Persoanele care îngrijesc bolnavi de cancer vor putea cere de mâine concediu medical de 45 de zile, potrivit unei legi publicate în Monitorul Oficial. Documentul răspunde cerințelor planului european menit să asigure o viaţă mai bună celor care suferă de boli oncologice.
Până acum, legislaţia prevedea indemnizaţii şi concedii medicale doar pentru îngrijirea unui minor bolnav de cancer.
Noile măsuri asigură condiţii similare şi pentru aparţinătorii bolnavilor de peste 18 ani care au afecţiuni oncologice. Aceste drepturi vor fi acordate pentru cel mult 45 de zile pe an, iar indemnizaţia pentru îngrijirea pacientului este de 85% din salariul brut.
Potrivit legii, din 2023 vor fi asigurate şi şedinţe gratuite de evaluare şi consiliere psihologică, atât bolnavilor, cât şi celor care îi însoţesc la tratament sau intervenţii chirurgicale.
Cei cu afecţiuni de auz şi de vorbire la prezentarea la spital vor avea dreptul şi la un interpret autorizat în limbajul mimico-gestual.
Concediul pentru îngrijirea bolnavilor de cancer va fi acordat doar dacă salariaţii au lucrat cel puţin jumătate de an în ultimele 12 luni.
Consiliul Naţional al Elevilor condamnă modificarea pragului mediei pentru bursa de merit de la 8,50 la 9,50, printr-un ordin de aprobare a criteriilor generale de acordare a burselor publicat în Monitorul Oficial.
„Ministerul Educaţiei tocmai ce a decis să priveze zeci de mii de elevi de dreptul la educaţie, printr-un masacru al burselor şcolare, care se vor acorda pentru un număr mult mai mic de beneficiari, sub pretextul creşterii mediilor ca urmare a şcolii online. (…) Consiliul Naţional al Elevilor condamnă cu fermitate o astfel de modificare iresponsabilă şi inechitabilă şi solicită Ministerului Educaţiei să revină de urgenţă asupra deciziei în perioada imediat următoare, înainte de începerea semestrului al II-lea”, se arată într-un comunicat al Consiliului Naţional al Elevilor.
Organizaţia solicită, totodată, ca noile criterii generale de acordare a burselor să poată fi aplicate începând cu anul şcolar 2022-2023, în aşa fel încât să fie evitată o destabilizare a întregului proces, precum şi reluarea discuţiilor alături de partenerii de dialog social cu privire la modificările care trebuie aduse criteriilor folosite în momentul actual.
Nu este exclusă posibilitatea declanşării unor proteste la nivel naţional dacă Ministerul Educaţiei nu va reveni asupra deciziei.
„Nu este posibil ca Ministerul Educaţiei să ignore fără scrupule nevoile elevilor din România: mărirea mediilor reprezintă un total dezinteres al decidenţilor în raport cu nevoile reale ale elevilor! De aceea, dacă situaţia nu va fi remediată în cel mai scurt timp, anunţăm declanşarea unor proteste generale în toată ţara, împotriva criteriilor abuzive de acordare a burselor”, a declarat Silviu Morcan, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, citat în comunicat.
Ordinul ministrului Educaţiei privind organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de Bacalaureat 2022 a fost publicat în Monitorul Oficial. Conform calendarului de desfăşurare, înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen are loc în perioada 23 – 27 mai 2022.
Între 6 şi 8 iunie este programată evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română.
Pe 8 şi 9 iunie este programată evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă. Pe 9 – 10 iunie – evaluarea competenţelor digitale.
Între 13 şi 15 iunie va avea loc evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională.
Examenele scrise încep pe data de 20 iunie cu Limba şi literatura română, urmată pe 21 iunie de Proba obligatorie a profilului, 22 iunie – Proba la alegere a profilului şi specializării şi 23 iunie – Limba şi literatura maternă.
Pe 27 iunie este programată afişarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor în intervalul orar 12:00 – 18:00. Rezultatele finale vor fi afişate pe 1 iulie 2022.
A doua sesiune de examen începe în iulie, în perioada 18 – 25 iulie 2022 fiind programată înscrierea candidaţilor, inclusiv a celor care au promovat examenele de corigenţe.
Pe 16 august 2022 va avea loc proba scrisă de Limba şi literatura română, 17 august – Proba obligatorie a profilului, 18 august – Proba la alegere a profilului şi specializării şi pe 19 august – Limba şi literatura maternă.
