Restanţieri în lupta anticorupţie

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 februarie 2019, 10:38

Lumea continuă să pice examenul la lupta anticorupție, arată publicaţia El Periodico(Spania). „Indicele de percepție a corupției 2018”, pe care Transparency International îl publică în fiecare an, care a fost publicat marți, dezvăluie incapacitatea majorității țărilor de a controla o problemă care continuă să fie abordată prea lent și care, potrivit acestei organizații, contribuie la criza democrației. Din anul 2012, doar 22 din cele 180 de țări studiate au înregistrat îmbunătățiri semnificative. Spania rămâne pe locul 41, cu 58 de puncte. Indicele indică un scor de la 0 (extrem de corupt) la 100 (foarte transparent), bazat pe percepția experților și directorilor despre gradul de corupție din sectorul public în ceea ce privește mita, deturnarea fondurilor publice, protecția juridică a avertizorilor, accesul societății civile la informații despre probleme publice sau obstacole administrative, printre altele. Pentru aceasta, sunt utilizate 13 surse de date de la 12 instituții independente.

Raportul confirmă faptul că două treimi din țările analizate nu ating 50 de puncte și că media globală este de 43 de puncte. În partea de vârf se află Danemarca (88), care depășește Noua Zeelandă (87) ca țara cu cea mai joasă percepție a corupției și puțin înaintea Finlandei, Suediei și Elveției (85), Norvegiei (84), Olandei (82) și Canadei (81). La coada lumii: Somalia (10), Siria și Sudanul de Sud (13), Yemen și Coreea de Nord (14), dar relativ aproape de Venezuela lui Nicolás Maduro, care, cu 18 puncte, ocupă locul 144 în lume. Potrivit dnei Patricia Moreira, director executiv al Transparency International, concluzia este clară: „corupția subminează democrația și generează un cerc vicios care provoacă deteriorarea instituțiilor democratice, care își pierd progresiv capacitatea de a controla corupția”.

UE, elevul avantajat

Raportul precizează că Europa de Vest și UE reprezintă, din nou, regiunea care înregistrează cele mai multe scoruri cu o medie de 66 de puncte, față de 32 în Africa. 14 dintre cele 20 de țări care conduc clasificarea celor mai puțin corupte sunt țări europene; în comparaţie, de asemenea, se dezvăluie unele regrese. De exemplu, deriva autoritară a lui Viktor Orbán continuă să împingă în jos Ungaria, care a scăzut cu opt puncte în ultimii cinci ani și se situează la 47 (55 în 2012). De asemenea, scad uşor Bulgaria, România, Grecia și Malta care, în urma uciderii jurnalistei de investigație Daphne Caruana, a scandalurilor cu vizele de aur și a dezvăluirilor din Panama Papers, a scăzut la 54 de puncte, la doar patru în spatele Spaniei, care ia o notă mai proastă decât, de exemplu, Polonia, în ciuda derapajului său judiciar. Potrivit autorilor raportului, creșterea mișcărilor populiste obligă la mare atenţie în țări precum Republica Cehă, Austria sau Italia. La nivel mondial, deviza Transparency International este de a continua să monitorizeze și Statele Unite și Brazilia.

EURONEWS (Belgia), îşi începe editorialul despre „cine sunt cei mai buni și cei mai răi din Europa” , în privinţa corupţiei analizate tot în Raportul Transparency International (TI), cu Grecia, arătând că este statul membru UE care a înregistrat cea mai mare cădere în clasamentul anual ce măsoară percepția corupției în întreaga lume.

Ea a căzut cu trei puncte într-un an și este una dintre cele cinci țări ale blocului considerată a fi mai mult coruptă decât onestă.

La cealaltă extremă a spectrului, Danemarca, Finlanda și Suedia sunt considerate a fi țările cel mai puțin corupte, deși toate au pierdut puncte față de acum cinci ani.

„Cum multe instituții democratice sunt în pericol pe tot cuprinsul globului – adesea din cauza unor conducători cu tendințe autoritare ori populiste – trebuie să facem mai mult pentru a consolida mecanismele de echilibru și control și pentru a proteja drepturile cetățenilor”, a declarat Patricia Moreira, directoarea executivă a TI.

DNEVNIK (Bulgaria) arată că în ultimul an, Bulgaria a regresat cu un punct, iar cu rezultate apropiate este Grecia – cu 45 de puncte (o scădere anuală de 3 puncte) şi Ungaria – cu 46 de puncte (o scădere de 8 puncte în ultimii opt ani). Ungaria şi Malta înregistrează cel mai mare regres în ultimii ani, se adaugă în raport.

