Aproape 8 angajați din 10 ar vrea să lucreze doar 4 zile pe săptămână, dar mai mult de jumătate dintre ei se tem de un program zilnic de 10 ore, aceasta este concluzia unui sondaj realizat de o platformă online de recrutare.
Săptămâna de lucru de 4 zile este o propunere de lege pentru piața muncii și se conturează drept o posibilă soluție de flexibilizare a muncii. În acest context, 78% dintre angajați sunt deschiși să lucreze doar 4 zile pe săptămână și cred că acesta este un moment foarte bun pentru adoptarea săptămânii mai scurte de lucru, arată sondaj.
Pe de altă parte, 55% dintre angajați se tem de mărirea zilei de lucru de la 8 la 10 ore, impusă în acest scenariu.
Aproape 71% dintre angajați consideră că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent și activității lor.
Chiar dacă 3 din 4 angajați înclină să creadă că angajatorul lor nu ar permite un astfel de program, ei văd și multe avantaje pentru starea lor de bine, cum ar fi îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată (70%), mai mult timp liber pentru a prioritiza sănătatea psihică și fizică (68%), creșterea nivelului de productivitate atunci când sunt la job (29%) și diminuarea riscului de a ajunge la epuizare (25%).
Jumătate dintre angajatori ar vedea posibilă funcționarea companiei lor cu un program de 4 zile pe săptămână în forma propunerii legislative (10 ore/zi) și 60% sunt de părere că acest moment este unul bun pentru trecerea la săptămâna de lucru de 4 zile.
Sondajul a fost efectuat în perioada 02 – 24 martie pe un eșantion de 1.113 utilizatori de internet din România.
Mai puţin de jumătate dintre copiii rămaşi singuri în ţară (41%) se vor bucura de sărbători petrecute împreună cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, care vor veni acasă de Crăciun.
Deşi procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate, alături de părinţi, este redus (doar 7%), foarte mulţi dintre părinţii plecaţi nu intenţionează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), arată datele unei anchete sociologice derulate de Salvaţi Copiii România, în rândul persoanelor în grija cărora au rămas copiii, beneficiari ai programelor organizaţiei.
Printre motivele care i-ar face să revină acasă se numără locurile de muncă, îmbunătăţirea sistemului medical şi climatul socio-politic stabil.
Pentru 40% dintre copiii rămaşi în ţară, există certitudinea că părintele sau părinţii plecaţi vor rămâne departe de casă de Crăciun, în vreme ce 41% dintre ei ştiu că îşi vor vedea părinţii de Sărbători. Diferenţa este reprezentată de cazuri în care părinţii nu luaseră încă o decizie fermă legată de petrecerea sărbătorilor.
Datele anchetei realizate de Salvaţi Copiii România vizează aspecte complexe, printre care:
– Pe ce se cheltuiesc banii primiţi de la părintele/părinţii plecaţi. Dintre destinaţiile asociate cu nevoile copilului, cel mai frecvent indicată este reprezentată de alimente – 71% din cazuri, urmată de educaţie (rechizite, meditaţii, transport etc) – 60% din eşantion – şi cheltuieli locative (chirie, utilităţi, rate pentru achiziţia sau construcţia locuinţei) – 51%.
Nevoile legate de sănătate (medicamente, controale medicale, tratament sau terapii) au fost indicate de 39% dintre respondenţi, în timp ce cheltuielile care ţin de accesul copiilor la recreere şi activităţi de timp liber (jucării, tabere/excursii, hobby-uri, activităţi sportive, culturale sau artistice) apar în cazul a mai puţin de un sfert dintre copii (22%).
De asemenea, 26% dintre răspunsuri indică faptul că banii primiţi sunt cheltuiţi pentru alte destinaţii asociate nevoilor copilului, în timp ce, în 1 din 10 cazuri, sumele primite de la părinţii plecaţi merg şi spre alte destinaţii, neasociate nevoilor copiilor.
– Intenţia de a lua copilul în străinătate (emigrare definitivă). Perspectiva unei mutări definitive în străinătate, alături de părintele/părinţii plecaţi, apare doar în cazul a 7% dintre copiii din eşantion. Pentru marea majoritate a cazurilor (79%) nu există o astfel de perspectivă, diferenţa fiind reprezentată de situaţiile în care părinţii nu au luat încă o decizie în acest sens.
– Deşi procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate alături de părinţi este redus (doar 7%), observăm că foarte mulţi dintre părinţii plecaţi nu intenţionează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), în timp ce 38% au o astfel de intenţie, iar în celelalte cazuri nu s-a luat încă o decizie în acest sens.
– Ce i-ar aduce pe părinţi înapoi în ţară, alături de copiii lor: Dintre factorii care ar putea contribui la luarea unei decizii de întoarcere definitivă în ţară, cel mai frecvent invocat ţine de piaţa muncii (locuri de muncă, condiţii de salarizare) – 39%, urmat de îmbunătăţirea sistemului de sănătate (24%) şi de ameliorarea climatului social general/vieţii politice (20%).
