Tradiții, povestiri, amintiri și istorii personale vor putea fi explorate într-un muzeu al satului online, dedicat patrimoniului cultural imaterial.
Acesta va fi accesibil de la finalul săptămânii viitoare pe site-ul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, traditiiclujene.ro.
Iubitorii de cultură tradițională vor descoperi în mod gratuit tradiții și obiceiuri, rețete culinare, experiențe de viață ale sătenilor, leacuri băbești, cântece și colecții de artă populară.
Tot în online, pe website-ul oficial al instituției, va fi disponibilă în curând o expoziție multimedia. Aceasta cuprinde sute de fotografii, grupate pe cinci secțiuni: oameni, locuri, locuire, ocupații și obiceiuri.
Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), anunţă deschiderea expoziţiei itinerante „Feţele noi ale armelor vechi”, la sediul Muzeului Naţional al Banatului. Aceasta va putea fi vizitată începând de sâmbătă, 15 august 2020, ora 10:00.
Expoziţia aduce în atenţia publicului o serie de obiecte din patrimoniul MNIR caracteristice domeniului tehnicii militare, datate în secolul al XIX-lea şi al XX-lea. În expunere se regăsesc piese de armament folosite în timpul Primului Război Mondial, de către Armata Română, Armatele Puterilor Centrale care au ocupat mare parte a Regatului Român, dar şi de către Misiunile Militare Franceză, Britanică şi Italiană sosite în ajutorul românilor.
Expoziţia cuprinde, alături de acestea, componente ale echipamentului militar, dar şi documente – jurnale de război, din perioada 1914-1918, aducând în prim plan schimbările profunde în mediului social şi cultural, ca urmare a efectelor Marelui Război.
Unul dintre domeniile tehnicii, care s-au dezvoltat în mod spectaculos în această perioadă, a fost cel al armelor, forţele implicate în Primul Război Mondial investind masiv în cercetarea şi dezvoltarea armamentului atât de necesar pe câmpurile de luptă.
Proiectul expoziţional „Feţele noi ale armelor vechi”, iniţiat de domnii Paul Popa şi Bogdan Mladin, restauratori – armurieri, împreună cu Valentin-Ionuţ Drăgoiescu, muzeograf în cadrul MNIR a fost continuat şi reeditat ca urmare a colaborării remarcabile dintre secţiile Istorie din cadrul muzeelor partenere, cu participarea deosebită a domnului Zoran Markov, reprezentant al Muzeului Naţional al Banatului.
Expoziţia îşi propune să descopere publicului o latură mai puţin cunoscută a exponatelor din domeniului ştiinţei şi tehnicii din colecţia MNIR, simultan, evidenţiând importanţa activităţii de restaurare, atât prin îngrijirea şi punerea în valoare a unor piese de multe ori uitate sau aflate într-un stadiu de degradare avansată.
În expoziţia deschisă la Muzeul Naţional al Banatului pot fi admirate piese din patrimoniul MNIR expuse pentru prima dată în Timişoara, precum setul de duel al lui Alexandru Ioan Cuza, revolverul regelui Ferdinand I şi cel al generalului francez Henri Berthelot, cel care a condus Misiunea Militară Franceză din România.
Expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional al Banatului în perioada 15 august – 2 septembrie 2020, putând fi vizitată de marţi până duminică, între orele 10:00 – 18:00.
În condiţiile impuse de starea de alertă din România, expoziţia nu va beneficia de un vernisaj.
Una dintre spadele voievodului Ştefan cel Mare, identică cu cea expusă la Muzeul Topkapî din Istanbul, va putea fi văzută, pentru prima dată, într-o expoziţie ce va fi vernisată, luni, la Muzeul de Istorie al Bucovinei din Suceava, a declarat, pentru AGERPRES, directorul instituţiei, Emil Ursu.
El a precizat că vor fi expuse peste 250 de piese, documente şi obiecte religioase provenite de la muzee din ţară şi din Republica Moldova.
