Nicu ALIFANTIS 70! ”Mi-a plăcut al dracului de tare ceea ce fac!” – La mulți ani, Nicu!

Publicat de Bogdan Dragomir, 31 mai 2024, 10:11

Aniversări şi comemorări ale unor mari artişti – muzicieni, care au demonstrat prin măiestria lor interpretativă că au fost, sunt şi vor rămâne adevărate simboluri ale multor generaţii, prezentate în cadrul seriei de „portrete muzicale” din genuri muzicale diferite, cu selecţii de informaţii biografice şi muzică de bună calitate. Vă invităm să ne urmăriţi pe pagina noastră de internet, Radio România Regional (www.www.radioromaniaregional.ro), acolo unde veţi putea să ascultaţi în fiecare săptămână cele mai frumoase melodii… „de ieri, de azi, de mâine!”.

Astăzi, vă invit să aflăm amănunte biografice şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale unui muzician cu totul special, ales dintre personalităţile artistice aniversate în această săptămână!

La mulţi ani, cu sănătate şi cu cele mai bune gânduri muzicianului și compozitorului NICU ALIFANTIS!

nicu-alifantis.1100 (www.tvr3.tvr.ro)

S-a  născut pe 31 mai 1954, la Brăila, este poreclit Elifantis, colecționează instrumente muzicale și elefanți! În 1997, a suferit un infarct şi de atunci bea cafea decofeinizată și fumează țigări slim. A compus muzica pentru peste 120 piese de teatru, poartă pălării de Panama, cântă și compune muzică de 55 de ani! Citatul lui Alifantis este: „Mi-a plăcut al dracului de tare ceea ce fac. În plus, am și avut foarte mare încredere în mine. De-asta am și reușit”.

„Poştalionul (Nicu Alifantis/Radu Stanca)” de pe albumul „25” (C – 1969-1996 Nicu Alifantis & P – 1998 Intercont Music) interpretat de Nicu Alifantis.

Biografie :

Alifantis 1 (main.romania-actualitati.ro)

Nicu Alifantis, născut la 31 mai 1954, la Brăila, din părinți greco-macedoneni, face studii muzicale particulare și debutează scenic în anul 1973. Este angajat în 1975 la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila și devine destul de cunoscut și iubit de public, astfel încât în 1976 casa de discuri Electrecord îi editează primul material discografic, Cântec de noapte, cu patru piese. În același an se înscrie în A.T.M.. După satisfacerea serviciului militar obligatoriu devine membru al Cenaclului Flacăra, condus de poetul Adrian Păunescu, și participă la majoritatea „întâmplărilor artistice”, melodii ale sale figurând pe compilațiile Folk 1 și Folk 2 apărute la Electrecord în 1977 și în 1978. În 1983, la apariția triplului LP care marca 10 ani de activitate a cenaclului, Nicu Alifantis este cel mai bine reprezentat cantautor de pe acest album, figurând cu trei piese.

„Nicu Alifantis – Umbra” de pe albumul „Cenaclul Flacăra” (C – Electrecord & P 2005 INTERCONT MUSIC interpretat de Nicu Alifantis.

„Am considerat că am avut trei debuturi: în ’72 – când am scris prima dată muzică de teatru -, în ’73 – când m-am lansat pe scenă ca interpret şi compozitor – şi în ’76 – când am debutat discografic cu discul single «Cântec de noapte», cu «Decembre» -, plus 1979 – anul în care mi-a apărut primul album, «După melci».” (Nicu Alifantis)

„Cantautorul brăilean mai are o piesă în vechime, peste care ziaristul nu poate trece, care a făcut furori în atmosfera marilor reuniuni cenacliste, cu o pronunţată tentă patriotică, editată pe triplul album al Cenaclului „Flacăra” din 1983 – „Imn. Trăiască România, trăiască tricolorul”. Şi pentru că veni vorba, unul dintre cei care l-au „simţit” pe Nicu Alifantis, înainte de recunoaşterea marelui public, a fost Adrian Păunescu, care l-a adus la „Flacăra” în ciuda „votului negativ” al unora dintre membrii originari din 1973 (Teatrul „Ion Creangă”)”. (Realizatorul Doru Ionescu – TVR).

Între 1973 și 2015 a susținut 4.814 concerte.

În 1995 fondează grupul Alifantis & Zan, ca trupă de studio pentru albumul său Voiaj. În 1996, după înregistrarea albumului Nichita, Zan devine o trupă de proiecte din care mai fac parte: Virgil Popescu (chitară bas şi voce), Sorin Voinea (claviaturi şi voce), Răzvan Mirică (chitară electrică și acustică, sitar, mandolină şi voce), Relu Bițulescu (tobe şi percuție), CORIFEII – fondat în 2003, ALIFANTIS & SimphoNicu – fondat în 2004, ALIFANTIS & ȘemineuBand – fondat în 2010, ALIFANTIS & MozaicBand – fondat în 2012,
ALIFANTIS & FragileBand – fondat în 2013. În aprilie 1999 înființează Fundația Nicu Alifantis cu scopul de a promova „proiecte artistice în care valoarea, forța și autenticitatea vor fi primordiale”.

„Piata romană nr. 9” (Nicu Alifantis/Alexandru Andries) de pe albumul „25” ( C – 1969-1996 Nicu Alifantis & P 1998 Intercont Music) interpretat de Nicu Alifantis & Grupul Coral SONG (Ioan Luchian Mihalea).

Despre Nicu Alifantis, Emil Brumaru scria: „Nicu Alifantis ne scrie cu sufletul pe cîntecul vieții fiecăruia din noi cuvintele-i simple, afectuoase, dulci-amare, lăsîndu-ne destrămați o clipă, reînviindu-ne apoi, mai bucuroși, mai teferi, întru poezia-i caldă. În inima mea, toată blîndețea-l simte poet de cînd lumea și-s fericit să o spun și altora. Și s-o repet pînă la îngeri!”

Nicu Alifantis 1 (www.romania-actualitati.ro)

Debuturi :

debut componistic în anul 1972 – „Furtuna” de Ostrovski, Teatrul „Maria Filotti”, Brăila.

debut scenic în anul 1973 – emisiunea Tele Top, TVR.

debut discografic în anul 1976 – EP-ul Cântec de noapte, Electrecord.

„Voiaj (Nicu Alifantis/Leonid Dimov)” de pe albumul „Voiaj” (C & P 1995 Intercont Music) interpretat de Nicu Alifantis.

Discografie (25 albume): 

Cântec de noapte (EP, Electrecord, 1976), După melci (LP, Electrecord, 1979), Nicu Alifantis & Florian Pittiș (EP, Electrecord, 1980) – cu Florian Pittiș, Nicu Alifantis (Mașina de scris) (LP/MC, Electrecord, 1984), Mitică Popescu (LP, Electrecord, 1985) – cu Mitică Popescu, Piața Romană nr. 9 (LP/MC, Electrecord, 1988), Risipitorul de iubire (LP/MC, Electrecord, 1990), Decembre (single, Toji Productions, 1992), Ia toji baladist (LP, Romtrust & Eurostar & Toji Productions, 1992; reeditat pe CD/MC în 1998), Voiaj (CD/MC, Intercont Music, 1995; reeditat pe CD în 2011) – cu formația Zan, Nichita (CD/MC, Nemira, 1996) – cu formația Zan, 25 (CD/2xMC, Intercont Music, 1998), Cadavrul viu (CD, Toji Productions, 2001), Neuitatele femei (CD/MC, Nemira, 2002; reeditat pe CD în 2006) – cu formația Zan, Șah-mat (CD/MC, Nova Music Entertainment, 2004) – cu formația Zan, Simphonicu (2xCD/DVD, Fundația Nicu Alifantis & Nova Music Entertainment, 2005), Decembre (CD, Unica Music & Nova Music Entertainment, 2006), Vinyl Collection (4xCD, Intercont Music, 2007), Muzică de colecție, Vol. 71 (CD, Jurnalul Național, 2008), Astă seară stau acasă (CD, Fundația Nicu Alifantis & TVR Media, 2009) – cu Ștefan Iordache, Cântece de șemineu (CD/LP, Fundația Nicu Alifantis, 2010), Nevestele vesele din Windsor (CD, Fundația Nicu Alifantis, 2011), Mozaic (CD, Alifantis Music, 2013), Cântece de iarnă (CD, e-media & Click! pentru femei, 2014), Șotron – Vol. I (CD, Alifantis Music, 2015), Madame Mon Amour (CD, Alifantis Music, 2016), Scrisori nedesfăcute (CD, Nemira & Alifantis Music, 2016) (audiobook în lectura autorului), Țara de unde vin… (CD, Alifantis Music & e-media, 2018) (album realizat cu formația Zan), Memorabilia • Theatre Music Collection • 45 Anniversary Box Set (8xCD/2xDVD box-set, Alifantis Music, 2018), Live la UM 01671 (USB memory stick 8GB, Alifantis Music, 2019) (album realizat cu formația Zan), Decembre 50 Collection • Cincizeci de ierni peste Decembre (CD/DVD box-set, Alifantis Music, 2019), Leoneed Is Love (CD+carte, Alifantis Music, 2021) (album realizat cu formația Zan)

Roluri în teatru (7): 

Alter Ego (în „Philadelphia ești a mea”, 1972), Acordeonistul (în „Furtuna”, 1972), Trubadurul (în „Swanewit”, 1973),  Baladistul (în „Întîlnirea mea cu Micul Prinț”, 1973),  Comentatorul (în „O șansă pentru fiecare”, 1973),  Toboșarul (în „Copiii lui Kenedy”, 1979), Baladistul (în „Șoareci de apă”)

Roluri în film (1): Radu Cantacuzino (în „Bietul Ioanide”, 1979)

Volume:  Scrisori nedesfăcute alăturându-li-se 2 epistole de Emil Brumaru și Laurențiu Ulici (Ed. Nemira, 1997), FaceCarte – Poeme, portrete, povestiri despre autor, despre oameni, despre întâmplări (C – 2016, Nicu Alifantis, Bucureşti, România), 45 poeme la întâmplare (Ed. Nicu Alifantis, 2018), Între ieri și mâine (poezele, gânduri, licurici) (Ed. Nicu Alifantis, 2020), Leoneed Is Love (Alifantis Music, 2021) (carte lansată împreună cu albumul Leoneed Is Love)

„Cântec de şemineu (Nicu Alifantis/Instrumental)” de pe albumul „Cântece de şemineu” (C & P 2010 Fundaţia Nicu Alifantis) interpretat de Nicu Alifantis.

Premii și distincții:

2017: CETĂȚEAN DE ONOARE al Brăilei.

2014: PREMIILE DE EXCELENŢĂ – pentru merite excepţionale în arta muzicii (Gala Premiilor Culturale Brăilene), PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA – Omul cu chitara, PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA – Cel mai bun album al anului şi concept discografic (Mozaic), PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA CULTURAL – Cel mai bun proiect al anului (Mozaic)

2012: PREMIILE DE EXCELENŢĂ – pentru merite excepţionale în arta muzicii (Prmăria Sector 3 şi Casa Artelor)

2011: PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – Cel mai bun album al anului (Cântece de şemineu),  PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – Artistul folk al anului

2010: PREMIUL FOREVERFOLK – Cel mai bun cântec al anului (Cântec de grădinar), PREMIUL FOREVERFOLK – Cel mai bun album al anului (Cântece de şemineu), PREMIUL FOREVERFOLK – Artistul folk al anului

2009: PREMIUL FOREVERFOLK – Artistul folk al anului

2007: PREMIUL REVISTEI ACTUALITATEA MUZICALĂ, PREMIUL REVISTEI ROMÂNIA MARE

2006: PREMIUL UNITER – Premiul pentru muzica de teatru

2005: GALA RADIO BUCUREŞTI – Premiul pentru albumul anului (Şah-mat)

2004: MERITUL CULTURAL în grad de Cavaler (1094 din 10.12.2004)

2003: GALA RADIO BUCUREŞTI – Premiul pentru cel mai bun album al anului (Neuitatele femei), PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA – Cel mai bun album pop-rock al anului

2002: PREMIILE NAŢIONALE DE TEATRU – MINISTERUL CULTURII – Premiul pentru muzica spectacolului “Cadavrul viu”

1999: FESTIVALUL MAMAIA ’99 – Premiul 1-Secţiunea Şlagăre cu piesa Ploaie în luna lui Marte , FESTIVALUL BUCUREŞTI ’99 – MICROFONUL DE AUR  – Nominalizare Premiul pentru întreaga activitate

1995: FESTIVALUL TEATRELOR DE REVISTĂ CONSTANŢA – Premiul pentru muzica de teatru

1994: FESTIVALUL OM BUN – Premiul pentru întreaga activitate

1991: Premiul UNITER pentru muzică de teatru , Premiul pentru muzica de scenă de la spectacolul „Ubu Rex” cu scene din „Macbeth”

Sursa info: Wikipedia.org şi alifantis.ro 

Ne reîntâlnim în edițiile viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci vă doresc tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional!

Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Bogdan Dragomir (foto din arh. personala)

Bogdan Dragomir – Muzician şi jurnalist

la

(Emisiunea a fost realizată cu sprijinul Agenţiei de Presă RADOR, Wikipedia.org, şi cu materiale jurnalistice din arhiva personală. Piesele muzicale în format audio sunt selectate de pe albumele “25″ (C-1969-1996 Nicu Alifantis & P – 1998 Intercont Music), “CENACLUL FLACĂRA” (C – Electrecord & P 2005 Intercont Music), “Voiaj” (C & P-1995 Intercont Music), “Cântece de şemineu” – C&P 2010 Fundaţia Nicu Alifantis)

Portrete muzicale – Aniversare MIRCEA VINTILĂ 75! La mulți ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 23 martie 2024, 12:16

Bun găsit tuturor! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să aflaţi amănunte despre cariera artistică şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale cantautorului MIRCEA VINTILĂ, căruia îi dorim astăzi sănătate, toate gândurile bune şi La mulţi ani 75!

Aici puteţi asculta varianta audio a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene – Portrete muzicale – ”Aniversare MIRCEA VINTILĂ 75” de la Radio România Regional, realizator – Bogdan Dragomir, regizor de emisie – Florin Bordeiaşu, invitat aniversat cantautorul MIRCEA VINTILĂ! Audiţie plăcută!

Mircea Vintila 1-1100 (www.romania-actualitati.ro)

Mircea Vintilă, cunoscut în lumea muzical-artistică și sub pseudonimul Ciocu’, este muzician, cântăreț  și compozitor român (cantautor) de muzică  folk.

Mircea Vintilă face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor ’70. El este cunoscut atât pentru activitatea sa solo sau cu formația de acompaniament Brambura, dar și ca membru fondator al super-grupului Pasărea Colibri. A compus cântece pe versuri de Adrian Păunescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi, Florian Pittiș, Gheorghe Azap și alții. Este recunoscut pentru faptul că o parte dintre cântecele sale recreează atmosfera și farmecul  Bucureștiului de odinioară.

Mircea Vintilă la Radio Iași în 2011 (vechi.radioiasi.ro)

S-a născut pe 23 martie 1949 la Bucureşti şi a fost interesat de muzică din copilărie. A urmat Şcoala de Muzică (clasa de violă). A terminat „Liceul Gheorghe Lazăr” şi apoi a absolvit Institutul de Construcţii în anul 1974. A cântat alături de alţi valoroși artişti (Mircea Florian, Marcela Saftiuc,  Doru Stănculescu) la primul festival studenţesc de folk din anul 1971, la clubul „303” al Politehnicii bucureştene, apoi la clubul „Universitas”, la „Casa de Cultură a Studenţilor” şi în Cenaclul Flacăra.

