Târgul de Fete de pe Muntele Găina a fost anulat!

Publicat de Andra Radu, 17 iulie 2021, 11:10

Târgul de Fete de pe Muntele Găina, ce urma să aibă loc sâmbătă şi duminică la aproape 1.500 de metri altitudine, a fost anulat din cauza vremii nefavorabile, după ce mai multe localităţi din zona Apusenilor au fost grav afectate de inundaţii.

Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri seara, de Centrul de Cultură „Augustin Bena,” decizia a fost luată pentru a nu pune în pericol viaţa participanţilor la târg.

„Zona Munţilor Apuseni a intrat vineri sub avertizare cod roşu de vreme severă iminentă, inundaţii, ploi torenţiale, frecvente descărcări electrice, mai multe localităţi din zonă fiind deja grav afectate de viituri.

Avertizarea a rămas valabilă şi pentru ziua de sâmbătă. În acest context, organizatorii Târgului de Fete, Consiliul Judeţean Alba şi Centrul de Cultură „Augustin Bena„, au cerut Comandamentului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă să analizeze dacă sărbătoarea poate sau nu să mai fie organizată în condiţii de siguranţă pentru participanţi, iar în urma consultărilor s-a decis anularea evenimentelor programate pentru sâmbătă şi duminică pe Muntele Găina”, precizează sursa citată.

Organizatorii amintesc că aproape în fiecare an, pe Muntele Găina, vremea a fost imprevizibilă.

„Este o decizie grea, care a fost cântărită serios şi care a fost necesară pentru siguranţa participanţilor, dar şi a celor câteva sute de persoane implicate în organizare. După cum ştiţi, asupra Munţilor Apuseni s-a revărsat o adevărată urgie, iar zona se află sub cod roşu de inundaţii. Pe Muntele Găina, aproape în fiecare an, vremea a fost imprevizibilă, iar o furtună care s-ar porni în timpul manifestărilor ar putea avea consecinţe extrem de grave”, a declarat managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena”, Alexandru Pal.

Lada de zestre a nunţilor româneşti

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 19:45

Lada de zestre, frumos împodobită şi bogat înzestrată, părăsea odinioară casa părintească a mireselor, pentru a le însoţi în noul lor cămin. Se cuvenea, deci, ca în vârtejul nunţilor dintre posturile Sfântului Petru şi al Sfintei Mării să deschidem şi noi nu una, ci chiar mai multe lăzi de zestre, bătând la pas satele României şi ţinând, după cuviinţă, obiceiurile fiecărui loc în care făceam popas, fie că era vorba de „bătutul bradului” ori de „udat”, de bărbierit miri şi de-mpodobit mirese, de aşezat mese-ntinse pentru nuntaşi şi, bineînţeles, de cântat mireselor de rămas bun grădinilor cu flori ale copilăriei.

Sâmbătă şi duminică, 11 şi 12 iulie, la Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, ediţiile estivale (şi speciale, transmise în direct) ale Lăzii de Zestre, de la Antena Satelor, au devoalat tradiţii din toate zonele ţării.

Echipa Antenei Satelor, formată din Lorena Oltean, Ileana Vieru şi Bogdan Ionescu, a reuşit – cu ajutorul oaspeţilor lor (miri, nănaşi, nuntaşi) şi al lăutarilor şi interpreţilor de folclor (care nu lipsesc din spectacolul nunţilor adevărate) să aducă în prim-plan acest moment esenţial al vieţii şi al satului românesc, timp de răscruce în viaţa tinerilor care aleg să îşi întemeieze o familei şi „să intre în rândul lumii”.

Ritualurile de nuntă din Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la pădurenii din Hunedoara, la bihoreni, la gorjeni, la olteni, la teleormăneni şi dâmboviţeni au fost aduse în poveste cu ajutorul etnomuzicologului Constantin Secară, dr. folclorist, cercetător la Institutul de Folclor Constantin Brăiloiu.

Despre nunta năsăudeană a vorbit, cu patima aceluia care el însuşi a trecut prin acest ritual de trecere unic al vieţii, Menuţ Maximinian, directorul ziarului Răsunetul, de la Bistriţa. Iar târgul de fete de pe Valea Gurghiului – asemănător, întrucâtva, cu mai celebrul târg de pe Muntele Găina, ne-a fost „zugrăvit” de Ciprian Istrate (artist căruia îi datorăm reconstituirea şi repoziţionarea acestui ritual de trecere).

Şi, pentru că ştim prea bine că la nuntă mirele şi mireasa sunt împărat şi împărăteasă, cu coroane pe cap (li se mai zice şi pirostrii, dar ele coroane împărăteşti sunt), n-a lipsit din emisiunea noastră nici povestea unei nunţi princiare. Simona Lazăr a istorisit evenimentele unei nunţi dintr-un alt miez de iulie – 26 iulie 1931, când Principesa Ileana, fiica mai mică a Reginei Maria (cea atât de-ndrăgostită de tradiţiile româneşti şi pe care adeseori o vedem îmbrăcată în ie) s-a căsătorit cu Arhiducele Anton de Austria. Ca nunţile româneşti de odinioară, şi aceasta a ţinut trei zile, într-una dintre ele prânzul având loc la Stâna Regală – un prânz câmpenesc (cu bucate româneşti).