”Expoziţia ‘Ştefan cel Mare – din istorie în veşnicie’ se doreşte a fi cea mai importantă acţiune de acest fel, cel puţin după 1990. Este vorba, pe de o parte, de numărul mare de piese care participă la această expoziţie. Din România, o parte importantă a pieselor vor veni de la Muzeul Naţional de Istorie al României, Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Naţional al Literaturii Române, dar şi de la muzeele judeţene din Neamţ, Botoşani, Vaslui, Iaşi şi Bacău”, a afirmat Ursu.
Potrivit acestuia, majoritatea exponatelor sunt ”foarte valoroase”, exemplificând cu un steag liturgic de epocă Ştefan cel Mare, o serie de tetraevangheliare lucrate manual donate de voievod unor aşezăminte religioase, dar şi un fragment din racla originală a Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, din lemn pictat, reprezentând o scenă din viaţa acestuia.
Emil Ursu a spus că ‘vedeta’ expoziţiei este o spadă a lui Ştefan cel Mare, ”sora geamănă” a celei din Turcia, adusă de la Muzeul Judeţean din Vaslui, unde a fost ţinută în depozit.
”Spada este practic sora geamănă a celei cunoscute de români de la Muzeul din Topkapî. Spada a fost descoperită la sfârşitul anilor ’70 într-o locuinţă din curtea domnească din Vaslui. (…) Ca atare, această spadă reprezintă o noutate absolută şi o surpriză foarte plăcută, deoarece din acest moment putem vorbi că în România există o spadă a marelui voievod, cunoscută şi datată cert”, a arătat Ursu. El a adăugat că această descoperire arheologică a fost făcută publică în 1980, fără a se prezenta o fotografie.
Ursu a subliniat că exponatele sunt originale, cu excepţia a două copii ce reprezintă o cădelniţă şi tetraevangheliarul de la Humor ale căror originale se află la Mănăstirea Putna.
Expoziţia de la Suceava a fost organizată în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, iar Muzeul Bucovinei a finanţat asigurarea pieselor de la toate celelalte muzee participante cu excepţia celor din Capitală.
Emil Ursu a precizat că Muzeul Bucovinei a plătit prima de asigurare pentru aproximativ 150 dintre piesele expuse. Acestea au fost asigurate pentru aproximativ 90 de milioane de euro.
Evenimentul de la Suceava este dedicat împlinirii a 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a marelui voievod, organizatorii considerând ”necesară readucerea în prim-plan atât a personalităţii lui Ştefan cel Mare, care constituie şi astăzi un model, cât şi a Sucevei medievale, la vremea respectivă principala reşedinţă domnească, centru politic, militar şi religios al Moldovei”.
Expoziţia va putea fi vizitată la Suceava până în februarie 2018, după care aceasta va fi itinerantă, urmând ca la 1 decembrie 2018 să fie prezentată la Alba Iulia.
Primarul comunei Bran, Rareş Rădăcină, a declarat azi, într-o conferinţă de presă, că Muzeul Naţional Bran s-ar putea închide la sfârşitul lunii august deoarece proprietarii Domeniului Bran, familia de Habsburg, nu mai doresc semnarea unui nou contract cu Ministerul Culturii pentru funcţionarea muzeului.
Primarul a precizat că în acest moment nu există în Bran o clădire unde s-ar putea muta Muzeul Naţional Bran, iar zilele următoare se va deplasa la Ministerul Culturii pentru o discuţie cu actualul ministru, pentru a vedea şi poziţia acestuia în legătură cu Muzeul Naţional Bran.
Potrivit edilului, Muzeul Naţional Bran a fost vizitat anul trecut de 14.000 de turişti, în timp ce Castelul Bran de peste 800.000 de turişti.