Eventualele îmbunătăţiri ale infrastructurii sau ale sistemului de educaţie par a avea o greutate mai redusă în influenţarea deciziei părinţilor de a se întoarce definitiv în România (cu 17, respectiv 13 procente).
Fişă tehnică: Datele au fost culese în luna decembrie 2021, pe un eşantion format din persoanele în grija cărora au rămas 855 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, beneficiari ai programelor Organizaţiei Salvaţi Copiii.
Harta copiilor rămaşi singuri în ţară
Peste 75.800 de copii sunt în grija rudelor sau a unui părinte, în ţară, în urma migraţiei economice a părinţilor, arată statisticile oficiale, care includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.
Cei mai mulţi copii rămaşi singuri acasă sunt în judeţele:
Organizaţia Salvaţi Copiii a creat servicii sociale specializate adresate atât copiilor, cât şi părinţilor lor şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010, prin intermediul a 17 programe locale. Peste 9.800 de copii şi 6.850 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas sau părinţi, au beneficiat până acum de servicii de intervenţie directă.
Peste 124.000 de persoane, părinţi, copii şi specialişti, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinţilor îl are asupra copiilor rămaşi acasă, precum şi cu privire la obligaţiile ce le revin părinţilor la părăsirea ţării.
Peste 75.800 de copii au cel puțin un părinte la muncă, în afara țării!
Publicat de Andra Radu,
2 decembrie 2021, 18:15 / actualizat: 2 decembrie 2021, 20:14
Într-o perioadă socială dificilă, marcată de criza sanitară și de restricții, peste 75.800 de copii sunt în grija rudelor sau a unui părinte, în țară, în urma migrației economice a părinților, arată statisticile oficiale, care includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.
Organizația Salvați Copiii România, cu sprijinul PEPCO România, va întări programul de sprijin pentru copiii rămași singuri acasă, un fenomen sociologic de amploare, care are consecințe agravate, deopotrivă psiho-emoționale și sociale, pe fondul crizei pandemice pe care o traversăm.
„Copiii rămași singuri în țară, pentru că părinții sunt nevoiți să muncească peste granițe, au fost vulnerabilizați suplimentar, în această perioadă de criză sanitară. Mulți dintre ei au trecut prin anxietățile acestei perioade fără să o aibă pe mama alături. Izolarea socială care a fost necesară, pentru a limita pandemia, pe ei i-a marginalizat și mai mult, pentru că și-au auzit părinții doar la telefon”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Tablou de țară: harta copiilor rămași singuri acasă
Cei mai mulți copii rămași singuri acasă sunt în județele:
În etapa actuală a programului, peste 690 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate din cinci judeţe – Suceava, Iași, Vaslui, Mureș și Hunedoara – vor fi integrați în programe complexe de sprijin psiho-socio-educațional.
Cel mai mare număr de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate este în județul Suceava. Conform ANDPDCA, în iunie 2021, 7.216 copii din Suceava aveau unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate.
Județul Iași se situează pe a treia poziție în ceea ce privește numărul copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate: 4.448 de copii. Totodată, Iași continuă să ocupe primul loc în topul județelor cu copii aflați în sistemul de protecție specială.
„Este o situație foarte grea, mai ales atunci când bunicii sunt în vârstă. Pentru a preveni diferite situații de risc, printre care și cel de instituționalizare, serviciile de sprijin pentru acești copii și pentru persoanele în grija cărora rămân sunt extrem de importante.” (specialist SPAS județul Iași).
În județul Vaslui, 3.220 de copii sunt înregistrați în evidențele serviciilor publice de asistență socială ca având părinți plecați la muncă în străinătate. După Iași, Vaslui este al doilea județ cu cel mai mare număr de copii aflați în sistemul de protecție specială și deține a doua cea mai mică rată de ocupare a populației şi a doua cea mai mare rată a şomajului din județele din România.
În județul Mureș, conform statisticilor oficiale, 1.167 de copii sunt afectați de migrația economică a părinților.
„Este greu să îţi ştii copiii departe, dar nu am avut ce face. Denisa a suferit foarte mult, a avut o perioadă în care nu mai voia să iasă din casă, la şcoală nu se juca cu copiii.Nici cu şcoala nu s-a mai descurcat, ea care avea „Foarte Bine” mai tot timpul. De când vine la doamna psiholog de la Salvaţi Copiii, lucrurile s-au schimbat în bine pentru ea. Şi mie mi-a fost de mare folos să vorbesc cu doamna psiholog la telefon, mă ajută să ştiu cum să îi vorbesc fetei. Iar drumeţiile şi excursiile de vara aceasta şi faptul că am fost şi noi, părinţii, au fost nemaipomenite.” (mamă, Sighişoara)
Mai mult decât atât, având în vedere contextul socio-economic extrem de dificil cu care se confruntă copiii şi familiile din Valea Jiului, în cadrul aceluiaşi program, Salvați Copiii România va acorda sprijin integrat, adaptat nevoilor pentru 100 de copii vulnerabili din Petrila, Hunedoara.
