Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a participat la Conferința Șefilor Apărării din Balcani pe probleme de cooperare militară, organizată la Sofia.
Forumul a ajuns la ediția cu numărul 16, iar oficialii militari au analizat situația de securitate în zona balcanică, precum și modalitățile de colaborare între statele din regiune.
Conferința în acest format se desfășoară anual și reunește șefii apărării din nouă țări din Europa de Sud-Est, Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia și Turcia.
Întâlnirile în acest format au ca scop dinamizarea cooperării militare regionale, dezvoltarea unui mecanism de gestionare a crizelor și participarea în comun la exerciții a forțelor armate din regiune.
La ediția din acest an au fost invitați și șefii apărării din Croația și Slovenia, precum și reprezentanți de nivel înalt ai NATO și Uniunii Europene.
La rubrica Inedit a acestei săptămâni avem un interviu cu un rezident ce a ales țara noastră ca refugiu și dezvoltare personală. Este vorba despre Aida Šošić, actualmente medic stomatolog dar și artist, ce a părăsit Bosnia și Herțegovina după destrămarea acesteia din fosta Iugoslavie.
Veți afla informații despre cum au supraviețuit oamenii și cum s-au descurcat în acea perioadă de la intervievata noastră, Aida Šošić, cetățean bosniac ce a trăit ororile războiului în acea perioadă.
Aida Šošić se află în România de aproape 10 ani, iar ca profesie este medic stomatolog. În timpul liber este artist, are o formație alături de care cântă, dar mai creează și coloane sonore pentru anumite piese de teatru.
A venit în țara noastră cu o bursă de studiu, s-a îndrăgostit de plaiurile mioritice și ales să rămână. Povestește cu durere în suflet despre țara ei, care nu a trecut deloc prin momente frumoase de-a lungul istoriei, amintirile fiind adânc răscolite odată cu începerea războiului în Ucraina.
Vă invit să ascultați povestirile ei despre acea perioadă, despre ororile războiului văzut prin ochii unui copil, într-un interviu realizat de Gabriel Stan, de la Radio România Actualități.
Aida nu și-a uitat meseria de bază, iar în începutul interviului ne vorbește despre stomatologie și prevenție dentară, într-un cuvânt, cum să ne păstrăm zâmbetul sănătos.
În partea secundă a interviului, Aida ne introduce în poveștile copilăriei zdruncinate crunt de războiul declanșat în Bosnia și Herțegovina chiar de la începutul clasei primare, apoi venim către prezent și aflăm motivul pentru care a ales să devină medic stomatolog în dauna muzicii și a artei.
Bosnia și Herțegovina se învecinează cu Croația la vest, cu Serbia la est și cu Muntenegru la sud-sud-est. Are ieșire la mare sub forma unei mici fâșii de pământ de circa 20 km la Marea Adriatică, în jurul orașului Neum.
Interiorul țării este predominant muntos cu diferite râuri, cele mai multe nenavigabile. Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea și cel mai mare oraș.
Continuăm discuția despre cariera aleasă de ea în timpul adolescenței, în partea a 3-a a interviului unde mai aflăm și motivul pentru care a ales România ca țară de refugiu și vedem care sunt diferențele culturale între cele două țări.
Bosnia și Herțegovina a fost una din cele 6 republici ale Iugoslaviei. Și-a câștigat independența în cursul războaielor din anii 1990 și, în conformitate cu Acordul Dayton, este administrată de un reprezentant numit de Consiliul de Securitate al ONU. Este descentralizată și împărțită din punct de vedere administrativ în două entități, Federația Bosniei și Herțegovinei și Republika Srpska.
În final, Aida încheie discuția cu ceva dorințe pe care ni le împărtășește cu modestia de care a dat dovadă în tot acest timp.
Nu are pretenții prea mari, se bucură în fiecare zi de fiecare lucru mărunt peste care dă și speră la o lume mai bună, fără violență și fără răutăți.
Bosnia este principala regiune geografică a statului modern, și formează coloana sa vertebrală istorică. Herțegovina este cel mai important dintre celelalte teritorii unite politic cu Bosnia, și a fost inclusă în numele oficial al țării începând cu mijlocul secolului al XIX-lea.