Mircea Vintilă la Radio România Actualități 2 (andreipartos.ro)

În 1982 este editat LP-ul Peripeții noi şi apoi, în 1986, un alt album, intitulat Mircea Vintilă. (Titlul original era Se retrage la Vatra Luminoasă, dar nu a fost acceptat). În perioada  1978-1984 au fost editate două compilaţii folk pe care apare în total cu patru piese. În 1990  primeşte ”Marele Premiu pentru întreaga activitate” în cadrul Festivalului Naţional de Muzică Folk „Om bun”. Urmează o serie de turnee în Austria, Franţa, Rusia, Germania şi Slovacia.

Pasărea Colibri (intercontmusic.ro/arh.pers.B. Dragomir)

În 1992 fondează împreună cu Mircea Baniciu, Florian Pittiş şi  Vlady Cnejevici grupul Pasărea Colibri, desfăşurînd o intensă şi prestigioasă activitate discografică (În căutarea cuibului pierdut – CD/MC, 1995 Blue Ridge International Computers & Roton, Ciripituri – CD/MC, 1996 Intercont Music & Pasărea Colibri, Cântece de bivuac  – CD/MC, 1999 Roton) dar şi numeroase turnee artistice în ţară şi în străinătate (SUA, Canada, Germania).

Cantautorul Mircea Vintilă susţine spectacolul „Faţă în faţă cu lumea” la Teatrul „Bulandra”, alături de Florian Pittiş, cu care în anul 1992 editează albumul ”Nu trântiţi uşa”. La acest album colaborează pentru prima dată cu prietenii şi colegii săi Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, care s-au implicat ca orchestratori în realizarea materialului.

mircea-vintilă (andreipartos.ro)

În octombrie 2000, Mircea Vintilă înregistrează și lansează la Casa de discuri ROTON albumul “Madama de pică”, primul proiect solo după o perioadă în care a activat mai mult împreună cu Pasărea Colibri. Albumul include doar piese noi, cu un sound remarcabil, la care şi-au adus contribuţia artişti de marcă: Mugurel Vrabete, în calitate de producător executiv, Horia Stoicanu – co-autor, Gheorghe Emanuel – programare şi claviaturi, Relu Biţulescu – percuţie,  Eugen Caminschi – la chitară, Marius Baţu – chitară acustică şi backing vocal, Mugurel Vrabete – chitară bass. Primul single extras, „Noros Cecer„, beneficiază de un superb videoclip. „Madama de pică” a fost declarat „cel mai bun album folk al anului 2000”, iar videoclipul piesei „Noros Cecer” a luat premiul pentru „Cel mai bun videoclip al anului”, decernat de Uniunea Artiştilor Profesionişti din Televiziune.

Mircea Vintilă la Radio România Actualități (andreipartos.ro)

Trei ani de pauză discografică au însemnat destule schimbări. În primul rând – despărţirea, în vara anului 2003 – de „Pasărea Colibri”, alături de care a mai lansat în acest interval două LP-uri – „Încă 2000 De Ani” (2001)  şi „10 Ani” (2003), ambele la  Roton. În plus, Vintilă a semnat un nou contract cu altă casă de discuri, părăsind Roton-ul pentru Intercont Music. O altă noutate o reprezintă Trupa “Brambura”, care îl acompaniază pe muzician in concerte, dar şi pe noul material. Grupul este compus din instrumentişti de valoare: Eugen Caminschi (la chitară), Gelu Ionescu (claviaturi), Vadim Tichişan (tobe), Cătălin Creţeanu (chitară bas), Elena Pavel şi Andrada Popa (backing vocal).

În albumul Toţi într-o Barcă, Mircea Vintilă continuă colaborarea cu Horia Stoicanu, alături de care a înfiinţat în anul 2000, după spusele sale, un „comando muzical” prin care cei doi au dorit să „debarce în forţă pe plaja de manele”. Ca urmare, dintre cele 10 piese care fac parte din acest disc, cinci sunt creditate tandemului Vintilă – Stoicanu, iar încă două sunt semnate individual de cei doi. Restul aparţin lui Eugen Caminschi şi lui Iulian Vrabete. În general, este un album mai mult îndreptat spre pop-rock ca de obicei; ”Toţi într-o barcă” surprinde prin prospeţimea pieselor şi prezentarea acestora.

Pe 14 decembrie 2005, Mircea Vintilă a lansat albumul ”Opere & operete”, produs de Intercont Music şi Fundaţia „Mircea Vintilă”, album ce conţine 13 piese, adevărate hituri lansate de solist de-a lungul anilor („Pământul deocamdată”, „Cu tine prin New-York”, „Miruna”, „Făt Frumos”, „Bade Ioane” etc.), şi o piesă nouă, inedită, care constituie o mare supriză, datorită accentelor ei hip-hop, „Dramă de cartier”. Piesele mai vechi incluse în acest Best of au fost rearanjate orchestral şi aduse, ca sound, la standardele anului 2005.

Patru ani mai târziu, la 2 martie 2009, cotidianul Jurnalul Național  lansează un supliment însoțit de un CD cu 21 de piese, dedicat lui Mircea Vintilă, în cadrul seriei „Ediție de colecție – Mișcarea de rezistență”. Tot în 2009, este reformat grupul Pasărea Colibri, alături de Vintilă, din formație mai făcând parte Mircea Baniciu, Marius Bațu și Vlady Cnejevici. În 2013 albumul Madama de pică este reeditat de către Roton, apărând pe piață cu o grafică modificată și sub titulatura Madama de pică – Ediție de aur. În anul 2014 Vintilă lansează două cântece noi, ambele ilustrate de clipuri: „Ceva se întâmplă cu noi” (alături de Alexandra Ușurelu) și „Musette”.

În cadrul emisiunii veți putea asculta piesele:

„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România interpretată de Mircea Vintilă.

„Proverbe” (Mircea Vintilă/Adrian Romcescu) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România, interpretată de Mircea Vintilă.

„Peste răbdări” (Mircea Vintilă/Gheorghe Azap)” de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 – Pasarea Colibri & P – 1996 – Intercont Music),  interpretată de „Pasărea Colibri”.

„Miruna” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de „Pasărea Colibri” (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

„Lăptaria lui Enache” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de Pasărea Colibri. (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

„Tinere domn” (muz. şi text: Mircea Vintilă & Horia Stoicanu) de pe albumul „Toţi Într-o Barcă (C&P 2003 – Intercont Music), interpretată de Mircea Vintilă şi Trupa „Brambura”.

„Alte clipe trăite, alt epilog” (Mircea Vintilă/Florian Pittiş) de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 Pasărea Colibri  & P – 1996 Intercont Music), interpretată de „Pasărea Colibri”.

„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – varianta pop de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” – (C – Radio România / P – 1995 Roton) interpretată de Mircea Vintilă.

P.S.: Am avut bucuria și privilegiul de a colabora cu Mircea Vintilă și cu colegii săi celebri din ”Pasărea Colibri” – în calitate de producător artistic al casei de discuri Intercont Music – la realizarea albumului ”Ciripituri” și pot afirma și confirma că orice simplă apariție și interpretare artistică a lui Mircea Vintilă se transformă într-un ”regal muzical”!

La mulți ani, Mircea Vintilă! 

Surse info: Agenţia de Presă RADOR, wikipedia.org.ro, https://mirceavintila.wordpress.com/biografie/ şi materiale jurnalistice din arhiva personală Bogdan Dragomir.

Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Bogdan Dragomir (foto din arh. personala)

Bogdan Dragomir –

Muzician și jurnalist la

Radio România Regional.

Portrete muzicale – Aniversare GHEORGHE (GIGI) GHEORGHIU 70! La mulți ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 15 ianuarie 2024, 13:26

Cunoscutul cantautor român Gheorghe (Gigi) Gheorghiu, s-a născut la 01.01.1954 în Brasov. Conform site-ului său oficial  http://gheorghegheorghiu.eu , „primul său contact cu muzica a fost la vârsta de 6 ani când o comisie a Școlii de muzică din Braşov l-a selectat pentru a urma cursurile muzicale de 12 ani.

A studiat vioara şi ulterior chitara, activând o perioadă în cadrul Cenaclului ASTRA, iar în 1975 a participat la primul Festival Naţional  de Muzică Folk, unde a obţinut Marele Premiu şi totodată a fost invitat să cânte la Festivalul de Toamnă al Cenaclului FLACĂRA.

„Unde dragoste nu e, nimic nu e” (Gheorghe Gheorghiu / Roxana Popescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C&P 2008 Roton & Radio Romania) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.

A fost membru al Cenaclului până în anul 1980 după care a trecut  la “Serbările Scânteii Tineretului”. A susţinut concerte în toate oraşele din ţară, iar după 1990 a participat la numeroase concerte în Israel, Germania, Austria, Belgia, Italia, Canada şi SUA.

ghegheorghiu.1100 (romania-actualitati.ro)

În 1993 a înfiinţat Fundația Culturală „ Gheorghe Gheorghiu” şi Spirit Studio Production.

„O iubire-ți schimbă viața” (Gheorghe Gheorghiu/ Gheorghe Gheorghiu)” de pe albumul CD Promo Turneu Mix Music „Unde dragoste nu e, nimic nu e” (C&P 2008 Mix Music Production) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.

Discografie Gheorghe Gheorghiu: 1984 ,,Să fii tânăr” disc vinil – muzica Gheorghe Gheorghiu și versuri Lucian Avramescu, 1988 ,,Pentru dragoste” disc vinil – compoziție și versuri Gheorghe Gheorghiu, 1993- „Unde dragoste nu e, nimic nu e” disc vinil, 1996 ,,Doi ochi căprui caut și acum”, 1997 ,,Ma gândesc la tine”, 1998 ,,Ultimul tren”, ,,Vei fi icoana mea”, ,,Best of Gheorghe Gheorghiu” – vol. I (1999), vol. II (2001), 2003 – ,,Vine vara” – album înregistrat în SUA , (2004) – ,,Noi umblăm și colindăm”, (2005) – ,,Dulce și amară” album înregistrat în SUA (NEW SOUND STUDIO-NEW YORK), 2008 – ,,Best of Gheorghe Gheorghiu”.

http://www.eualegromania.ro/2017/10/24/unde-dragoste-nu-e-nimic-nu-e-gheorghe-gheorghiu/

Premii: Marele Premiu – Festivalul de Muzică Tânără de la Pitești, Locul I (Top 10) cu melodia ,,Doi ochi căprui caut și acum”, Locul I cu melodia ,,Uitând că m-ai iubit” (Top10) Radio România (1996), Premiul criticii muzicale ,,Mihail Jora” pentru contribuții la perpetuarea șlagărului românesc, Diploma acordată la Festivalul Gala Șlagărelor Ediția I la Zilele Orașului Piatra Neamț, Premiu pentru perpetuarea șlagărului românesc acordat de Președintia României (1997), 2008 – Diploma de popularitate ,,Șlagăre de Happy Aur” PRO TV , pentru cântecul ,,Unde dragoste nu e, nimic nu e” și DISCUL DE PLATINĂ acordat de Casa de Discuri „ MIX MUSIC”.

„Ține aproape” (Gheorghe Gheorghiu/Gheorghe Gheorghiu)” de pe albumul CD Promo Turneu „Unde dragoste nu e, nimic nu e” (C&P 2008 Mix Music Production) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.

În anul 2008, cu ocazia lansării primului său album „Best of Gheorghe Gheorghiu”, a avut loc un turneu național de promovare cu 26 de spectacole în cele mai importante orașe ale țării! Producătorii acestui turneu – Fundația Culturală GHEORGHE GHEORGHIU și Mix Music Production, în parteneriat media cu Radio România au editat un CD Promo intitulat sugestiv „Unde dragoste nu e, nimic nu e”!

20190116_102215 cover CD promo Turneu Gh. Gheorghiu 2008.1100 (foto cover B. Dragomir)

Am selectat de pe acest CD, pentru această ediție aniversară, câteva șlagăre ale cantautorului Gheorghe Gheorghiu! Cu prilejul aniversării frumoasei vârste de 70 de ani, îi dorim multă sănătate, împliniri profesionale și fericire! LA MULȚI ANI!

„Ultima vară” (Gheorghe Gheorghiu/Gheorghe Gheorghiu)” de pe albumul CD Promo Turneu „Unde dragoste nu e, nimic nu e” (C&P 2008 Mix Music Production) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.

Surse: gheorghegheorghiu.eu, romania-actualitati.ro, mix music production, materiale jurnalistice din arhiva personală B. Dragomir. Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Bogdan Dragomir (foto din arh. personala)

Bogdan Dragomir –

Muzician şi Jurnalist la

Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversarea a 50 de ani de activitate artistică a chitaristului şi cantautorului de muzică folk DUCU BERTZI!

Publicat de Bogdan Dragomir, 14 noiembrie 2023, 16:05

20231101_190042.1100 Ducu Bertzi concert 50 (foto B.Dragomir)

20231114_120240.1100 Ducu Bertzi conc. 50 (foto B.Dragomir)

Bun găsit tuturor! Mare bucurie și plăcere mi-a făcut invitația prietenului și colegului meu – artistul interpret și cantautor emblematic al muzicii folk românești dar și realizator de emisiuni la Radio România – DUCU BERTZI – de a fi prezent în data de 1 Noiembrie 2023 la Concertul aniversar ”50 de ani de scenă – DUCU BERTZI” la Sala ”Ion Caramitru” a Teatrului Național ”I.L. Caragiale” din București!

20231114_120228.1100 Ducu Bertzi conc. 50 (foto B.Dragomir)

A fost un ”Regal Folk”! Mulțumesc și La mulți ani, Ducule, cu sănătate și cu multă putere de muncă în continuare!

DUCU BERTZI (numele său real Alexandru Bertzi) s-a născut la Sighetu-Marmaţiei, Maramureş la 21.09.1955. Părinţii săi au fost cadre didactice: Alexandru Bertzi – profesor de matematică-fizică şi Florica Bertzi – educatoare.

În paralel cu școala generală, a studiat opt ani chitara la școala de muzică din Sighet. Din clasa a noua, împreună cu un grup de prieteni, a înființat grupul Mi bemol rock. Cu această formație, Ducu Bertzi cânta, la serile de dans ale liceului, piese românești și din repertoriul unor formații la modă. Treptat, a renunțat la chitara electrică în favoarea celei acustice, cauza fiind de natură tehnică (lipsa unor stații de amplificare și a instrumentelor de calitate).

„Pe cine şi câte cărări” (muz. Ducu Bertzi, vers. Radu Stanca) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

20231101_190901.1100 Ducu Bertzi concert 50 (foto B.Dragomir)

Existența unui cenaclu literar din localitate l-a atras, Bertzi descoperind aici muzica poeziei. La primul festival de poezie și muzică de la Sighet (1973), Bertzi a câștigat marele premiu… o valiză. Debutul pe o scenă recunoscută a avut loc în 1976 la Baia Mare, în cadrul manifestărilor organizate de Cenaclul Flacăra, unde a activat până în 1985.