În zilele de 22 şi 23 august este programată evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, 24 august – evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, 25 august – evaluarea competenţelor digitale, iar între 26 şi 29 august – evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională.
Primele rezultate din sesiunea a doua vor fi afişate pe 31 august 2022 (până la ora 12:00), tot în aceeaşi zi urmând a avea loc şi depunerea contestaţiilor. Rezultatele finale la sesiunea a doua a examenului de Bacalaureat 2022 vor fi afişate pe 3 septembrie.
Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava (USV) a anunţat, sâmbătă, că a fost publicată în Monitorul Oficial hotărârea de guvern privind înfiinţarea Facultăţii de Medicină şi Ştiinţe Biologice, anul universitar 2021-2022 urmând să aibă a 11-a facultate care îşi va începe activitatea.
În prima fază, noua facultate va funcţiona cu şapte programe de studiu, şase la nivel de licenţă şi unul la nivel de masterat.
Este vorba despre Nutriţie şi dietetică, Balneofiziokinetoterapie şi recuperare, Asistenţă medicală generală, Tehnică dentară, Biologie şi Biochimie şi, respectiv, Nutriţie şi recuperare medicală – program de masterat în domeniul Medicină.
În perioada următoare, universitatea îşi va continua politica de dezvoltare a noii facultăţi, atât în ceea ce priveşte atragerea unei resurse umane de înaltă calificare, care să se alăture celei deja existente, cât şi în direcţia construirii clădirii care să deservească facultatea, în paralel cu iniţierea demersurilor privind înfiinţarea unui program de studiu de Medicină generală.
Alexandru Dina (realizator): Interviul este mai degrabă un documentar despre toate imnurile de stat ale istoriei României de după abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza și venirea în țară a lui Carol I, mai întâi ca domnitor și apoi ca rege.
Am ales din arhiva redacției Ora Armatei un interviu cu muzicologul și compozitorul Viorel Cozma, veteran de război, personalitate, marcantă a lumii muzicale a secolului XX, care a făcut parte din toate comisiile de specialitate care au propus către autorități variantele posibile ale imnului de stat.
Interviul a fost realizat de Alina Crișan, de la publicația săptămânală a Armatei Observatorul Militar.
Viorel Cozma:La vremea aceea, nu prea aveam noi foarte mulți compozitori care puteau să scrie. Cei care ştiau note erau puțini, iar, în general, instrumentiștii și șefii de muzică militară erau aduși de peste hotare; și ăștia aveau un mare avantaj, nu putea să fi descifrat de generalii, de ăia de la armată, pentru că nu știau să cânte notaţia psaltică.
Ăia ştiau să cânte numai popii. Când s-a terminat concursul, au zis domnule nu îi zicem imn național, îi zicem imn la domnitor și steag, și a apărut ideea unui cântec de câte ori se ridică steagul național – facem și noi astăzi – se cântă imnul, și atunci i-a zis imn la domnitor și steag; şi se face primul concurs național, în 1862, după care se dă un ordin de zi pe toată oastea, numărul 20, din 22 ianuarie 1862 și se publică rezultatul în Monitorul Oficial.
Pe locul I există Marșul triumfal al primirii steagului și măririi sale prințului domnitor. Este compus de Eduard Hübsc, la locul II ”Zorile cu rugăciunea” – ăsta era un imn care se cânta la înmormântarea ostașilor, la înmormântarea asta și care se păstrează când apare după marele război de uniune din 1918, Imnul Eroului Necunoscut.
În sfârşit, al treilea a fost un marș destinat la primirea oricărui şef de drept, compus de Pascu Purcărea, care a fost sub- șeful al muzicii militare și care a scris un imn în numele guvernului.
L-am descoperit eu la Arhivele Statului acum 30, 40 de ani, nu mai țin minte. Cȃnd m-am dus, era chiar partitura lui Pascu Purcărea, „Ȋn numele guvernului”, am luat partitura, am dat-o la copiat, am vorbit cu șeful Inspectoratului Muzicilor Armate, l-am pus în… ăsta și a intrat în repertoriu și se cântă și acuma la toate parăzile și are un mare avantaj: este inspirat din muzica populară.