Oradea va avea singurul Muzeu al Francmasoneriei din Europa de Est până la finalul anului 2019. Anunțul a fost făcut de primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan care a precizat că noul muzeu va fi realizat cu fonduri europene în valoare de 5,5 milioane lei, în clădirea special construită, în 1901, ca sediu regional al masonilor.
Primarul Ilie Bolojan a semnat la Cluj-Napoca, contractul de finanţare pentru reabilitarea vechii clădiri, care a adăpostit, în ultima perioadă, sediul Vămii Oradea.
Potrivit primarului, în perioada următoare, cel mai probabil la sfârşitul lunii august, se va scoate la licitaţie execuţia acestei lucrări, contractarea fiind postată pe SEAP. “Durata de implementare este de circa 30 de luni, deci cam peste doi ani, la sfârşitul anului 2019, vom putea inaugura acest muzeu, unic în Europa de Est”, a declarat Bolojan.
Clădirea francmasonilor este, conform specialiştilor, unul dintre cele mai frumoase din Oradea, cu o arhitectură eclectic și secession . Creaţia arhitecţilor Bálint Zoltán şi Jámbor Lajos, din 1901, a avut destinaţia de sediu al masoneriei regionale.
Clădirea Muzeului Francmasoneriei din Oradea, constând în construcţie de 442 mp la sol (parter) şi teren curte, cu o suprafaţă totală de 1.714 mp, face parte din zona centrală a municipiului Oradea – suprapusă peste oraşul istoric, fiind situată pe Calea Armatei Române nr. 4, în vecinătatea noului sediu al Muzeului Ţării Crişurilor, cel mai mare muzeu din Transilvania.
Camera Deputaților a adoptat, marți, cu 246 voturi pentru, 28 împotrivă și o abținere, OUG 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, stabilind majorări salariale pentru anumite categorii de salariați.
Potrivit unui amendament aprobat de deputați, de la data intrării în vigoare a legii se majorează cu 30% cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul care nu a beneficiat de majorări salariale conform OUG 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, și anume cel din bibliotecile naționale sau de importanță națională, din cadrul Bibliotecii Academiei Române și din muzeele de importanță națională.
Un alt amendament stipulează majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru următoarele categorii de personal: din instituțiile și autoritățile subordonate Ministerului Agriculturii, cu excepția APIA și a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești” și din instituțiile de cercetare-dezvoltare, din unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului.
De aceste majorări salariale ar urma să beneficieze și personalul medical din cabinetele aparținând structurilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă din subordinea Casei Naționale de Pensii Publice și cel din instituțiile publice de spectacole sau concerte aflate în subordinea Ministerului Culturii, precum și direcțiile județene de cultură, respectiv a municipiului București.
Un alt amendament prevede că se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/ soldele de funcție ale următoarelor categorii de personal: din cadrul bibliotecilor centrale universitare, cadrele militare în activitate, precum și soldații și gradații voluntari, inclusiv personalul civil din MApN și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii 250/2016, personalul din cadrul Secretariatului de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 — 1989.
De asemenea, au fost majorate indemnizațiile de merit pentru academicieni și oameni de cultură și sporurile acordate pentru medicii din oncologie și cei de la Spitalul de Arși.
Dacă doreşti să petreci un timp liber de calitate, să pictezi, să-ţi îmbogăţeşti limbajul plastic, să experimentezi şi să afli lucruri noi despre abordarea metodelor de lucru, atunci vino în curtea Palatelor Brâncoveneşti, unde te aşteapta un şevalet, doar al tău.
Vei picta într-un mediu plăcut, într-un spaţiu muzeal ce dispune de o ambianţă unică, spaţiul verde din curtea Palatelor Brâncoveneşti.
Vei primi o temă de lucru şi vei beneficia de îndrumarea unui profesionist.
Începând de astăzi, în curtea Palatelor Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, cursurile de pictură se desfăşoara în aer liber, în faţa şevaletului tau!
Vino şi tu în “Pădurea de şevalete”, să te bucuri de natură şi pictură, de marţi până duminică, între orele 10:00 şi 17:00.