„Dragu-mii veselia” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

ducu-si-song_26211600 (tvr3.tvr.ro/arh.pers.B.Dragomir)

Paralel cu genul care l-a consacrat, a devenit în scurt timp membru permanent al Grupului Coral SONG, sub bagheta regretatului Ioan Luchian Mihalea. Activitatea concertistică a acestei formații corale i-a oferit lui Ducu Bertzi posibilitatea de a fi remarcat atât în calitate de membru al corului, cât și ca solist de muzică folk.

song-cu-doina-matei–ducu-bertzi–co_25152700 (tvr3.tvr.ro/arh.pers.B.Dragomir)

„Când s-o-mpărţit norocu'” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

20231101_193013.1100 Ducu Bertzi conc. 50 cu Marius Bațu și Mihai Neniță (foto B.Dragomir)

Prima înregistrare audio a fost realizată la Radiodifuziunea Română în noiembrie 1979, cu titlul Când s-o-mpărțit norocu’. Au urmat alte imprimări și aproximativ 1200 de spectacole. După o perioadă în care muzica folk a intrat într-un con de umbră, în 1986, Ducu Bertzi a continuat să înregistreze noi piese, dintre care cele mai cunoscute s-au transformat în şlagăre: Și de-ar fi, Floare de colț, M-am îndrăgostit numai de ea, Suflet fără chei, Omul pădurii. A fost invitat în studiourile Televiziunii Române pentru filmarea acestora.

Ducu_Bertzi-e1432738959516 (radiocluj.ro)

„În Maramureş am copilărit, acolo am crescut şi m-am format! Este un mare noroc pentru mine şi cred că pentru orice maramureşean, fiindcă este foarte important să te naşti într-o zonă bogată spiritual. Şi, faptul că provin din Maramureş, chiar mi-a purtat noroc în viaţă!”, a mărturisit Ducu Bertzi într-un interviu realizat de Radio Cluj.

„Omul pădurii” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

20231101_195153.1100 Ducu Bertzi conc. 50 cu Cristi Minculescu, Valter & Boro (IRIS) (foto B.Dragomir)

Din 1995 decide să se ocupe numai de muzică şi de realizarea de emisiuni radiofonice. În palmaresul său figurează emisiunile de muzică folk: „Pe cine şi câte cărări”, „Spiritul Libertăţii” (Radio Bucureşti). Din 1997 până în prezent, alături de Mihai Cosmin Popescu, realizează la Radio România Actualităţi emisiunea „Omul cu chitara”, una dintre cele mai audiate emisiuni. Iar din 2005, la Radio Bucureşti FM, realizează „Clubul de joi seara”, împreună cu Maria Gheorghiu.

04.-Ducu-Bertzi-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea-1100

Din martie 2014 realizează pe TVR2 emisiunea de profil „Omul cu chitara”.

În anul 2005 începe un proiect intitulat „Folk prin licee” continuat de colegii din Radio România (realizator Manuela Popescu) sub titulatura „Folk fără vârstă”.

20231101_191436.1100 Ducu Bertzi conc. 50 cu Liana Stanciu (foto B.Dragomir)

În 2013 iniţiază proiectul „Gala Floare de colţ” la Sighetu Marmaţiei, în cadrul căreia premiază tinerii talentaţi şi omagiază poeţii care au contribuit prin versurile lor la marile creaţii folk. Tot în 2013, la iniţiativa sa, în Bucureşti se lansează seria de concerte „Flori pentru suflet: Remember Florian Pittiş” desfăşurate în preajma Floriilor.

„Floare de colţ” (muz. Ducu Bertzi, vers. Viorel Popescu) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

20231101_202555.1100 Ducu Bertzi conc. 50 cu Mircea Vintilă și Jul Baldovin (foto B.Dragomir)

În cei 50 de ani de activitate artistică a susţinut peste 5000 de spectacole şi recitaluri muzicale – numai cu Cenaclul Flacăra a participat la peste 1300 de spectacole.

După ce a cântat în aproape fiecare colţ al României, din 1998 încep turneele şi în străinătate: Franţa, Belgia, Germania, Austria, Ungaria, Italia, Spania, Marea Britanie, Tunisia, Maroc, Israel, SUA, Canada, Irlanda, Moldova, Ucraina, Grecia, Cipru, Australia, Noua Zeelanda, Cehia, Finlanda.

Primele înregistrări discografice apar la Electrecord în 1987 pe disc de vinil. După 1990, artistul este prezent pe diferite casete audio-compilaţii de Crăciun.

Coperta CD Dor de Ducă (foto Irina Prosan/arh.pers.B.Dragomir)

Primul album de autor intitulat „Dor de ducă”, în format casetă audio şi CD, s-a născut la propunerea colegului său din Grupul SONG – Bogdan Dragomir – la acea vreme Director artistic al casei de discuri Intercont Music, a fost înregistrat în perioada februarie-martie 1997, post procesat şi masterizat la Studioul Migas Real Compact din Bucureşti (Adrian Ordean – maestru de sunet şi solo chitară electrică, Marius Baţu – backing vocals şi chitară acustică, Sorin Minghiat – flaut).

IMG-20190802-WA0000 Lansare de disc cu Ducu Bertzi si Bogdan Dragomir.1100 (foto arh.pers.Bogdan Dragomir)

„Suflet fără chei” (muz. Ducu Bertzi, vers. Daniela Crăsnaru, aranj. orch. Adrian Ordean) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

20231101_205807.1100 Ducu Bertzi conc. 50 cu TVA (Adi Vascu, Dorin Andone, Teo Boar și Vlady Cnejevici) (foto B.Dragomir)

Albumul a fost lansat în 1997 –  (C&P Intercont Music) şi, în 1998, Revista Actualitatea Muzicală îl desemneaza drept „Cel mai popular şi bine vândut album”. În anul 2000 lansează două materiale discografice: „Sufletul meu” (Intercont Music) şi albumul de colinde şi cântece de iarnă „Poveste de iarnă” (Intercont Music) . „Cântece din Maramureş” (Cat Music) este lansat în 2004. Urmează „Seara de Crăciun” (Intercont Music) – în 2005 şi „Best of `06” (Intercont Music) – în 2006.

20231101_203518.1100 Ducu Bertzi conc. 50 cu Dan Bittman (foto B.Dragomir)

Din noiembrie 2003 realizează proiectul „Ducu Bertzi şi invitaţii săi”. În cadrul acestuia, alături de Florian Pittiş, Marius Baţu, Mihai Neniţă realizeaza o serie de spectacole la Teatrul Nottara, ulterior urmând susţinerea a peste 50 de spectacole în ţară şi în străinătate.

În aprilie 2006 proiectul este prezentat la TNB-Sala Atelier într-un spectacol jucat cu casa închisă. O parte din concert se regăseşte pe CD-ul lansat de Roton, ”Ducu Bertzi şi Florian Pittiş în concert” în aprilie 2009. Concertul integral ”Ducu Bertzi si Florian Pittis în concert” s-a lansat în 2010, în format DVD. În 2009 lansează un nou album de colinde – ”Colinde,colinde”.

„Cântec bătrânesc” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

În decembrie 2007 a primit din partea PF Patriarh Daniel cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei – „Crucea Moldavă” şi este cetăţean de onoare al municipiului Sighetu Marmaţiei.

„Din tot ce am făcut, din ce s-a risipit, aici e doar o mărturisire a crezului meu. Celor care au crezut în mine…le mulţumesc.” – Ducu Bertzi, 1997, Intercont Music, Bucureşti.

03.-Ducu-Bertzi-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea-1100

În prezent, Ducu Bertzi este Realizator de emisiuni la Reţeaua Publică a Studiourilor Regionale RADIO ROMÂNIA REGIONAL  a Societăţii Române de Radiodifuziune!

La mulţi ani, sănătate şi toate gândurile noastre bune, DUCU BERTZI!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Muzician și Jurnalist

la

Radio România Regional.

Surse info: RB Integrated Proiect Management, ducubertzi.ro, arh. pers. Bogdan Dragomir; surse audio: albumul „Dor de ducă” – C&P 1997 Intercont Music. Mulţumim pentru sprijinul acordat!

Invitație la concert aniversar și lansare de disc ”Lumea mea!” – interpreta de muzică folk MARIA GHEORGHIU!

Publicat de Bogdan Dragomir, 9 noiembrie 2023, 12:24

Vă invităm la un eveniment artistic extraordinar al interpretei de muzică folk, dar și colegă a noastră de la Radio România Regional – MARIA GHEORGHIU – Joi, 16 Noiembrie 2023, ora 19.30 la Centrul Cultural DALLES (Sala ”I.C. Brătianu”) din Str. Biserica Amzei nr. 7-9, București, unde va avea loc ”Concertul aniversar 40 de ani de la debut și 30 de la câștigarea Festivalului OM BUN și lansarea albumului intitulat LUMEA MEA!

MARIA GHEORGHIU CD.1.1100 (arh.pers. B.Dragomir)

Mult succes, Maria!

Maria Gheorghiu – Lumi închise (muz. și text Maria Gheorghiu)

Afis aniv. artistica 40 Maria Gheorghiu.1100 (arh.pers. B.Dragomir)

Vă așteptăm cu drag și vă dorim audiție plăcută!

Surse: Materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca Radio Romania Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestei rubrici!

Bogdan Dragomir (foto arhiva personală Bogdan Dragomir)

Bogdan Dragomir –

Muzician şi jurnalist la

Noiembrie – 2023

MARIA GHEORGHIU – Aniversare, La mulți ani! Albume de colecție – Floare de vârtej!

Publicat de Bogdan Dragomir, 18 august 2023, 18:50

Bun găsit tuturor la o nouă ediție a rubricii ”Albume de colecție”!

Astăzi ne vom opri la muzica folk și invitata muzicală a acestei rubrici este MARIA GHEORGHIU, căreia îi dorim cu drag LA MULȚI ANI, împreună cu cele mai bune gânduri!

Varianta audio a emisiunii Albume de colecție – Maria Gheorghiu – FLOARE DE VÂRTEJ! Realizator Bogdan Dragomir – Radio România Regional 2021!

Albumul ”FLOARE DE VÂRTEJ” a fost editat pe compact disc și casetă audio în anul 1998 de Casa de discuri INTERCONT MUSIC și conține 16 piese, reprezentative pentru creația și repertoriul său, alese pentru această producție muzicală chiar de către interpretă! Acest album este un album de referință pentru muzica folk dar și o carte de vizită pentru un artist special și un muzician sensibil și rafinat ca Maria Gheorghiu.

Foto CD Floare de vartej – Maria Gheorghiu by Bogdan Dragomir.1100.1 (original foto by Stefan Daday)

Detalii despre activitatea artistică a cantautoarei folk Maria Gheorghiu: ro.wikipedia.org și pe pagina personală de facebook!

Surse: ro.wikipedia.org, Intercont Music, Cristina Topolski (grafica originală), Ștefan Daday (foto album) şi materiale jurnalistice din arhiva personală. Piesele muzicale în format audio sunt selectate de pe albumul “FLOARE DE VÂRTEJ” (C & P 1998 – INTERCONT MUSIC).

Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Vă salută, cu cele mai bune gânduri,

Bogdan Dragomir – Muzician și jurnalist la 

Bogdan Dragomir – 2019 (foto arhiva personală Bogdan Dragomir)

Portrete Muzicale – In memoriam 65 – ADRIAN BERINDE!

Publicat de Bogdan Dragomir, 4 mai 2023, 10:35 / actualizat: 21 iunie 2023, 12:56

În 16 ianuarie 2019 ne-a părăsit un artist mare și un prieten cum rar mai întâlnești – ADRIAN BERINDE!

L-am cunoscut în 1998, în calitate de Producător artistic al casei de discuri INTERCONT MUSIC și am colaborat excelent la realizarea albumului său VERTICAL! De atunci, au trecut anii dar prietenia noastră a rămas neschimbată și ne bucuram extraordinar la fiecare întâlnire!

În acestă ediție vă invit să ascultăm câteva piese muzicale din repertoriul unui artist special, cu o personalitate aparte şi cu un spirit creator cum rar am întâlnit, un pictor, poet şi muzician din România. Pentru că am avut privilegiul de a lucra şi de a realiza împreună unul dintre albumele sale muzicale şi pentru că anul acesta artistul ADRIAN BERINDE ar fi împlinit frumoasa vârsă de 65 de ani, vom audia câteva melodii editate într-un album de referință, reprezentativ pentru repertoriul său, intitulat ”Vertical” – editat pe CD și casetă audio în anul 1998 de casa de discuri INTERCONT MUSIC!

Adrian Berinde s-a născut pe data de 4 mai 1958, la Oradea. Absolvent al Şcolii de Arte Plastice din Cluj, se stabileşte în 1982 la Moudon, în Elveţia şi profesează ca pictor liber profesionist, vernisând până în 1994 mai multe expoziţii personale la Lausanne sau Fribourg. În 1986 expune o colecţie personală de pictură pentru Amnesty International (Payerne – Paris). Una din lucrările sale a fost utilizată pentru o carte poştală de Centrul Cultural Francez GEORGE POMPIDOU din Paris.

„Fug caii verzi” (text, muz. și voce Adrian Berinde, orch. Jimi El Lako) de pe albumul „Vertical” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Adrian Berinde.

Despre muzică dar şi despre celelalte activități artistice ale sale, ni se confesează chiar Adrian Berinde: „…la 5 ani după primul zâmbet al lui Iliescu a ieșit Absent, primul meu album de muzică, pe care l-am înregistrat în studioul pe care îl construisem între timp în Cluj-Napoca, Studioul Taurus. Aşa am început cu muzica … Şi dacă tot m-am apucat, trebuia să o fac ca lumea, nu? Anul următor, am lansat al doilea CD, Negru de fum, apoi au urmat Vertical, Captiv în inutil, Albaştri după ploi şi în sfârşit în zilele noastre, Azil și Atât de bine!

Adrian-Berinde-la-Radio-Romania-2015 (andreipartos.ro).1100

Am cântat pe scene mici şi mari, în club, în aer liber, la festivaluri, în concerte televizate aproape un an, la începutul acestui secol, am cântat în Cirque du Soleil în Canada, în spectacolul Varekai……muzica mea s-a auzit pe radio, la televizor, în case de oameni cu sufletul deschis spre lumea pe care o imaginez eu… …am făcut nişte emisiuni de radio, am scos un volum de versuri – Captiv în inutil, am regizat o piesă de teatru după o nuvela a lui Cehov – Salonul 6 şi un videoclip, am condus câţiva ani Clubul Prometheus, am făcut prima mea expoziţie de pictură în ţară la invitaţia Delegaţiei ONU în România, am mai manageriat ceva evenimente culturale, campanii publicitare, gale.” – Extras din Adrian Berinde – Autobiografie (adrianberinde.ro).

20181025_162711 foto coperta CD Vertical by Bogdan Dragomir.1100

Albumul ”Vertical” a fost editat pe compact disc și casetă audio în anul 1998 de Casa de discuri INTERCONT MUSIC și conține 12 piese – reprezentative – din creația și repertoriul său, alese pentru această producție muzicală chiar de către autor! Înregistrările acestui material discografic au fost realizate în Studioul Taurus din Cluj Napoca (decembrie 1996-septembrie 1997), celelalte detalii le găsiți pe coperta CD-ului! Grafica, de excepție, a acestui album aparține Elenei Sâncă! (C&P 1998 INTERCONT MUSIC!)

„Albeşte-mă” (text, muz. și voce Adrian Berinde, orch. Jimi El Lako) de pe albumul „Vertical” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Adrian Berinde.

Discografie: Absent – 1995 (Adrian Berinde şi Taurus), Negru De Fum – 1996 (Agora şi Taurus), Vertical – 1998 (Intercont Music), Captiv În Inutil – 2001 (Zoom Studio), Albaştri După Ploi – 2003 (Zoom Studio), Azil – 2011 (MHO Music) şi Atât de bine – 2015!

În încheierea acestui material aș dori să-i mulțumesc prietenului şi muzicianului ADRIAN BERINDE pentru experiența artistică extraordinară de a colabora și de a realiza împreună acest album discografic!