Şeful de muzică era român. Ȋl chema Pascu Purcărea. Nu era Franz Joseph, nu era Eduard Hübsc, nu era Jalowitski, deci era romȃnaşul nostru, cioban de-al nostru. Cȃnd l-au adus pe regele Carol I, regele Carol a spus, zice: și ce Imn cântați?
Cȃntăm „Imnul la domnitor – adică la dumneata şi la steag”, dacă apari dumneata, îl cȃntăm, dacă apare să tragă steagul, cȃntăm. ”A! Nu!” – zice. Ȋn 1881, cȃnd s-a decretat regalitatea în România, Imnul de Stat a devenit imnul de la 1862 – ”la domnitor și steag” – ca muzică, iar ca text a pus domnul Vasile Alecsandri textul „Trăiască regele!”.
Acesta a fost imnul oficial sau Imnul Național al României de la 1881 până când vin comuniștii la putere, după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1947. ‘47, comuniștii au spus: „A plecat regele”.
La 30 decembrie ’47 România nu mai e „Vom cânta pentru tron și pentru rege”, cum este textul, trebuie sa facem imn nou. Şi atunci a apărut primul imn național în 1947, „Zdrobite cătușe”, muzica scrisă de Matei Socor, membru al Partidului Comunist Român, închis în ilegalitate, mare dirijor la Radiodifuziune, era și director pe la Radio… îl făceau.
El scrie imnul „Zdrobite cătușe” se numea. Un imn foarte greu de cântat. Eu eram dirijor de cor pe vremea aceea, în tinerețe. Când le spuneam coriștilor: Dragii mei, îmi pare foarte rău, dar la concertul de după-masă trebuie să cântăm „Zdrobite cătușe” – Aoleu, maestre, dar…. Dragă, nu se poate, îl facem, ăsta este, îl cântăm cum putem. Al treilea imn a apărut tot de domnul Matei Socor, „Te slăvim, Românie”, cu text de Eugen Frunză și Dan Deșliu, în 1953, în ziua de 23 august.
Şi ăsta a fost al treilea imn oficial. „Te slăvim, Românie, pământ părintesc / Mândre plaiuri sub cerul tău pașnic rodesc / E zdrobit al trecutului jug blestemat / Nu zadarnic, străbunii eroi au luptat / Astăzi noi împlinim visul lor minunat”. Şi refrenul era: „Puternică, liberă, / Pe soartă stăpână / Trăiască Republica Populară Română”.
Vine Ceaușescu la putere, se schimbă sistemul social și România devine țară socialistă. Ceaușescu, în clipa aceea, îi dă ordin Uniunii Compozitorilor: Faceți o comisie de imn național, ca să facem un imn pe text socialist, să vorbească de România socialistă. Eu eram Prâslea, cel mai tânăr.
M-am trezit băgat în această comisie a imnului de stat. S-au certat toți în juriu, că așa era normal, să ne certăm. Bineînțeles că eu nu aveam niciun cuvânt de spus, că eram puști. Ce să vorbesc eu cu marii maeștri ai muzicii românești? Şi bineînțeles, după ce ne-am certat de ne-am rupt, n-am făcut mare scofală și ne-am decis că tot mai bine este să ne gândim la o soluție, că dacă nu punem o lucrare a unui compozitor contemporan, să ne gândim la o piesă din trecutul patriotic al muzicii românești.
Şi bineînțeles, eu scrisesem atunci, în 1953, la Centenarul lui Ciprian Porumbescu, opereta „Lăsaţi-mă să cânt”. Şi zice: Viorele, păi tu gândeşte-te de o piesă de-a lui Ciprian Porumbescu, care să poată să… Zic: dragă, Porumbescu am cântat toți și se cântă dinainte de Independența de la 1877, ”Pe al nostru steag”. A… ăsta este! Gata!” Şi ne-am dus și i-am spus lui Ceaușescu, toată comisia, că muzica contemporană nu a reușit să întrunească unanimitate, dar, cum imnul nu este o chestie ocazională, se schimbă după un… ăsta, hai să găsim ăsta.
Şi bineînțeles, am zis că cea mai cunoscută melodie, ușoară, se cântă ușor, este cu un ambitus mic, poate să-l cânte și copiii de școală, poate să-l cânte și corurile academice, poate să-l cânte și marile formații profesioniste și tot și să se adopte imnul respectiv. Ceaușescu bineînțeles că a acceptat formula și în 1975 am preluat noua versiune, ”Pe al nostru steag”.
