Documente și monede, descoperite în Biserica Reformată Fortificată din Sfântu Gheorghe!

Publicat de Andra Radu, 30 octombrie 2020, 17:00 / actualizat: 30 octombrie 2020, 18:24

Biserica Reformată Fortificată din Sfântu Gheorghe a fost reabilitată cu sprijinul autorităţilor locale. În timpul lucrărilor au fost descoperite câteva monede şi documente importate pentru istoria urbei.

„S-au încheiat lucrările de restaurare a clădirii, turnului, zidului şi bastioanelor Bisericii Reformate Fortificate, în prezent se lucrează la designul ambiental, aşezarea bordurilor şi a scărilor, la modernizarea capelei mortuare şi a clădirii fostei şcoli germane. În martie, odată cu renovarea turlei s-a îndepărtat şi globul din cupru al acesteia, în interiorul căruia s-au găsit acte şi monede importante”, a scris primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, pe pagina sa de socializare.

În timpul lucrărilor de renovare a turnului bisericii au fost descoperite mai multe monede şi documente datând din secolele XVII şi XVIII, printre care şi o piesă emisă de oraşul Braşov în anul 1613.

„În timpul lucrărilor au fost găsite cinci documente şi patru monede, care au fost identificate de către specialistul heraldic Szekeres Attila. Documentele includ o scurtă descriere a construcţiei noului turn, o listă a proprietarilor oraşului, o listă a conducătorilor oraşului şi şefilor bisericii, dar şi o declaraţie a sprijinului financiar acordat pentru aurirea sferei turnului.

Documentele provin de la pastorul Gödri Ferenc, bunicul regretatului primar din Sfântu Gheorghe, Gödri Ferenc. Al cincilea document provine de la fostul pastor Vásárhelyi János din 1761, care coincide cu momentele construcţiei turnului din acea perioadă. Monedele includ o piesă emisă de oraşul Braşov în 1613, o monedă din cupru de 10 poli emisă de Rákóczi Ferenc al II-lea în 1705, 6 monede de argint emise de împăratul Francisc al II-lea în 1795, dar şi un ban de argint emis de Episcopul Károly al III-lea în 1707”, se arată pe pagina de internet a Primăriei Sfântu Gheorghe.

Rezerva de aur a României

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 aprilie 2019, 13:32

Luni, 01.04.2019, Senatul a adoptat, proiectul de lege privind repatrierea rezervei de aur a României şi urmează a fi supus la vot în Camera Deputaților care este for decizional.

Acest proiect, inițiat de liderul PSD Liviu Dragnea și de senatorul Șerban Nicolae, a stârnit controverse şi a ridicat multe semne de întrebare în rândul analiștilor financiari, politicieni și bancheri.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, spunea că, după cel de-al Doilea Război Mondial, rezerva de aur a României a fost ținută la Banca Angliei și că „nici Ceaușescu, nici Dej n-au adus acasă aurul din străinătate. Nicolae Ceaușescu, din 1965 până în anii 1980, a fost preocupat să transfere continuu aur în marile centre financiare”.

Cantitatea de aur a fluctuat însă în perioda imediat de după război (de la 72,4 tone, în 1957, la doar 7,2 tone în 1952) fiindcă aurul a fost folosit la stingerea obligațiilor externe, dar rezerva a fost treptat refăcută, astfel încât în 1965, aurul din străinătate reprezenta 24,7 tone, iar în 1971 – 44,9 tone.

În anii 80 s-au complicat lucrurile din cauza dorinței lui Ceaușescu de a stinge datoria externă, astfel că, potrivit lui Adrian Vasilescu, „în 1986 nu a mai rămas în străinătate niciun gram de aur”, iar în tezaurul din țară mai erau doar puțin peste 42 de tone. „Din dispoziția lui Ceaușescu, BNR a mai cumpărat până în 1989, încă 17,6 tone de aur”, a mai precizat Vasilescu.

Potrivit unei informări recente a Băncii Naționale a României, la 31 martie 2019, rezerva de aur a României se menține la 103,7 tone, iar valoarea acesteia, în condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, se ridică la 3,835 miliarde de euro.

În total, rezervele internaționale ale României, care înseamnă atât valutele, cât și aurul, se ridică la aproape 36,4 miliarde de euro.

La Banca Angliei se află circa 60% din rezerva de aur (61 de tone), iar Banca Națională a României plătește 309.000 de lei pentru păstrarea aurului la Londra, potrivit Raportului pe 2017 al BNR, ceea ce echivalează cu aproape 66.000 de euro anual.

Pentru aducerea aurului în România, cea mai sigură cale de transport este cea a aerului – pentru transportul pe mare sau pe roți, durata transportului, dar mai ales riscurile legate de siguranță fiind mult mai mari.