Te aşteaptă premii atractive la Centrul Cultural Palatele Brancoveneşti de la Mogoşoaia.
Astăzi vă luăm măsura la pălărie, sau la clop, cum îi mai spune, pentru că aveți toate șansele să vă alegeți, nu cu una, ci cu sute de pălării de paie, confecționate în Transilvania și expuse în unicul muzeu al pălăriilor de paie din țara noastră.
„Jos pălăria” sau “le a kalappal”, expresia în limba maghiară
Această prezentare necesită JavaScript.
Pe DN 13A, dinspre Bălăușeri spre Sovata, nu ai cum să nu remarci un indicator care te trimite la dreapta spre Crișeni, la Muzeul Pălăriilor de Paie: 16 km. O nimica toată, vei spune, după ce ai străbătut sute de kilometri pentru a ajunge în zonă. Am luat drumul Crișeniului doar după ce m-am asigurat, telefonic, că ușile muzeului sunt deschise la orice oră, în orice zi.
N-aș putea spune că porțiunea de 16 km a fost una lipsită de emoții, am părăsit repede asfaltul, am dat de drumul de piatră care înconjoară lacul Bezid, un lac învăluit de mister și pe fundul căruia se află un întreg sat scufundat.
Drumul județean te conduce pînă în satul situat pe valea pârâului Cușmed.
De pierdut printre coamele de deal, departe de orice așezare, nici gând! Muzeul este foarte bine promovat prin indicatoarele aflate la margine de drum și, pe deasupra, oamenii locului sunt obișnuiți cu străinii curioși să vadă un Muzeu al Pălăriilor de Paie.
Această prezentare necesită JavaScript.
Ajung pe înserate la muzeu, o casă țărănească tradițională cu prispă și cu mușcate la geam, construită cu 156 de ani în urmă. În curte cu fântână și foișor, sau filigorie cum îi mai spunem prin Ardeal, evident în formă de pălărie. Filigoria este decorată cu tăbliţe cu proverbe neaoșe, toate având ca temă clopul.” Multe lucruri ascunse se aranjează sub o pălărie”, sună un astfel de proverb. Fără comentarii…
Această prezentare necesită JavaScript.
Custodele Muzeului Pălăriilor de Paie care ne-a deschis larg porțile este Szőcs Lajos, fiu, nepot, strănepot și stra-strănepot de meșteșugar al spicelor de aur. Câte sute de kilometri de împletituri filigranate le-au trecut prin mâini celor din Crişeni, cine mai știe?! Aveam să aflu că și paiele folosite sunt speciale. Povestea pălăriilor nu se lasă așteptată. Și la cât de veche e tradiția, de vreo 200 de ani, urma un interviu foarte interesant.
Peste 1075 de săgeți indicatoare cu fel de fel de țări, localități, distanțe, nume de persoane. Din Australia, China, Statele Unite sau Canada, din Ungaria sau Franța.Toate stau mărturie a notorietății acestei mici așezări din Transilvania.
Această prezentare necesită JavaScript.
Tot în curte, dai peste o mie de pietre de dimensiuni și forme care mai de care, „sculptate” de-a lungul anilor de apele Cușmedului, apa care curge chiar pe lîngă pălantul Muzeului, deschis în 2001 .
Una din pietre este un fel de radar meteo. “Fur” repede câteva fotografii la lumina naturală.
Această prezentare necesită JavaScript.
Vedeta de necontestat a Muzeului este cea mai mare pălărie, zice-se, din lume, confecționată în 2004: 2,5 kg, 2 metri diametru, 500 de metri de împletitură de paie, peste 22 de mii de fire de paie, un kilometru și jumătate de ață, pălărie la care Szőcs Lajos a lucrat aproape două săptămâni. Un record omologat, cum altfel?!
Tare-s faine pînă acum poveștile astea cu pălării. Vorba de început: Jos pălăria!