„Călugărul, cartoful şi măgarul” (text, muz. și voce Adrian Berinde, orch. Jimi El Lako) de pe albumul „Vertical” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Adrian Berinde.

Surse: adrianberinde.ro, Intercont Music, Elena Sâncă (grafica originală album) şi materiale jurnalistice din arhiva personală. Piesele muzicale în format audio sunt selectate de pe albumul “Vertical” (C & P 1996 – INTERCONT MUSIC).
Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Bogdan Dragomir – (foto arhiva pers. Bogdan Dragomir)

Bogdan Dragomir –

Muzician și jurnalist la Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversare ŞTEFAN HRUŞCĂ 65 – La Mulţi Ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 8 decembrie 2022, 11:18 / actualizat: 21 iunie 2023, 13:39

Astăzi, Radio România Regional, în cadrul emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, îl sărbătoreşte pe unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi artişti-colindători ai României! La mulţi ani, ŞTEFAN HRUŞCĂ!

Celebrul cântăreţ român Ştefan Hruşcă s-a născut în Maramureş pe data de 8 decembrie 1957. Până în anul 1981 a fost învăţător la Şcoala nr. 1 din Borşa, Judeţul Maramureş, când este descoperit şi invitat să participe la turneele Cenaclului Flacăra.

Ştefan Hruşcă – „Rugă pentru părinți” (Ştefan Hruşcă / Adrian Păunescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C – Radio România, P 2006 Roton).

Între anii 1981 şi 1984 participă la peste 1000 de concerte în toată ţara, talentul său fiind recunoscut şi recompensat cu Marele Premiu al Muzicii Folk şi Premiul pentru Creaţie. După ce părăseşte Cenaclul în 1984, îşi continuă cu succes cariera solo sau colaborând cu Vasile Şeicaru şi Victor Socaciu. Mare succes au avut albumele “Rugă pentru părinţi” (1984), “Urare pentru îndrăgostiţi” (1986), precum şi cel scos în colaborare cu Vasile Şeicaru, intitulat “Călători visători” (1988).

Ştefan Hruşcă – „Linu-i lin”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Din anul 1990 Ştefan Hruşcă ne va ajuta să redescoperim frumuseţea colindelor româneşti – arhicunoscut fiind “Linu-i lin” – pe care reuşeşte să le interpreteze într-o manieră aparte. Discurile sale ajung să fie printre cele mai vândute pe piaţa românească, succese răsunătoare având producţiile “Colinde” (1990), “La săvârşitul lumii” (1993), “Zăurel de zăurel” (1995), “Crăciunul cu Hruşcă” (2000), “Sfântă-i sara de Crăciun” (2001).

Ştefan Hruşcă – „Zoriori de ziuă” de pe albumul „Romanian Christmas Carols (C&P 1994 Electrecord).

Stabilit din 1991 în Canada, lângă Toronto, Ştefan Hruşcă nu abandonează complet stilul folk și susţine concerte în toate colţurile lumii, acolo unde bate o inimă de român. El revine în fiecare an în ţară, unde îşi păstrează popularitatea, mărturie stând şi acordarea Discului de Aur de către casa de discuri Electrecord, precum şi a Premiului Uniunii Oamenilor de Artă pentru cele mai multe albume vândute.

Ştefan Hruşcă – „Fostele iubiri” (Ştefan Hruşcă / George Ţărnea) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 1996 produce albumul “Fostele iubiri”, pe versurile poetului George Ţărnea, iar în 1996 se implică ca director artistic în organizarea primei ediţii a Festivalului de muzică folk “Meşterul Manole”.

Ştefan Hruşcă – „Un copac cu flori” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 2001 apare discul “20 de ani”, în care se regăsesc succese ale carierei sale, precum “Frunze”, “Rugă pentru părinţi”, “Un copac cu flori”, “Ochii tăi”.

Ştefan Hruşcă – „Ochii tăi” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona)” de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

Aducând în casele noastre parfumul de neuitat al sărbătorilor tradiţionale româneşti, muzica interpretată de Ştefan Hruşcă rămâne apropiată de sufletul românesc indiferent pe ce continent se află acesta.

Ştefan Hruşcă – „Deschide uşa, creştine” de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Ştefan Hruşcă – „Urare”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Surse: Agerpres, radiocluj.ro, Electrecord, Roton, Intercont Music, Radio România, arhiva personală Bogdan Dragomir, fonoteca și arh. Radio Romania Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Fonoteca melomanului – Vali Sterian – Remember 70!

Publicat de Bogdan Dragomir, 21 septembrie 2022, 14:35 / actualizat: 21 iunie 2023, 13:53

Bun găsit tuturor, sunt Bogdan Dragomir şi vă invit la o ediţie specială a rubricii „Fonoteca melomanului”, o rubrică alcătuită numai din muzică folk, piese muzicale din Fonoteca de Aur Radio România, reprezentative pentru creația cantautorului omagiat astăzi – VALERIU STERIAN!

Amintire cu haiduci (m.+t. V.Sterian) din Fonoteca de Aur Radio România, interpretată de Valeriu Sterian.

Valeriu Sterian s-a născut la 21 septembrie 1952 în Ştiubei, comuna Râmnicelu, judeţul Buzău. În 1972 s-a mutat la Bucureşti, ca student la Universitate, Facultatea de Psihologie.

Debutează ca baterist în grupul Copiii Florilor în timpul liceului. Debutul oficial îl face, însă, în anul 1973 la Festivalul Primăvara Baladelor (unde primeşte Premiul pentru cel mai bun cantec – pentru piesa Nopţi – împreună cu Carmen Marin, în grupul Vali si Carmen).

Anotimpuri (m.+t. V.Sterian) din Fonoteca de Aur Radio România, interpretată de Valeriu Sterian.

În 1979 înfiinţează formaţia Compania de Sunet, cu care va avea turnee prin toată ţara, dar şi în Bulgaria, Ungaria, U.R.S.S., Polonia, Norvegia, Franța, Marea Britanie, SUA. În anul 1993 înfiinţează studioul de înregistrări B’Inişor. Colaborează, de asemenea, cu alţi artişti: Alexandru Andrieș, Nicu Alifantis, Doru Stănculescu, Ștefan Hrușcă, Mircea Vintilă, Vasile Șeicaru, Mircea Bodolan, Maria Gheorghiu.  În acelaşi timp, participă la marile festivaluri şi gale rock, alături de cele mai importante nume ale genului: Roşu şi Negru, Iris, Holograf, Voltaj, Compact. Pe perioada sezoanelor estivale concertează pe litoral.

Cântec de oameni (m.+t. V. Sterian) din Fonoteca de Aur Radio România, interpretată de Valeriu Sterian.

La 16 septembrie 2000, Valeriu Sterian moare, cu câteva zile înainte de a împlini 48 de ani, bolnav de cancer.

În 2005, a fost organizat primul concert „In memoriam Valeriu Sterian” la Râmnicu Sărat, oraşul natal al artistului. La eveniment au participat George Stanca, Victor Socaciu, Vasile Şeicaru, Andrei Partoş, Florin Chilian, Zoia Alecu, Emil Constantinescu şi mulţi alţi prieteni ai folkistului. Tot atunci a fost lansat volumul „Pariu pe o lacrimă”, scris de Vasile Ghinea, despre viaţa lui Sterian. Ulterior, seria acestor concerte „In Memoriam” a continuat, fiind susţinute de obicei în 21 septembrie, ziua în care s-a născut artistul.

Exercițiu (m.+t. V. Sterian) din Fonoteca de Aur Radio România, interpretată de Valeriu Sterian.

„Cânta la mare, pe o terasă la Mamaia, la Hotel Bucureşti, şi în fiecare seară terasa era arhiplină. Nu găseai un loc. Străinii îi spuneau chiar ‘micul Dylan’, lucru de care Vali era extrem de mândru” – Paul Grigoriu.

„Valeriu Sterian era un profesionist, tot ce-ţi puteai dori in materie de cunoştinţe muzicale; a cântat alături de Joan Baez. Promova tinerele talente, dar era şi un iubitor de manifest, de protest.” – Lucia Sterian.

Fericire (m.+t. V. Sterian) din Fonoteca de Aur Radio România, interpretată de Valeriu Sterian.

La finalul emisiunii, ne luăm rămas bun de la dvs. dar vă invităm să accesați pagina noastră de internet www.www.radioromaniaregional.ro, acolo unde veți găsi informații detaliate și muzică pe toate gusturile!

*****

Surse info: Agenția de Presă RADOR, agerpres.ro, wikipedia.org.ro, materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca de aur Radio Romania. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Bogdan Dragomir – Muzician și jurnalist Radio România Regional.

Bogdan Dragomir (foto arhiva personală Bogdan Dragomir)

Muzica Unei Generații Perene – Albume de colecție – „de-alaltăieri… și până ieri!” – Remember Doru Stănculescu!

Publicat de Bogdan Dragomir, 25 august 2021, 14:59 / actualizat: 21 iunie 2023, 16:23

Bun găsit cu drag, tuturor melomanilor și ascultătorilor Radio România Regional, astăzi – la Muzica Unei Generații Perene, rubrica Albume de Colecție – ne reîntâlnim cu un gen muzical, din păcate din ce în ce mai rar ascultat la radio, un gen creat la începutul anului 1970, interpretat într-un stil autentic și personal de unul dintre fondatorii muzicii folk din România, căruia îi aducem astăzi un pios omagiu – arhitect, compozitor, textier, interpret, pe scurt… cantautorul  DORU STĂNCULESCU (n. 25 Iunie 1950, d. 23 August 2021, București)!

Drum lin în lumină, Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!

„Circul” (m. și text Doru Stănculescu) de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

În calitate de martor și de producător artistic și muzical, la momentul editării acestui material muzical (1998) – pe CD și casetă audio, al casei de discuri INTERCONT MUSIC, voi insera câteva piese de pe albumul prezentat mai jos, împreună cu câteva selecțiuni din fișa artistică din cartea CD-ului, semnată de colegul și prietenul meu de la Radio România Actualități – „psihologul muzical” ANDREI PARTOȘ!

Foto coperta ext. CD Doru Stănculescu – De alaltaieri…si până ieri.1100 (C&P 1998 Intercont Music/arh.pers.B.Dragomir)

„Apariţia acestui album este într-adevăr o minune!… Despre Doru Stănculescu s-ar putea scrie un roman, în timp ce spaţiul pentru discografie s-ar rezuma la un rând…”

…”S-a născut la Bucureşti într-o duminică dimineaţa (25 iunie 1950). La vârsta de 7 ani a fost respins de la şcoala de muzică. Ambii părinţi erau iubitori de artă, aşa că Doru a început prin a lua lecţii de vioară şi a trecut brusc (la 12 ani) la chitară. Iniţial a urât instrumentul, dar la 14 ani cânta de zor prin casă. În anul 1968 s-a dus la casa studenţilor unde a cântat piesa intitulată “Ion Crâşmaru”; apoi a ajuns prin intermediul lui Titi Acs la Televiziune, cu aceeaşi compoziţie. Sora lui, Mihaela Mihai (mai mare cu 3 ani şi 8 luni) a făcut figuraţie la înregistrări. Lumea nu ştia că sunt rude. În 1969 a primit de la Picky Iglesias (Olimpic ’64) o chitară care a fost botezată cu numele de “Grasa” şi care a rezistat până în 1990 când prin “amabilitatea” unui prieten a plecat în  Italia şi n-a mai venit.”

„Ion Crâșmaru” (muz. și text Doru Stănculescu de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

„O serie de melodii de elev apar pe acest album: “Romanţă nordică”(1966), a fost cântată iniţial cu formaţia Liceului 33; “La groapa lui Lae Chioru”(1966) urma să ajungă la Cornel Chiriac (dar n-a fost să fie); “Mandolinate”(1967) despre care colegii i-au spus că miroase a Leonard Cohen. În anul 1973 Doru obţinea Marele Premiu la “Primăvara Baladelor”, festival-concurs la care au participat şi Marcela Saftiuc, Vali Sterian & Carmen Marin, Mircea Vintilă şi Pro Musica.

„Mandolinate” (muz. și text Doru Stănculescu de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

A fost prezent şi la primele “şedinţe” ale Cenaclului Flacăra. Muzicuţa la care ţine enorm, a primit-o în 1970 de la Steve Katz (de la Blood Sweat & Tears, grup care ne-a vizitat ţara atunci) Doru şi Dan Chebac au pătruns în culise. De bucurie a compus piesa “Ai hai” pe versuri populare. Melodia a ajuns pe faţa A a unicului său disc single editat de “Electrecord” în 1979. Pe faţa  B se afla “Cântec între apele ţării” (născut în bufetul Radiodifuziunii în 1969).”

„Ai, hai” (muz. Doru Stănculescu / vers. populare de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

„Doru nu a renunţat niciodată la “Cenaclul Flacăra”, cum n-a renunţat nici la Arhitectură; a început-o în 1972 şi a terminat-o în 1984 (făcând o pauză de 6 ani)…Nimeni nu ştie precis cum s-a lipit Doru de porecla “ El Presidente”. După plecarea Mihaelei Mihai în Franţa (1975), Doru s-a rezumat la apariţiile scenice în sute de concerte. Abia în 1990 a plecat în Franţa (înaintea mineriadei), de unde a revenit în 1996. Și bine a făcut! De dragul istoriei trebuie să ştiţi că Doru Stănculescu este singurul artist român care n-a lipsit nici o vară de la Costineşti din 1956 până în 1987. A fost şi rămâne unul dintre cei mai speciali oameni ai muzicii folk, deşi el susţine cu umoru-i cunoscut că “Stilul meu este acela de a nu avea stil”. Veţi găsi pe acest  L.P. şi “Ecou de romanţă” lansată de Mihaela Mihai în 1969, când a fost prezentată în Gala Revistei Săptămâna ca “Melodia anului”. Atunci Doru a acompaniat-o pe sora sa la chitară. Cu aceeaşi piesă “El Presidente” a ajuns şi la “Mamaia 1970” (tot alături de Mihaela). A fost singura lui prezenţă pe acea scenă”.

„Ecou de romanță” (muz. și text Doru Stănculescu de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

…Acesta este Doru Stănculescu “De-alaltăieri … şi până ieri !” – o producţie 1998 a Casei de Discuri INTERCONT MUSIC.”

(Sursa: ANDREI PARTOȘ – O minune – prezentare din booklet-ul CD-ului „de-alaltăieri… și până ieri” – interpret Doru Stănculescu!)

Foto copertă CD Doru Stănculescu – De alaltăieri…și până ieri.1100 (C&P 1998 Intercont Music/arh.pers.B.Dragomir)

Surse: Agenția de presă RADOR, Casa de discuri INTERCONT MUSIC, info și muzică din arhiva personală. Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir

Muzician şi Jurnalist la

Festivalul „Seri melancolice eminesciene” va fi organizat la Ipoteşti!

Publicat de Andra Radu, 6 iulie 2021, 11:00

În luna august va fi organizat un festival naţional de muzică folk pe versuri scrise de Mihai Eminescu, la Ipoteşti. Festivalul „Seri melancolice eminesciene” are ca scop promovarea operei eminesciene.

„Având drept scop sporirea numărului de activităţi destinate promovării operei eminesciene, inclusiv prin acţiuni bazate pe interdisciplinaritate, Festivalul promovează creaţia lirică eminesciană prin folosirea versurilor eminesciene drept text pentru melodiile prezentate în concurs şi spectacol.

În subsidiar, Festivalul urmăreşte promovarea tinerilor sau elevilor cu aptitudini în domeniul cultural-artistic şi a creaţiilor acestora, având ca specific muzica folk; atragerea unui număr cât mai mare de elevi şi tineri către acest gen muzical; promovarea imaginii Memorialului Ipoteşti”, se arată în comunicatul transmis de Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”.

