Teodor Incicaș: Forțele Navale Române sunt în procesul de achiziționare a sistemului de rachete de coastă, bazat pe racheta NSM și de avioane F-16, avioane multiroll

Publicat de Gabriel Stan, 4 septembrie 2023, 13:24

S-a vorbit mult la jumătatea lunii august, chiar înainte de Ziua Marinei, despre contractul de achiziţie de corvete, anulat prin retragerea ofertei, dar și despre alte contracte aflate în derulare.

Pentru că achizițiile din Armata României se bazează pe un proces etapizat, care se întinde pe o perioadă mare de timp și pentru a rămâne la curent cu evoluția înzestrării, Bogdan Oproiu de la ”Observatorul militar” a realizat interviul cu șeful Direcției Generale pentru Armament, cu generalul locotenent Teodor Incicaș. Interviul integral poate fi găsit pe site-ul presamil.ro.

Teodor Incicaș: Programul de înzestrare nu cuprinde numai achiziția corvetelor. Programul de înzestrare se referă la achiziția corvetelor, la achiziția unei cantități minime de muniții destinate corvetelor și fregatelor, precum și la achiziția a ceea ce noi numim materiale client, ceea ce poate cumpăra doar statul român, sisteme de criptare ș.a.m.d.

Deci, atunci când s-a judecat achiziția corvetelor și eventuale sume suplimentare, s-a judecat la dimensiunea întregului program de înzestare, care era de 1,6 miliarde de euro cu tot cu TVA, repartizat multianual, ceea ce înseamnă el și vizavi de alte programe de înzestrare, ceea ce înseamnă el ca efort bugetar multianual.

Achiziția corvetelor a presupus şi modernizarea fregatelor în offset. Deci, am avut un pachet întreg în ceea ce privește achiziția corvetelor. Sigur că procesul a durat poate prea mult, s-a vorbit de prețuri care nu mai erau de actualitate, dar în același timp ce vă pot spune în numele Ministerului Apărării Naționale și foarte ferm este că nu ministrul Apărării Naționale a prelungit foarte mult acest proces.

Mai mult decât atât, Ministerul Apărării Naționale a fost foarte deschis față de asocierea care a câștigat procedura de achiziție a corvetelor, însă, având în vedere faptul că, probabil din cauza uneia dintre părți, asocierea nu și-a menținut în mod practic oferta, pentru că nu a venit să semneze acordul cadru atunci când noi am cerut, a trebuit să anulăm procedură.

Și aș vrea să mă limitez aici la această procedură, care constituie un trecut oarecum cu anumite traume în Ministerul Apărării şi, de aceea, o să avem grijă ca astfel de demersuri și succesiune de demersuri în procesul de înzestrare, de achiziție ca atare, să nu se mai repete.

Bogdan Oproiu (realizator): Pe de altă parte, am văzut în urma războiului din proximitatea României, că navele, de exemplu, sunt foarte vulnerabile la atacul dronelor, fie ele maritime sau aeriene. Există posibilitatea unei regândiri a strategiei de apărare a țării, va reînvia acest proiect de achiziție al corvetelor, din informații pe care le aveţi?

Teodor Incicaș: Dumneavoastră trebuie să înțelegeți un lucru. În Ministerul Apărării Naționale procesul de înzestrare se desfășoară pe mai multe paliere de fundamentare. În marea majoritate a acestora, decizia stă în mâinile operaționalului, a categoriilor de forțe ale Statului Major al Apărării.

Nu este nimic spectaculos, așa se desfășoară procesul în marea majoritate a armatelor, cu siguranță în toate armatele NATO, pentru că desigur, structurile operaționale sunt cele care își primă nevoia de înzestrare, ne dau cerințelor operaționale pe baza cărora noi fundamentăm și elaborăm cerințele tehnice cu care mergem în achiziţii.

Dacă o structură din cadrul categoriilor de forță ne cere să achiziţionăm un anumit produs și din punct de vedere legal fundamentează nevoia acelui anumit produs, atunci noi, Direcția Generală pentru Armamente care suntem responsabili pentru achiziție, vom achiziționa acel produs.

Dacă acea categorie de forţă sau categoriile de forțe în documentele cu cerințele operaționale se referă la cerinţe care pot fi îndeplinite de mai multe produse noi, Direcția Generală pentru Armamente vom organiza o procedură competitivă, pentru că așa este legislația europeană.

