Cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti desfăşurat între 11 – 17 septembrie, este apreciat drept unul dintre cele mai importante și urmărite evenimente culturale.
Dintr-un București încărcat de farmecul poeziei, vă spun bun găsit la o ediție specială a emisiunii noastre! Sunt Camelia Teodosiu și vă propun să fim parte din emoția unui eveniment de mare amploare derulat în această săptămână în Capitala țării noastre. Este vorba despre Festivalul Internațional de Poezie ajuns anul acesta la cea de-a XIII-a ediție.
Organizat de Primăria Capitalei prin Muzeul Național al Literaturii Române, această ediție a Festivalului Internațional de Poezie de la București surprinde publicul prin abordarea lui amplă și complexă – peste 170 de poeți din 27 de țări de pe 4 continente sunt prezenți, din 11 până pe 17 septembrie 2023, în spații culturale cunoscute din București: Biblioteca Central Universitară „CaroI”, Muzeul Național al Literaturii Române, Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, ARCUB, Librăria Kyralina, Muzeul Cotroceni, Institutul Cervantes din București, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Londohome,, Casa memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, Teatrul Dramaturgilor Români.
Întâlniri cu poeții, mese rotunde, dezbateri, lecturi publice, colocvii pe diferite teme, maratoane de poezie, performance-uri, proiecții de filme și concerte, spectacole de teatru sunt doar o parte a celor peste 50 de evenimente incluse în programul celor șapte zile de festival, unde poezia se împetește cu muzica sau este pusă în valoare de arta teatrală și cinematografică, prin proiecții video și scenografii care dau dimensiuni inedite spațiului și demersului cultural.
Tema din acest an a Festivalului Internațional de Poezie din București este plasată sub cunoscuta parafrază după Cicero: ”Inter arma silent musae” – „Când armele vorbesc – muzele tac” – un exercițiu ambițios de a celebra puterea poeziei și, in extenso, a literaturii; și o pledoarie pentru eternitatea muzelor care au puterea de a inspira artele și cuvântul liber, chiar și în vremurile tulburi și dificile de azi.
Invitata emisiunii este Loreta Popa – prezentă atât în calitate de reprezentantă a Muzeului Național al Literaturii Române – organizator al festivalului, cât și ca scriitoare cu multă experiență în jurnalism. Cu o experiență de peste un sfert de veac în jurnalism, organizatoare de evenimente culturale și promovarea acestora, autoare a 5 cărți, Loreta Popa este pasionată de arta scrisului și îndrăgostită de poezia pe care Mihai Eminescu a transformmat-o în sublim.
Vă invit așadar să descoperim poezia ca definiție a frumuseții vieții.
Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet este un proiect inedit, de promovare a poeziei româneşti clasice şi moderne, pentru publicul autohton, dar şi internaţional şi poate fi accesat online la adresa aplauzepentrupoet.thecultureclub.ro sau ahandforthepoet.thecultureclub.ro.
Actorii prezenţi în seria 2022 a proiectului Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet sunt Maia Morgenstern, Medeea Marinescu, Emilia Popescu, Florin Piersic, George Mihăiţă, Alexandru Repan, Marius Manole, Ştefan Bănică, Demeter András, Pavel Bartoş.
Oltea Serban Parau
Gilda Lazar
Ovidiu Miculescu
Demeter Andras
Pavel Bartos
Emilia Popescu
Stefan Banica
Aplauze pentru poet 2022
Producţie a Asociaţiei culturale The Culture Club, în parteneriat cu Pro Contemporania, cu sprijinul JTI, proiectul a fost realizat de o echipă coordonată de Ovidiu Miculescu – producător general şi Oltea Şerban-Pârâu – producător executiv, filmările anului 2022 desfășurându-se la sălile ArCuB şi CreART, producţiile fiind semnate de Virgil Oprina – director de imagine / montaj și Attila Vizauer – regia artistică.