Într-una din încăperile muzeului este un perete întreg decorat cu pălării: mai mari, mai mici, mai aristocrate, mai neaoșe. E și firesc, pentru că fiecare își are povestea: pălăria de mireasă – unică în țara noastră, pălăria cu solniță, pălării mexicane, pălării de pescar, de vânător, de gospodar.
Felul în care purtai pălăria era un semn al etniei, al stării sociale, al vârstei, al bogăției. Apoi, fiecare zonă etnografică are pălăria ei. Imediat am recunoscut modelul pălăriei purtate de Nicolae Sabău. Pălăriile de Oaș sunt unice și ele.
Această prezentare necesită JavaScript.
Cândva, pălăriile de la Crișeni ajungeau în Asia, îmi spune Szőcs Lajos.
În 2004, o pălărie de la Crișeni, sătucul dintre dealuri, a ajuns și la Teatrul Național Vasile Alecsandri din Iași, la actorul Sergiu Tudose.
În ultima încăpere pe care o vizităm sunt păstrate mașinăriile vechi de sute de ani, foarte costisitoare. Costul lor era echivalent cu cel primit pe două vite, de pildă, sau pe o mașină, după cum își amintește Szőcs Lajos.
Refacem drumul parcurs de spicul de grâu de la secerat, pînă la obiectul vestimentar atât de apreciat: pălăria de paie. Maeștrii pălăriilor, pălărierii, reprezintă doar 20 la sută, în vreme ce 80 la sută dintre meșteri sunt doar împletitori.
Această prezentare necesită JavaScript.
Și pentru că iarna bate la ușă, iar serile sunt lungi, la gura sobei se vor naște mii de metri de împletituri aurii, dar si noi povești simpatice despre pălării. E simplu: vara se vând pălăriile, iarna sunt confecționate, spune Szőcs Lajos.
În Crișeni, la ceas de seară s-a lăsat liniștea, ciurda satului e la adăpost, miroase a toamnă blândă, a bostan copt în ler, a semințe de dovleac prăjite. Pe unde te-ntorci, oamenii sunt prietenoși. Există și o asociație a confecționerilor de pălării la Crișeni.
Vara sunt organizate tabere pentru tineri, au ocazia să-și pună mâinile în slujba spicelor aurii, se fac sute de fotografii.
Nu care cumva să uit că este și wi fi pentru disperații după conexiune la net, dar fără semnal la telefonul mobil.
Și după atâtea povești ascunse în pălăriile de paie, sunt tare curioasă câte alte proverbe cu și despre pălării v-au venit în minte?
“Aceeași Mărie cu altă pălărie”. Vă sună cunoscute aceste vorbe?
Că tare potrivite mai sunt în zilele noastre.
A, şi mai ştiu eu unul: du-ţi repede mâna la pălărie, şi încet la buzunar. La fel de potrivit zilelor noastre.
Ne scoatem pălăria cu respect, domnule Szőcs Lajos! La drumul de întoarcere, m-a însoţit un înger păzitor din spice de aur, confecţionat la Crişeni, Harghita.
Călătorului îi stă bine pe cărările Transilvaniei. Jos pălăria!
Un punct de atracţie deosebit pentru cei care cãlãtoresc prin Munţii Apuseni este Colecţia mineralogicã din Brad, cunoscutã sub numele de „Muzeul Aurului”. Ea aparţine Filialei Bradmin a Companiei naţionale „MINVEST” SA din Deva şi a fost fondatã în urmã cu mai mult de 100 de ani, timp în care s-au adunat peste 2000 de exponate din foarte multe ţãri de pe toate continentele. Între acestea se remarcã în mod deosebit cele cu aur nativ, provenite din minele din Munţii Metaliferi, constituind din acest punct de vedere una din cele mai importante colecţii din lume.