Nu întâmplător, pe finalul emisiunii Lada de Zestre, echipa de la Radio România Antena Satelor s-a pomenit la masă cu o pereche de miri, Tudor şi Mihaela Ionescu, cărora, după datină, li s-a urat casă de piatră şi copii frumoşi, inimoşi, plin de dragoste pentru tradiţiile strămoşeşti.

La sfârşitul acestei săptămâni Antena Satelor transmite din nou din Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, căci e timp de iarmaroc. Iarmarocul de Sfântul Ilie!

Radio România Timişoara – istoria a început acum 60 de ani

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 mai 2015, 10:00 / actualizat: 2 mai 2015, 20:51

Ştirile care îţi vin la fix şi muzica generaţiei tale

Ziua de 5 mai 1955 rămâne una de referinţă, marcând ieşirea în eter a primei emisiuni a Studioului Regional Radio Timişoara. Primii crainici au fost Andrei Dângă şi Emilia Culea. „După soţul şi băiatul meu, radioul a fost cea mai statornică dragoste a mea. Dacă aş fi din nou tânără, mi-aş alege aceeaşi profesie”, avea să mărturisească peste ani „veterana” Emilia Culea.

Au urmat ani tot mai grei, în care redactorii şi reporterii trebuiau să respecte rigorile tot mai durei cenzuri comuniste, dar în care unii au reuşit, prin exprimări eufemistice, să ocolească indicaţiile celor care dădeau aprobările pentru emisie. Au ajuns astfel în eter mesaje pe care era mai greu să le auzi la posturile centrale, dar şi informaţii culturale veritabile, inclusiv dedicate civilizaţiei populare sau folclorului din zonă.

În 12 ianuarie 1985 a venit Ordinul de întrerupere a emisiunilor tuturor posturilor regionale. Dictaturii Ceauşescu îi era mai simplu să cenzureze ceea ce pleca strict de la Bucureşti. A fost greu pentru cei ţinuţi acum departe de ascultători. „Am avut în cei cinci ani neşansa ca, locuind în prejmă, să trec în fiecare zi pe lângă studio. Era o dureroasă, zilnică aducere aminte” îşi amintea în 1991 regretata Adina Ene Ostoici.

Adevărata renaştere a radiofoniei bănăţene a venit în 1989, odată cu Revoluţia. „Când am auzit prima dată Aici Radio Timişoara Liberă! am tresărit din adâncul fiinţei.[…] Casa Radio Timişoara era un far al libertăţii depline. Spun casa pentru că toţi cei care au lucrat acolo până în 1985 au trăit ca într-o familie. Ne raportăm şi acum la acele momente, ne bucurăm, şi nu am obosit încă să repovestim şi să retrăim acele zile”, mărturiseşte Felicia Ristea, redactor.

Evenimentele s-au succedat rapid: anul următor a fost al primelor transmisiuni de la Catedrala Mitropolitană şi de la un concert simfonic. Moara cu noroc a fost în 1992 primul spectacol – emisiune de radio, cu participarea spectatorilor. Au urmat primele transmisiuni din elicopter, de pe Muntele Găina sau de la 1.200 m adâncime, din mina Anina. La finele lui 1999 era transmis în premieră integral un spectacol de teatru liric de la Opera Româna din Timişoara.

Trecerea în noul mileniu a însemnat şi modernizarea radicală a radioului. S-a trecut treptat la editare şi arhivare digitală şi a apărut prima versiune a paginii de Internet www.radiotimisoara.ro. Pe 3 august 2006, chiar de Ziua Timişoarei, a început primul program FM distinct, pe 105,9 MHz, oferit ca o alternativă a programelor AM şi transmis şi prin satelit. Aceste programe s-au diversificat în timp: emiţătorului FM din Timişoara i s-au adăugat altele la Făget-Coşeviţa şi apoi la Arad. Primul program dedicat exclusiv arădenilor a fost realizat pe 1 noiembrie 2011.

Mesajele vin acum direct de pe telefoanele ascultătorilor, sub formă de SMS, sau chiar drept comentarii pe site sau Facebook. Astăzi Radio Timişoara înseamnă emisiuni în 10 limbi transmise pe patru frecvenţe, folosind emiţătoare moderne, care acoperă o mare parte a judeţelor din vestului României. Toate cele trei programe, FM, AM şi Arad FM (distincte la unele ore), sunt transmise în cele mai bune condiţii online, deci pot fi acum ascultate din orice colţ al lumii, alături de sute de ore de emisiuni înregistrate. Cei care accesează site-ul au la dispoziţie ştiri proaspete, însoţite de fotografii în exclusivitate, secvenţe audio şi chiar video.