„Asemeni lunii, poezia nu face reclamă la nimic. Iar dacă Galileo ar fi spus că “pământul se învârte” în versuri probabil că Inchiziția l-ar fi lăsat în pace. Tarantino spunea cândva că “nu se poate scrie poezie pe computer”… Posibil. Noi am încercat să spunem poezie prin computer, telefon, tabletă…, în on-line. Am început acest proiect în pandemie, atunci când online-ul era aproape singurul mod de comunicare fără limite sau limitări. Și lumea a ascultat poezie pe computer. Am încercat, atât cat ne-am priceput, să aducem magia cuvintelor în fața dumneavoastră și evitând cearta cu ceilalți am evitat retorica; am preferat să ne certăm cu noi înșine și să dăm la iveală poezia. Acest proiect nu ar fi fost posibil fără acești mari actori ai României care au avut bunăvoința, gentilețea și bucuria de a rosti versuri. Eu nu cred că există actori mari care să nu poată să spună poezie. Mă înclin în fața lor, le mulțumesc de o mie de ori și îi asigur că au contribuit esențial la un fapt de cultură românească autentic, necesar și absolut excepțional. Asta si pentru că, știința este pentru cei care învață…poezia este pentru cei ce știu. Iar așa cum poeții sunt mari dacă au cititori mari, vă Invit să pierdeți sau mai bine zis să câștigați ceva timp văzând și ascultând poezie românească”, a declarat Ovidiu Miculescu, producător general al proiectului, în cadrul evenimentului de lansare a noului modul.
„Toţi cei care ne-am implicat în proiectul Aplauze pentru poet jucăm un rol mai puțin obișnuit pentru fiecare dintre noi. Actorii sunt cei care slujesc poetul în acest proiect şi nu invers. Există o generație, a celor născuți după 2000, pentru care dacă ceva nu e prezentat în format video, atunci nu există. Vom continua și în 2023. Proiectul se dezvoltă foarte mult și în alte limbi, pentru că am avut încă de la început în minte să deschidem poezia românească și către alte culturi. Toți actorii care au participat până acum sunt actori minunați, remarcabili. Avem în continuare nume mari pe care să le invităm pe viitor în proiect”, a adăugat Oltea Şerban-Pârâu, producător executiv.
„Rostirea este o dimensiune extraordinară a poeziei. În această perioadă de propagandă prozaică, avem senzația că poezia a dispărut. Nu se mai citește, nu se mai ascultă poezie. Învățarea este un proces foarte dificil în zilele noastre. În perioada pandemiei, am „văzut” o idee, aceea de a ne reîntoarce la poezie și de a o restitui și nouă, dar și noii generații, care intră des în online. Este o sinergie între vechi și nou. Proiectul e simplu și generos, de aceea am decis să îl susținem. Ne-am dori să devină, ca și alte proiecte sprijinite de JTI, un reper cultural care să continue peste ani. Multe poezii sunt rostite de mai multe ori, pentru că fiecare actor aduce propriul mod de interpretare. Creația actoricească poate aduce sensuri noi celor inițiale.”, a precizat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.
„Aceste poezii au fost redate într-un mod care mi-a produs o mare bucurie. Sunt situații în viață din care nu trebuie să lipsești, ceea ce spune multe despre valoarea lor, iar a spune Eminescu în limba maghiară este important. M-am hotărât să-mi revizuiesc cunoștințele de limba franceză, limba engleză. Pentru oricine care va fi solicitat în acest proiect, va fi o bucurie sa se implice si cred ca nu va exista vreun actor care sa refuze”, a spus actorul Demeter Andras.
„Este o șansă, o foarte mare bucurie să mai poți spune poezie în ziua de azi. Eu mă apropii de poezie cu timiditate. Este o bucurie să rostești poezie în limba franceză. Vreau să fac parte și din edițiile viitoare. E o rupere din context, în timpurile ciudate pe care le trăim”, a declarat actrița Emilia Popescu.
„M-am bucurat foarte mult de acest proiect, ca un copil. Poezia face parte din viața oricărui actor. Odată ce ai dat la Institutul de Teatru, trebuie să reciți. Unde sunt recitalurile lui Ion Caramitru, Johnny Răducanu, Adrian Pintea? Îmi lipsesc. De foarte mulți ani am în minte să realizez un recital de muzică și poezie. Acest proiect, Aplauze pentru poet, mi-a sporit foamea să fac ce mi-am propus. Fiecare actor își impune amprenta recitând o poezie. Este important că suntem aici mai multe generații. Generația actuală este deșteaptă, dar are nevoie de îndrumare. Nu am spus niciodată o poezie unei camere, dar a fost o experiență plăcută. Voi participa în acest proiect și pe viitor.”, a spus actorul Ștefan Bănică.