Festivalului Naţional de Muzică Folk pentru Copii şi Tineret „Seri melancolice eminesciene” se află la a XII-a ediţie. În acest an, festivalul va avea loc în două etape, dintre care cea de concurs se va desfăşura online, iar cea de premiere se va desfăşura cu prezenţă fizică la Ipoteşti. Înscrierile pentru la acest festival au loc până pe 10 iulie.

Albume de colecție – Maria Gheorghiu – FLOARE DE VÂRTEJ!

Publicat de Bogdan Dragomir, 25 februarie 2021, 12:17 / actualizat: 21 iunie 2023, 16:40

Bun găsit tuturor la o nouă ediție a rubricii ”Albume de colecție”!

Astăzi ne vom opri la muzica folk și invitata muzicală a acestei rubrici este MARIA GHEORGHIU!

Varianta audio a emisiunii Albume de colecție – Maria Gheorghiu – FLOARE DE VÂRTEJ! Realizator Bogdan Dragomir – Radio România Regional 2021!

Albumul ”FLOARE DE VÂRTEJ” a fost editat pe compact disc și casetă audio în anul 1998 de Casa de discuri INTERCONT MUSIC și conține 16 piese, reprezentative pentru creația și repertoriul său, alese pentru această producție muzicală chiar de către interpretă! Acest album este un album de referință pentru muzica folk dar și o carte de vizită pentru un artist special și un muzician sensibil și rafinat ca Maria Gheorghiu.

Foto CD Floare de vartej – Maria Gheorghiu by Bogdan Dragomir.1100.1 (original foto by Stefan Daday/arh.pers.B.Dragomir)

Detalii despre activitatea artistică a cantautoarei folk Maria Gheorghiu: ro.wikipedia.org și pe pagina personală de facebook!

Surse: ro.wikipedia.org, Intercont Music, Cristina Topolski (grafica originală), Ștefan Daday (foto album) şi materiale jurnalistice din arhiva personală. Piesele muzicale în format audio sunt selectate de pe albumul “FLOARE DE VÂRTEJ” (C & P 1998 – INTERCONT MUSIC).

Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Vă salută, cu cele mai bune gânduri,

Bogdan Dragomir – Muzician și jurnalist la 

Bogdan Dragomir – 2019 (foto arhiva personală Bogdan Dragomir)

Muzica Unei Generații Perene – Albume de colecție – „de-alaltăieri… și până ieri!” – Doru Stănculescu 70 – La mulți ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 25 iunie 2020, 13:00 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:06

Bun găsit cu drag, tuturor melomanilor și ascultătorilor Radio România Regional, astăzi – la Muzica Unei Generații Perene, rubrica Albume de Colecție – ne reîntâlnim cu un gen muzical, din păcate din ce în ce mai rar ascultat la radio, un gen creat la începutul anului 1970, interpretat într-un stil autentic și personal de unul dintre fondatorii muzicii folk din România, aflat astăzi la ceas aniversar – arhitect, compozitor, textier, interpret, pe scurt… cantautorul  DORU STĂNCULESCU (n. 25 Iunie 1950,  București)! La mulţi ani, cu sănătate şi cu toate gândurile bune!

„Circul” (m. și text Doru Stănculescu) de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

În calitate de martor și de producător artistic și muzical, la momentul editării acestui material muzical (1998) – pe CD și casetă audio, al casei de discuri INTERCONT MUSIC, voi insera câteva piese de pe albumul prezentat mai jos, împreună cu câteva selecțiuni din fișa artistică din cartea CD-ului, semnată de colegul și prietenul meu de la Radio România Actualități – „psihologul muzical” ANDREI PARTOȘ!

Foto coperta ext. CD Doru Stănculescu – De alaltaieri…si până ieri.1100 (C&P 1998 Intercont Music/arh.pers.B.Dragomir)

„Apariţia acestui album este într-adevăr o minune!… Despre Doru Stănculescu s-ar putea scrie un roman, în timp ce spaţiul pentru discografie s-ar rezuma la un rând…”

…”S-a născut la Bucureşti într-o duminică dimineaţa (25 iunie 1950). La vârsta de 7 ani a fost respins de la şcoala de muzică. Ambii părinţi erau iubitori de artă, aşa că Doru a început prin a lua lecţii de vioară şi a trecut brusc (la 12 ani) la chitară. Iniţial a urât instrumentul, dar la 14 ani cânta de zor prin casă. În anul 1968 s-a dus la casa studenţilor unde a cântat piesa intitulată “Ion Crâşmaru”; apoi a ajuns prin intermediul lui Titi Acs la Televiziune, cu aceeaşi compoziţie. Sora lui, Mihaela Mihai (mai mare cu 3 ani şi 8 luni) a făcut figuraţie la înregistrări. Lumea nu ştia că sunt rude. În 1969 a primit de la Picky Iglesias (Olimpic ’64) o chitară care a fost botezată cu numele de “Grasa” şi care a rezistat până în 1990 când prin “amabilitatea” unui prieten a plecat în  Italia şi n-a mai venit.”

„Ion Crâșmaru” (muz. și text Doru Stănculescu de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

„O serie de melodii de elev apar pe acest album: “Romanţă nordică”(1966), a fost cântată iniţial cu formaţia Liceului 33; “La groapa lui Lae Chioru”(1966) urma să ajungă la Cornel Chiriac (dar n-a fost să fie); “Mandolinate”(1967) despre care colegii i-au spus că miroase a Leonard Cohen. În anul 1973 Doru obţinea Marele Premiu la “Primăvara Baladelor”, festival-concurs la care au participat şi Marcela Saftiuc, Vali Sterian & Carmen Marin, Mircea Vintilă şi Pro Musica.

„Mandolinate” (muz. și text Doru Stănculescu de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

A fost prezent şi la primele “şedinţe” ale Cenaclului Flacăra. Muzicuţa la care ţine enorm, a primit-o în 1970 de la Steve Katz (de la Blood Sweat & Tears, grup care ne-a vizitat ţara atunci) Doru şi Dan Chebac au pătruns în culise. De bucurie a compus piesa “Ai hai” pe versuri populare. Melodia a ajuns pe faţa A a unicului său disc single editat de “Electrecord” în 1979. Pe faţa  B se afla “Cântec între apele ţării” (născut în bufetul Radiodifuziunii în 1969).”

„Ai, hai” (muz. Doru Stănculescu / vers. populare de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

„Doru nu a renunţat niciodată la “Cenaclul Flacăra”, cum n-a renunţat nici la Arhitectură; a început-o în 1972 şi a terminat-o în 1984 (făcând o pauză de 6 ani)…Nimeni nu ştie precis cum s-a lipit Doru de porecla “ El Presidente”. După plecarea Mihaelei Mihai în Franţa (1975), Doru s-a rezumat la apariţiile scenice în sute de concerte. Abia în 1990 a plecat în Franţa (înaintea mineriadei), de unde a revenit în 1996. Și bine a făcut! De dragul istoriei trebuie să ştiţi că Doru Stănculescu este singurul artist român care n-a lipsit nici o vară de la Costineşti din 1956 până în 1987. A fost şi rămâne unul dintre cei mai speciali oameni ai muzicii folk, deşi el susţine cu umoru-i cunoscut că “Stilul meu este acela de a nu avea stil”. Veţi găsi pe acest  L.P. şi “Ecou de romanţă” lansată de Mihaela Mihai în 1969, când a fost prezentată în Gala Revistei Săptămâna ca “Melodia anului”. Atunci Doru a acompaniat-o pe sora sa la chitară. Cu aceeaşi piesă “El Presidente” a ajuns şi la “Mamaia 1970” (tot alături de Mihaela). A fost singuta lui prezenţă pe acea scenă”.

„Ecou de romanță” (muz. și text Doru Stănculescu de pe albumul „de-alaltăieri … și până ieri” (C&P 1998 Intercont Music) interpretată de Doru Stanculescu.

…Acesta este Doru Stănculescu “De-alaltăieri … şi până ieri !” – o producţie 1998 a Casei de Discuri INTERCONT MUSIC.”

(Sursa: ANDREI PARTOȘ – O minune – prezentare din booklet-ul CD-ului „de-alaltăieri… și până ieri” – interpret Doru Stănculescu!)

Foto copertă CD Doru Stănculescu – De alaltăieri…și până ieri.1100 (C&P 1998 Intercont Music/arh.pers.B.Dragomir)

Surse: Agenția de presă RADOR, Casa de discuri INTERCONT MUSIC, info și muzică din arhiva personală. Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir

Muzician şi Jurnalist la

Portrete muzicale – Aniversare 70 – MIRCEA VINTILĂ! La mulți ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 23 martie 2019, 11:00 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:50

Bun găsit tuturor! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să aflaţi amănunte despre cariera artistică şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale cantautorului MIRCEA VINTILĂ, căruia îi dorim astăzi sănătate, toate gândurile bune şi La mulţi ani 70!

Aici puteţi asculta varianta audio a ediţiei din 23.03.2017 a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene de la Radio România Regional, realizator – Bogdan Dragomir, regizor de emisie – Florin Bordeiaşu, invitat aniversat cantautorul MIRCEA VINTILĂ! Audiţie plăcută!

Mircea Vintila 1-1100 (www.romania-actualitati.ro)

Mircea Vintilă, cunoscut în lumea muzical-artistică și sub pseudonimul  Ciocu’, este un muzician, cântăreț  și compozitor român (cantautor) de muzică  folk.

Mircea Vintilă face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor ’70. El este cunoscut atât pentru activitatea sa solo sau cu formația de acompaniament Brambura, dar și ca membru fondator al super-grupului  Pasărea Colibri. A compus cântece pe versuri de Adrian Păunescu, George Coșbuc,  Tudor Arghezi, Florian Pittiș, Gheorghe Azap și alții. Este recunoscut pentru faptul că o parte dintre cântecele sale recreează atmosfera și farmecul  Bucureștiului de odinioară.

„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România interpretată de Mircea Vintilă.

Mircea Vintila la Radio Iasi in 2011 (vechi.radioiasi.ro)

S-a născut pe 23 martie 1949 la  Bucureşti şi a fost interesat de muzică din copilărie. A urmat Şcoala de Muzică (clasa de violă). A terminat „Liceul Lazăr” şi apoi a absolvit Institutul de Construcţii în anul 1974. A cântat alături de alţi prestigioşi artişti (Mircea Florian, Marcela Saftiuc,  Doru Stănculescu) la primul festival studenţesc de folk din anul 1971, la clubul „303” al Politehnicii bucureştene, apoi la clubul „Universitas”, la „Casa de Cultură a Studenţilor” şi în Cenaclul Flacăra.

„Proverbe” (Mircea Vintilă/Adrian Romcescu) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România, interpretată de Mircea Vintilă.

Mircea Vintila la RRActualitati 2 (andreipartos.ro)

În 1982 este editat LP-ul Peripeţii noi şi apoi, în 1986, un alt album, intitulat Mircea Vintilă. (Titlul original era Se retrage la Vatra Luminoasă, dar nu a fost acceptat). În perioada  1978-1984 au fost editate două compilaţii folk pe care apare în total cu patru piese. În 1990  primeşte Marele Premiu pentru întreaga Activitate în cadrul Festivalului Naţional de Muzică Folk „Om bun”. Urmează o serie de turnee în Austria, Franţa, Rusia, Germania şi Slovacia.

„Peste răbdări” (Mircea Vintilă/Gheorghe Azap)” de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 – Pasarea Colibri & P – 1996 – Intercont Music),  interpretată de „Pasărea Colibri”.

Cantautorul Mircea Vintilă susţine spectacolul „Faţă în faţă cu lumea” la Teatrul „Bulandra”, alături de Florian Pittiş, cu care în anul 1992 editează albumul Nu trântiţi uşa. La acest album colaborează pentru prima dată cu prietenii şi colegii săi Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, care s-au implicat ca orchestratori în realizarea materialului.

Pasarea Colibri (intercontmusic.ro/arh.pers.B. Dragomir)

În 1992 fondează împreună cu  Mircea Baniciu, Florian Pittiş şi  Vlady Cnejevici grupul Pasărea Colibri, desfăşurînd o intensă şi prestigioasă activitate discografică (În căutarea cuibului pierdut – CD/MC, 1995 Blue Ridge International Computers & Roton, Ciripituri – CD/MC, 1996 Intercont Music & Pasărea Colibri, Cântece de bivuac  – CD/MC, 1999 Roton) dar şi numeroase turnee artistice în ţară şi în străinătate (SUA, Canada, Germania).

„Miruna” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de „Pasărea Colibri” (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

În octombrie 2000, Mircea Vintilă înregistrează și lansează la Casa de discuri ROTON albumul “Madama de pică”, primul proiect solo după o perioadă în care a activat mai mult împreună cu Pasărea Colibri. Albumul include doar piese noi, cu un sound remarcabil, la care şi-au adus contribuţia artişti de marcă: Mugurel Vrabete, în calitate de producător executiv, Horia Stoicanu – co-autor, Gheorghe Emanuel – programare şi claviaturi, Relu Biţulescu – percuţie,  Eugen Caminschi – la chitară, Marius Baţu – chitară acustică şi backing vocal, Mugurel Vrabete – chitară bass. Primul single extras, „Noros Cecer„, beneficiază de un superb videoclip. „Madama de pică” a fost declarat „cel mai bun album folk al anului 2000”, iar videoclipul piesei „Noros Cecer” a luat premiul pentru „Cel mai bun videoclip al anului”, decernat de Uniunea Artiştilor Profesionişti din Televiziune.

„Lăptaria lui Enache” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de Pasărea Colibri. (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

mircea-vintila (andreipartos.ro)

Trei ani de pauză discografică au însemnat destule schimbări. În primul rând – despărţirea, în vara anului 2003 – de „Pasărea Colibri”, alături de care a mai lansat în acest interval două LP-uri – „Încă 2000 De Ani” (2001)  şi „10 Ani” (2003), ambele la  Roton. În plus, Vintilă a semnat un nou contract cu altă casă de discuri, părăsind Roton-ul pentru Intercont Music. O altă noutate o reprezintă Trupa “Brambura”, care îl acompaniază pe muzician in concerte, dar şi pe noul material. Grupul este compus din instrumentişti de valoare: Eugen Caminschi (la chitară), Gelu Ionescu (claviaturi),  Vadim Tichişan (tobe), Cătălin Creţeanu (chitară bas), Elena Pavel şi  Andrada Popa (backing vocal).

„Tinere domn” (muz. şi text: Mircea Vintilă & Horia Stoicanu) de pe albumul „Toţi Într-o Barcă (C&P 2003 – Intercont Music), interpretată de Mircea Vintilă şi Trupa „Brambura”.

În albumul Toţi într-o Barcă, Mircea Vintilă continuă colaborarea cu Horia Stoicanu, alături de care a înfiinţat în anul 2000, după spusele sale, un „comando muzical” prin care cei doi au dorit să „debarce în forţă pe plaja de manele”. Ca urmare, dintre cele 10 piese care fac parte din acest disc, cinci sunt creditate tandemului Vintilă – Stoicanu, iar încă două sunt semnate individual de cei doi. Restul aparţin lui Eugen Caminschi şi lui Iulian Vrabete. În general, este un album mai mult îndreptat spre pop-rock ca de obicei; Toţi într-o barcă surprinde prin prospeţimea pieselor şi prezentarea acestora.

„Alte clipe trăite, alt epilog” (Mircea Vintilă/Florian Pittiş) de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 Pasărea Colibri  & P – 1996 Intercont Music), interpretată de „Pasărea Colibri”.