Bineînțeles că melodia răsuna și ca semn de dimineață la deschiderea radioului, de câte ori se deschidea postul se auzea totdeauna imnul. Imnul ăsta s-a impus, dar prin Decretul-lege Nr 33 din 29 octombrie 1977, la melodia respectivă, ”Tricolorul” i s-a adăugat o serie de strofe care trebuiau să fie în legătură cu evenimentul politic al partidului clasei muncitoare și era ”Azi partidul ne unește/ Şi plaiul românesc/ Socialismul se clătește/ Prin elan muncitoresc”.
Noi nu am avut, cum să spun, cuvânt de spus. Nu am știut cine a fost autorul acestor două strofe, cu partidul și cu socialismul și am aflat, dar după moartea lui, că textul a fost făcut de Ceaușescu.
În clipa când am început să-l cântăm, ăsta nefiind muzician, noi acolo ne izbeam de un text: ”Cel viteaz cu un vechi renume” ne loveam mereu că nu se potrivea cu muzica. Și a trebuit să îi spunem, dar a fost foarte greu să-i explicăm că trebuie să dea un nou decret și să schimbe textul, că nu cad bine silabele respective și bineînțeles în 1977, în presă, pe data de 18 noiembrie 1977, s-a dat o altă formă textului respectiv și imnul de stat al României a fost cântecul lui Ciprian Porumbescu, cântecul Tricolorului, dar cu strofele vechi.
După ’90 s-a ridicat din nou problema unui imn care să corespundă momentului de libertate națională. Nu mai era România socialistă, nu mai era Partid Comunist și, bineînțeles, o comisie nouă și gândiți-vă ce să facem; și atunci ne-am gândit că ar fi bine să apelăm la o melodie pe care o cântau revoluționarii de la ’48, cu ‘Deșteaptă-te române’.
Şi s-a luat textul lui Andrei Mureșanu, dintr-o revistă din 1848 și a spus ‘domnule, pe ce melodie să punem?’ ‘Păi, punem pe una pe care o știe toată lumea și pe care o cântă toți popii’, pentru că era făcută de un popă răspopit Anton Pann; și pe o veche melodie a lui Anton Pann de la 1830 şi ceva, care se cânta și în timpul Revoluției de la ’48 s-a ajuns la acest compromis, s-a pus textul respectiv a lui Andrei Mureșanu ‘Deșteaptă-te române’ și pe melodia lui Anton Pann și a decretat melodia imnului de stat.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Adrian Gîtman(realizator rubrică): A fost publicată în Monitorul Oficial legea numărul 115 din acest an pentru modificarea și completarea legii numărul 270 din 2015 privind statutul rezerviștilor voluntari.
Actul normativ armonizează unele aspecte ale acestui domeniu în vederea creșterii atractivității serviciului militar în calitate de rezervist voluntar.
Astfel, a crescut cuantumul remuneraţiei acordate în perioada în care rezerviștii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni de la 10 la 30 la sută din solda de funcție, la care se adaugă solda gradului deținut.
Au fost eliminate obligativitatea restituirii cheltuielilor aferente pentru recrutarea și selecția rezerviștilor voluntarii în situația nesemnării contractului și obligativitatea înștiințării unității cu care este încheiat contractul privitor la părăsirea localității pentru o perioadă mai mare de 48 de ore.
Pe de altă parte a fost introdusă obligativitatea angajatorului de a menține raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor care au semnat contract pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de rezervist voluntar.
Pentru anul 2021 sunt disponibile 775 de locuri de rezerviști voluntari, maiștrii militari, subofițeri gradați și soldați.
Setul de măsuri implementate și ce înseamnă acestea în viața de zi cu zi, pe durata stării de urgență, anume 30 de zile incepand de astazi!
scolile vor fi inchise, inclusiv universitatile
se pot plafona preturile la medicamente, carburanti, alimentele de necesitate si serviciile precum furnizarea gazelor si a electricitatii, la un pret calculat in functie de media ultimelor 3 luni
serviciile medicale pentru tratarea celor imbolnaviti cu Coronavirus se acorda gratuit
angajatorii si angajatii afectati de COVID 19 vor beneficia de protectie sociala
parintii ai caror copii stau acasa beneficiaza de zile libere sau lucreaza in regim de telemunca, dupa caz, cu exceptia celor din MAPN, MAI si Sanatate
se suspenda efectuarea controalelor la angajatori
in Justitie activitatea de judecata va continua doar in cauzele de urgenta absoluta
In caz de necesitate se vor putea rechizitiona medicamente si tehnica medicala necesare in tratarea COVID-19.