„Sunt momente, așa cum a spus și antevorbitorul meu, proiecte, din care e musai să faci parte. Nu sunt un mare recitator. Ultima dată am recitat în facultate, o poezie de Tudor Arghezi. M-a onorat această invitație, a fost un exercițiu, am avut foarte multe emoții.”, a spus actorul Pavel Bartoș.
Actrițele Maia Morgenstern și Medeea Marinescu au transmis participanților mesaje video.
„Aplauze pentru poet înseamnă poezie. Aplauze pentru poet înseamnă un proiect excepțional. Sunt bucuroasă, sunt mândră să fi fost invitată să iau parte la acest proiect alături de actori, actori din diferite generații. Aplauze pentru proiect e un act cultural. E un act de restituire. Merită! Merită să ne apropiem de poezie, să nu uităm să spunem poezie. Poezia e aici. Poezia e românească: poezie clasică, poezie modernă, în interpretări excepționale. Suntem actori și spunem poezie. Sperăm să vă reîndrăgostiți de acest gen, pe nedrept poate uitat, lăsat în urmă: poezia! Aplauze pentru poet este o punte peste generații. Va așteptăm! Pe această platformă puteți găsi interpretări excepționale, puteți găsi poezia.”, a transmis actrița Maia Morgenstern în mesajul video.
„Aplauze pentru poet mi se pare un proiect necesar. Și acum nu vorbește doar mama a doi băieți care acum fac cunoștință cu poezia, ci vorbește un om care a descoperit-o acum mulți ani și care s-a bucurat și a fost modelat de poezia citită sau ascultată. Un proiect în care sunt readuși la lumină poeți clasici, poezie clasică, mai mult sau mai puțin cunoscută și poezie contemporană, așa cum e și cazul meu în acest proiect. Recit din poeziile a doi imenși poeți: Nina Cassian și Emil Brumaru, pe care am avut și ocazia să îl cunosc personal. Este un proiect care adună actori pe care i-ați văzut în filme, în teatru, pe care puteți să-i descoperiți acum spunând poezie: o poezie importantă. Aplauze pentru poet este important și din perspectiva unei societăți care are nevoie de cultură. Are nevoie să își educe generațiile mai tinere, făcându-le cunoștință cu această lume mirifică a poeziei”, a transmis la rândul său actrița Medeea Marinescu.
Seria anului 2022 a proiectului Aplauze pentru poet se compune dintr-o serie de recitaluri actoricești video, care punctează repere poetice din cultura română. În acest an, apar pe portalul menționat pagini dedicate poeţilor Miron Radu Paraschivescu, recită Ştefan Bănică, Nina Cassian – poezii în lectura Medeei Marinescu, Benjamin Fondane şi Paul Celan, versuri în interpretarea Maiei Morgenstern, Emil Brumaru, în versiuni foarte diferite, semnate de Medeea Marinescu şi Marius Manole, Gellu Naum, tălmăcit de Marius Manole sau Traian Demetrescu, revelat de Pavel Bartoş. Printre noile apariţii, o poziţie specială e ocupată de recitalul lui Florin Piersic, care aduce completări paginilor existente, cu poezii de Coşbuc şi Minulescu, dar deschide și pagini noi, cu versuri de Adrian Păunescu, Leonida Lari, Costache Ioanid, Dominic Stanca. De noi abordări interpretative, adăugând şi alte poezii din volumele acestora, se bucură lirica lui Ion Minulescu, George Topârceanu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Marin Sorescu sau Mihai Eminescu. Alte elemente de noutate sunt momentele de poezie românească tradusă în limba franceză – interpretează Emilia Popescu – sau în limba maghiară – recită Demeter András. Alături de versiunile în engleză existente deja pe portal, acestea lărgesc deschiderea internaţională a proiectului. Recitalurile, filmate pe parcursul anilor 2021 și 2022, sunt prefațate de o scurtă prezentare scrisă a fiecărui poet și ilustrate cu fotografii de arhivă, fragmente de manuscris şi comentarii bilingve despre arta sa poetică.