Deşi a avut întotdeauna un caracter particular, cu un orar de vizitare limitat la programul de lucru al unitãţii care îl gestioneazã, colecţia a fost vizitatã de un mare numãr de persoane. Elevi, studenţi sau iubitori ai frumuseţilor naturii, specialişti în domeniul geologiei şi mineritului, personalitãţi ale vieţii culturale, politice şi ştiintifice din tarã şi de peste hotare, care au rãmas impresionaţi de frumuseţea deosebitã a exponatelor şi de valoarea ştiintificã a multora dintre ele. Mãrturie stau numeroasele impresii înscrise de aceştia în registrele de vizitatori, cel mai vechi pãstrat fiind din anul 1912.
Colecţia începe prin prezentarea unor obiecte arheologice descoperite în zona Brad-Criscior care dovedesc existenţa omului în urmã cu 5000 de ani şi a unei activitãţi de extragere a aurului de 2000 de ani. Sunt expuse unelte şi obiecte vechi folosite la extragerea şi prelucrarea minereului aurifer, specifice ultimelor douã secole, precum şi imagini fotografice sugestive privind aceste activitãţi.
Această prezentare necesită JavaScript.
În sãlile muzeului vizitatorul are prilejul de a cunoaşte aurul într-o ipostazã ineditã, aceea de minereu, în care el apare sub diverse forme: fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, lamele, filamente, dendrite, granule şi rarele combinatii chimice naturale ale aurului cu telurul, între care silvanitul şi nagyagytul s-au identificat pentru prima datã în lume în zãcãminte din Muntii Apuseni.
Această prezentare necesită JavaScript.
Majoritatea zãcãmintelor de aur din România se regãsesc în muzeu cu exponate reprezentative pentru toate tipurile de mineralizatii. Zãcãmintele din zona Bradului sunt cel mai bine reprezentate, de aici provenind şi cele mai spectaculoase forme. Între acestea, se remarcã unele care sugereazã vizitatorului plante, animale sau alte obiecte: frunze, flori, şarpe, cãţel, aripi de pasãre, tun, harta României.
Această prezentare necesită JavaScript.
Muzeul prezintã în continuare o colecţie mineralogicã generalã, cu peste 800 exponate provenind din foarte multe ţãri. Organizatã pe criterii ştiinţifice, ea începe cu noţiuni generale despre minerale, geneza acestora, proprietãţi fizice dupã care pot fi determinate, fiind expuse în continuare dupã criteriul compoziţiei chimice.
Se începe cu elemente native şi continuã cu sulfuri metalifere, sãruri halogenate, oxizi, sãruri oxigenate (carbonaţi, sulfaţi, silicaţi, etc) şi se încheie cu o interesantã vitrinã în care sunt prezentate câteva dintre mineralele care au fost identificate pentru prima oarã în lume în zãcãminte din România.
Prin varietatea formelor şi a culorilor, aceste minerale încântã privirea şi creeazã o stare de mulţumire pentru cei care doresc sã-si lãrgeascã orizontul cunoştintelor despre naturã în general şi lumea mineralã în special.
Colecţia poate fi vizitatã de marţi pâna duminică, între orele 9,00 si 17,00, lunea fiind închis.
Tarifele sunt următoarele:
-15 lei pentru adulţi
-10 lei pentru pensionari, studenţi şi elevi de peste 14 ani
Vă invităm astăzi în “Casa binelui” de la Ocna de Fier – primul muzeu particular de minerale estetice din țară, fondat de mineralogul Constantin Gruescu”, a cărui faimă a trecut demult graniţele Banatului şi ale României. Pasionat şi autodidact, Gruescu a pus bazele muzeului în propria locuinţă din Ocna de Fier în anul 1954.
Această prezentare necesită JavaScript.
Adunând cu pasiune toată viaţa, a strâns o colecţie unică de „nestemate ale Banatului Montan”, în special din minele de la Ocna de Fier, Sasca Montană, Ruschiţa şi Moldova Nouă şi o mulţime de poveşti.