Alți 700 de copii din cele cinci județe vor beneficia de activitățile din proiect, participând la activități de educație non-formală și consiliere individuală.
Intervenția din Petrila
În Petrila, 72% din populație, inclusiv familiile cu copii, locuiește în zone dezavantajate sau marginalizate. La nivelul întregului județ, odată cu închiderea minelor, plecarea la muncă în străinătate a devenit alternativă pentru părinții aflați în imposibilitatea de a obține mijloacele de trai necesare. Ultimele statistici indică un număr de 1.284 de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate, în tot județul Hunedoara.
Începând din mai 2019, cu sprijinul PEPCO România, Salvați Copiii a intervenit activ pentru ca 1.600 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate sau care provin din familii vulnerabile socio-economic să facă faţă dificultăţilor educaţionale, psihologice şi sociale şi vulnerabilizărilor suplimentare generate de perioada pandemică.
Astfel, aceștia au fost incluși în clase de educație remedială, pentru a putea recupera decalajele în învăţare, au participat la activităţi de socializare, au fost consiliați psihologic, atât ei, cât și familiile lor și au beneficiat de suport material de urgență.
Servicii destinate protecției copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate
Amploarea fenomenului copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate face necesară dezvoltarea unei rețele de servicii specializate destinate acestor copii.
Organizația Salvați Copiii a creat astfel de servicii, adresate atât copiilor, cât și părinților lor și persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010, prin intermediul a 17 programe locale. Peste 9.800 de copii şi 6.850 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas sau părinți, au beneficiat până acum de servicii de intervenție directă.
Peste 124.000 de persoane, părinți, copii și specialiști, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinților îl are asupra copiilor rămași acasă, precum și cu privire la obligațiile ce le revin părinților la părăsirea țării.
Peste şase din zece angajaţi români spun că nu au în prezent un plan pentru suplimentarea veniturilor când vor fi pensionari, bazându-se strict pe banii pe care îi vor încasa din pensia de stat, arată datele unui sondaj desfăşurat de o platformă de recrutare online.
Astfel, doi din zece salariaţi afirmă că vor continua cu siguranţă să lucreze, chiar şi doar part-time, iar alţi şase din zece iau în calcul această posibilitate, conform sondajului.
Cei mai mulţi dintre respondenţi consideră că ar trebui să aibă economii de până la 150.000 lei (30.000 euro) la momentul ieşirii la pensie, pentru a avea o bătrâneţe lipsită de griji financiare.
Alţi 33% spun că ar trebui să aibă deoparte între 175.000 şi 300.000 lei (60.000 de euro), 15% ar vrea să aibă economii spre suma de 500.000 lei (100.000 euro), iar restul de 5% – peste acest prag.
Totuşi, peste jumătate dintre respondenţi ar vrea să poată economisi lunar între 250 şi 500 lei, 28% – între 500 şi 750 lei, 13% – între 750 şi 1.000 lei, iar 5% – peste 1.000 lei.
Principalele criterii pe care le vor lua în calcul la căutarea unui job sau domeniu nou sunt: un salariu mai mare (67%), siguranţa locului de muncă (39%), mai multă stabilitate (32%), posibilitatea de a lucra de acasă (31,5%), mai mult timp liber (29,5%).
Sondajul a fost efectuat în perioada 1 – 20 august, pe un eşantion de 920 de utilizatori de internet din România.
Numărul copiilor exploatați prin muncă a crescut până la 160 de milioane la nivel mondial, înregistrându-se o creștere de 8,4 milioane în ultimii patru ani, în timp ce milioane de alți copii sunt expuși riscului ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19, potrivit unui nou raport publicat de Organizația Internațională a Muncii (OIM) și UNICEF.
Raportul Child Labour: Global estimates 2020, trends and the road forward, publicat înaintea Zilei mondiale împotriva exploatării prin muncă a copiilor, sărbătorită în 12 iunie, avertizează că progresele privind eliminarea exploatării copiilor prin muncă stagnează pentru prima dată în ultimii 20 de ani, inversându-se tendința descendentă din trecut, după ce numărul copiilor care muncesc a scăzut cu 94 de milioane în perioada 2000-2016.
Raportul semnalează o creștere semnificativă a numărului copiilor de 5-11 ani care sunt exploatați prin muncă, aceștia reprezentând în momentul de față mai bine de jumătate din totalul înregistrat la nivel mondial. Numărul copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani care prestează munci periculoase – definite ca fiind muncile care dăunează sănătății, securității sau dezvoltării morale a copiilor – a crescut cu 6,5 milioane din 2016, ajungând la 79 de milioane.