Pe 14 decembrie 2005, Mircea Vintilă a lansat albumul Opere & operete, produs de Intercont Music şi Fundaţia „Mircea Vintilă”, album ce conţine 13 piese, adevărate hituri lansate de solist de-a lungul anilor („Pământul deocamdată”, „Cu tine prin New-York”, „Miruna”, „Făt Frumos”, „Bade Ioane” etc.), şi o piesă nouă, inedită, care constituie o mare supriză, datorită accentelor ei hip-hop, „Dramă de cartier”. Piesele mai vechi incluse în acest Best of au fost rearanjate orchestral şi aduse, ca sound, la standardele anului 2005.

Mircea Vintila la RRActualitati (andreipartos.ro)

Patru ani mai târziu, la 2 martie 2009, cotidianul Jurnalul Național  lansează un supliment însoțit de un CD cu 21 de piese, dedicat lui Mircea Vintilă, în cadrul seriei „Ediție de colecție – Mișcarea de rezistență”. Tot în 2009, este reformat grupul Pasărea Colibri, alături de Vintilă, din formație mai făcând parte Mircea Baniciu,  Marius Bațu și Vlady Cnejevici. În 2013 albumul Madama de pică este reeditat de către Roton, apărând pe piață cu o grafică modificată și sub titulatura Madama de pică – Ediție de aur. În anul 2014 Vintilă lansează două cântece noi, ambele ilustrate de clipuri: „Ceva se întâmplă cu noi” (alături de Alexandra Ușurelu) și „Musette”.

„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – varianta pop de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” – (C – Radio România / P – 1995 Roton) interpretată de Mircea Vintilă.

Surse info: Agenţia de Presă RADOR, wikipedia.org.ro, https://mirceavintila.wordpress.com/biografie/  şi materiale jurnalistice din arhiva personală.

Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Muzician și jurnalist la  Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversare ŞTEFAN HRUŞCĂ 60 – La Mulţi Ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 8 decembrie 2017, 09:44 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:48

Astăzi, Radio România Regional, în cadrul emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, îl sărbătoreşte pe unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi artişti-colindători ai României! La mulţi ani, ŞTEFAN HRUŞCĂ!

Celebrul cântăreţ român Ştefan Hruşcă s-a născut în Maramureş pe data de 8 decembrie 1957. Până în anul 1981 a fost învăţător la Şcoala nr. 1 din Borşa, Judeţul Maramureş, când este descoperit şi invitat să participe la turneele Cenaclului Flacăra.

Ştefan Hruşcă – „Rugă pentru părinți” (Ştefan Hruşcă/ Adrian Păunescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C – Radio România, P 2006 Roton).

Între anii 1981 şi 1984 participă la peste 1000 de concerte în toată ţara, talentul său fiind recunoscut şi recompensat cu Marele Premiu al Muzicii Folk şi Premiul pentru Creaţie. După ce părăseşte Cenaclul în 1984, îşi continuă cu succes cariera solo sau colaborând cu Vasile Şeicaru şi Victor Socaciu. Mare succes au avut albumele “Rugă pentru părinţi” (1984), “Urare pentru îndrăgostiţi” (1986), precum şi cel scos în colaborare cu Vasile Şeicaru, intitulat “Călători visători” (1988).

Ştefan Hruşcă – „Linu-i lin”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Din anul 1990 Ştefan Hruşcă ne va ajuta să redescoperim frumuseţea colindelor româneşti – arhicunoscut fiind “Linu-i lin” – pe care reuşeşte să le interpreteze într-o manieră aparte. Discurile sale ajung să fie printre cele mai vândute pe piaţa românească, succese răsunătoare având producţiile “Colinde” (1990), “La săvârşitul lumii” (1993), “Zăurel de zăurel” (1995), “Crăciunul cu Hruşcă” (2000), “Sfântă-i sara de Crăciun” (2001).

Ştefan Hruşcă – „Zoriori de ziuă” de pe albumul „Romanian Christmas Carols (C&P 1994 Electrecord).

Stabilit din 1991 în Canada, lângă Toronto, Ştefan Hruşcă susţine concerte în toate colţurile lumii, acolo unde bate o inimă de român. Revine în fiecare an în ţară, unde îşi păstrează popularitatea, mărturie stând şi acordarea Discului de Aur de către casa de discuri Electrecord, precum şi a Premiului Uniunii Oamenilor de Artă pentru cele mai multe albume vândute. Nu abandonează complet stilul folk.

Ştefan Hruşcă – „Fostele iubiri” (Ştefan Hruşcă / George Ţărnea) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 1996 produce albumul “Fostele iubiri”, pe versurile poetului George Ţărnea, iar în 1996 se implică ca director artistic în organizarea primei ediţii a Festivalului de muzică folk “Meşterul Manole”.

Ştefan Hruşcă – „Un copac cu flori” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 2001 apare discul “20 de ani”, în care se regăsesc succese ale carierei sale, precum “Frunze”, “Rugă pentru părinţi”, “Un copac cu flori”, “Ochii tăi”.

Ştefan Hruşcă – „Ochii tăi” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona)” de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

Aducând în casele noastre parfumul de neuitat al sărbătorilor tradiţionale româneşti, muzica interpretată de Ştefan Hruşcă rămâne apropiată de sufletul românesc indiferent pe ce continent se află acesta.

Ştefan Hruşcă – „Deschide uşa, creştine” de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Ştefan Hruşcă – „Urare”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

(sursa:http://www.tousauxbalkans.net/Cat%C3%A9gorie:%C5%9Etefan_Hru%C5%9Fc%C4%83) 

Foto:http://radioiasi.ro/wp-content/uploads/sites/6/2014/12/stefan-hrusca-134202l-820×300.jpg

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversarea artistei ANDA CĂLUGĂREANU!

Publicat de Bogdan Dragomir, 24 octombrie 2017, 11:20 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:59

Bun gasit la o nouă întâlnire cu muzica uşoară românească! Astăzi, la rubrica MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE aniversăm 71 ani de la naşterea îndrăgitei ANDA CĂLUGĂREANU – actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk ! 

Anda Călugareanu – „Portocala” (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) de pe albumul „80 de ani de muzică” Disc 4 – Prod. C – Radio Romania & P – 2008 Roton.

 Anda Călugăreanu pe numele adevărat Anca Miranda Călugăreanu (n. 24 octombrie 1946, Bucureşti – d. 15 august 1992) a fost o actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk, a fost un om de televiziune, a fost un om ce… „Nu obosea niciodată, nu se dădea bătută nici atunci când lacrimi grele îi ardeau obrajii şi sufletul” (Ioana Bogdan – realizator TVR). A avut șansa de a se face cunoscută prin prezentarea la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă. Aici a fost remarcată de Mircea Crișan care a insistat până tânăra pe jumătate armeancă a primit postul de solistă. Tot Crişan este cel care i-a propus numele de scenă Anda, pentru a evita cacofonia Anca Călugăreanu. „Să fi avut vreo 16-17 ani când s-a prezentat la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă”, îşi aminteşte comicul Mircea Crişan. Concursul fusese organizat de formă: comandantul ansamblului, colonelul Costoli, nu putea să-şi angajeze altfel fata, aspirantă la statutul de vedetă a muzicii. Când în comisie s-au discutat prestaţiile concurentelor şi a fost propus numele „pilei”, Crişan a protestat, amintindu-le colegilor de „una, Călugăreanu, o cântăreaţă care s-a prezentat precum cele profesioniste”. Deși în aparență, micuță și fragedă, era extrem de ambițioasă, tenace și încăpăţânată şi nu a renunţat la visul de a deveni actriţă cu patalama, în ciuda celor nouă eşecuri la examenul de admitere la Institutul De Arta Teatrală și Cinematografie. În anii ’60 Cornel Fugaru o alege ca solistă în formația Sincron și începe să aiba o carieră uimitoare în muzică. Prima apariţie mai importantă a fost cu formaţia Sincron, la Sala Palatului din Bucureşti, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra.

Anda Călugăreanu – „Revino” (Cornel Fugaru/Liviu Tudor Samuilă) de pe albumul SYNCRON – CD 4 (1965-1966) – Copyright 1966 Cornel Fugaru.

O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a şi fost căsătorită, şi Florian Pittiş, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneţ, a fost unul dintre punctele de atracţie ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii Române. „Leopoldina Bălănuţă a invitat-o să recite alături de ea la Teatrul Mic”, povesteşte Florian Pittis. Anda iubea foarte mult teatrul, dar era prea scundă pentru Institut. A dat de nenumarate ori la institut şi de fiecare dată, era respinsă din cauza înălţimii. Dar nu s-a lăsat până n-a intrat, în 1984. “Orice i se întâmpla în viaţă, nu voia să se ştie că suferă. N-am văzut-o niciodată plângând. Extraordinar om, prieten, coleg, artist, soţie, mamă… Blestemul vieţii ei: întotdeauna a luat lucrurile de la capăt”, a consemnat pentru nemurire Florian Pittiş.

Rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu… din arhiva TVR.

A luat parte la numeroase festivaluri şi turnee în ţară şi peste hotare. A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediţia a II-a (1969), unde a luat menţiune. A participat la Festivalul de muzică uşoară românească Mamaia – ediţia a VII-a (1972), unde a câştigat Premiul de interpretare alături de Aurelian Andreescu, Doina Badea, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, George Enache, Stela Enache, Marina Voica, Petre Geambaşu. (Wikipedia.org)

Anda Călugăreanu – „În rândul patru banca de la geam!” (Temistocle Popa/Mircea Block) de pe albumul „…frumoasele mele lalele” Melodii de Temistocle Popa – C&P 2001 Electrecord.

Interviu cu Anda Călugăreanu înainte de participarea la Festivalul Muzical Internaţional de la Knokke (Belgia), realizat de Televiziunea Română (Copyright 1972 TVR) în anul 1972 la Aeroportul Otopeni! (SURSA: Youtube.com)

După 1990, recăsătorită cu Alexandru Medeleanu din 1986, părea că în sfârșit și-a găsit liniștea, şi-a împrumutat vocea personajului Oache din Filmul Maria Mirabela (regia: Ion Popescu-Gopo, 1981), iar mai târziu a moderat emisiunea matinală pentru copii „Club Anda”, alături de păpuşa Omidée, dar …viaţa nu o iartă – avea cancer la plămâni și trecea prin chinuri groaznice. Ultima dorinţă a ei a fost „să facem în aşa fel încât lumea să n-o uite” (Alexandru Medeleanu). În ultimii ani de viaţă a fost chiar şi profesoară de actorie. Voia să imprime discuri speciale cu muzică pentru copii. Începuse deja să strângă materiale. Şi-ar mai fi dorit un disc cu muzică uşoară. Avea proiecte de emisiuni TV… Însă, aşa cum spunea I.L. Caragiale, „Norocul e prea puţin şi lumea prea multă”. Iar Anda Călugăreanu nu a avut norocul să mai trăiască. (Sursa: Jurnalul Naţional-Ediţie de colecţie/Anda Călugăreanu)

Anda Călugăreanu – „N-am noroc (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă)” de pe albumul Ion Cristinoiu – „Te aşteaptă un om” (C&P 2000 Electrecord).

*****

Surse: wikipedia.org, Agenţia de Presă RADOR, arhiva personală.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

În acest weekend, Cavalerii teutoni se întorc la Feldioara

Publicat de adinaiftime, 2 septembrie 2017, 10:00

3 zile de voie bună, muzică pentru toate gusturile și activități care mai de care mai interesante.

Până pe 3 septembrie, la Feldioara, în județul Brașov, se va desfăşura evenimentul devenit deja o tradiție, Festivalul „Cavalerii Teutoni se întorc în Cetatea Feldioara”, manifestare înscrisă în Proiectul „Obiective culturale, tradiţionale şi obiceiuri în comuna Feldioara”, spune Sorin Taus, primarul localității.

Sărbătoarea debutează astăzi cu muzică folk iar pe scenă vor urca Formaţia Calendar, Grupul Folk Hoinarii Pietrei Craiului, Daniel Făt, Marius Baţu și Ducu Bertzi.

Vizitatorii vor urmări recitaluri de excepție susținute de Marius Dragomir, Mihai Constantinescu și Mirabela Dauer. Duminică, este ziua muzicii populare cu Sergiu Cipariu, Traian Jurchela, și maestrul Ioan Bocșa. Festivalul „Cavalerii Teutoni se întorc în Cetatea Feldioara” se va încheia duminică 3 septembrie cu un concert extraordinar semnat de îndrăgita solistă ANDRA, spune Adrian Vălușescu, organizatorul evenimentului.

Cavalerii teutoni sunt serbaţi în fiecare an la Feldioara deoarece ei sunt întemeietorii cetăţii din localitate. Cetatea teutonilor cum mai este numită cetatea din Feldioara este cea mai veche fortificaţie din Ţara Bârsei fiind atestată documentar de la 1225.

Vali Blajovan

Folk pe Drumul Regelui

Publicat de adinaiftime, 27 iulie 2017, 09:00

Asociaţia Concesionarilor „Corneşul Mare” din Rânca organizează vineri, 28 iulie, o serie de recitaluri de excepţie pe Transalpina.

Muzica folk va fi la ea acasă, începând cu ora 20.00, iar printre cei care vor susţine recitaluri folk se numără Andrei Păunescu, Ovidiu Mihăilescu, Dan Vană, Dinu Olăraşu, Cătălin Stepa şi Filip Cârciumaru.

Amfitrionii evenimentului sunt poeţii Clara Mărgineanu şi Andrei Novac.

O zi mai târziu, pe 29 iulie, are loc Transalpina Rockfest, eveniment care îi aduce la Rânca pe Viţa de Vie, Vunk, Kryopton, Kempes, Extra: The Rock Tribute AC-DC, 9,7 Richter. Evenimentul muzical are loc pe platoul de la intrarea dinspre Novaci, începând cu ora 17.00.

Muzica Unei Generaţii Perene – ŞTEFAN HRUŞCĂ

Publicat de Bogdan Dragomir, 8 decembrie 2016, 10:41 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:50

Astăzi, Radio România Regional, în cadrul emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, îl sărbătoreşte pe unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi artişti-colindători ai României! La mulţi ani, ŞTEFAN HRUŞCĂ!

Celebrul cântăreţ român Ştefan Hruşcă s-a născut în Maramureş pe data de 8 decembrie 1957. Până în anul 1981 a fost învăţător la Şcoala nr. 1 din Borşa, Judeţul Maramureş, când este descoperit şi invitat să participe la turneele Cenaclului Flacăra.

Ştefan Hruşcă – „Rugă pentru părinți” (Ştefan Hruşcă/ Adrian Păunescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C – Radio România, P 2006 Roton).

Între anii 1981 şi 1984 participă la peste 1000 de concerte în toată ţara, talentul său fiind recunoscut şi recompensat cu Marele Premiu al Muzicii Folk şi Premiul pentru Creaţie. După ce părăseşte Cenaclul în 1984, îşi continuă cu succes cariera solo sau colaborând cu Vasile Şeicaru şi Victor Socaciu. Mare succes au avut albumele “Rugă pentru părinţi” (1984), “Urare pentru îndrăgostiţi” (1986), precum şi cel scos în colaborare cu Vasile Şeicaru, intitulat “Călători visători” (1988).

Ştefan Hruşcă – „Linu-i lin”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Din anul 1990 Ştefan Hruşcă ne va ajuta să redescoperim frumuseţea colindelor româneşti – arhicunoscut fiind “Linu-i lin” – pe care reuşeşte să le interpreteze într-o manieră aparte. Discurile sale ajung să fie printre cele mai vândute pe piaţa românească, succese răsunătoare având producţiile “Colinde” (1990), “La săvârşitul lumii” (1993), “Zăurel de zăurel” (1995), “Crăciunul cu Hruşcă” (2000), “Sfântă-i sara de Crăciun” (2001).