Pe viitor s-ar putea inchide puncte de frontiera precum si circulatia rutiera, navala si aeriana, in cazul in care acest tip de masura se dovedeste necesar.
Deasemenea, in caz de necesitate, este posibil sa se inchida restaurante si alte locuri de socializare considerate cu risc.
Prezentul decret prezidential isi va exercita efectele pe o perioada de 30 de zile dupa publicarea in Monitorul Oficial.
Liderul Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar (USLIP) Iaşi, Laviniu Lăcustă, a afirmat miercuri că mii de dascăli din judeţ sunt afectaţi, referitor la încasarea unor restanţe salariale, de o decizie a Ministerului Finanţelor Publice privind programul de lucru al trezoreriilor.
Reprezentantul USLIP Iaşi a spus presei că, în Monitorul Oficial din 22 decembrie, a fost publicat un ordin al Ministerului Finanţelor Publice care prevede că trezoreriile vor termina programul pentru efectuarea plăţilor pe data de 27 decembrie, ora 12,00. Din această cauză, plata hotărârilor judecătoreşti nu se va mai face complet, iar banii se vor întoarce la bugetul de stat, conform sindicalistului.
‘Foarte multe unităţi şcolare aveau programări făcute pentru ziua de astăzi. Vineri, în Monitorul Oficial a apărut ordinul ministrului de Finanţe cu nr. 3315 prin care trezoreriile încheie programul de plăţi pe 27 decembrie, ora 12,00. Ceea ce este revoltător este faptul că această tranşă de bani a intrat foarte târziu în cont, adică joi şi vineri, după care s-a intrat în concediu. Nu era timpul fizic să luăm aceşti bani. Şcolile erau programate pentru joi, pentru vineri dar au fost anunţate la ora 10,00 că programul este până la ora 12,00. Practic, au virat banii joi, 21 decembrie, sau vineri, 22 decembrie, iar acum îi iau înapoi. Prin urmare, oficialii statului român îşi bat joc de angajaţii din învăţământ ce au de primit hotărâri judecătoreşti. Banii din conturi se vor întoarce la bugetul statului. Nu vor putea fi viraţi în ianuarie’, a declarat profesorul Laviniu Lăcustă.
Potrivit acestuia, angajaţilor din sistemul de educaţie ieşean li s-a promis că în urma unor decizii judecătoreşti li se vor plăti restanţele la majorările salariale neacordate începând cu anul 2009. Suma totală pe care dascălii ieşeni o au de recuperat este de aproximativ 11 milioane de lei.
Statul le dă bani firmelor care angajează ucenici sau absolvenţi de facultate – potrivit unor acte normative publicate recent în Monitorul Oficial. Banii sunt plătiţi lunar, la cerere, pe toată perioada derulării contractului – anunţă Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Pentru fiecare ucenic 1.125 lei, iar pentru stagiari câte 1.350 lei. Aceste sume sunt vor fi alocate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în limita fondurilor cu această destinaţie. Conform noilor prevederi, durata contractelor de ucenicie va fi de la 1 an la 3 ani, în funcţie de nivelul de calificare.
Locuinţele cumpărate prin programul ,,Prima Casă” nu pot fi executate silit numai de banca ce a oferit creditul, şi nu de alţi creditori. Decizia a apărut în Monitorul Oficial ca urmare a unui verdict al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În 18 mai, Instanţa Supremă a decis ca imobilele care au o interdicţie de înstrăinare pe o perioadă de 5 ani să nu mai fie executate silit, decât cu acordul Ministerului de Finanţe şi al băncii finanţatoare.
Astfel, orice alt creditor, în afară de cel ipotecar, nu mai are acest drept asupra locuinţelor luate prin programul ,,Prima Casă”.
În Monitorul Oficial s-a publicat noul Cod Fiscal, care prevede printre altele, reducerea cotei generale de TVA de la 24% la 20% începând de anul viitor.
Totodată, se va aplica o cotă specială de 5% pentru cărţi, manuale, ziare, reviste, competiţii sportive sau evenimente culturale.