Amintim că, la filmările din 2021, au participat inițial actorii Ion Caramitru, Mircea Rusu, Emilia Popescu, Andras Istvan Demeter, Mihaela Rădescu, Alex Ştefănescu, Cătălin Frăsinescu, iar într-o a doua etapă Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Rodica Mandache, Mihai Mălaimare, Constantin Chiriac, Cristian Şofron, o parte dintre poezii fiind prezentate şi în limba engleză, în lectura lui Michael Pennington şi Anamaria Marinca.
Inițiativa este deopotrivă un act de restituție și un demers de susţinere a unui domeniu cultural marginalizat în contemporaneitate, potențând poezia prin arta actorului, rostire, imagine. Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet va fi continuat şi cu alte nume mari, propunându-și să contribuie la o mai bună cunoaştere a celor mai importanţi poeţi români clasici şi moderni, în forma originală, dar şi prin traduceri consacrate, în engleză și franceză, totul într-o manieră accesibilă publicului actual, pentru care principalul vehicul cultural este internetul.
Producător The Culture Club
Cu sprijinul JTI
Partener principal Pro Contemporania
Parteneri culturali: Universitatea din Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române, ArCuB – Centrul de proiecte culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti, CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Institutul Cultural Român, Teatrul Naţional Bucureşti.
Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Regional, România TV, Liternet, Agentiadecarte, Mediatrust, Webcultura
Vă invităm la o emisiune, dedicată marelui dramaturg Ion Luca Caragiale la 170 de ani de la naștere, realizată cu sprijinul Biroului de Presă al Academiei Române.
Biblioteca Academiei Române, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, a deschis joi, 3 februarie 2022, expoziția „Ion Luca Caragiale – 170 de ani de la naștere“, eveniment la care au participat personalități pe care le puteți asculta în această ediție a Biblioteci de Bucurii: acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Secției de literatură și filologie, criticul de artă Pavel Șușară, prof.univ. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.
Expoziția „Ion Luca Caragiale – 170 de ani de la naștere“, ce poate fi vizitată până pe 18 februarie 2022, reunește piese din patrimoniul Bibliotecii Academiei Române și al Muzeului Național al Literaturii Române, pentru a reconstitui, într-o serie de repere esențiale, întregul parcurs al biografiei publice și artistice a lui Ion Luca Caragiale.
Publicat de Andrei Cretoiu,
22 octombrie 2021, 12:00 / actualizat: 25 octombrie 2021, 18:35
Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet este un proiect inedit, de promovare a poeziei româneşti clasice şi moderne, pentru publicul autohton, dar şi internaţional. O producţie a asociaţiei culturale The Culture Club, cu sprijinul JTI, partener principal Pro Contemporania, proiectul poate fi accesat online începând din 22 octombrie la adresa aplauzepentrupoet.thecultureclub.ro sau ahandforthepoet.thecultureclub.ro.
Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet se compune dintr-o serie de recitaluri care punctează repere poetice din cultura română. Într-o primă etapă, poezii de Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, George Coşbuc, Lucian Blaga, George Bacovia, Ion Barbu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu în limba română şi – o parte dintre acestea – în engleză, sunt prezentate în interpretarea actorilor Ion Caramitru, Michael Pennington, Anamaria Marinca, Mircea Rusu, Emilia Popescu, Andras Istvan Demeter, Mihaela Rădescu, Alex Ştefănescu, Cătălin Frăsinescu.
Recitalurile, filmate în primăvara şi vara anului 2021, sunt prefațate de o scurtă prezentare scrisă a poetului ales și ilustrate cu fotografii de epocă, fragmente de manuscris şi comentarii bilingve despre arta sa poetică.
Inițiativa este deopotrivă un act de restituție și un demers de susţinere a unui domeniu cultural marginalizat în contemporaneitate, adăugând poeziei arta actorului, rostirea, imaginea. Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet, ce urmează a fi continuat în viitor şi cu alte nume mari, îşi propune să contribuie la o mai bună cunoaştere a celor mai importanţi poeţi români clasici şi moderni, în forma originală, dar şi prin traduceri consacrate, în engleză, totul într-o manieră accesibilă publicului actual, pentru care principalul vehicul cultural este internetul.