Denumirea „Bosnia” vine de la așezarea geografică a regiunii prin care trece râul Bosna. „Herțegovina” a fost în trecut un ducat austriac („Herzog” însemnând „duce” în limba germană). Teritoriile au fost unite administrativ după ce Bosnia a fost ocupată de Imperiul Otoman în 1463, iar Herțegovina 20 de ani mai târziu.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, a participat în perioada 7-9 iunie la cea de-a 14-a ediție a Conferinței șefilor Statelor Majore ale Apărării din țările din Balcani pe probleme de cooperare militară, desfășurată la Sarajevo.
Dezvoltarea cooperării regionale, creșterea interoperabilității forțelor armate din regiune în vederea participării în comun la exerciții și misiuni, respectiv identificarea și dezvoltarea unor mecanisme regionale de gestionare a crizelor au fost obiectivele conferinței din acest an.
Conferința este un instrument complementar altor inițiative regionale și are drept scop dinamizarea cooperării între nouă dintre statele situate în sud-vestul Europei: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia și Turcia.
Şeful Apărării din România s-a întâlnit cu această ocazie și cu generalul maior Alexander Platzer, comandantul operației EUFOR Althea, dar și cu militarii detașamentului românesc dislocat în Camp Butmir.
Cornelia Mihăilă(realizator rubrică): Miercuri, șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, a primit vizita omologului său muntenegrean, generalul de brigadă Milutin Durović, iar la întâlnire a participat și ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă.
România și Muntenegru au o cooperare solidă privind instruirea în comun și pregătirea forțelor speciale și urmăresc asigurarea securității euroatlantice.
Diplomația de la București vrea progrese în negocierile Serbiei și Muntenegrului și invitații oficiale pentru Albania și Macedonia.
Președinția română a Consiliului Uniunii Europene are în plan accelerarea negocierilor de aderare cu țările din Balcanii de Vest. O spune șeful diplomației de la București într-o declarație acordată în exclusivitate pentru Deutsche Welle și Digi FM. În cazul unora dintre state se dorește deschiderea unor noi capitole de negociere, iar pentru altele, România va propune declanșarea procesului de aderare, a preiczat Teodor Meleșcanu.
Subiectul se va afla pe agenda reuniunii miniștrilor comunitari de Externe, care are loc pe 31 ianuarie în capitala României: „Am preluat această prioritate de la Președințiile anterioare, în special de la Bulgaria și Austria. Avem în vedere ca în perioada următoare, inclusiv cu ocazia întâlnirii din 31 ianuarie, de la București, să discutăm, inițial noi între noi, țările membre, și, apoi, să invităm la o discuție toate țările din Balcanii de Vest”.
Meleșcanu a vorbit explicit despre ce intenții care, în aceste șase luni, Președinția română: „Poziția noastră națională este de sprijin pentru accelerarea negocierilor cu Serbia și Muntenegru în vederea accederii la Uniunea Europeană, deschiderea unor noi capitole de negociere. Dorim – și va fi propunerea mea – ca Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (sau de acum Republica Macedonia de Nord) și Albania să primească o invitație foarte clară de începere a negocierilor cu Uniunea Europeană. Și mai rămân două țări din Balcani, Bosnia-Herțegovina și Kosovo, care sunt într-o etapă incipientă dar cu care noi vom fi gata să discutăm și să vedem cum putem să sprijinim aspirațiile lor europene, dacă acesta este lucrul pe care și-l doresc la nivelul guvernelor și al statelor respective.”
Ministerul Afacerilor Externe informează românii care călătoresc în Muntenegru că în ultima perioadă s-au produs mai multe incendii de vegetaţie din cauza temperaturilor foarte ridicate.
Rafalele puternice de vânt au contribuit la răspândirea focului care arde în aproximativ 20 de zone frecventate de turiști din regiunea Tivat.
Stațiunile mediteraneene Lustica Bay și Plavi Horizonti au fost evacuate ca măsură de precauție.
MAE menţionează că autorităţile muntenegrene depun toate eforturile pentru stingerea flăcărilor în cel mai scurt timp şi gestionarea acestui fenomen, destul de frecvent în perioada estivală.
Bosnia și Herțegovina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. Ministrul olandez Bert Koenders a primit cererea în numele statelor membre UE și în calitatea sa de președinte al Consiliului.