„Ultimele estimări trag un semnal de alarmă. Nu putem rămâne indiferenți în timp ce o nouă generație de copii este expusă riscului”, a afirmat Directorul General al OIM, Guy Ryder. „Măsurile incluzive de protecție socială permit familiilor să își trimită copiii la școală chiar dacă se confruntă cu dificultăți economice. Este esențială creșterea investițiilor care încurajează dezvoltarea rurală și munca decentă în agricultură. Ne aflăm într-un moment critic și totul depinde, în mare parte, de răspunsul nostru. Este timpul pentru un nou angajament și o nouă energie, pentru a depăși obstacolele și a rupe cercul vicios al sărăciei și al exploatării copiilor prin muncă”.
În Africa subsahariană, creșterea demografică, crizele frecvente, sărăcia extremă și măsurile inadecvate de protecție socială au împins, în ultimii patru ani, alte 16,6 milioane de copii în situații de exploatare prin muncă.
Chiar și în regiunile în care s-au înregistrat unele progrese după 2016, precum Asia și Pacific, America de Sud și Caraibe, COVID-19 periclitează aceste progrese.
Raportul avertizează că, la nivel mondial, alte nouă milioane de copii riscă să ajungă să fie exploatați prin muncă până la finalul lui 2022 ca urmare a pandemiei. Potrivit unui model de simulare, numărul lor ar putea crește până la 46 de milioane în cazul în care nu au acces la servicii esențiale de protecție socială.
În urma noilor șocuri economice și a închiderii școlilor din cauza COVID-19, este posibil ca minorii deja exploatați prin muncă să lucreze mai multe ore sau în condiții mai proaste, în timp ce mulți alții riscă să fie expuși formelor celor mai grave de exploatare a copilului prin muncă din cauza pierderii locurilor de muncă și a veniturilor familiilor vulnerabile.
„Pierdem teren în lupta împotriva exploatării copiilor prin muncă, iar ultimul an nu ne-a ușurat deloc lupta”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Acum, când ne confruntăm cu al doilea an de restricții la nivel global, școli închise, tulburări economice și reducerea bugetelor naționale, familiile sunt obligate să facă alegeri dureroase. Îndemnăm guvernele și băncile de dezvoltare internaționale să prioritizeze investițiile în programe care să permită scoaterea copiilor din câmpul muncii și revenirea lor în școli, precum și în programe de protecție socială care să ajute familiile să nu fie nevoite să facă astfel de alegeri”.
Alte concluzii cheie ale raportului sunt:
70% dintre copiii care muncesc sunt implicați în sectorul agricol (112 milioane), 20% – în servicii (31,4 de milioane) și 10% – în sectorul industrial (16,5 milioane).
Aproape 28% dintre copiii de 5-11 ani și 35% dintre copiii de 12-14 ani care muncesc nu merg la școală.
Incidența exploatării copiilor prin muncă este mai mare în rândul băieților decât în cel al fetelor, la orice vârstă. Dacă se iau în calcul și situațiile în care copiii realizează activități în gospodărie cel puțin 21 de ore pe săptămână, se restrânge disparitatea de gen din rândul copiilor care muncesc.
Exploatarea copiilor prin muncă este aproape de trei ori mai mare în mediul rural (14%) decât în mediul urban (5%).
Copiii care muncesc sunt expuși riscului de vătămare a integrității fizice și psihice. Exploatarea copiilor prin muncă compromite educația copiilor, le restricționează drepturile și le limitează oportunitățile viitoare, dând naștere unui cerc vicios intergenerațional al sărăciei și al exploatării copiilor prin muncă.
Pentru a inversa tendința ascendentă a exploatării copiilor prin muncă, OIM și UNICEF îndeamnă la:
Protecție socială adecvată pentru toți, inclusiv alocații universale pentru copii.
Creșterea cheltuielilor pentru o educație de calitate și revenirea tuturor copiilor la școală – inclusiv a celor care se aflau în afara sistemului de învățământ înaintea pandemiei de COVID-19.
Promovarea muncii decente în cazul persoanelor adulte, astfel încât familiile să nu trebuiască să apeleze la ajutorul copiilor pentru asigurarea propriului venit.
Eliminarea normelor de gen dăunătoare și a discriminării de gen care au un impact asupra muncii copiilor.
Investirea în sisteme de protecție a copilului, dezvoltarea agriculturii, servicii publice în mediul rural, infrastructură și mijloace de subzistență.
În Anul Internațional pentru Eliminarea Muncii Copiilor, parteneriatul global Alianța 8.7, din care fac parte UNICEF și OIM, încurajează statele membre, sectorul privat, sindicatele, societatea civilă și organizațiile regionale și internaționale să își dubleze eforturile de combatere a exploatării copiilor prin muncă la nivel mondial, angajându-se la acțiuni concrete.
În timpul unei săptămâni de acțiune, între 10 și 17 iunie, Directorul General al OIM, Guy Ryder, și Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore, se vor alătura altor vorbitori de la nivel înalt și tinerilor activiști într-un eveniment la nivel înalt organizat în cadrul Conferinței Internaționale a Muncii, pentru a discuta despre publicarea noilor estimări globale și direcția viitoare.