60 de ani au transformat lumea radioului într-o aventură multimedia la care nimeni nu visa în 1955. Vă invităm s-o descoperiţi în fiecare zi (şi vor urma multe zile speciale!) pe frecvenţele noastre sau pe www.radiotimisoara.ro.

• Zilele Radio Timişoara, la 60 de ani de la prima emisiune

În 2 mai ne simţim mai tineri ca niciodată şi dăm startul Zilelor Radio Timişoara, la 60 de ani de la prima noastră emisiune, cu un superconcert Holograf – cel mai difuzat grup la Radio Timişoara în ultimii ani!

Înainte însă, vă întâlniţi cu noi, cei pe care îi auziţi zilnic pe frecvenţele Radio Timişoara: piticul şi copii de la Piti-Show, colegi de la ştiri, minorităţi, sport şi prezentatorii programelor curente, pe care le auziţi pe frecvenţele FM de la prima oră şi până seara.

Între prezentările noastre vor urca pe scenă: The Wizards – cel mai tânăr grup pop-rock din Timişoara (membrii au între 10 şi 12 ani!), dar care deja pregăteşte un videoclip pentru piesa Cea mai frumoasă zi, Corso – din Arad, au fost, de altfel, invitaţii lui Cătălin Lăpuşcă la unul dintre concertele live din studioul Arad FM şi Pragu’ de sus – un grup cunoscut în Timişoara, oraşul în care s-a format, pe care îl vom aduce acum de la Deva pentru a ne încânta din nou.

Una dintre surprizele pregătite ascultătorilor care vor completa integral, prin bifare, un mic chestionar, referitor în primul rând de muzica preferată, şi le vor depune sâmbătă şi duminică, după ora 18:00, în urna din Piaţa Victoriei, este de a intra în tragerea la sorţi la care pot câştiga, printre altele, rucsacuri cu obiecte-surpriză purtând însemnele Radio Timişoara, baxuri de vin de la Cramele Recaş şi o excursie de două persoane la Viena oferită de Agenţia Ultramarin.

Duminică 3 mai, de la ora 20:00, Opera Naţională Română din Timişoara prezintă pe scena din Piaţa Victoriei Gala de operă, operetă şi balet, cu participarea extraordinară a soliştilor vocali şi de balet: Narcisa Brumar, Lăcrimioara Cristescu, Crina Vezentan, Gabriella Varvari, Alina Mihai, Cristian Bălăşeşcu, Remus Alăzăroae, Cristian Rudic, George Proca, Alin Radu, a Cvartetului Incanto Quartetto, a Orchestrei şi Corului Operei Naţionale Române din Timişoara.

Programul include pagini celebre din Nunta lui Figaro, Carmen, Rigoletto, Voievodul ţiganilor, Contesa Maritza, Liliacul, Văduva veselă, My Fair Lady şi Valurile Dunării.

În deschidere, de la ora 18:30, va cânta Cvartetul de coarde al Facultăţii de Muzică şi Teatru a Universităţii de Vest din Timişoara – clasa conf. univ. dr. Ioan Fernbach şi Ansamblul de percuţie Splash de la Colegiu Naţional de Artă Ion Vidu din Timişoara, condus de prof. Alina Cuibariu – Jumugă.

În jurul orei 19:45 vom trage la sorţi marile premii ale tombolei aniversare, baxuri de vin şi excursia la Viena.

Marţi 5 mai, exact la 60 de ani de la prima emisiune, îi aşteptăm pe ascultători între orele 10 şi 14, la sediul din Str. Pestalozzi, nr. 14 A, la Ziua Porţilor Deschise.

De la ora 19:00, la Sala Capitol din Timişoara va avea loc un spectacol folcloric de excepţie în care aducem solişti vocali şi instrumentişti din mai multe generaţii cuprinzând judeţele Arad, Bihor, Caraş Severin, Hunedoara şi Timiş.

Orchestra Ansamblului Banatul dirijată de Sebastian Roşca ne oferă o surpriză: semnalul Radio Timişoara, păstrat încă de acum 60 de ani, îl vom regăsi în Suita de orchestră pregătită pentru acest eveniment.

Corpul de balet condus de coregrafii Brânduşa şi Nicolae Stănescu ne va însoţi pe tot parcursul spectacolului.

Din Arad participă Grupul vocal Sânzienele îndrumat de prof. Marioara Miclea, Petrică Paşca, Cornelia Căprariu Roman şi Roxana Suciu.

Din Bihor: Florica Zaha, Liviu Buţiu şi Antonela Ferche Buţiu.

Din Caraş Severin: Petrică Miulescu Irimică. Maria Didraga şi Iasmina Iova.

Din Hunedoara: Cristian Fodor, Ovidiu Olari şi Lorena Pascu.

Din Timiş: Liliana Laichici, fraţii Radu şi Ilie Vincu şi Georgiana Necşa.

Spectacolul va fi transmis în direct de Radio Timişoara şi TVR Timişoara, urmând a fi preluat de TVR 3.

Vă invităm în Timişoara, să ne fiţi alături în aceste zile de sărbătoare!