Ministrul olandez de Externe, Bert Koenders a subliniat eforturile depuse de Bosnia și Herțegovina de a răspunde așteptărilor cetățenilor ei adăugînd că este o zi de sărbătoare pentru toată lumea. În urmă cu numai 22 de ani s-a scris una din cele mai negre pagini din istoria recentă a Europei iar astăzi ne bucurăm să celebrăm un nou pas către un continent unit și în pace a spus ministrul Koenders care a atras atenția asupra calendarului de lucru pentru următoarea perioadă: Aș vrea, în mod special să subliniez data aprobării agendei de reforme din țara dumneavoastră, în iulie, și a planului de acțiuni, în octombrie. Consiliul consideră că o implementare substanțială a reformelor este necesară pentru ca Uniunea Europeană să ia în considerare cererea de aderare. De aceea este important să perseverați pe drumul pe care ați început acum un an. Vă încurajez să beneficiați de momentul creat în țara dumneavoastră și să continuați pe calea reformelor în parteneriat cu societatea civilă.
Președintele în exercițiu al președinției colegiale a Bosniei și Herțegovina, Dragan Covic a depus cererea în numele bosniacilor, croaților și sârbilor care formează Bosnia și Herțegovina.
Vedem că primul nostru vecin, Croația, este deja membru al Uniunii Europene, Muntenegru este pe cale aderării ca și Serbia. Bosnia Herțegovina este și ea parte a acestui continent. Vă mulțumesc foarte mult pentru tot ceea ce ați făcut doamnă Mogherini, vă mulțumesc domnule Hahn, Vă mulțumesc pentru susținere dar, vă asigur, suntem conștienți că aceasta este datoria noastră, noi trebuie să o împlinim. Vă mulțumesc foarte mult și aștept cu plăcere să avem succese împreună.
După un an de pregătiri susținute în care Uniunea Europeană a fost un partener activ pentru Bosnia Herțegovina, prezentă la momentul oficial al depunerii cererii de aderare, comisarul pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, a declarat:
Este o veste bună că putem să primim cererea dumneavoastră de aderare. O veste bună care este rezultatul unei munci intense pe care dvs. ați depus o împreună cu noi dar, în mare măsură, este realizarea dumneavoastră. Cred că, în primul rând, este o veste bună pentru poporul dumneavoastră care poate vedea, astăzi, că dacă se conlucrează la toate nivelurile politice, guvernamentale, către un scop comun se pot înregistra succese. Acesta este un mesaj clar, ferm pentru politicienii din țara dumneavoastră pe care sper că-l veți avea în vedere pe parcursul pașilor pe care avem să-i facem mai departe.
Consiliul Afacerilor Generale al UE va reveni la cererea depusă de Bosnia și Herțegovina ca urmare a progreselor semnificative referitoare la implementarea unui plan de reformare.
Statele membre cat si alte tari europene care vor sa participe la acest proiect au decis sa constituie echipe medicale specializate pentru a face fata situaţiilor de urgenta.
Corpul medical va include echipaje medicale de urgenta, echipe de experti in sanatate publica si coordonare medicala, laboratoare de biosecuritate mobile, planuri de evacuare şi echipe de sprijin logistic.
Comisarul responsabil pentru ajutor umanitar si gestionarea situatilor de criza, Christos Stylianides spune ca obiectivul acestui corp medical este de a crea un mecanism care sa raspunda mai rapid si mai eficient atunci cand apare o criza la adresa sanatatii oamenilor.
Globalizarea, intensificarea transporturilor, incalzirea globala si milioanele de oameni care traiesc in saracie, fara ingrijire sanitara sau norme de igiena, toate acestea intretin conditii favorabile pentru ca virusurile sa se raspandeasca si sa genereze pandemii, spune si comisarul pentru sanatate si siguranta alimentara Vytentis Andriukaitis.
El povesteste cum a fost in Sierra Leone in 2o14 impreuna cu comisarul Stylianides si a vazut cum medicii de acolo se luptau sa salveze vietile oamenilor. La intoarcerea in Europa autoritatile comunitare s-au confruntat cu dificultatea de a mobiliza rapid echipaje medicale pregatite sa faca fata situatiei. Dislocarea imediata a echipelor medicale s-a confruntat cu mari probleme, la fel si chestiunile legate de logistica si management care s-au dovedit o mare provocare. Pentru a lupta impotriva unor astfel de crize avem nevoie imediat de echipe multisectoriale, inzestrate cu abilitatile necesare, capabile sa lucreze impreuna, mai spune Andriukaitis.
