărare pe care țările non UE le aduc la masa Alianței: America, Canada, Marea Britanie, Norvegia, Turcia. De aceea, nevoia ca Europa să devină mai puternică din punct de vedere securitar și militar, să aibă capabilități mai puternice în complementaritate cu acțiunile din cadrul NATO reprezintă un lucru pe care noi îl încurajăm. Acolo unde există un risc și o tentație uneori de a intra într-o oarecare competiție din punct de vedere securitar între NATO și Uniunea Europeană, acolo o spunem foarte clar și foarte deschis, de aceea chiar săptămâna viitoare voi prezida întâlnirea Consiliului Nord Atlantic, avându-l ca invitat pe cel care conduce serviciul de acțiune externă al UE, ambasadorul Staninov, care ne va prezenta modul în care UE se gândește la busola strategică a UE. Deci  intimitatea strategică, comunitatea de valori, comunitatea de interese și securitatea și geografia comune pe care le avem NATO și Uniunea Europeană ne fac să fim parteneri strategici unici și indispensabili unii pentru ceilalți.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneați despre acel spirit de competiție între NATO și Uniunea Europeană. Direcția este una către bine sau mai e de lucru?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Nu, este o relaţie de complementaritate, și, încă o dată, pentru foarte multe decenii Europa a fost foarte confortabil la adăpostul garanţiei de securitate american, care, în continuare, reprezintă principalul garant de securitate, principala putere militară a lumii, principala putere economică a lumii, şi, în mod evident, relația transatlantică, alături de canadieni, rămâne vitală pentru noi, pentru că este o chestiune care nici măcar nu trebuie comentată, este atât evident că securitatea europeană nu poate fi asigurată fară particiarea aliaţilor noştri de dincolo de Ocean. Europa, în această lume în care, iată, după într-un fel iluzia pe care am avut-o cu toții, poate, după terminarea războiului rece, că intrăm într-o perioadă de pace, de colaborare, unipolară chiar, iată că am revenit la o perioadă a competiției între marile puteri; am vorbit de China, am vorbit de Rusia, Europa are nevoie să devină mai puternică, și de aceea atâta vreme cât facem lucrurile în complementaritate orice investiție europeană suplimentară în propriile capacități militare este un lucrul pe care noi îl salutăm și îl încurajăm.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul saptămânii’, la ‘Jurnal militar’, a fost secretarul general adjunct al NATO, domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!

Vizită oficială la structurile multinaționale

Publicat de prosavioleta, 7 iunie 2021, 14:55

Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): Adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, și președintele Comitetului Militar al NATO, Air Chief Marshal Sir Stuart Peach, au vizitat structurile multinaționale puse la dispoziție de România Alianței Nord-Atlantice, structuri implicate în această perioadă în exerciții pe teritoriul național.

Nicolae Ionel Ciucă, ministrul apărării naționale: Prin rotație, într-o abordare de 360 de grade, NATO planifică și execută exerciții majore cu o vizibilitate ridicată. Anul acesta a fost rândul regiunii Mării Negre. O întreagă serie de exerciții ale NATO și multinaționale majore, precum „Defender”, „Steadfast Defender”, „Noble Jump 2” şi „Dacia 21”, sunt conectate într-un continuum acțional, aflându-se în diferite faze de execuție.

Air Chief Marshal Sir Stuart Peach, președintele Comitetului Militar al NATO: Continuăm să desfășurăm exerciții pe întregul teritoriu aliat, suntem pregătiți. Este important de precizat că testăm sistemul integrat de comandă din Ulm, Germania, și Norfolk, Statele Unite ale Americii. Astăzi am putut observat forța întrunită cu nivel de reacție foarte ridicat aici, în România. Am putut vedea și auzi întreaga plajă de activități conduse de România și este o oportunitate extraordinară de antrenament.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Ştim că Federația Rusă urmărește îndeaproape tot ceea ce facem. Toate aceasta sunt parte a mesajului public pe care îl transmitem: NATO este pregătită să apere întregul teritoriu aliat. Cred că exercițiul „Steadfast Defender” este o altă excelentă ocazie să demonstrăm interoperabilitatea și capacitatea de transport pe distanțe lungi a personalului și echipamentelor.