Codul Fiscal prevede și o serie de majorări de taxe, precum impozitul pe locuinţele deţinute de persoane fizice, dar folosite în scop comercial.
La impozitarea clădirilor intervin modificări importante. În primul rând, procentele de impozitare pentru clădirile rezidenţiale sunt cuprinse între 0,08% şi 0,2%, valoarea aplicabilă într-un an fiind stabilită de consiliul local.
În plus, se vor impozita diferenţiat locuinţele în funcţie de scopul în care sunt folosite. Pentru locuinţele folosite în scop comercial (sediu de firmă, locul în care îşi desfăşoară activitatea o persoană fizica ce practică o activitate independentă sau este sediul declarat pentru un PFA), impozitele stabilite de primărie sunt cuprinse între 0,2% şi 1,3%.
Actul normativ stipulează şi eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi a supra-accizei la carburanţi, însă nu din 2016, ci din 2017. Şi reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5% s-a amânat pentru 1 ianuarie 2017, în varianta iniţială termenul fiind 1 ianuarie 2016. Însă, impozitul nu se aplică pentru dividendele plătite de o firmă alteia, dacă cea din urmă deţine la prima mai mult de 10% din capitalul social pe o perioadă mai mare de 1 an.
În cazul microîntreprinderilor, impozitul pe venit va fi de 3%, iar pentru o firmă nou înfiinţată, cu cel puţin un angajat, cota de impozit va fi de 1% pentru primele 24 de luni de activitate, dacă asociaţii sau acţionarii nu au mai deţinut titluri financiare la alte persoane juridice.
Impozitul pe profit rămâne la 16%. În cazul firmelor care desfăşoară activităţi din domeniul barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, impozitul va fi de 16%, dar nu mai puţin de 5% din totalul veniturilor realizate.
Reducerea contribuţiilor sociale a fost eliminată din Codul Fiscal, deşi iniţial erau prevăzute scăderi atât la angajat, cât şi la angajator, mai întâi din 2017, apoi din 2018.
Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, la care impozitul pe venit se reţine prin stopaj la sursă, cota de cheltuieli forfetare creşte de la 20% la 40%. Aceste venituri scapă şi de plata contribuţiei de asigurări de sănătate, în 2016, dacă persoana respectivă realizează şi alte venituri supuse deja contribuţiei la sănătate, cum ar fi veniturile din salarii.
Nici pentru veniturile din dividende nu se datorează asigurări de sănătate, în 2016, dacă cel care le primeşte realizează alte venituri supuse contribuţiilor sociale.
După data de 9 mai, bacşişul va fi trecut pe un bon fiscal.
Ordonanţa care stabileşte modul de sancţionare a firmelor găsite în neregulă de inspectorii ANAF şi care defineşte bacşişul a fost publicată în Monitorul Oficial. Astfel, prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de către client în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de operatorii economici, precum şi restul nepreluat de client în mod voluntar.
Ospătarii le vor da clienţilor un bon fiscal separat, iar comercianţii sau prestatorii de servicii sunt liberi să decidă dacă aceste sume rămân la dispoziţia lor sau le vor fi distribuite angajaţilor.
Şoferii care nu transportă copiii cu centură de siguranţă sau în dispozitive de fixare în scaune speciale riscă să primească patru sau cinci puncte de amendă, adică până la 450 de lei, potrivit unei ordonanţe publicate în Monitorul Oficial.
Practic, noutatea o reprezintă sancţionarea şoferului care transportă copii fără sa respecte regulile de siguranţă.
Seful Directiei Rutiere a Politiei Romane, comisar sef Florin Bracea spune ca regulile existau şi până acum, însă nu exista posibilitatea de a sancţiona direct şoferul autovehicului.
Măsura va fi pusă în aplicare de la sfârşitul lunii septembrie
Publicat de DSRNetworkAdmin,
9 aprilie 2014, 13:42 / actualizat: 28 mai 2014, 2:32
Angajatii statului vor putea beneficia de o mini vacanta de patru zile. Guvernul a decis ca ziua de 2 mai sa fie libera, iar hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial. Angajatii statului vor putea beneficia de o mini vacanta de patru zile. Bugetarii vor avea patru zile libere daca includem si sambata si duminica. Ziua libera se va recupera in prima sambata de dupa Paste sau prin prelungirea programului de lucru. Decizia a fost publicata in Monitorul Oficial.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