Numărul total al copiilor din România care aveau ambii părinţii plecaţi la muncă în străinătate era, la finele lunii iunie 2020, de 14.766, cu 1.687 (10,2%) mai puţini faţă de perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.
Totalul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate a coborât la 79.638 (mai puţin cu 11.707, respectiv 12,8%).
Dintre cei 14.766 de copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 13.622 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, centre de plasament sau alte familii ori persoane.
54.938 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate (în scădere cu 8.231, minus 13% comparativ cu finele lunii iunie 2019), iar dintre aceştia 52.833 de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie.
În acelaşi timp, 2.105 de copii se aflau în sistemul de protecţie specială, cum ar fi în grija unui asistent maternal, în centre de plasament sau la alte familii/persoane.
Totodată, 9.934 copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat la muncă în străinătate, faţă de 11.723 cât se consemna la finele lunii iunie 2019. Dintre aceştia, 8.601 copii au rămas acasă în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsură de protecţie.
Totalul copiilor rămaşi acasă care se aflau în sistemul de protecţie specială se ridica la 3.531 la 30 iunie 2020, dintre care 589 erau în grija unui asistent maternal, 700 în centre de plasament, 2.041 la rude până la gradul IV, iar 201 în grija altor familii sau persoane.
Dacă este să aruncăm o piatră în apă, ea ajunge mai departe sau mai aproape, în funcție de puterea (energia) cu care am aruncat-o. Fix la fel se întâmplă și atunci când ne apucăm (sau în cazul de față – ne reapucăm de lucru): energia o măsurăm dacă am terminat ce ne-am propus, iar în timpul acțiunii, această crește, scade sau rămâne constantă.
„Să presupunem că avem o idee sau, în speța de față, redeschidem o afacere sau diferite servicii pe care le oferim. Energia se măsoară în toate etapele planului, până la acțiunea finalizată a fiecărui punct din plan, iar toată acțiunea depinde de noi. Dar cum în multe din etapele planului mai depinde și de alții, de exemplu, să primim o hârtie de aprobare sau, în cazul de față – măsurile luate pe timpul pandemiei Covid-19, atunci energia noastră este consumată în așteptare, fapt care trage acțiunea în jos.
Aceste 2 acțiuni sunt: (1) activă – atunci când avem entuziasm, lucrurile merg ca pe roate, avem susținere, motivație, ne trezim dimineața, investim energia și resursele noastre și (2) pasivă – atunci când așteptăm că alții să facă alte lucruri, când ne apucăm de o idee din plan și nu o susținem cum ne-am propus, când alții ne spun că nu va merge sau când nu avem banii exact cât ne trebuie să completăm o acțiune, când primim refuzul, când uităm, când ne luăm cu altele etc”, psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.
În opinia specialistului, aceste acțiuni sunt omniprezente în activitățile omului, iar acestea se pot vedea în energia cu care începem ceva și în deznădejdea sau uitarea la ce ne-am propus să terminăm. Astfel, energia nu poate fi constantă pentru că omul nu este constant, acesta își schimbă punctele de vedere, gândurile și atitudinea în funcție de contextul din jur, iar el numește adaptare, dar în realitate este uitare.
„Pentru a lucra ca energia să fie constantă într-un plan, omul are nevoie să fie constant în acțiunile, cuvintele și faptele sale. Astfel, una precede pe cealaltă. Dacă vorbim una și facem alta, ne tragem singuri preșul. Investiția într-o acțiune este direct proportioanala cu cât de bine se cunoaște omul pe el însuși. Din acest motiv, cei în poziții cheie de conducere, leadership, terapie sau alte afaceri bine construite, sunt oameni care mai întâi au muncit cu ei înșiși și după aceea au ajuns la nivelul de unde să țină afacerea într-o energie constantă.
Aceste două acțiuni (activă și pasivă) sunt favorizate tot timpul de a treia, una care decide încotro o ia acțiunea. Astfel, în creștinism este Trinitatea, la chinezi – Yin – Yang care dau Dao, la hinduși – Shiva, Vishnu care duc la Brahman, la etrusci – Tinia, Uni și Menrva, la români = Jupiter, Minerva și Iuno, la egipteni era: Mut, Khonsu și Amon Ra, iar la mesopotamieni era: Sin (luna), Samas (soare) și Adad (forța supremă). Această forță cosmică se numea, în limbajul vechi, legea lui 3: o forța activă, una pasivă și una decisivă (neutralizatoare sau mediatoare)”, explică psihologul Alexandru Pleșea.