Fiindcă este vorba de o cantitate însemnată de aur, pentru a elimina din riscuri, cel mai probabil transportul s-ar putea face în tranșe mai mici, posibil de circa 10-20 de tone fiecare, pe o perioadă mai îndelungată de timp, au declarat pentru Europa Liberă surse din piața asigurărilor, care au dorit să își păstreze anonimatul.

„Dacă aduci toate cele 56 de tone dintr-o dată, s-ar bloca jumătate din București din cauza măsurilor de securitate aferente acestui transfer de la aeroport până la BNR”, au explicat sursele noastre.

Practic, acest lucru înseamnă asigurarea transportului de la Banca Angliei la aeroport, cu forțe de securitate locale, cu mașini blindate care să protejeze transportul, cu personal care să încarce și să descarce conținutul mașinilor.

Apoi ar urma ca aurul să fie trimis cu o cursă aeriană specială până la București și, în cele din urmă, de la București până la sediul BNR, cu un alt transport securizat. Cel mai probabil, BNR este cea care va plăti asigurarea transportului, cerută de asigurători.

Potrivit surselor Europei Libere, doar polița de asigurare a transportului ar varia între 500.000 și 1,5 milioane de euro, care depinde de mai mulți factori, printre care și modul cum se face transportul sau cine face transportul pe toate cele trei segmente – rutier, de la Banca Angliei la aeroport, apoi aerian – cursa Londra-București și din nou rutier, de la aeroport la Banca Națională.

Dacă luăm în calcul valoarea maximă a poliței de asigurare ar reprezenta 23 de ani de chirie la Banca Angliei.

În plus, la această sumă se adaugă și cheltuielile operaționale, reprezentând costul efectiv al transportului, greu de estimat în acest moment.

La toate acestea ar trebui, ulterior, să se adauge și costul de asigurare al aurului în România, dar și al celui cu oamenii care să aibă grijă de cantitatea de aur.

„Atunci când se ia o astfel de decizie se face o analiză de cost, inclusiv ce se întâmplă în caz de război sau atac terorist (…) Și e un cost în plus pentru statul român, care trebuie să asigure acest bun”, au mai argumentat sursele Europei Libere, atrăgând totodată atenția că, cel mai probabil, în costul anual pe care îl plătește BNR pentru depozitarea aurului la Banca Angliei intră și garanțiile de securitate și asigurare, iar acestea trebuie să fie aceleași și în momentul în care aurul ar urma să fie ținut în România.

Marți, la BNR, are loc ședința Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară, unde ar urma să se dea un aviz și pe problema referitoare la repatrierea rezervei de aur în România.

În prezent, din totalul de 103,7 tone, circa 60% (61 de tone) se află depozitate la Banca Angliei, dar instituția sub tutela căreia se află rezerva este Banca Națională a României.

Potrivit proiectului de lege inițiat de social-democrați, BNR ar urma să aducă în România tot aurul din rezervele aflate în afara țării, cu excepția a 5%. Iar condiția pentru ca cele cinci procente din rezerva de aur să rămână în afara țării este ca aurul să fie investit în scopul obținerii de venituri.

Totuși, specialiștii BNR și cei din lumea finanțelor atrăgeau atenția, încă din momentul în care acest proiect de lege a fost trimis la comisile de specialitate din Senat, că operațiunile cu aur sunt riscante.

După cum explica anterior, pentru Europa Liberă, analistul financiar Dragoș Cabat, băncile centrale nu au ca scop să facă profit din aceste rezerve internaționale, care includ, nu doar aurul, ci și valute precum euro, dolari, lire sterline sau alte monede: „ele sunt o garanție a faptului că banca centrală și țara respectivă au niște sume cu care să își poată garanta obligațiile de plată pe care le are față de alte țări, iar, în felul acesta, partenerii săi au încredere că acest aur chiar există”.

Noi bancnote şi monede, puse în circulaţie de la 1 ianuarie 2018

Publicat de adinaiftime, 26 decembrie 2017, 11:40

Banca Naţională va lansa, în circulaţie, de la 1 ianuarie 2018, bancnote şi monede cu noua stemă a ţării, care vor circula în paralel cu cele existente în prezent.

În noua stemă, Acvila are o coroană pe cap.

Noile bancnote şi monede vor fi puse în circulaţie eşalonat, în funcţie de nevoile reale de monedă.

Noile bancnote vor avea înscrisă pe avers şi data de 1 ianuarie 2018.

Toate celelalte elemente grafice şi de siguranţă vor fi identice cu cele ale bancnotele aflate deja în circulaţie, se precizează într-un comunicat al BNR.