Bogdan Oproiu (realizator): Deci, vorbim cu Forțele Navale pentru a afla ce se va întâmpla…

Teodor Incicaș: Nu, în ceea ce privește procesul de înzestrare al Forțelor Navale, el nu este un proces care acum stă și se uită la ceea ce a întâmplat cu corvetele vizavi de ce vom face. Forțele Navale Române sunt în procesul de achiziționare a sistemului de rachete de coastă, bazat pe racheta NSM.

De asemenea, am transmis părții americane, având în vedere calitățile acestei rachete, cerința noastră de a moderniza navele purtătoare de rachete. De asemenea, mai sunt și alte demersuri care privesc modernizarea Forțelor Navale ale României.

În ceea ce privește achiziție de corvete, bunăoară, vreau să vă spun că Forţele Navale sunt în proiectul PESCO, care se referă la noua corvetă multirol a Europei, proiect care va trebui să fie prezentat undeva prin 2025, urmând ca producția să înceapă în a doua parte a deceniului, probabil chiar spre 2030. Noi avem mai multe contracte de achiziții în curs. O să le amintesc pe cele mai mari. Încep cu contractul de Piranha V.

Am intrat în etapa a doua, adică am semnat al doilea contract subsecvent, rămând ca primele 47 de vehicule să fie livrate în acest an. Al doilea contract subsecvent se referă la 133 de produse, pe când primul contract subsecvent s-a referit la 94, 82 s-au recepţionat, 12 derivate fiind în faza de testare finală, deci în acest an urmează a primi alte 47 de produse de Piranha V, parte a contractului subsecvent numărul doi.

Bogdan Oproiu (realizator): Dar am găsit nişte informaţii în presă cum că aceste 47 de vehicule nu vor intra anul acesta în dotare, ci anul viitor.

Teodor Incicaş: Având în vedere că termenul de livrare este la sfârşitul lui noiembrie, nu vă pot spune acum dacă vor fi produse care vor fi întârziate. Livrarea depinde de producător.

Deocamdată, din datele pe care le avem noi la dispoziție, eu spun că primele 47 din acest contract urmează să ne fie livrate anul acesta. Dacă nu ne vor fi livrate parte din anul acesta, sigur că vom dispune în conformitate cu mecanismele contractului, plata penalităților ș.a.m.d.

Bogdan Oproiu (realizator): Ce alte contracte mai sunt?

Teodor Incicaş: Da, sigur avem în clipa de față sistemele de avioane fără pilot. De asemenea, anul acesta a însemnat pentru celălalt sistem de avioane fără pilot, cel pe care noi îl numim de tip tactic-operativ, cu firma Elbit din Israel primul contract subsecvent și ne referim la o aeronavă de tip watchkeeper, care este livrată şi armatei britanice.

După aceea vorbim de continuarea programului de înzestrare cu platforme de transport multifuncționale.

Până în prezent au fost livrate un număr de 862 de vehicule de diverse tipuri de către firma Iveco, cu integrare și fabricarea în România. De asemenea, referitor la vehiculele de transport ne referim nu numai la platforme transport ca atare, și ne referim și la remorci pe care le achiziționăm de la Uzina Mecanică Mediaș.

Un alt program care a fost destul dezbătut, și anume programul de avioane F-16, avioane multiroll. Urmează să avem primele livrări din Norvegia până la sfârșitul acestui an.

Marius Gheorghescu: Federația Rusă dorește tergiversarea războiului, cel puțin până la iarnă. Va fi un test, nu numai economic, pentru lumea civilizată care depinde de resurse energetice, dar va fi și un test al anduranței militare al celor doi beligeranți

Publicat de Gabriel Stan, 19 septembrie 2022, 16:15

Subiectul săptămânii a fost realizat de Cristian Dumitrașcu la Babadag, la sediul Regimentului 307 Infanterie Marină Heracleea, cu comandantul unității acesteia de elită a armatei, la granița de est a NATO. Colonelul Marius Gheorghescu a vorbit despre contraofensivă armatei ucrainiene din ultima săptămână.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule colonel bine ați venit la Jurnal Militar.

Marius Gheorghescu: Bună ziua.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am ținut foarte mult să venim la Babadag. Iată, după aproximativ şase luni de la începutul războiului, noi am făcut o retrospectivă a primelor două luni și de atunci lucrurile s-au mai schimbat.