Vedeta expoziţiei este Macla Gruescu – unică în lume, descoperită de mineralog în 1972 şi care i-a adus recunoaşterea internaţională.
O altă atracţie este cuarţul roz de ocna de Fier, care alături de două ametiste violet şi un citrin galben întregesc paleta coloristică a „buchetului de flori de mină”. Fiecare exponat are o poveste, cum este cea a cuarţului din trei generaţii cu puteri vindecătoare. Venerabilul colecţionar spune că dacă te apropii cu mâinile la câţiva centimetri de acest cristal simţi o răcoare, apoi nişte înţepături – prin energia pozitivă pe care o emană. Dacă în acest moment îţi pui o dorinţă, ea se va îndeplini.
Această prezentare necesită JavaScript.
De frumuseţea florilor de mină a fost fascinată şi regina Beatrix a Olandei. Conform protocolului, Majestatea Sa trebuia să zăbovească doar 3 minute în expoziţia organizată special de Constantin Gruescu la Timişoara. Frumuseţea nestematelor a vrăjit-o pe regină, care a stat şi le-a admirat timp de o oră. La final a primit din partea colecţionarului un cuarţ roz de la ocna de Fier. Drept mulţumire, Beatrix i-a trimis o carte cu istoria Casei Regale şi o fotografie cu autograful ei în ramă de piele.
Spre deosebire de regina Olandei, Elena Ceauşescu a făcut o criză de isterie şi a trimis înapoi bolul cu un cuarţ roz. De fapt, energia benefică a pietrei a respins caracterul malefic al Elenei Ceauşescu.
Stând lângă pietrele limpezite de timp ale celui mai mare colecţionar din România, tehnicianul minier Constantin Gruescu, vă veţi simţi mai tineri, mai curaţi, mai sănătoşi, iar după un timp, cu siguranţă vi se va face dor de cristale şi veţi reveni.
Împreună cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) deschid vineri, de la ora 11.00, la sediul muzeului tomitan, expoziția „Regele urmărit. Mihai I al României în dosarele Securităţii”.
Vernisajul va avea loc în Aula „Adrian Rădulescu” și va fi urmat de masa rotundă cu tema „23 august 1944: 70 ani de controverse istoriografice”. Expoziţia cuprinde documente emise de poliţia politică pe toată durata urmăririi informative a membrilor Familiei Regale (1948-1989), fotografii, unele dintre ele inedite, puse la dispoziţie de Casa Regală a României și articole de presă.
Organizată în parteneriat cu Asociaţia „General Nicolae Rădescu”, expoziția benficiază de sprijinul Casei Regale a României şi va rămâne deschisă până pe 25 septembrie.
Materialele de arhivă privitoare la „Regele urmărit” oferă imaginea celui mai sărac dintre monarhii europeni, proprietar, la începutul anilor ’50, al unei mici ferme de păsări în Anglia, apoi angajat pe un post de pilot de încercare, devenit patronul unei mici întreprinderi de aparatură de zbor în Elveţia şi broker la bursă în Statele Unite ale Americii.
Este vorba despre o armă cu tub pentru răcirea cu apă. A fost inventată de Andreas Schwarzlose în anul 1902, patentul a fost aprobat de conducerea armatei austro-ungare in 1905, producţia fiind realizată începand cu anul 1907.
A fost mitraliera standard a armatei austro-ungare menită să sprijine infanteria, dar a fost folosită şi de flota militară şi de cea aeriană. După încheierea conflagraţiei, mitraliera a rămas în uz până în anul 1948, fiind folosită de diferite ţări printre care şi România.
La Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti au inceput de ieri cursurile de vară.
La programul de pregătire vor lua parte câteva zeci de cursanţi străini din Europa, dar si din Coreea şi Japonia, interesaţi de limba si civilizaţia României.
Aceasta este cea mai veche iniţiativă a universităţii de a promova cultura ţării noastre.
Cursanţii vor merge în excursii şi vor vizita muzeele bucureştene.