Monede antice furate din cetatea dacică Luncani, recuperate din Cehia

Publicat de adinaiftime, 13 iunie 2017, 18:00

Patru monede dacice şi romane, din argint şi bronz, au fost recuperate de poliţiştii hunedoreni în urma unei acţiuni desfăşurate în Republica Cehă. Oamenii legii susţin că acestea ar fi fost furate în urma unor săpături neautorizate efectuate în cetatea dacică de la Luncani, din Munţii Orăştiei.

De comiterea acestor fapte sunt bănuiţi patru cetăţeni cehi care ar fi comis faptele în anul 2015. Conform specialiştilor, monedele ar face parte din patrimoniul cultural naţional şi au fost evaluate la 2.000 de euro.

Acţiunea poliţiştilor s-a desfăşurat în cadrul unui dosar penal, aflat în supravegherea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în care se fac cercetări pentru comiterea infracţiunii de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic fără autorizaţie, furt calificat, distrugere şi efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile arheologice, în absenţa certificatului de descărcare de sarcină arheologică.

În aceeaşi cauză, anul trecut, au fost efectuate percheziţii în Cehia şi ar fi fost recuperate şi alte tezaure monetare şi bunuri arheologice sustrase şi exportate ilegal de către cei patru.

Orice bănuț contează, nu risipi monedele!

Publicat de Mihaela Costache, 13 septembrie 2015, 17:16

Donează un ban și ajută la construirea un spital!Aşa se strâng fondurile pentru construirea primului spital oncologic pentru copii.

Asociația 1leu.org a organizat în acest weekend, pentru a doua oară campania de strângere de fonduri la ieșirea de la stația de metrou Constantin Brâncoveanu chiar lângă Parcul „Lumea Copiilor” din Bucureşti.

Bucureștenii au fost provocați să doneze marunțișul de prin casă, iar până acum s-au adunat aproximativ 1000 de kilograme de monede, transformati în lei asta înseamnă aproximativ 200.000, bani destinați sutelor de copii diagnosticaţi anual cu o formă sau alta de cancer.

Dacă fiecare român ar dona un leu o dată la nouă luni, în trei ani s-ar strânge banii necesari pentru a construi primul spital oncologic dedicat exclusiv copiilor din România.
Este calculul făcut de Alex Zamfir, tânărul care a lansat această campanie.

Alex a declarat pentru Bucuresti FM că „fiecare bănuţ care vine ne aduce mai aproape de cei 80 de milioane de lei care ne trebuie pentru a construi şi a dota acest spital pentru copiii bolnavi de cancer.”

În vară, în numai o jumătate de zi, voluntarii au cântărit câteva sute de kilograme de monede. Saci întregi au venit din mai multe oraşe din ţară, unde oamenii au pus mână de la mână ca să ajute copiii bolnavi.

Prima strângere de fonduri a fost în luna iunie, atunci când iniţiatorii proiectului au strâns o tonă de monede, deşi se aşteptau la doar 100 de kilograme.

Cei care vor să doneze bani pentru spitalul de copii mai pot merge până la ora 18:00 la intrarea în Orăşelul Copiilor, lângă staţia de metrou Constantin Brâncoveanu.

Bucurestenii s-au mobilizat si astazi exemplar si au donat monede pentru construirea primul spital oncologic pentru copii.

Pentru construirea si dotarea primului centru medical independent, de oncologie si hematologie pediatrica din Romania este de nevoie insa de 80 de milioane de lei.
Organizatia si-a propus sa stranga in acest weekend doua tone de monde, dupa ce, in vara, a adunat o tona de banuti in numai o zi. insert alex
Si pentru ca fiecare banut aduce asociatia mai aproape de cei 80 de milioane de lei – bani necesari construirii spitalului – oamenii s-au mobilizat exemplar insert oameni

Asociatia 1 Leu desfasoara si alte evenimente de strangere de fonduri pentru construirea spitalului.
Este vorba despre crosurile care sunt organizate lunar.
Bucurestifm sustine acest proiect.

Cel mai mare tezaur monetar geto-dacic din România a fost descoperit în comuna suceveană Cacica

Publicat de Stefania Grigore, 6 august 2014, 09:33

Este vorba despre peste 300 de monede vechi din argint brut, găsite de un bărbat din localitate cu ajutorul unui detector de metale.

Consilierul Direcţiei pentru Cultură Suceava, Viorel Blănaru, spune că tezaurul a fost predat instituţiei, iar după ce va fi restaurat va intra în patrimoniul Muzeului Bucovinei.
Viorel Blănaru mai spune că acest tip de monede descoperite la Cacica, în județul Suceava sunt unice în regiune.