Ştefan Hruşcă – „Zoriori de ziuă” de pe albumul „Romanian Christmas Carols (C&P 1994 Electrecord).

Stabilit din 1991 în Canada, lângă Toronto, Ştefan Hruşcă susţine concerte în toate colţurile lumii, acolo unde bate o inimă de român. Revine în fiecare an în ţară, unde îşi păstrează popularitatea, mărturie stând şi acordarea Discului de Aur de către casa de discuri Electrecord, precum şi a Premiului Uniunii Oamenilor de Artă pentru cele mai multe albume vândute. Nu abandonează complet stilul folk.

Ştefan Hruşcă – „Fostele iubiri” (Ştefan Hruşcă / George Ţărnea) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 1996 produce albumul “Fostele iubiri”, pe versurile poetului George Ţărnea, iar în 1996 se implică ca director artistic în organizarea primei ediţii a Festivalului de muzică folk “Meşterul Manole”.

Ştefan Hruşcă – „Un copac cu flori” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona) de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

În anul 2001 apare discul “20 de ani”, în care se regăsesc succese ale carierei sale, precum “Frunze”, “Rugă pentru părinţi”, “Un copac cu flori”, “Ochii tăi”.

Ştefan Hruşcă – „Ochii tăi” (Ştefan Hruşcă / Dan Verona)” de pe albumul „20 de ani” (C&P 2001 Intercont Music).

Aducând în casele noastre parfumul de neuitat al sărbătorilor tradiţionale româneşti, muzica interpretată de Ştefan Hruşcă rămâne apropiată de sufletul românesc indiferent pe ce continent se află acesta.

Ştefan Hruşcă – „Deschide uşa, creştine” de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Ştefan Hruşcă – „Urare”, de pe albumul „Romanian Christmas Carols” (C&P 1994 Electrecord).

Foto:http://radioiasi.ro/wp-content/uploads/sites/6/2014/12/stefan-hrusca-134202l-820×300.jpg

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – ANDA CĂLUGĂREANU

Publicat de Bogdan Dragomir, 24 octombrie 2016, 12:41 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:56

Aici puteti asculta varianta audio a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene – ANDA CĂLUGĂREANU (Realizator – Bogdan Dragomir, Regia de emisie – Florin Bordeiaşu) – P 2016 Radio România Regional.

*****

Bun gasit la o nouă întâlnire cu muzica uşoară românească! Astăzi, la rubrica MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE aniversăm 70 ani de la naşterea îndrăgitei ANDA CĂLUGĂREANU – actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk ! 

Anda Călugareanu – „Portocala” (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) de pe albumul „80 de ani de muzică” Disc 4 – Prod. C – Radio Romania & P – 2008 Roton.

 Anda Călugăreanu pe numele adevărat Anca Miranda Călugăreanu (n. 24 octombrie 1946, Bucureşti – d. 15 august 1992) a fost o actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk, a fost un om de televiziune, a fost un om ce… „Nu obosea niciodată, nu se dădea bătută nici atunci când lacrimi grele îi ardeau obrajii şi sufletul” (Ioana Bogdan – realizator TVR). A avut șansa de a se face cunoscută prin prezentarea la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă. Aici a fost remarcată de Mircea Crișan care a insistat până tânăra pe jumătate armeancă a primit postul de solistă. Tot Crişan este cel care i-a propus numele de scenă Anda, pentru a evita cacofonia Anca Călugăreanu. „Să fi avut vreo 16-17 ani când s-a prezentat la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă”, îşi aminteşte comicul Mircea Crişan. Concursul fusese organizat de formă: comandantul ansamblului, colonelul Costoli, nu putea să-şi angajeze altfel fata, aspirantă la statutul de vedetă a muzicii. Când în comisie s-au discutat prestaţiile concurentelor şi a fost propus numele „pilei”, Crişan a protestat, amintindu-le colegilor de „una, Călugăreanu, o cântăreaţă care s-a prezentat precum cele profesioniste”. Deși în aparență, micuță și fragedă, era extrem de ambițioasă, tenace și încăpăţânată şi nu a renunţat la visul de a deveni actriţă cu patalama, în ciuda celor nouă eşecuri la examenul de admitere la Institutul De Arta Teatrală și Cinematografie. În anii ’60 Cornel Fugaru o alege ca solistă în formația Sincron și începe să aiba o carieră uimitoare în muzică. Prima apariţie mai importantă a fost cu formaţia Sincron, la Sala Palatului din Bucureşti, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra.

Anda Călugăreanu – „Revino” (Cornel Fugaru/Liviu Tudor Samuilă) de pe albumul SYNCRON – CD 4 (1965-1966) – Copyright 1966 Cornel Fugaru.

O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a şi fost căsătorită, şi Florian Pittiş, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneţ, a fost unul dintre punctele de atracţie ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii Române. „Leopoldina Bălănuţă a invitat-o să recite alături de ea la Teatrul Mic”, povesteşte Florian Pittis. Anda iubea foarte mult teatrul, dar era prea scundă pentru Institut. A dat de nenumarate ori la institut şi de fiecare dată, era respinsă din cauza înălţimii. Dar nu s-a lăsat până n-a intrat, în 1984. “Orice i se întâmpla în viaţă, nu voia să se ştie că suferă. N-am văzut-o niciodată plângând. Extraordinar om, prieten, coleg, artist, soţie, mamă… Blestemul vieţii ei: întotdeauna a luat lucrurile de la capăt”, a consemnat pentru nemurire Florian Pittiş.

Rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu… din arhiva TVR.

A luat parte la numeroase festivaluri şi turnee în ţară şi peste hotare. A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediţia a II-a (1969), unde a luat menţiune. A participat la Festivalul de muzică uşoară românească Mamaia – ediţia a VII-a (1972), unde a câştigat Premiul de interpretare alături de Aurelian Andreescu, Doina Badea, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, George Enache, Stela Enache, Marina Voica, Petre Geambaşu. (Wikipedia.org)

Anda Călugăreanu – „În rândul patru banca de la geam!” (Temistocle Popa/Mircea Block) de pe albumul „…frumoasele mele lalele” Melodii de Temistocle Popa – C&P 2001 Electrecord.

Interviu cu Anda Călugăreanu înainte de participarea la Festivalul Muzical Internaţional de la Knokke (Belgia), realizat de Televiziunea Română (Copyright 1972 TVR) în anul 1972 la Aeroportul Otopeni! (SURSA: Youtube.com)

După 1990, recăsătorită cu Alexandru Medeleanu din 1986, părea că în sfârșit și-a găsit liniștea, şi-a împrumutat vocea personajului Oache din Filmul Maria Mirabela (regia: Ion Popescu-Gopo, 1981), iar mai târziu a moderat emisiunea matinală pentru copii „Club Anda”, alături de păpuşa Omidée, dar …viaţa nu o iartă – avea cancer la plămâni și trecea prin chinuri groaznice. Ultima dorinţă a ei a fost „să facem în aşa fel încât lumea să n-o uite” (Alexandru Medeleanu). În ultimii ani de viaţă a fost chiar şi profesoară de actorie. Voia să imprime discuri speciale cu muzică pentru copii. Începuse deja să strângă materiale. Şi-ar mai fi dorit un disc cu muzică uşoară. Avea proiecte de emisiuni TV… Însă, aşa cum spunea I.L. Caragiale, „Norocul e prea puţin şi lumea prea multă”. Iar Anda Călugăreanu nu a avut norocul să mai trăiască. (Sursa: Jurnalul Naţional-Ediţie de colecţie/Anda Călugăreanu)

Anda Călugăreanu – „N-am noroc (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă)” de pe albumul Ion Cristinoiu – „Te aşteaptă un om” (C&P 2000 Electrecord).

*****

Ne reîntâlnim şi săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci, realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir  vă doreşte tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional! (www.www.radioromaniaregional.ro)

Surse: wikipedia.org, Agenţia de Presă RADOR, arhiva personală.

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Nicu Alifantis – Mi-a plăcut al dracului de tare ceea ce fac

Publicat de Bogdan Dragomir, 1 iunie 2016, 12:28 / actualizat: 22 iunie 2023, 10:23

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE Nr. 20

Aniversări şi comemorări ale unor mari artişti – muzicieni, care au demonstrat prin măiestria lor interpretativă că au fost, sunt şi vor rămâne adevărate simboluri ale multor generaţii, prezentate în cadrul seriei de „portrete muzicale” de la noi şi de pretutindeni, din genuri muzicale diferite, cu selecţii de informaţii biografice şi muzică de bună calitate. Vă invităm să ne urmăriţi pe pagina noastră de internet, Radio România Regional (www.www.radioromaniaregional.ro), acolo unde veţi putea să ascultaţi în fiecare săptămână cele mai frumoase melodii… „de ieri, de azi, de mâine!”.

Pentru perioada 30 mai – 5 iunie 2016, vă invit să aflăm amănunte biografice şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale muzicienilor aleşi dintre personalităţile artistice aniversate sau comemorate în această săptămână! La mulţi ani, cu sănătate şi cu cele mai bune gânduri interpreţilor NICU ALIFANTIS şi AURELIAN TEMIŞAN!

nicu-alifantis (www.tvr3.tvr.ro)

S-a  născut pe 31 mai 1954, la Brăila, este poreclit Elifantis, colecționează instrumente muzicale și elefanți! În 1997, a suferit un infarct şi de atunci bea  cafea decofeinizată și fumează țigări slim. A compus muzica pentru 118 piese de teatru, poartă pălării de Panama, cântă și compune muzică de 47 de ani! Citatul lui Alifantis este: „Mi-a plăcut al dracului de tare ceea ce fac. În plus, am și avut foarte mare încredere în mine. De-asta am și reușit”.

„Poştalionul (Nicu Alifantis/Radu Stanca)” de pe albumul „25” (C – 1969-1996 Nicu Alifantis & P – 1998 Intercont Music) interpretat de Nicu Alifantis.

Biografie :

Alifantis 1 (main.romania-actualitati.ro)

Nicu Alifantis, născut la 31 mai 1954, la Brăila, din părinți greco-macedonieni, face studii muzicale particulare și debutează scenic în anul 1973. Este angajat în 1975 la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila și devine destul de cunoscut și iubit de public, astfel încât în 1976 casa de discuri Electrecord îi editează primul material discografic, Cântec de noapte, cu patru piese. În același an se înscrie în ATM. După satisfacerea serviciului militar obligatoriu devine membru al Cenaclului Flacăra, condus de poetul Adrian Păunescu, și participă la majoritatea „întâmplărilor artistice”, melodii ale sale figurând pe compilațiile Folk 1 și Folk 2 apărute la Electrecord în 1977 și, respectiv, în 1978. În 1983, la apariția triplului LP care marca 10 ani de activitate a cenaclului, Nicu Alifantis este cel mai bine reprezentat cantautor de pe acest album, figurând cu trei piese.

„Nicu Alifantis – Umbra” de pe albumul „Cenaclul Flacăra” (C – Electrecord & P 2005 INTERCONT MUSIC interpretat de Nicu Alifantis.

„Am considerat că am avut trei debuturi: în ’72 – când am scris prima dată muzică de teatru -, în ’73 – când m-am lansat pe scenă ca interpret şi compozitor – şi în ’76 – când am debutat discografic cu discul single «Cântec de noapte», cu «Decembre» -, plus 1979 – anul în care mi-a apărut primul album, «După melci».” (Nicu Alifantis)

„Cantautorul brăilean mai are o piesă în vechime, peste care ziaristul nu poate trece, care a făcut furori în atmosfera marilor reuniuni cenacliste, cu o pronunţată tentă patriotică, editată pe triplul album al Cenaclului „Flacăra” din 1983 – „Imn. Trăiască România, trăiască tricolorul”. Şi pentru că veni vorba, unul dintre cei care l-au „simţit” pe Nicu Alifantis, înainte de recunoaşterea marelui public, a fost Adrian Păunescu, care l-a adus la „Flacăra” în ciuda „votului negativ” al unora dintre membrii originari din 1973 (Teatrul „Ion Creangă”)”. (Realizatorul Doru Ionescu – TVR).

Între 1973 și 2015 a susținut 4.814 concerte.

În 1995 fondează grupul Alifantis & Zan, ca trupă de studio pentru albumul său Voiaj. În 1996, după înregistrarea albumului Nichita, Zan devine o trupă de proiecte din care mai fac parte: Virgil Popescu (chitară bas şi voce), Sorin Voinea (claviaturi şi voce), Răzvan Mirică (chitară electrică și acustică, sitar, mandolină şi voce), Relu Bițulescu (tobe şi percuție), CORIFEII – fondat în 2003, ALIFANTIS & SimphoNicu – fondat în 2004, ALIFANTIS & ȘemineuBand – fondat în 2010, ALIFANTIS & MozaicBand – fondat în 2012,
ALIFANTIS & FragileBand – fondat în 2013. În aprilie 1999 înființează Fundația Nicu Alifantis cu scopul de a promova „proiecte artistice în care valoarea, forța și autenticitatea vor fi primordiale”.

„Piata romană nr. 9 (Nicu Alifantis/Alexandru Andries)” de pe albumul „25” ( C – 1969-1996 Nicu Alifantis & P 1998 Intercont Music) interpretat de Nicu Alifantis & Grupul Coral SONG (Ioan Luchian Mihalea).

Despre Nicu Alifantis, Emil Brumaru scria: „Nicu Alifantis ne scrie cu sufletul pe cîntecul vieții fiecăruia din noi cuvintele-i simple, afectuoase, dulci-amare, lăsîndu-ne destrămați o clipă, reînviindu-ne apoi, mai bucuroși, mai teferi, întru poezia-i caldă. În inima mea, toată blîndețea-l simte poet de cînd lumea și-s fericit să o spun și altora. Și s-o repet pînă la îngeri!”

Nicu Alifantis 1 (www.romania-actualitati.ro)

Debuturi :

debut componistic în anul 1972 – „Furtuna” de Ostrovski, Teatrul „Maria Filotti”, Brăila.

debut scenic în anul 1973 – emisiunea Tele Top, TVR.

debut discografic în anul 1976 – EP-ul Cântec de noapte, Electrecord.

„Voiaj (Nicu Alifantis/Leonid Dimov)” de pe albumul „Voiaj” (C & P 1995 Intercont Music) interpretat de Nicu Alifantis.