Bulgaria şi România (locul 61 şi 47 de puncte) înregistrează un anumit progres în ultimii ani, se arată în document, însă se subliniază că în Bulgaria, anul trecut, a fost un „serios scandal de corupţie”. Se adaugă că, în pofida monitorizării Comisiei Europene pe MCV, Bulgaria şi România dau dovadă de „progrese mici” în reformarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei.

În Bulgaria, mulţi cetăţeni nu au încredere în instituţiile politice şi nu se simt bine reprezentaţi. Supravegherea privind finanţarea partidelor este limitată şi în ţară lipsesc mijloacele de informare în masă independente şi transparente, se adaugă în text. Deseori rămâne necunoscut cine deţine un anumit mijloc de informare în masă,multe ziare sunt dependente financiar de reclama de la stat, iar acest lucru poate avea influenţă asupra activităţii acestora şi să se reflecte asupra criticilor pe care altfel le-ar aplica puterii guvernamentale, se arată în analiză.

Viorel Hrebenciuc, achitat pentru mărturie mincinoasă

Publicat de Mihaela Costache, 11 aprilie 2017, 12:30

Fostul deputat Viorel Hrebenciuc a fost achitat luni de Judecătoria Sectorului 1 pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, el fiind acuzat de procurori că a dat declarații nesincere în dosarul „Mită la PSD”, în care au fost condamnați omul de afaceri Ioan Niculae și fostul președinte al CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu.

Decizia instanței nu este însă definitivă și poate fi atacată cu apel.

Dosarul a fost deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 în urma unei plângeri depuse de omul de afaceri Ioan Niculae. Acesta l-a reclamat pe Hrebenciuc că ar fi făcut declarații false în dosarul „Mită la PSD” privind finanțarea campaniei electorale a candidatului PSD la alegerile prezidențiale din 2009 — Mircea Geoană.

Potrivit Parchetului, la data de 25 octombrie 2011, Viorel Hrebenciuc a fost audiat la DNA în calitate de martor în dosarul „Mită la PSD”, însă el a făcut declarații nesincere.

De asemenea, el a dat declarații nesincere și în iunie 2013, când a fost audiat ca martor în același dosar la Judecătoria Sectorului 1. Consecința a fost că Ioan Niculae a fost achitat de instanța de fond.

„Ca urmare și a faptului că numitul Hrebenciuc Viorel nu a spus adevărul în legătură cu aspectele pentru probarea cărora a fost audiat în calitate de martor, privind fapta săvârșită de numitul Ioan Niculae, Judecătoria Sectorului 1 București a dispus achitarea inculpaților Ioan Niculae, Bunea Stancu Gheorghe, Teodorescu Gheorghe și Bărac Viorel”, arată procurorii.

Ulterior, la data de 19 martie 2015, Viorel Hrebenciuc a fost audiat din nou în calitate de martor la Curtea de Apel București, moment în care a dat declarații sincere. De data aceasta, Ioan Niculae a fost condamnat definitiv la 2 ani și 6 luni închisoare cu executare, iar fostul președinte al Consiliului Județean Brăila Gheorghe Bunea Stancu a primit 3 ani închisoare cu executare.

În martie 2015, Viorel Hrebenciuc declara la Curtea de Apel București că de finanțarea campaniei electorale s-au ocupat Mircea Geoană și apropiații acestuia — Ionuț Costea și Ion Bazac.

„În acest context, Geoană m-a trimis personal la Niculae pentru a-l ruga să contribuie la finanțarea campaniei. Nu a vrut să discute cu Costea. S-a întâlnit cu Niculae, l-a rugat în numele lui Geoană și să plătească niște sondaje la INSOMAR. Niculae a fost de acord. A discutat cu Teodorescu. Ulterior, am aflat că între Interagro și INSOMAR s-a încheiat un contract privind situația construcțiilor în România. Plata s-a făcut pentru sondajele de opinie ale lui Geoană”, declara atunci Hrebenciuc.

Tot atunci, Hrebenciuc spunea că Mircea Geoană l-a trimis la Ioan Niculae pentru a discuta despre finanțarea campaniei electorale.

„Nu pot preciza dacă Geoană m-a trimis la Niculae pentru o finanțare legală sau nelegală. În principiu era legală. Niculae a vrut să facă plata prin bancă. Eu discutam cu alți finanțatori doar când eram trimis”, mai arăta Hrebenciuc.

(Agerpres/FOTO arhivă cotidianul.ro)

Și cel care dă mită e vinovat!

