Ziua Culturii Naționale  și „Eminescu – aer curat” la Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 ianuarie 2024, 23:02

„Dacă poprul român dispare de pe fața pământului și rămâne o carte a lui Eminecu, lumea va știi cine au fost românii” – a spus, cu profunzime și atât de frumos, Mircea Eliade.

Într-un interviu realizat de poetul Nicolae Băciuț, în 1980, Nichita Stănescu spunea: ”Eminescu? E foarte greu să respiri după el, dar cu clipa în care el ne-a devenit nouă tuturor respiraţie, va trebui ca noi înşine, la rândul nostru, să fim respiraţie nenăscuţilor. Eminescu este pur, genuin, un aer curat”.

Momentele alese anul acesta, într-o ordine diferită de cea a derulării lor la Muzeul Satului, sunt reprezentative pentru simbolurile asociate Zilei Culturii Naționale – Eminescu și Nichita Stănescu.

Conf. univ. dr. Paula Popoiu, managerul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” își reamintește și ne împărtășește de fiecare dată, pe 15 ianuarie, că Biblia şi Poezia lui Eminescu sunt cele două cărţi de suflet, care o ajută să treacă peste momentele grele.

Vă invităm să ascultați această ediție specială a Bibliotecii de Bucurii realizată de Ziua Culturii Naționale cu fragmente de la evenimentele desfășurate la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din București.

La vernisajul expoziției “Sub semnul marelui Eminescu”, unde sunt expuse lucrări ale artiștilor plastici, membrii ai Asociației Filiala Artă Plastică Religioasă și Restaurare a UAP  (Uniunea Artăștilor Plastici) din România, îi ascultăm pe rând pe Doamna Paula Popoiu, managerul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Marius Tița, critic de artă și pictorul Florian Mihăilescu.

Tot la vernisajul acestei expoziții – “Sub semnul marelui Eminescu”, pe care o puteți vizita la Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, actrița Doina Ghițescu a adus un frumos omagiu marelu nostru poet și a recitat 3 fragmente din 3 poeme.

De asemenea, în foaierul Sălii Victor Ioan Popa  de la Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti”, au mai avut loc, de Ziua Culturii Naționale, ateliere de creație pentru copii – “Lacul codrilor albaștri”- coordonator Luminița Voica.

La vernisajul expoziției de fotografie “Patria mea, limba română” realizată de editura Princeps din Ploiești, au fost expuse 80 de afișe și fotografii reprezentative pentru viața și opera poetului Nichita Stănescu.

Iar momentele artistice care au avut loc în Sala Victor Ioan Popa  de la Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti” au emoționat publicul care și-a manifestat admirația prin aplauze îndelungate.

Programul evenimentelor desfășurate pe 15 ianuarie 2024, de Ziua Culturii Naționale la Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti”:

• Ateliere de creație pentru copii “Lacul codrilor albaștri”- coordonator Luminița Voica
• Vernisajul expoziției de fotografie “Patria mea, limba română” realizată de editura Princeps din Ploiești – 80 de afișe și fotografii reprezentative din viața și opera poetului Nichita Stănescu
• Proiecția filmului realizat la Ploiești, la Teatrul Toma Caragiu, In Memoriam Nichita Stănescu
• “Pe lângă plopii fără soț”- moment artistic realizat de studenții UNATC
• “O, rămâi!” recital de cântec și poezie în interpretarea Ansamblului Fluierașii de la Merișani
• “Stelele-n cer”- recital al reprezentanților Asociației ArtPulse, studenți la Universitatea Națională de Muzică din București, la clasele de canto – conf.univ.dr. Iulia Isaev, respectiv conf.univ.dr. Claudia Codreanu.
• Vernisajul expoziției “ Sub semnul marelui Eminescu”- lucrări ale artiștilor plastici, membrii ai Asociației Filiala Artă Plastică Religioasă și Restaurare a UAP din România
  • Curatorii expoziției: Florian Mihăilescu și Cristian Olteanu.
  • Prezentator: Marius Tița, critic de artă
    