„Aceasta este una din lectiile de baza pe care am invatat-o din criza Ebola. Necesitatea colaborarii transfrontaliere, transcontinentale si transsectoriale. Ebola ne-a aratat de asemenea ca trebuie ne pregatim sa fim mai bine pregatiti. Dati-mi voie sa va reamintesc doar prezenta pericolului actual al raspandiri pandemice a virusului Zika. Si acest risc trebuie prevenit, amenintarea transmiterii lui intre continente e reala, traim intr-un timp al globalizarii, al calatoriilor intense si transportul oamenilor, animalelor si bunurilor in intreaga lume creeaza conditiile ca virusurile si bacteriile sa calatoreasca si ele cu usurinta”(andriukaitis).
Pentru a face parte din Corpul Medical European trebuie ca echipele sa treaca printr-un proces de certificare care sa asigure indeplinirea unor criterii stricte si sa se pregateasca sa lucreze in cadrul unei operatiuni de reactie internationala. Corpul Medical European este parte din Capacitatea Europeana de Raspuns in Situatii de Urgenta, structura voluntara deja existenta in cadrul Mecanismului European de Protectie Civila.
9 state europene, Belgia, Cehia, Finlanda, Franta, Luxemburg, Germania, Spania, Suedia si Olanda au oferit deja echipaje si echipamente pentru acest proiect.
Mecanismul faciliteaza cooperarea privind capacitatea de reactie in caz de dezastre intre cele 28 de state membre plus Serbia, Macedonia, Muntenegru, Norvegia si Islanda. De asemenea Turcia este in proces de aderare la acest mecanism.
Recent a fost adoptat „Programul de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării”, care va stimula inovarea și spiritul antreprenorial, conservarea patrimoniului natural și cultural din regiunea Dunării, va îmbunătăți conectivitatea și va sprijini tranziția spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Ce proiecte va susţine acest program, aflăm de la responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.
Programul va sprijini proiecte de cooperare transnațională în conformitate cu prioritățile Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Concentrarea geografică a programului corespunde zonei vizate de strategie, incluzând regiuni din nouă state membre. Este vorba despre Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Germania, România, Slovacia și Slovenia, precum și din trei țări din afara UE (Bosnia-Herțegovina, Serbia și Muntenegru). Moldova și Ucraina vor fi, de asemenea, eligibile în cadrul acestui program, odată ce se va stabili finanțarea din Instrumentul european de vecinătate
Programul transnațional pentru regiunea Dunării se bazează pe patru priorități tematice:
O regiune a Dunării inovatoare și responsabilă din punct de vedere social, iar aici vorbim de promovarea inovării, a transferului de cunoștințe și a spiritului antreprenorial;
O regiune a Dunării ecologică: conservarea și gestionarea patrimoniului natural și cultural din regiunea Dunării;
O regiune a Dunării mai bine conectată și mai responsabilă din punct de vedere energetic: dezvoltarea unor sisteme de transport sigure și durabile, promovarea eficienței energetice;
O regiune a Dunării bine guvernată: oferirea de sprijin pentru punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării și îmbunătățirea cadrelor juridice și de politici pentru a aborda provocările societale majore, cum ar fi măsurile privind piața forței de muncă, sistemele de educație sau schimbările demografice.
De menţionat că Biroul pentru planificare economică națională din Budapesta a fost desemnat drept autoritate de management a programului transnațional pentru regiunea Dunării, iar activitățile partenerilor de proiect vor fi cofinanțate până la un plafon de 84%.
A.C.Primul apel de propuneri în cadrul „Programului de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării” va fi lansat în toamna anului 2015, iar evenimentul de lansare va avea loc pe 23 și 24 septembrie, la Budapesta.
Mii de hectare de pădure sunt mistuite anual de flăcări. Deși țările din sudul Europei prezintă cel mai mare risc de incendii forestiere, niciun stat nu este ferit. Atunci când autorităţile naționale sunt depășite, se activează mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, aşa cum s-a întâmplat recent în cazul Greciei. Explică Maria Ciorba, consilier Centrul de Informare Europe Direct Timişoara.