Cele trei forțe, așa cum le întâlnim în natură și în viața reală
1. Mama și tata au o discuție, apare copilul și readuce dragostea în inima lor;
2. Marfă oferită și cumpărătorul dornic, apar banii și se face trocul;
3. Sămânța care ajunge în pământ, dar pământul e prea dur. Apare ploaia sau soarele și o face stejar;
4. Îți place o fată, nu vrea să iasă cu tine în oraș. Apare un lucru comun, o rudă, prietenă, feedback despre tine din partea altuia și după va ieși;
5. Te rogi (activ) și apare un gând (pasiv). Îți aduci aminte de Dumnezeu sau stai cu mintea la gând (forța decisivă). Dacă dai energie gândului și ai „plecat” cu el, rugăciunea nu are valoare.
De ce se pierde energia noastră?
„Pierdem energia întrucât nu înțelegem și nici știm legea lui 3. Nu ne-a învățat nimeni cum s-o aplicăm. Spre exemplu: gândurile care sunt în afară la ce este în fața noastră sunt imaginație involuntară, utopie; emoțiile pe care le creștem, dar nu ne ajută, ca de exemplu: iritarea că nu primesc ceva; mișcările nenecesare pe care le facem, hrana care ne trage în jos, în loc să ne dea energie în plus etc.”, conchide psihologul Alexandru Pleşea.
Premierul Ludovic Orban a declarat că românii care pleacă la muncă în străinătate trebuie să se asigure că au un contract clar, în care este specificat protejarea drepturilor şi asigurarea protecţiei pentru COVID-19.
„Recomandarea noastră a fost către cetăţenii români foarte clară: să se asigure în momentul în care iau decizia de a se duce la muncă într-o ţară europeană că au contract de muncă clar, care să stipuleze toate chestiunile de protejare a lor, să le garanteze venituri, să le garanteze cazare, să le garanteze mijloace de protecţie contra infecţiei cu COVID-19″, a spus Orban.
„Există două forme prin care pleacă românii la muncă în alte ţări din UE. Fie pleacă prin intermediul unor agenţii de plasare a forţei de muncă în străinătate, aceste agenţii sunt acreditate la Ministerul Muncii şi asupra lor se poate exercita o intervenţie din partea Ministerului Muncii şi chiar această intervenţie există, astfel încât să ne asigurăm că cei care pleacă la muncă au contracte clare şi să ne asigurăm că sunt protejaţi împotriva riscului infectării.
A doua formă de deplasare, asupra căreia nu avem nicio posibilitate de a interveni, este pur şi simplu relaţia personală între angajator şi oameni care au muncit în anii anteriori în companiile respective, în fermele respective şi care au fost chemaţi în baza relaţiilor personale care există între angajatori şi cetăţenii români care au mai lucrat şi care îşi mai aduc prieteni, vecini, rude. Ştiţi cum e, când există ofertă, ei transmit„, a precizat Orban.
Primul ministru a adăugat că există libertate de mişcare, există posibilitatea pentru fiecare cetăţean român de a decide să lucreze în altă ţară.
„În cadrul reglementării la nivel european facem toate demersurile posibile pentru a asigura protejarea drepturilor cetăţenilor români, pentru a-i susţine în încheierea unor contracte de muncă care să le respecte drepturile, să le asigure veniturile pentru care s-au înţeles. Dar în multe cazuri nu am putut interveni pentru că decizia de plecare a fost luată în baza relaţiilor anterioare”, a spus premierul.
Un studiu efectuat de Universitatea din Anvers arată că izolarea influențează negativ moralul și generează tensiuni relaționale pentru mulți oameni, în special pentru femei, celibatari şi persoane cu studii superioare.
Oamenii de știință evaluează modul în care măsurile de combatere a pandemiei Covid-19 afectează populația.
Universitatea din Anvers a solicitat, marţi, o participare masivă la cea de-a treia ediție a chestionarului său.
Unele grupuri în special semnalează repercusiuni asupra stării lor psihologice.
„O constatăm, printre altele, la persoane sub 70 de ani, femei, persoane singure, persoane cu studii superioare, lucrători cu normă parțială și oameni care se confruntă cu simptome ale Covid-19, indiferent dacă sunt bolnavi e înșiși sau un membru al familiei lor”, explică Pierre Van Damme, epidemiolog la Universitatea din Anvers.
„Stresul relațional creşte, în special între adolescenți și părinți”, adaugă el.
O treime dintre participanți au indicat că dorm mai puțin bine și că au probleme de concentrare.
Trei din patru persoane lucrează de acasă. Cei mai mulți dintre respondenți au spus că acum se salută de la distanță.
Experții spun că persoanele cu vârste cuprinse între 13 și 45 de ani au mai multe contacte fizice decât alte grupuri.
Persoanele cu alte boli au un contacte mai reduse decât alții, indiferent de vârstă.
„Este crucial ca participanții să completeze chestionarul în fiecare săptămână. Astfel, putem să prezicem mai bine evoluția viitoare a epidemiei, să ajutăm spitalele să se pregătească pentru aceasta și să se asigure bunăstarea populației”, spune profesorul Philippe Beutels.
Încă de la început, Uniunea Europeană a folosit toate politicile și măsurile necesare pentru promovarea egalității de gen și pentru crearea unei Europe mai sociale.