Proiectul a fost realizat de o echipă coordonată de Ovidiu Miculescu – producător general şi Oltea Şerban-Pârâu – producător executiv. Filmările s-au desfășurat în spaţii consacrate precum Sala ArCuB, Opera Naţională din Bucureşti sau ICR Londra, producţiile fiind semnate de Virgil Oprina – director de imagine / montaj, Attila Vizauer – regia artistică.
Producător The Culture Club
Cu sprijinul JTI
Partener principal Pro Contemporania
Parteneri culturali ArCuB – Centrul de proiecte culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Institutul Cultural Român, Opera Naţională din Bucureşti.
Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Regional, România TV, Liternet, Agentiadecarte, Mediatrust, Webcultura
aplauzepentrupoet.thecultureclub.ro
ahandforthepoet.thecultureclub.ro
JTI este printre primele companii multinaționale care au investit local încă din 1993, fiind recunoscută pentru susținerea celor mai importante evenimente culturale din România: FITS, TIFF, SoNoRo, Turnee de poveste, turnee de muzică clasică în orașe mici. JTI este, de asemenea, sponsor oficial al Gigi Caciuleanu Romania Dance Company. Întâlnirile JTI, devenite un brand cultural național pentru dansul contemporan, au ajuns în acest an la cea de-a XXI-a ediție ”dând consistență vieții noastre artistice”. În eforturile de incluziune ale ultimei perioade, JTI sprijină proiectele COOLsound.ro – on line despre scena independentă românească și A Hand for the Poet / Aplauze pentru poet.
Mulţumiri speciale
Doamnei Gilda Lazăr, Head of Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova & Bulgaria
Domnului prof. univ. dr. Liviu Papadima, Prorector al Universității din București
Doamnei Mihaela Păun, Director al ArCuB, centrul de proiecte culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti
Domnului Mirel Taloş, Preşedinte al Institutului Cultural Român
Domnului Ioan Cristescu, Director al Muzeului Naţional al Literaturii Române
Domnului Daniel Jinga, Director general al Operei Naţionale din Bucureşti
Doamnelor Magda Stroe şi Roxana Dumitrache, Coordonatoare ICR Londra
Producţia proiectată, de la ora 21.00, în Grădina cu Filme a Creart, în cadrul programului Seara Filmului Românesc este una surpriză, nefiind anunţată de către organizatori.
MUZICĂ
* Orchestra de Tineret România-Moldova susţine un concert în cadrul Festivalului Internaţional Vară Magică, de la ora 19:30, la Ateneul Român, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu şi având ca solişti pe: Dumitriţa Gore – vioară, Sofia Blându – violoncel şi Andrei Stanciu – vioară. În program: Suita „Peer Gynt” de Edvard Grieg, Balada pentru vioară şi orchestră de Ciprian Porumbescu, Dans ţărănesc pentru violoncel şi orchestră de Constantin Dimitrescu, Şase dansuri româneşti pentru vioară şi orchestră Bela Bártok, Simfonia a V-a de P.I. Ceaikovski şi Vals de Eugen Doga.
* Muzeul Naţional al Literaturii Române (Str. Nicolae Creţulescu, nr. 8) vă invită , de la ora 19.00, la un concert-spectacol cu un parfum aparte în peisajul muzical românesc prin valorificarea patrimoniului artistic românesc ca parte a patrimoniului artistic european, intitulat „De la Paris la Micul Paris” şi susţinut de Diana Tudor acompaniată la pian de Alexandru Burcă.
* Celebrul Trio al Jazz-ului format din Puiu Pascu, Virgil Popescu şi Titi Herescu cântă, de la ora 21:30, la terasa Berăriei H.
În perioada 1-10 septembrie 2017 are loc cea de-a treia ediție a programului Atelierele FILIT pentru traducători.
Dezvoltat de Muzeul Național al Literaturii Române Iaşi şi sprijinit de Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, proiectul facilitează un cadru de întâlnire şi comunicare profesională pentru traducătorii din limba română într-o limbă străină.