Nu am mai avut de atunci parte de o analiză a unui militar activ, a unui comandant de unitate, chiar aici, la granița de est a NATO. Așadar, în ziarul Observatorul Militar se titrează foarte clar: armata rusă, pusă pe fugă de contraofensiva ucraineană.

Asta în ciuda multor voci de analiști care spun că n-ar fi chiar așa, că această contraofensivă nu este chiar așa cum arată ea la televizor.

Marius Gheorghescu: Da, e adevărat că în răstimpul scurs de la ultima analiză, operația militară specială, cum a denumit-o partea rusă, a progresat, dar și apărarea ucraineană a devenit mult mai rezistentă, mult mai eficientă.

Se vede din orice unghi sprijinul de informații, sprijin logistic și mai ales, și accentuez aici, pe sprijinul occidental pe partea de sisteme de armament. Dar ceea ce remarcă cel mai bine la armata ucraineană este tactica aplicată și modul de abordare al operației. Se vede clar că operează un concept al rezistenței, a luptei întregului popor, cum îl denumeam în trecut în România, cu insurgență, cu multe poziții urbane, cu manevra pe grupuri mici, dotarea cu sisteme de armament și inovațiile tactice, combinația aceasta de drone…

Termenul englez este Loitering Munitions, dar în noi muniții kamikadze, muniţii care se auto-distrug, își găsesc ținta și se auto-distrug, pe care partea ucraineană pare să le aplice cu succes, cel puțin în părți locale.

Noi suntem, evident, mai mult aplecaţi spre domeniul tactic sau pe nivelul tactic în teren al operaţiilor, mai puțin pe nivelul strategic, fiind adecvat nouă. Se pare că partea ucraineană luptă foarte bine cu sub-unități mici, cu grupuri mici, cu tactici de tip roi, cu atacuri locale, cum a fost și cel din zona Izium-Harkov, zona de nord-est a Ucrainei, unde acest tip de tactică a avut succes.

Nu am date privind organizarea apărării ruse pe aliniamentul pe care l-au atins și se pare totuși că nu a fost o apărare consolidată. Știți că și în luna iunie luna iulie s-au retras dintr-un sector nord-estic, armata rusă, probabil deliberat, probabil că nu, nu este în zona lor de interes.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneați acum câteva luni când am vorbit ultima dată la subiectul săptămânii că probabil epoca armei tancuri a apus, având în vedere că atunci racheta Javelin făcea prăpăd în tancurile rusești. Mai sunteți de aceeași părere, acum?

Marius Gheorghescu: O părere rezervată. Cred că marii fabricanți de tancuri și-au învățat lecțiile și cu siguranță vor găsi sisteme tehnice ca și contramăsuri pentru protecția tancurilor. Tancul rămâne în continuare o armă redutabilă, destinată operațiilor militare de anvergură mare.

Este adevărat că tancurile rusești sunt un pic rămase în urmă, cel puțin din nivel tehnologic, față cele cererile de producție occidentală. Folosirea unor tactici, a unor muniții inovative, a unor sisteme de armament inovative sau unor combinații spre exemplu dronele de lovire Bayraktar, munițiile kamikadze folosirea sistemelor portative de lansare a rachetelor antitanc, folosite într-o manieră tactică inovativă, au reușit să facă față tancurilor și să distrugă o cantitate apreciabilă din vehicule blindate ruse.

E adevărat că rușii poate au făcut și mari erori tactice în folosirea blindatelor. Ne aducem aminte de, cel puțin în prima parte a războiului, când au aglomerat unități și mari unități de tancuri pe căi de comunicație, le-au agregat într-o formă care permitea apărătorului ucrainean să le lovească fără probleme.

Vestitele coloane de blindate, de aprovizionare, de 60 de kilometri, toate aglomerate pe șosele. Or, după cum știm, vedem eroarea comandanților ruși. Nu aglomerezi și cu tancuri nu ataci pe căi de comunicații amenajate, ataci pe zone largi, zone care permit dispersia forțelor pentru a le putea apăra împotrivă… și niciodată să nu ataci cu tancurile neînsoțite de infanterie. Ori rușii au atacat cu ele.

Din punctul meu de vedere au făcut erori de parcă s-ar fi nu… refuz să cred că ăsta este nivelul de pregătire al comandanților unităților de tancuri rusești. Ei singuri, prin tacticile aplicate, le-au expus focului sistemelor antitanc „Javelin”, NLAW sau alte sisteme pe care le-au folosit. Lupta se dă încă la baionetă, dacă observați.