Publicat de Mihaela Costache, 8 octombrie 2015, 14:30

De obicei, atunci când vine vorba despre scandaluri de corupție, ne îndreptăm atenția asupra persoanelor care dețin functii în administrația publică, centrală sau locală, și care au luat mită sau care au fost implicate în traficul de influență.

Să nu uităm, însă, că orice infracțiune de corupție implică două părți, persoana coruptă, care, în schimbul unor foloase necuvenite, face sau nu face ceva în legătură cu atribuțiile sale de serviciu, în avantajul corupătorului, al celui care dă mită. De asemenea, trebuie bine ştiut că legea română incriminează şi fapta celui care oferă mita, acesta fiind considerat la fel de vinovat cu cel care ia această mită.

Având toate acestea în minte, să ne întoarcem la cazurile de corupție care au zguduit administrația publică locală a Bucureștiului, în ultima vreme.

Primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, este acuzat de procurorii anticorupție că ar fi creat, la nivelul primăriei pe care o conducea, un sistem prin care agenții economici care aveau contracte cu autoritatea locală trebuiau să plătească un comision. Cei care nu plăteau comisioanele, nu mai aveau acces la contracte cu Primăria Sectorului 5. Același lucru l-ar fi făcut, potrivit procurorilor, și primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, și primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu. Desigur, în aceste fapte ar fi implicați și consilieri locali și municipali și funcționari din cadrul celor trei primării, susțin procurorii.

Ei bine, toate aceste fapte de corupție, care implică adevărate rețele organizate formate din funcționari publici, după cum reiese din referatele întocmite de către procurorii anticorupție, implică, de cealaltă parte, agenți economici privați care au fost dispuși să facă acest joc, să plătească respectivele comisioane, adică mita, pentru a obține contractele. Și lucrurile au mers așa ani și ani la rând, fără ca agenții economici să reclame organelor specializate ale statului sau în mod public faptul că sunt obligați să plătească sume mari de bani drept comisioane pentru obtinerea contractelor.

Totul a ieșit la lumină abia atunci când au intervenit procurorii anticorupție sau când respectivii agenți economici au fost „strânși cu ușa” de FISC, pentru anumite infracțiuni economice.

Această complicitate de lungă durată între funcționarii corupți și afaceriști la fel de corupți poate ar trebui să ne facă să ne gândim că este ceva în neregulă și cu mediul privat de afaceri. De ce, oare, nu au demascat reprezentanții acestuia corupția? De ce nu au reclamat public faptul că li se cere mită, la nivelul unor autorități locale? Și, mai ales, ce garanție avem că această „simbioză” corupți-corupători nu se va relua, cu alți actori implicați?

Elena Udrea, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Publicat de Mihaela Costache, 4 august 2015, 15:10

Fostul ministru Elena Udrea s-a prezentat marţi în fața magistraților de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru un nou termen al dosarului ‘Gala Bute’. Elena Udrea este judecată pentru fapte de corupţie.

Elena Udrea a fost trimisă în judecată pe 21 aprilie în dosarul ‘Gala Bute’, fiind acuzată de săvârşirea a trei infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

În dosar au mai fost deferiţi justiţiei şi fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu – administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, Ştefan Lungu – fost consilier al Elenei Udrea, Gheorghe Nastasia – fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ana Maria Topoliceanu – fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, Dragoş Marius Botoroagă – administratorul unei firme.

Potrivit DNA, Udrea ar fi coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul condus atunci de Elena Udrea.

Elena Udrea, Rudel Obreja şi Tudor Breazu au primit arest la domiciliu în acest dosar, iar Gheorghe Nastasia şi Ştefan Lungu au control judiciar.

Marți, la intrarea în sediul instanţei, Udrea nu a dorit să facă declaraţii presei.

Tribunalul Arad a dat o nouă sentinţă în dosarele în care mai mulţi primari din judeţul Caraş-Severin, sunt acuzaţi de luare de mită şi fraudarea fondurilor destinate refacerii pajiştilor.

Publicat de Gabriela Moise, 27 iunie 2014, 09:39

Astfel, primarul din Grădinari, Ion Moşoarcă a fost condamnat la trei ani de închisoare. Acesta a primit 15.000 lei pentru falsificarea unei note justificative pentru atribuirea unor lucrări de îndepărtare a vegetaţiei. Romică Anculia, fostul şef al APIA Caraş-Severin a fost condamnat în acest dosar la un an şi şase luni cu executare, acesta recunoscându-şi faptele. Primarul din Forotic, Ion Stoia a primit trei ani de închisoare, iar primarul din Slatina Timiş, Gheorghe Roma a fost achitat. Sentinţele nu sunt definitive, putând fi atacate cu apel.