Anul acesta se reunesc la Ipotești traducătorii Ferenc Andre (România, limba maghiară), Hristo Boev (Bulgaria), Fanny Chartres (Franța), Jan Cornelius (Germania), Dennis Czermak Germania, Andrew K Davidson (SUA), Antonio Ferraro (Italia), Tamas Gothar (România, limba maghiară), Joanna Kornas-Warwas (Polonia), Marja Markic (Croatia), Roberto Merlo (Italia), Monica Moroșanu (Marea Britanie/România), Edith Negulici (România, limba engleză), Lora Nenkovska (Bulgaria), Gabriele Racca (Italia), Franziska Ress (Germania), Gabriella Koszta (Ungaria/ România).
Traducătorii vor lua parte la mese rotunde, conferințe și vor lucra în grupe sau individual, contribuind cu propuneri de strategii pentru promovarea literaturii române pe piețe internaționale. De asemenea, în cadrul „Atelierelor FILIT pentru traducători” vor avea loc prezentări ale proiectelor Europe Direct Botoșani, „Europa traducerilor” și Cafeneaua Publică. Joi, 7 septembrie, la ora 18.00, librăria Alexandria din Botoșani (Uvertura Mall) va găzdui o întâlnire cu scriitoarea invitată Dana Grigorcea (Elveția) în dialog cu scriitorul și traducătorul Jan Cornelius pe tema volumelor proprii apărute la Editura Humanitas în anul 2016.
Programul Atelierele FILIT pentru traducători se aliniază celorlalte două iniţiative ale MNLR Iaşi și ale Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași care susţin creaţia contemporană şi promovarea internaţională a patrimoniului: Rezidenţele FILIT pentru autori români şi Rezidenţele FILIT pentru traducători străini. Cele trei programe formează cel mai amplu sistem de rezidențe literare din Europa de Est.
Partenerii ediției a treia a programului „Atelierele FILIT pentru traducători” sunt Asociația „Patrimoniu pentru comunitate”, Institutul Francez Iași, Pro Helvetia, Europe Direct Botoșani, Librăria Alexandria și Uvertura Mall.
Una dintre spadele voievodului Ştefan cel Mare, identică cu cea expusă la Muzeul Topkapî din Istanbul, va putea fi văzută, pentru prima dată, într-o expoziţie ce va fi vernisată, luni, la Muzeul de Istorie al Bucovinei din Suceava, a declarat, pentru AGERPRES, directorul instituţiei, Emil Ursu.
El a precizat că vor fi expuse peste 250 de piese, documente şi obiecte religioase provenite de la muzee din ţară şi din Republica Moldova.
”Expoziţia ‘Ştefan cel Mare – din istorie în veşnicie’ se doreşte a fi cea mai importantă acţiune de acest fel, cel puţin după 1990. Este vorba, pe de o parte, de numărul mare de piese care participă la această expoziţie. Din România, o parte importantă a pieselor vor veni de la Muzeul Naţional de Istorie al României, Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Naţional al Literaturii Române, dar şi de la muzeele judeţene din Neamţ, Botoşani, Vaslui, Iaşi şi Bacău”, a afirmat Ursu.
Potrivit acestuia, majoritatea exponatelor sunt ”foarte valoroase”, exemplificând cu un steag liturgic de epocă Ştefan cel Mare, o serie de tetraevangheliare lucrate manual donate de voievod unor aşezăminte religioase, dar şi un fragment din racla originală a Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, din lemn pictat, reprezentând o scenă din viaţa acestuia.
Emil Ursu a spus că ‘vedeta’ expoziţiei este o spadă a lui Ştefan cel Mare, ”sora geamănă” a celei din Turcia, adusă de la Muzeul Judeţean din Vaslui, unde a fost ţinută în depozit.
”Spada este practic sora geamănă a celei cunoscute de români de la Muzeul din Topkapî. Spada a fost descoperită la sfârşitul anilor ’70 într-o locuinţă din curtea domnească din Vaslui. (…) Ca atare, această spadă reprezintă o noutate absolută şi o surpriză foarte plăcută, deoarece din acest moment putem vorbi că în România există o spadă a marelui voievod, cunoscută şi datată cert”, a arătat Ursu. El a adăugat că această descoperire arheologică a fost făcută publică în 1980, fără a se prezenta o fotografie.