UE a adoptat legi, a emis recomandări, a făcut schimburi de bune practici și oferă finanțări pentru sprijinirea acțiunilor statelor membre. Conceptele politicii UE privind egalitatea de gen au fost modelate de hotărârile Curții Europene de Justiție. Parlamentul European adoptă în mod regulat rapoarte din proprie inițiativă referitoare la problemele de gen, solicitând mai multe eforturi pentru îmbunătățirea egalității.
Parlamentul European a fost întotdeauna foarte activ în obținerea egalității între bărbați și femei și are o comisie permanentă dedicată drepturilor femeilor și egalității de gen. În fiecare an, Parlamentul marchează Ziua Internațională a Femeii la 8 martie și sensibilizează europenii prin organizarea de evenimente.
Egalitatea de gen la locul de muncă
În 2019, UE a aprobat noi reguli privind concediile legate de familie și îngrijire și condiții de muncă mai adaptabile, pentru a stimula tații să-și ia concedii de familie, pentru creșterea ratei de ocupare a femeilor.
Legislația UE privind egalitatea de gen la locul de muncă:
reguli priving ocuparea forței de muncă (salarii egale, securitate socială, condiții de lucru și hărțuire)
reguli privind munca independentă
reguli privind concediile de maternitate, paternitate și parental
În cadrul unei rezoluții adoptate în 2018, eurodeputații au cerut țărilor UE să pună în aplicare măsuri pentru a asigura integrarea deplină a femeilor în sectoarele TIC și să încurajeze educația și formarea femeilor în domeniile TIC, știință, tehnologie, inginerie și matematică.
În 2014, Parlamentul European a acordat Premiul Sakharov pentru libertatea de gândire ginecologului congolez Denis Mukwege, pentru că a ajutat mii de victime ale violului în grup și ale violenței sexuale brutale din Republica Democrată Congo și pentru lupta sa pentru demnitatea femeilor, dreptate și pace în țara sa.
De la politica în domeniul migrației la comerțul UE Parlamentul a invitat în mod repetat Comisia Europeană să sporească coerența dintre politicile privind egalitatea de gen și alte politici, precum cele privind comerțul, dezvoltarea, agricultura, ocuparea forței de muncă și migrația.
Într-o rezoluție adoptată în 2016, deputații europeni au solicitat linii directoare în domeniul diferenței de gen la nivel UE, ca parte a reformelor mai largi privind migrația și politica de azil.
Într-un raport adoptat în 2018, eurodeputații au solicitat ca măsurile privind schimbările climatice să țină seama de rolul femeilor și au cerut acțiuni pentru a abilita și proteja cele mai vulnerabile femei.
Un accident vascular cerebral apare atunci când aportul de sânge la o parte a creierului este întrerupt sau redus, privând țesutul cerebral de oxigen și nutrienți. În câteva minute, celulele creierului încep să moară. Dacă celulele creierului mor sau sunt deteriorate, simptomele apar în părțile corpului pe care le controlează aceste celule ale creierului (slăbiciune bruscă, paralizie sau amorțeală a feței, a bratelor sau a picioarelor).
Acesta poate fi cauzat de o arteră blocată sau de scurgerea sau ruperea unui vas de sânge. Unii oameni pot prezenta doar o întrerupere temporară a fluxului sanguin către creier care nu provoacă daune permanente.
Există două tipuri principale de accident vascular cerebral: ischemice și hemoragice, ischemicul fiind cel mai frecvent.
Riscul de accident vascular cerebral (AVC) este dublat la cei care au fost expuși timp de cel puțin zece ani la muncă prelungită.
Un program de muncă care depăşeşte zece ore pe zi, timp de cel puțin cincizeci de zile pe an, este asociat unui risc mai mare de accident vascular cerebral decât un program mai scurt, susţine un studiu publicat joi în revista de specialitate „Stroke” a asociaţiei American Heart.
Studiul privind asocierea dintre programul de muncă prelungit și riscul de AVC se bazează pe date din grupul de constante (pe vârstă, sex, timp de lucru, pe fumători şi nefumători) şi a reunit 200.000 de persoane în vârstă de 18 până la 69 de ani, consultanţi în centre din domeniul examinării sănătății.
Dintre cei peste 140.000 de pacienţi selectaţi, 0.9% au raportat un accident vascular cerebral, 29.6% dintre ei (42.542) au fost expuşi la program prelungit şi 10.1% (14.481) avuseseră un astfel de program mai mult de zece ani, a indicat Asistența publică a spitalelor din Paris (AP-HP) într-un comunicat.
Conceptul de ore de lucru prelungite a fost definit ca fiind de cel puțin zece ore pe zi timp de cel puțin 50 de zile pe an. Astfel, timpul de lucru prelungit a fost asociat cu un risc de AVC cu 29% mai mare la populația în cauză decât la cea care munceşte mai puţin, potrivit AP-HP.