Premierul elen Alexis Tsipras a cerut ajutorul statelor europene pentru a stinge mai repede incendiile de vegetaţie. Trei sate din sudul Greciei au fost evacuate din calea flăcărilor. Franţa s-a numărat printre ţările care au răspuns prompt solicităriii şi au trimis două avioane speciale şi unul de recunoaştere. În prezent situaţia este sub control, însă riscul rămâne. Poliţia din Atena a arestat doi bărbaţi, un grec şi un bulgar, suspectaţi că au contribuit involuntar la declanşarea incendiilor care au făcut ravagii.
Incendiile de pădure sunt frecvente vara în Grecia, din cauza vânturile puternice şi temperaturile ridicate. Cel mai devastator incendiu a fost înregistrat în 2007, când au murit zeci de persoane şi mii de hectare de pădure au fost distruse.
Atunci când avem de-a face cu un dezastru, fiecare minut contează. Un răspuns imediat, coordonat şi pre-planificat salvează vieţi. Centrul de Coordonare a Răspunsului în Situații de Urgenţă a fost înființat în mai 2013, exact pentru acest motiv: pentru a permite Uniunii Europene şi statelor sale membre să răspundă rapid și în mod eficient la copleşitoarele dezastre naturale şi artificiale. Centrul este noua ‘inimă operațională’ a mecanismului de protecție civilă. El colectează și analizează informații în timp real, are capacitatea de a coordona acțiuni de intervenție simultane, în diferite zone, timp de 24 de ore / 7 zile pe săptămână.
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a monitorizat peste 300 de dezastre și a primit mai mult de 200 de cereri de asistență. A intervenit în unele dintre cele mai devastatoare dezastre, spune Maria Ciorba, consilier Centrul de Informare Europe Direct Timişoara.
În 2012 au existat nouă cereri de asistență. Este vorba de Bulgaria, Muntenegru, Albania, Slovenia, Bosnia și Herțegovina, Grecia și Portugalia, care au solicitat sprijin aerian. De asemnea Spania a deschis un caz de pre-alertă. În 2013, Mecanismului Uniunii Europene de protecție civilă a fost activat pentru a răspunde cererilor de asistență pentru incendii forestiere în Bosnia Herțegovina și Portugalia, precum și pentru o pre-alertă în Bulgaria. În 2014, au existat cereri de asistență din Suedia și Grecia.
Legislația mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a fost revizuită în 2013. Atunci a fost creat un centru de răspuns pentru situaţii de urgenţă al Uniunii Europene, care are scopul de a monitoriza activ riscul incendiilor forestiere și incidența în întreaga Europă. Pe parcursul perioadei de vară, sunt organizate conferințe video săptămânale cu țările cu risc ridicat de incendii forestiere: Croația, Franța. Grecia, Italia Portugalia și Spania.
Uniunea Europeană este cel mai mare donator de ajutor umanitar din lume şi ajută anual peste 120 de milioane de persoane.
Echipa României a cucerit medaliile de bronz la Balcaniada de volei pentru cadeţi, competiţie desfășurată săptămâna trecută în Muntenegru.
Elevii antrenorilor Daniel Săvoiu și Rareș Gavril s-au clasat pe locul al treilea.Ei au obţinut victoria cu 3:0 (25:13, 25:21, 25:13) în partida cu Muntenegru, apoi au pierdut cu 0:3 (27:29, 21:25, 19:25) meciul cu Bulgaria şi au cedat cu 1:3 (14:25, 25:15, 20:25, 19:25) în partida cu Serbia.
În ultimele două confruntări, voleibaliştii români au avut o revenire: 3:2 (21:25, 29:31, 25:21, 27:25, 15:13) cu Turcia și 3:0 (25:15, 25:18, 25:23) cu Bosnia & Herțegovina.
Turneul a fost cucerit de Serbia, iar echipa Bulgariei a ocupat locul al doilea. Pentru echipa noastră au evoluat și trei jucători de la CVM Tomis Constanța: extrema Adrian Aciobăniței (foto), căpitanul echipei naționale care a fost desemnat cel mai bun jucător la blocaj, universalul Radu Dediulescu și libero-ul George Gavriz.
La Ujgorod, in Ucraina, s-a desfasurat în aceasta seara festivitatea de premiere a productiilor participante la cea de-a 16-a editie a Festivalului concurs „Plaiul meu natal”, destinat productiilor se radio si televiziune pentru minoritati nationale. La sectiunea radio au intrat in concurs 40 de emisiuni din Romania, Serbia, Slovacia, Ucraina, Ungaria si Muntenegru.