La finalul stagiului tinerii vor crea propria lor seară, în care vor povesti ce au învatat.
Mai multe obiecte arheologice descoperite pe raza judeţului Satu Mare, vor fi prezentate în cadrul unei expoziţii itinerante ce va fi organizată anul viitor în China
După ce anul trecut arheologii din China au expus în muzeele din România obiecte specifice culturii şi istoriei ţării lor, în acest an au anunţat că vor organiza un turneu expoziţional cu obiecte din ţara noastră pentru a fi prezentate în mai multe oraşe chinezeşti.
Muzeul Judeţean Satu Mare va participa la evenimentul expoziţional cu 14 obiecte. Printre acestea se numără vase din lut vechi de peste 5.500 de ani descoperite într-un cimitir din Urziceni, obiecte din Epoca Bronzului descoperite la Medieşu Aurit, obiecte arheologice provenite din localitatea Pişcolt precum şi un obiect considerat de specialişti ca fiind o raritate, şi anume o fibulă descoperită în localitatea Culciu Mare.
Expoziţia, intitulată „Cultură şi civilizaţie românească,” îşi va începe periplul în Beijing, după care va fi prezentată în mai multe oraşe importante din China.
EU aleg ROmania, 80 de locuri pe care TREBUIE sa le vezi!
Dacă Babilonul nu ar fi apărut mai devreme, cu siguranţă l-am fi întâlnit la Sulina. Patru biserici ortodoxe, un templu evreiesc, o biserică anglicană, una catolică, alta protestantă şi două moschei convieţuiesc de secole pe acest petec de pământ, înconjurat de apă. Pe vremuri, în oraş, funcţionau nu mai puţin de nouă reprezentanţe consulare. Localitatea are o poveste fascinantă, care începe prin anii 913 – 915 d.Hr., în vremea împăratului bizantin Constantin Porfirogenetul.
Dar, Sulina îşi ia cu adevărat avânt după semnarea Tratatului de la Paris din 1856, când se înfiinţează Comisia Europeană a Dunării (CED), care dă undă verde tuturor statelor să circule pe Dunăre.
După ce să te uiţi în Sulina, oraşul cel mai aproape de mare
Una dintre cele mai vechi aşezări din România, situată la cea mai joasă altitudine, doar 4 metri deasupra nivelului mării, Sulina provoacă turistul, ce păşeşte pentru prima dată acolo, să-i descopere tainele. Muzeul şi Farul de aterizare, turnul de apă, pe care armata germană a încercat să-l arunce în aer, fără izbândă, şi casele vechi cu acoperişuri din stuf sunt lucruri care ajung pentru totdeauna la sufletul turistului căutător de comori.
Locul de unde răsare Soarele
Când ajungi la Sulina, nu rata niciun răsărit sau apus. Fie că mergi în port sau, pur şi simplu, îţi arunci o privire de pe chei, spectacolul exploziei de lumină şi culoare este mereu altul. Când soarele apune şi întunericul se lasă încet peste lotcile pescarilor osteniţi de drumurile pe mare, alege prispa unei case bătrâneşti şi savurează liniştea, cu ochii la orizontul albastru, care se pierde între mare şi cer. Ai ajuns la Sulina.
Directorul Muzeul Culturii Dacice şi Romane din Deva, Liliana Ţolaş, a declarat că principalele activităţi din cadrul proiectului constau în campanii de teren a unui laborator mobil, care pune la dispoziţie mijloace de investigare şi intervenţie non-invazive, bazate pe tehnologie laser. Acestea permit intervenţii pe teren, cu rezultate în timp real, fără a pune în pericol integritatea obiectelor analizate.
Proiectul a fost iniţiat şi câştigat de Muzeul Culturii Dacice şi Romane din Deva, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României Bucureşti şi Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Optoelectronică.
În ultimii ani, muzeul devean a coordonat sau a participat ca membru în peste 20 de proiecte europene şi naţionale.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