Studiul nu susține o legătură de cauzalitate. Totuşi, aceste date arată o „asociere semnificativă” între riscul de accident vascular cerebral și timpul de lucru prelungit pe o perioadă de zece ani sau mai mult și confirmă concluziile unei meta-analize (analiza unei serii de studii), publicată în 2015 în revista medicală „The Lancet”, privind riscul excesiv de accident vascular cerebral în legătură cu activitatea prelungită.
Următoarele sfaturi vă pot ajuta în prevenirea unui accident vascular cerebral:
– Controlați-vă hipertensiune arterială;
– Reduceți nivelul de colesterol;
– Fiți activ fizic:
– Adoptați o dietă bogată în fructe și legume;
– Renunțați la fumat;
– Controlați-vă greutatea;
– Gestionați stresul;
Guvernul vrea să supravegheze mai îndeaproape modul în care sunt îngrijiţi copiii ai căror părinţi muncesc în străinătate, urmărind situaţia lor şcolară şi starea emoţională.
Guvernul a aprobat, miercuri, o completează procedura de monitorizare a acestor copii.
„Completările legislative au în vedere aprobarea unor instrumente unitare la nivel naţional privind identificarea şi monitorizarea situaţiei tuturor copiilor aflaţi în risc de separare de familie, inclusiv a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, precum şi de reglementare detaliată a etapelor şi responsabilităţilor ce revin autorităţilor publice în instrumentarea acestei cazuistici”, se precizează într-un comunicat al Guvernului.
În acest sens, Serviciul public de asistenţă socială va solicita în ultimul trimestru al fiecărui an unităţilor şcolare aflate pe raza lor administrativ-teritorială, informaţii cu privire la copiii cu un singur părinte plecat în străinătate, cu ambii părinţi plecaţi în străinătate, cu părintele unic susţinător plecat în străinătate şi a celor reveniţi în ţară după ce au fost plecaţi cel puţin 12 luni, iar şcolile vor fi obligate să trimită serviciului public de asistenţă socială listele nominale cu toţi copiii aflaţi în aceste situaţii, în cel mult 15 zile de la solicitare.
De asemenea, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială va trebui să urmărească randamentul şcolar al copilului şi, în cazul scăderii acestuia, va trebui să îl informeze în scris pe învăţător sau diriginte care, la rândul său, are obligaţia de a solicita sprijinul consilierului şcolar – informează Mediafax.
Anul trecut, în evidenţele autorităţilor se aflau aproximativ 83.000 de copii cu cel puţin un părinte plecat în străinătate.
Cele mai afectate sunt cele din zona Sighişoarei.
De exemplu, producătorul de textile Târnava, printre ai cărui clienţi se numără branduri precum MaxMara, Hauber sau Benetton, a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri în primul semestru al acestui an de 10%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Această scădere este cauzată şi de lipsa forţei de muncă.
Fabrica are acum 230 de angajaţi, dar ar mai avea nevoie de încă 35, a declarat Cristina Cecilia Hâncu, directorul general al Târnava.
Unul dintre motivele pentru care angajaţii ocolesc acest sector, spune Cristina Hâncu, este dificultatea muncii.
Problema se întâlneşte în tot judeţul, spune directorul AJOFM Mureş, Reghina Fărcaş, angajatorii găsind tot mai greu muncitori pentru acest domeniu. Fabrica din Sighişoara a realizat în primul semestru o cifră de afaceri de aproximativ 3,3 milioane lei şi speră să încheie anul în curs cu afaceri de 7 milioana lei, în uşoară creştere faţă de 2013.
Primăriile sălăjene au cerut reexaminarea tuturor dosarelor privind acordarea venitului minim garantat, în condiţiile în care numărul solicitanţilor creşte
De asemenea, tot mai mulţi beneficiari refuză să presteze muncă în folosul comunităţii, conform legislaţiei în vigoare.
Vor fi verificate toate documentele medicale din care rezultă capacitatea sau incapacitatea acestora de a munci. Persoanele care pot lucra, dar nu doresc vor fi decăzute din drepturi, iar medicii care le-au eliberat adeverinţe false vor fi sancţionaţi.
Din cele 25 de persoane care trebuiau să se prezinte săptămâna trecută la Comisia de aplicare a mandatelor de executare, doar 5 au făcut acest lucru.
Directorul Poliţiei locale Tîrgu-Mureş, Valentin Bretfelean, spune că, din păcate, legislaţia actuală nu mai permite sancţionarea celor care refuză să se prezinte la muncă.
Atât au de prestat cei care nu şi-au achitat amenzile la primăriile din Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni și Toplița.
Pentru că datoriile se ridică deja la peste 5.500 de lei, primăriile au cerut ajutorul Inspectoratului de Jandarmi Harghita care a solicitat instanţelor transformarea lor în muncă în folosul comunităţii.
Anul acesta au existat 31 de astfel de situaţii, din care au fost soluţionate deocamdată doar jumătate, a precizat purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Harghita, Gheorghe Suciu.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