Ați văzut că în ultimele acțiuni de contraofensivă din ultimele zile și ucrainienii au folosit niște inovații tactice? De exemplu, grupuri de luptă formate dintr-un tanc însoțit de vehicule ușoare, de camionete, de vehicule civile pe care erau montate diverse sisteme de armament și au practicat un soi de tactici de atac în roi, în cascadă, astfel încât s-a și văzut că rușii nu au rumegat acest tip de tactică. Probabil că e una din cheile succesului contraofensivei ucrainiene.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Considerați că intrarea în război a dispozitivelor de artilerie HIMARS poartă această diferență?

Marius Gheorghescu: Deci este, cel puțin până în în această etapă a războiului, par să fie regina balului sistemele HIMARS. Cred că cea mai mare parte din țintele importante de mare valoare ale rușilor au fost lovite cu HIMARS. Evident, fără a supraestima nivelul tehnologic, precizia și modul de întrebuințare, mobilitatea, este pricipala caracteristică. Corect, putem vorbi de sisteme de artilerie, de rachete că principala lor putere este cea de lovire, și precizia.

Dar mobilitatea este un multiplicator de forță al sistemului HIMARS și cred că el avut un mare efect moral asupra trupelor ruse. Incapacitatea de a le detecta, de a le anihila, de a le neutraliza înainte de a ocupa poziții și de a trage, efectul psihologic asupra trupelor prin care au distrus țintele din dispozitivul rus le-au făcut o armă redutabilă și mă simt mândru ca român că am achiziționat.

Din punctul meu de vedere este o armă testată. O putem considera o armă testată în luptă reală și este o bună achiziție pentru Armata Română. Poate că ele au mai fost testate în Afganistan, în Irak, pe lupte, dar știți, în mediu de contra-insurgență, nu te lupți cu armată regulată, nu e un conflict de tip convențional prin care să atești cu toată inima, să certifici valoarea unui sistem de armament. Ei, în acest război, HIMARS-ul cred că și-a susținut teza de doctorat, masterul. Ce putem să-i spunem?

Cristian Dumitrașcu (realizator): Da. La final sigur că nu puteți să ghiciți nimic. Nu sunteți un prezicător, însă din informațiile pe care le aveți și din felul în care dumneavoastră puteți disemina informațiile care sunt și de o parte și de alta, uneori neadevărate, pentru că așa e la război, puteți să estimați, încă o dată spun, cu datele pe care le aveți și cu experiența dumneavoastră de comandant militar într-o zonă complicată, cam cât credeți că ar mai putea să dureze acest conflict?

Marius Gheorghescu: Din punctul meu de vedere, pare-se că partea rusă dorește tergiversarea războiului, prelungirea lui, cel puțin până la iarnă, prin care puterea politică poate obține efecte. Mă refer la Federația Rusă, cum spunea marele Clausewitz: războiul este destinat să servească unui scop politic, întotdeauna, și economic, evident.

Cred că războiul va mai dura probabil câteva luni bune, cel puțin vom vedea. Iarna va fi un test, nu numai economic, pentru țările care depind sau pentru lumea civilizată care depinde de resurse energetice, dar va fi și un test al anduranței militare al celor doi beligeranți.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost colonelul Marius Gheorghescu, comandantul Regimentului de Infanterie Marină „Heracleea” din Babadag. Domnule colonel, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.

Marius Gheorghescu: Și eu vă mulțumesc, cu toată plăcerea, ori de câte ori mă invitați!

Botoşani: Grenadă din Al Doilea Război Mondial, descoperită pe marginea unui drum comunal

Publicat de adinaiftime, 14 august 2017, 19:00

O grenadă de mână defensivă care datează, cel mai probabil, din Al Doilea Război Mondial, a fost descoperită, duminică, pe un drum comunal din satul Buda, comuna Coşula, au declarat surse din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Botoşani.

Potrivit acestora, grenada a fost găsită de un localnic în balastul întins recent pe drumul comunal. Se presupune că aceasta a fost adusă dintr-o balastieră.

Muniţia a fost ridicată şi transportată în condiţii de siguranţă în poligonul Copălău de pirotehnicienii ISU Botoşani.

Grenada era foarte periculoasă la atingere şi la acţiuni mecanice.