    

    

    

    

    

    

    

    

Realizator: Camelia Teodosiu

Fotografii: Camelia Teodosiu

Lada de zestre a nunţilor româneşti

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 19:45

Lada de zestre, frumos împodobită şi bogat înzestrată, părăsea odinioară casa părintească a mireselor, pentru a le însoţi în noul lor cămin. Se cuvenea, deci, ca în vârtejul nunţilor dintre posturile Sfântului Petru şi al Sfintei Mării să deschidem şi noi nu una, ci chiar mai multe lăzi de zestre, bătând la pas satele României şi ţinând, după cuviinţă, obiceiurile fiecărui loc în care făceam popas, fie că era vorba de „bătutul bradului” ori de „udat”, de bărbierit miri şi de-mpodobit mirese, de aşezat mese-ntinse pentru nuntaşi şi, bineînţeles, de cântat mireselor de rămas bun grădinilor cu flori ale copilăriei.

Sâmbătă şi duminică, 11 şi 12 iulie, la Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, ediţiile estivale (şi speciale, transmise în direct) ale Lăzii de Zestre, de la Antena Satelor, au devoalat tradiţii din toate zonele ţării.

Echipa Antenei Satelor, formată din Lorena Oltean, Ileana Vieru şi Bogdan Ionescu, a reuşit – cu ajutorul oaspeţilor lor (miri, nănaşi, nuntaşi) şi al lăutarilor şi interpreţilor de folclor (care nu lipsesc din spectacolul nunţilor adevărate) să aducă în prim-plan acest moment esenţial al vieţii şi al satului românesc, timp de răscruce în viaţa tinerilor care aleg să îşi întemeieze o familei şi „să intre în rândul lumii”.

Ritualurile de nuntă din Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la pădurenii din Hunedoara, la bihoreni, la gorjeni, la olteni, la teleormăneni şi dâmboviţeni au fost aduse în poveste cu ajutorul etnomuzicologului Constantin Secară, dr. folclorist, cercetător la Institutul de Folclor Constantin Brăiloiu.

Despre nunta năsăudeană a vorbit, cu patima aceluia care el însuşi a trecut prin acest ritual de trecere unic al vieţii, Menuţ Maximinian, directorul ziarului Răsunetul, de la Bistriţa. Iar târgul de fete de pe Valea Gurghiului – asemănător, întrucâtva, cu mai celebrul târg de pe Muntele Găina, ne-a fost „zugrăvit” de Ciprian Istrate (artist căruia îi datorăm reconstituirea şi repoziţionarea acestui ritual de trecere).

Şi, pentru că ştim prea bine că la nuntă mirele şi mireasa sunt împărat şi împărăteasă, cu coroane pe cap (li se mai zice şi pirostrii, dar ele coroane împărăteşti sunt), n-a lipsit din emisiunea noastră nici povestea unei nunţi princiare. Simona Lazăr a istorisit evenimentele unei nunţi dintr-un alt miez de iulie – 26 iulie 1931, când Principesa Ileana, fiica mai mică a Reginei Maria (cea atât de-ndrăgostită de tradiţiile româneşti şi pe care adeseori o vedem îmbrăcată în ie) s-a căsătorit cu Arhiducele Anton de Austria. Ca nunţile româneşti de odinioară, şi aceasta a ţinut trei zile, într-una dintre ele prânzul având loc la Stâna Regală – un prânz câmpenesc (cu bucate româneşti).

Nu întâmplător, pe finalul emisiunii Lada de Zestre, echipa de la Radio România Antena Satelor s-a pomenit la masă cu o pereche de miri, Tudor şi Mihaela Ionescu, cărora, după datină, li s-a urat casă de piatră şi copii frumoşi, inimoşi, plin de dragoste pentru tradiţiile strămoşeşti.

La sfârşitul acestei săptămâni Antena Satelor transmite din nou din Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, căci e timp de iarmaroc. Iarmarocul de Sfântul Ilie!