Ursu a subliniat că exponatele sunt originale, cu excepţia a două copii ce reprezintă o cădelniţă şi tetraevangheliarul de la Humor ale căror originale se află la Mănăstirea Putna.
Expoziţia de la Suceava a fost organizată în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, iar Muzeul Bucovinei a finanţat asigurarea pieselor de la toate celelalte muzee participante cu excepţia celor din Capitală.
Emil Ursu a precizat că Muzeul Bucovinei a plătit prima de asigurare pentru aproximativ 150 dintre piesele expuse. Acestea au fost asigurate pentru aproximativ 90 de milioane de euro.
Evenimentul de la Suceava este dedicat împlinirii a 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a marelui voievod, organizatorii considerând ”necesară readucerea în prim-plan atât a personalităţii lui Ştefan cel Mare, care constituie şi astăzi un model, cât şi a Sucevei medievale, la vremea respectivă principala reşedinţă domnească, centru politic, militar şi religios al Moldovei”.
Expoziţia va putea fi vizitată la Suceava până în februarie 2018, după care aceasta va fi itinerantă, urmând ca la 1 decembrie 2018 să fie prezentată la Alba Iulia.
Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi – FILIT anunță numele autorilor români care vor lua parte la sărbătoarea literaturii, în perioada 4-8 octombrie 2017, la Iași.
La Casa FILIT publicul se va întâlni cu autorii Dan Alexe, Simona Antonescu, Ioana Bradea, Ruxandra Cesereanu, Andrei Crăciun, Codrin Liviu Cuțitaru, Tudor Ganea, Adrian Georgescu, Mircea Mihăieș, Ioan T. Morar, Andrei Oișteanu, Marius Oprea, Dora Pavel, Mircea Pricăjan și Bogdan-Alexandru Stănescu.
Timp de 5 zile, la Casa Poeziei vor fi în centrul evenimentelor poeții Linda Maria Baros, Lavinia Bălulescu, Emil Brumaru, Rita Chirian, Dan Coman, Teodora Coman, Ana Donțu, Vlad Drăgoi, Mugur Grosu, Ștefan Ivas, Claudiu Komartin, Ștefan Manasia, Vlad Moldovan, Andrei Novac, Cosmin Perța, Tara Skurtu, Robert Șerban, Răzvan Țupa, Mihail Vakulovski, Paul Vinicius.
Anul acesta, FILIT „construiește” două case noi, dedicate literaturii fantasy și celei pentru copii. La Casa Fantasy vor participa autorii Sebastian A. Corn, Marian Coman, Michael Haulică, Alexandru Lamba, Dănuț Ungureanu, iar Casa Copilăriei va găzdui evenimente cu scriitorii Ana Alfianu, Florin Bican, Ioana Nicolae, Adina Popescu și Iulian Tănase.
Scriitorii români din afara granițelor țării Eugen Ovidiu Chirovici, Jan Cornelius și Dana Grigorcea vor participa în cadrul unor evenimente speciale. De asemenea, scriitorul Mircea Cărtărescu va urca pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași.
FILIT este un proiect anual finanțat de Consiliul Judeţean Iaşi prin Muzeul Național al Literaturii Române Iaşi și va reuni anul acesta la Iași, în cadrul celei de a V-a ediții, sute de nume ale scenei culturale mondiale. Mai multe detalii şi noutăți se pot urmări pe site-ul www.filit-iasi.ro. (Radio Iaşi/ FOTO filit-iasi.ro)
Miercuri, 23 aprilie 2015, între orele 10.00 şi 18.00, Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) din Bucureşti, Administraţia Naţională a Penitenciarelor din România, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă (FNSA) şi Librăria Open Art organizează a patra ediţie a PROGRAMULUI DE CARTE prin mai multe evenimente comune care marchează sărbătorirea Zilei Internaţionale a Cărţii şi a Drepturilor de Autor.