Premiul 1 a fost acordat emisiunii ” In cautarea istoriei pierdute”, realizata la postul de radio regional VOLÎNII din Ucraina. Pe locul al doilea s-a clasat emisiunea „Traditii ale svabilor banateni din Sântana”, realizata de Adrian Ardelean de la Radio Timisoara. Premiul al treilea a fost castigat de Redactia in limba romana a Companiei de radio si televiziune din Ujgorod cu productia „Tinerete fara batranete” realizata de Elvira Chilaru.
Au mai fost acordate 5 mentiuni, 2 obtinute de radiofonistii ungari, una de cei slovaci, una de cei de la Novisad si o alta de Studioul de Radio pentru copii din Ujgorod.
Juriul a fost format din profesionisti ai radiourilor si televiziunilor din Romania, Slovacia, Ucraina si Ungaria precum si profesori din cadrul sectiei de jurnalism a Universitatii din Ujgorod. La sectiunea radio, Romania a fost reprezentata de jurnalistul Mircea Pospai, fost redactor sef al Radio Romania Oltenia Craiova.
De-a lungul timpului, Radio Romania a castigat mai multe premii la Festivalul de la Ujgorod cu emisiunile realizate de reprezentati ai studiorilor regionale din Cluj, Constanta, Craiova, Resita, Targu Mures, Timisoara. Anul acesta Radio Romania a intrat in competitie cu 3 productii.
Republica Moldova şi alte cinci ţări din afara spaţiului comunitar au semnat, săptămâna trecută, documentele de asociere la Programul „Orizont 2020”, prin care Uniunea Europeană susţine cercetarea şi inovarea.
Republica Moldova este prima ţară din Parteneriatul Estic ce se asociază programului prin care cercetarea primeşte finanţare comunitară. Celelalte state semnatare ale Programului „Orizont 2020” sunt: Serbia, Muntenegru, Macedonia, Albania şi Bosnia-Herţegovina, toate ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Reprezentaţii acestor state care au parafat documentele oficale şi-au exprimat satisfacţia pentru oportunitatea creată, au arătat care este contribuţia pe care o pot avea deja prin nivelul la care este cercetarea din statele respective apreciind ocazia de a intra într-un sistem competitiv şi de colaborare de excepţie. După semnarea documentelor programului „Orizont 2020”, Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, reprezentantul Rep. Moldova la ceremenia oficială de semnare a documentelor, a declarat:
Cu această nouă convenţie încheiată putem spune că am intrat într-o etapă în care noi oportunităţi se vor putea materializa. Europa are nevoie să recunoască importanţa ştiinţei şi cercetării pentru rederesarea şi creşterea economică.
Lansat la sfîrşitul anului trecut, „Orizont 2020” este cel mai ambiţios program european de susţinere a cercetării, cu un buget de aproape 80 de miliarde de euro, pentru următorii şapte ani. Finanţarea din primii doi ani se ridică la 15 miliarde de euro şi este destinată stimulării economiei prin inovare şi creare de noi locuri de muncă. Programul se adresează sectorului de cercetare, universităţilor, dar şi întreprinderilor, inclusiv celor mici şi mijlocii. Comisarul european pentru Cercetare, Inovare şi Ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn ne explică înţelesul conceptului de excelenţă din programul „Orizont 2020” :
Istoria ne demosntrează din nou şi din nou că pentru a obţine rezultatele ieşite din comun de care avem nevoie trebuie să oferim cele mai bune resurse pentru cele mai bune idei. Pînă la urmă acesta este înţelesul „excelenţei”. Acordearea poziţiilor academice şi finanaţările pe baza unor merite ştiinţifice. Nu pentru că cineva are conexiunile politice potrivite sau cercetează un domeniu „la modă”. Nu pentru că cineva are ascendentul vîrstei sau pentru că ar fi „rîndul lor”, ci în funcţie de merit. Avem suficientă cantitate, nu avem suficientă calitate.
În încheiere, un exemplu. „Orizont 2020” îşi propune să contribuie şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a asistenţei medicale. Human Brain Research, cel mai ambiţios proiect din domeniul neurologiei din ultimii ani, este confinanţat de Uniunea Europeană prin acest program. Proiectul reuneşte doar în faza de început peste 130 de institute de cercetare.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