Importanța zonei Mării Negre pentru Alianţa Nord-Atlantică

Publicat de Gabriel Stan, 7 iunie 2021, 12:22

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Zona Mării Negre este o regiune de importanţă vitală pentru Alianţa Nord-Atlantică şi rolul României şi al ţărilor riverane aliate din regiunea Mării Negre sunt extrem de importante.

Suntem, de asemenea, interesaţi în a găsi cele mai bune răspunsuri de apărare şi descurajare pentru prezenţa militară a Federaţiei Ruse şi militarizarea Crimeei, ocupate ilegal, şi ca element de proiectare de forţă din zona Mării Negre şi dincolo de Marea Neagră, către zona Meditaranei.

De aceea, din punc de vedere al coerenţei politicilor de apărare şi descurajare, întreg flancul estic este important pentru Alianţă, aşa cum venim, ca întotdeauna, cu o logică de 360 de grade.

Încercăm să găsim răspunsuri şi găsim răspunsuri pentru întreaga geografie aliată. Zona Mării Negre a crescut în semnificaţie geopolitică, strategică şi militară şi NATO, ca întotdeauna, răspunde acestor provocări. România este un aliat de valoare excepţională pentru NATO şi acest lucru este reflectat şi prin deciziile pe care Alianţa le-a adoptat cu privire la prezenţa militară NATO în România şi, prin România, în întreaga regiune.

Modul în care România, de zece ani de zile, a acţionat pentru sistemul de apărare antirachetă al NATO a adus o recunoaştere a faptului că în această zonă există nevoie de prezenţă NATO şi prezenţă aliată cât mai considerabilă.

Mădălina Ilinca (reporter): Cum apreciaţi participarea militarilor români la misiunea din Afganistan, cei 19 ani?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: O misiune de aproape două decenii se apropie de sfârşit. Şi cred că aşa cum ne gândim la următorul capitol al relaţiei NATO cu Afganistanul, închidem operaţiunea NATO din Afganistan, dar nu închidem relaţiile NATO cu Afganistanul.

Vom continua să sprijinim această ţară, pentru a reveni în matca ţărilor recunoscute şi active şi predictibile la nivel internaţional. Vom continua să sprijinim structurile de apărare şi de securitate naţională ale Afganistanului, pentru a putea să reziste prin forţele proprii provocărilor.

Modul în care militarii români, unele din cele mai importante contingente de-a lungul celor două decenii de contribuţii la operaţiuna din Afganistan, şi-au făcut datoria, modul în care au apărat drapelul aliat şi drapelul României, modul în care de foarte multe ori, din păcate, au avut de oferit şi de sacrificat lucruri extrem de valoroase nu fac decât să ne uităm cu mândrie, dar şi cu recunoştinţă către militarii noştri.

Şi suntem convinşi că ceea ce au învăţat, inclusiv din punct de vedere al capacităţii de a lupta împreună cu toţi ceilalţi aliaţi din cadrul NATO şi cu foarte mulţi parteneri globali ai NATO în Afganistan, le va fi de folos şi ne va fi de folos odată ce vor reveni acasă. Aprecierile şi recunoştinţa noastră pentru aceşti bravi militari români!

Mădălina Ilinca (reporter): Cât de important este pentru România să aibă în ierarhia NATO a doua cea mai importantă poziţie politico-militară?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Mă onorează, dar nu este o funcţie obţinută cu titlu personal, este reflectarea faptului că aliaţii mai recent sosiţi în cadrul NATO, în ultimii 20 de ani, cresc în influenţă, cresc în capacitatea de a funcţiona la nivelul cel mai înalt.

România joacă la „Liga mare” şi acest lucru este datorat militarilor noştri, celor care au făcut ca numele şi reputaţia României să fie atât de apreciate la Bruxelles şi, într-un fel, sunt şi eu reprezentarea politică a acestei contribuţii.