PROGRAMUL DE CARTE este un program de evenimente mediatice cu mesaje pro-lectură şi de susţinere a culturii scrise naţionale. Cu acest prilej, de la ora 10.00, va fi făcută o donaţie (o bibliotecă de carte românească) şi va fi susţinut un recital de poezie la Penitenciarul Rahova din Bucureşti. De la ora 13.00, la sediul FNSA (str. Dem I. Dobrescu, nr.11) va avea loc dezbaterea “Cultura scrisă naţională, între nevoi legislative, fiscale şi de infrastructură”, moderată de Mihai Mitrică, directorul executiv al Federaţiei Editorilor din România, şi prof.univ.dr. Lucian Chişu, cu următorii invitaţi: acad. Eugen Simion, acad. Nicolae Breban, Dan Mircea Cipariu, preşedintele Opera Scrisă.ro, Claudiu Istrate, director executiv al Uniunii Editorilor din România, Rodica Guiu, administrator general Copyro, Carmen Muşat, redactor-şef al revistei Observator cultural, Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti, şi editorul Marcel Popa, fondatorul editurii Univers Enciclopedic.
De la ora 18, la Librăria Open Art (str. Pitar Moş nr.12, intrarea de pe str. Arthur Verona), poeţii Ioana Crăciunescu, Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Adrian Suciu şi Grigore Şoitu vor susţine o lectură publică în care poeţii invitaţi vor dărui celor prezenţi o floare, o carte sau un poem.
Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor este inițiată și sărbătorită de UNESCO, din 1995, în fiecare an, pe 23 aprilie. În această zi s-a născut și a trecut la cele veșnice William Shakespeare. Ziua de 23 aprilie este strâns legată de nume celebre ale literaturii mondiale: Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Rupert Brooke, Halldór Laxness,Vladimir Nabokov sau Maurice Druon.
Ideea a prins foarte repede, mai ales în Spania, unde obiceiul de a oferi o floare pentru fiecare carte vândută de Sf. Gheorghe (23 aprilie!) a ajutat la promovarea evenimentului.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată „Ziua Bibliotecarului din România”. Începând cu 2005, în România, pe 23 aprilie se sărbătoresc Ziua Bibliotecarului din România și Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor.
PROGRAMUL DE CARTE îşi propune să creeze anual, de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor, un spaţiu public de afirmare pentru autorii români, deţinători de drepturi de autor, pentru bibliotecarii români, în cadrul unor evenimente mediatice şi artistice, cu mesaje pro-lectură şi de susţinere a culturii scrise naţionale. Programul are elemente de interactivitate şi se adresează, în special, adolescenţilor şi studenţilor, precum şi profesioniştilor industriei editoriale.
Sloganul PROGRAMUL DE C’ARTE pentru 2015 este: citeşti şi dăruieşti!
PROGRAMUL DE CARTE
– Ora 10.00-11.00, DARUL DE CARTE
Va fi făcută o donaţie (o bibliotecă de carte românească) şi va fi susţinut un recital de poezie la Penitenciarul Rahova din Bucureşti al poeţilor Dan Mircea Cipariu, Adrian Suciu şi Grigore Şoitu.
– Ora 13.00, DEZBATEREA DE CARTE
La sediul FNSA (str. Dem I. Dobrescu, nr.11) va avea loc dezbaterea “Cultura scrisă naţională, între nevoi legislative, fiscale şi de infrastructură”, moderată de Mihai Mitrică, directorul executiv al Federaţiei Editorilor din România, şi prof.univ.dr. Lucian Chişu, cu următorii invitaţi: acad. Eugen Simion, acad. Nicolae Breban, Dan Mircea Cipariu, preşedintele Opera Scrisă.ro, Claudiu Istrate, director executiv al Uniunii Editorilor din România, Rodica Guiu, administrator general Copyro, Carmen Muşat, redactor-şef al revistei Observator cultural, Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti, şi editorul Marcel Popa, fondatorul editurii Univers Enciclopedic.
– Ora 18.00, RECITALUL DE CARTE
La Librăria Open Art (str. Pitar Moş nr.12, intrarea de pe str. Arthur Verona), poeţii Ioana Crăciunescu, Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Adrian Suciu şi Grigore Şoitu vor susţine o lectură publică în care poeţii invitaţi vor dărui celor prezenţi o floare, o carte sau un poem.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