Discografie (25 albume): Cântec de noapte (EP, Electrecord, 1976), După melci (LP, Electrecord, 1979), Nicu Alifantis & Florian Pittiș (EP, Electrecord, 1980) – cu Florian Pittiș, Nicu Alifantis (Mașina de scris) (LP/MC, Electrecord, 1984), Mitică Popescu (LP, Electrecord, 1985) – cu Mitică Popescu, Piața Romană nr. 9 (LP/MC, Electrecord, 1988), Risipitorul de iubire (LP/MC, Electrecord, 1990), Decembre (single, Toji Productions, 1992), Ia toji baladist (LP, Romtrust & Eurostar & Toji Productions, 1992; reeditat pe CD/MC în 1998), Voiaj (CD/MC, Intercont Music, 1995; reeditat pe CD în 2011) – cu formația Zan, Nichita (CD/MC, Nemira, 1996) – cu formația Zan, 25 (CD/2xMC, Intercont Music, 1998), Cadavrul viu (CD, Toji Productions, 2001), Neuitatele femei (CD/MC, Nemira, 2002; reeditat pe CD în 2006) – cu formația Zan, Șah-mat (CD/MC, Nova Music Entertainment, 2004) – cu formația Zan, Simphonicu (2xCD/DVD, Fundația Nicu Alifantis & Nova Music Entertainment, 2005), Decembre (CD, Unica Music & Nova Music Entertainment, 2006), Vinyl Collection (4xCD, Intercont Music, 2007), Muzică de colecție, Vol. 71 (CD, Jurnalul Național, 2008), Astă seară stau acasă (CD, Fundația Nicu Alifantis & TVR Media, 2009) – cu Ștefan Iordache, Cântece de șemineu (CD/LP, Fundația Nicu Alifantis, 2010), Nevestele vesele din Windsor (CD, Fundația Nicu Alifantis, 2011), Mozaic (CD, Alifantis Music, 2013), Cântece de iarnă (CD, e-media & Click! pentru femei, 2014), Șotron – Vol. I (CD, Alifantis Music, 2015), Madame Mon Amour (CD, Alifantis Music, 2016)

Roluri în teatru (7): Alter Ego (în „Philadelphia ești a mea”, 1972), Acordeonistul (în „Furtuna”, 1972), Trubadurul (în „Swanewit”, 1973),  Baladistul (în „Întîlnirea mea cu Micul Prinț”, 1973),  Comentatorul (în „O șansă pentru fiecare”, 1973),  Toboșarul (în „Copiii lui Kenedy”, 1979), Baladistul (în „Șoareci de apă”)

Roluri în film (1): Radu Cantacuzino (în „Bietul Ioanide”, 1979)

Volume: Scrisori nedesfăcute alăturându-li-se 2 epistole de Emil Brumaru și Laurențiu Ulici (Ed. Nemira, 1997), FaceCarte – Poeme, portrete, povestiri despre autor, despre oameni, despre întâmplări (C – 2016, Nicu Alifantis, Bucureşti, România)

„Cântec de şemineu (Nicu Alifantis/Instrumental)” de pe albumul „Cântece de şemineu” (C & P 2010 Fundaţia Nicu Alifantis) interpretat de Nicu Alifantis.

Premii și distincții:

2014: PREMIILE DE EXCELENŢĂ – pentru merite excepţionale în arta muzicii (Gala Premiilor Culturale Brăilene), PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA – Omul cu chitara, PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA – Cel mai bun album al anului şi concept discografic (Mozaic), PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA CULTURAL – Cel mai bun proiect al anului (Mozaic)

2012: PREMIILE DE EXCELENŢĂ – pentru merite excepţionale în arta muzicii (Prmăria Sector 3 şi Casa Artelor)

2011: PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – Cel mai bun album al anului (Cântece de şemineu),  PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – Artistul folk al anului

2010: PREMIUL FOREVERFOLK – Cel mai bun cântec al anului (Cântec de grădinar), PREMIUL FOREVERFOLK – Cel mai bun album al anului (Cântece de şemineu), PREMIUL FOREVERFOLK – Artistul folk al anului

2009: PREMIUL FOREVERFOLK – Artistul folk al anului

2007: PREMIUL REVISTEI ACTUALITATEA MUZICALĂ, PREMIUL REVISTEI ROMÂNIA MARE

2006: PREMIUL UNITER – Premiul pentru muzica de teatru

2005: GALA RADIO BUCUREŞTI – Premiul pentru albumul anului (Şah-mat)

2004: MERITUL CULTURAL în grad de Cavaler (1094 din 10.12.2004)

2003: GALA RADIO BUCUREŞTI – Premiul pentru cel mai bun album al anului (Neuitatele femei), PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA – Cel mai bun album pop-rock al anului

2002: PREMIILE NAŢIONALE DE TEATRU – MINISTERUL CULTURII – Premiul pentru muzica spectacolului “Cadavrul viu”

1999: FESTIVALUL MAMAIA ’99 – Premiul 1-Secţiunea Şlagăre cu piesa Ploaie în luna lui Marte , FESTIVALUL BUCUREŞTI ’99 – MICROFONUL DE AUR  – Nominalizare Premiul pentru întreaga activitate

1995: FESTIVALUL TEATRELOR DE REVISTĂ CONSTANŢA – Premiul pentru muzica de teatru

1994: FESTIVALUL OM BUN – Premiul pentru întreaga activitate

1991: Premiul UNITER pentru muzică de teatru , Premiul pentru muzica de scenă de la spectacolul „Ubu Rex” cu scene din „Macbeth”

(Wikipedia.org)

Sursa info: Wikipedia.org şi alifantis.ro 

*****

Aurelian Temişan s-a născut la 3 iunie 1972.  În familia Temişan muzica a devenit o tradiţie. Tatăl lui Aurelian a fost solist de muzică uşoară, făcând parte din selecţionata artistică a jud. Dolj la concursul TV “Dialog de la distanţă”, din anii ’60.

A început să cânte relativ normal, pe la 16 ani, participând în 1989 la Festivalul de la Mamaia unde obţine Premiul Tinereţii. În 1988 obţinuse deja  Premiul I la faza naţională a Concursului “Cântarea României” pentru elevi.

„Poveste din vest (George Natsis/D.V. Dumitriu)” de pe albumul „Romanian Pop Music vol.4” (C si P 2006 – UCMR, Editura Muzicala) interpretat de Aurelian Temişan.

Studiază canto la şcoala de arte Grigore Gabrielescu, clasa profesorului Gigi Mihailescu şi după absolvirea Liceului Electroputere, pleacă la Bucureşti si apoi la Ploieşti, unde se angajează la Teatrul de Estradă, dirijor fiind comp. Viorel Gavrilă. După satisfacerea stagiului militar, activează o perioadă ca liber profesionist, după care revine la Ploieşti. Obţine în 1990 – Premiul tinereţii la Festivalul de la Ulan Bator (Mongolia), în 1991  face parte din selecţionata de fotbal a artiştilor români, în confruntarea cu selecţionata cântăreţilor italieni iar în 1993 obţine locul II la Mamaia cu piesa lui V. Veselovski – Mamă, mor! Un an mai târziu prezintă Festivalul de la Mamaia, având în concursul de creaţie o melodie a lui Adrian Romcescu şi totodată recital.

„Dulce amăgire (Dragoş Docan/Dragoş Docan)” de pe albumul „Şlagăre de neuitat” (C & P 2000 Electrecord) interpretat de Aurelian Temişan.

În 1995 are un recital la Festivalul Internaţional Cerbul de Aur, în 1996 obţine locul III  la Festivalul de la Mamaia cu piesa “Cine oare?” a comp. Viorel Gavrilă, iar un an mai târziu apare pe piaţa muzicală cu primul album (casetă audio) – Nu la puterea 3-a ( Nu.nu.nu ). Acesta este urmat în anul 2001 de albumul Dulce amăgire, apărut pe compact disc.

„Cine oare? (Viorel Gavrilă/Daniel Iordachioaie)” de pe albumul „90-60-90…cele mai frumoase, din anii noştri de neuitat…” (C & P 2010 ROTON Romania) interpretat de Aurelian Temişan.

Au urmat turnee peste hotare, locul 2 la preselecţia pentru Eurovision 2003, în finală calificându-se cu două piese şi locul 3 la Mamaia 2003, secţiunea creaţie.

Albume: Nu, nu, nu (1997, Geronimo, muzică și text Dragoș Docan), Fortăreața (1999, A&A Records, muzică și text Dragoș Docan), Dulce amăgire (2000, Electrecord, muzică și text Dragoș Docan), Vai, ce bună-i fata asta (3 piese, compilație Electrecord, album de autor Dragos Docan vol.1)

„Goodbye, hello, goodbye! (Nicolae Caragia/Aurelian Temisan)” de pe albumul MELODII COMPUSE DE NICOLAE CARAGIA (C & P 2000 Nicolae Caragia) interpretat de Aurelian Temişan.

Piese muzicale:, Poveste din vest (George Natzis), Eu nu mai sunt cel de ieri (Cornel Fugaru), Nu, nu, nu (muzică și text Dragoș Docan), Fortăreața (muzică și text Dragoș Docan), Cine oare (Viorel Gavrilă), 1-9-99 (muzică Dragoș Docan, text UnQ Sapro), Mielușel nevinovat (muzică și text Dragoș Docan), Vai, ce bună-i fata asta (muzică și text Dragoș Docan), Dulce amăgire (muzică și text Dragoș Docan), Lumea Tace (muzică și text Dragoș Docan), Când mă uit la ea (muzică și text Dragoș Docan), De 1000 de ori (muzică și text Dragoș Docan), Copilăria mea ( muzică Dragoș Docan, text Adrian Păunescu), Încrederea (cu Monica Anghel, muzică și text Dragoș Docan), Nu mă pune să ( muzică Dragoș Docan, text UnQ Sapro), Huo (muziă și text Dragoș Docan), Umbre fără bune (muzică, text Dragoș Docan), Încearcă să crezi (muzică, text Dragoș Docan), Vinovat (muzică, text, Dragoș Docan), Cine poate, oase roade (muzică, text Dragoș Docan) (Wikipedia.org)

„Temi feat Ralflo – Cand nu esti a mea” interpretat de Aurelian Temisan/Ralflo / (C) & (P) 2016 Sprint Music & Sprint Media Publishing

Potrivit unui Comunicat primit de la Casa de producţie SPRINT MUSIC (Aurelian Temisan – Cand nu esti a mea, feat. Ralflo), Temisan s-a lasat pe mana lui Ralflo!

Impreuna lanseaza o piesa pentru această vară fierbinte: “Cand nu esti a mea”!

Aurelian Temisan (foto www.facebook.com)

“Sunt la prima colaborare cu Ralflo si am mers pe mana lui la orchestratie si idei pentru ca are experienta cu “Mi-e sete de tine” si nu numai, asa ca mi-a facut o reala placere sa colaborez cu el pentru  single-ul “Cand nu esti a mea”. Refrenul acestei melodii ii apartine lui Ion Marinescu, chitaristul de la The Funk Society, trupa cu care cant. Era practic strofa acelei melodii, dar dupa ce a auzit-o Ralflo, strofa veche a devenit refrenul acestei piese,  “Cand nu esti a mea”. Cu acest single, impreuna cu videoclipul, cred ca avem toate elementele necesare unei veri fierbinti!”, spune Temisan.

“Textul piesei este scris de Alexa Niculae, colaboratoarea mea de la Eurovisionul de anul trecut. Alaturi de Ralflo va asigur ca mai pregatesc si alte surprize. Este doar inceputul!”, a mai adaugat vedeta.

Ce spune Ralflo despre colaborarea cu Temisan? Artistul de origine franceza este extrem de incantat!

“Colaborarea cu Temisan a fost una dintre cele mai frumoase pentru mine, dupa cea cu AlbNegru. Eu consider ca Aurelian Temisan este una dintre cele mai bune si mai frumoase voci din Romania, este un artist complet, un personaj! Am pornit de la faptul ca am vrut sa-i fac o piesa si a iesit  “Cand nu esti a mea”. Sunt foarte mandru ca am reusit sa fac acest featuring cu Aurelian Temisan. Este, de fapt, inceputul unei colaborari frumoase si acum a venit momentul potrivit! Ne cunoastem de aproape 4 ani si o sa mai lucram impreuna pentru ca mai pregatim si alte proiecte speciale”, a spus si Ralflo.

E vorba despre TEMI ft RALFLO – Cand nu esti  a mea 

Muzica: Ralflo, Ion Marinescu
Text: Alexa Niculae, Ion Marinescu

(C) & (P) 2016 Sprint Music & Sprint Media Publishing

Sursa info: Wikipedia.org şi Sprint Music & Sprint Media Publishing

*****

La finalul portretului muzical-artistic, vom menţiona şi alte date de referinţă (aniversări sau comemorări) ale agendei muzicale a săptămânii 30 mai –5 iunie:

31-05-1948         S-a născut toboşarul grupului Led Zeppelin, John Bonham

31-05-1938         S-a născut Peter Yarrow din grupul Peter, Paul And Mary

31-05-1954          S-a născut la Brăila, Nicu Alifantis

31-05-1964         S-a născut Hill Scott, chitarist al grupului Skid Row. A mai cântat cu Fu Manchu şi The Heroine Sheiks.

31-05-1976         S-a născut Francezu’ (Viorel Marius Alexe) din grupul Simplu

31-05-2000         Legendarul interpret latin de jazz Tito Puente încetează din viaţă în vârstă de 77 de ani, la 12 ore după o operaţie deschisă pe cord, la New York.

01-06-1934         Se naşte în Jacksonville, Pat Boone, pe numele real Charles Eugene Boone, pionier al rock-ului.  Cel mai mare hit al său a fost Love Letters in the Sand, interpretul având însă la activ 6 melodii nr. 1 în topuri

01-06-1950         Se naşte în Nothingham, Anglia, Graham Russell, membru al grupului Air Supply. În Australia, formaţia a vândut peste 3 milioane de copii la piesele All Out of Love , The One That You Love şi Making Love Out of Nothing at All .

01-06-1959         Se naşte la Londra, Alan Wilder, cooptat in formaţia DEPECHE MODE în locul lui Vince Clarck, în ianuarie 1982. A mai facut parte din formaţiile: The Dragons şi  The Hitmen

01-06-1959         S-a născut Simon Jonathon Gallup, basistul grupului The Cure

01-06-1971         S-a născut la Bucureşti, Monica Anghel.

01-06-1974         Se naşte interpreta Alanis Morisette.

01-06-1991         Co-fondatorul grupului Temptations, David Ruffin încetează din viaţă, în vârstă de 50 de ani, după o supradoză de drog. Ruffin a fost solistul vocal al primului number one pentru Motown records, My Girl.

01-06-1996         Încetează din viaţă, în vârstă de 49 de ani muzicianul de jazz Don Grolnick

02-06-1941         Se naşte Charlie Watts, bateristul grupului Rolling Stones.

02-06-1960         Se naşte Bermhard Lloyd, pe numele real Bernd Gossling, clape în grupul Alphaville.

02-06-1987         Încetează din viaţă celebrul chitarist clasic Andres Segovia în vârstă de 94 de ani, în urma unui infarct. În 1986 a primit Grammy Lifetime Achievement Award.

03-06-1942         Se naşte la Chicago, starul R&B Curtis Mayfield, cele mai bune hit-uri ale sale fiind piesele din filmul Superfly (1972), Freddie’s Dead (Theme from Superfly) şi Superfly.

03-06-1946          Se naşte în Sidcup, Anglia, John Paul Jones (John Baldwin), basistul grupului Led Zeppelin.

03-06-1950          Se naşte în Detroit, Suzi Quatro, cel mai mare hit al său fiind duetul cu Chris Norman, Stumblin’ In nr. 4 în Billboard’s Hot 100 în 1979.

03-06-1956          Se naşte la Maine, SUA, Danny Wilde, membru al formaţiei The Rembrands.

03-06-1972          Se naşte Aurelian Temişan.

04-06-1945          S-a născut în Long Beach, California, Michelle Phillips (Holly Michelle Gilliam) din grupul the Mamas and the Papas, Calif. Cel mai mare hit al grupului, vândut în peste un million de copii, No. 1 song Monday, Monday.

05-06-1956          S-a născut în Seatlle, Washington, Kenny G (Kenneth Gorelick)

05-06-1969          S-a născut în Buffalo, New York, interpretul de R & B şi pop Brian McKnight, compozitor, aranjor şi producător.

*****

Ne reîntâlnim săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci vă doresc tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional!

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

(Rubrica este realizată cu sprijinul Agenţiei de Presă RADOR, Wikipedia.org, şi cu materiale jurnalistice din arhiva personală. Piesele muzicale în format audio sunt selectate de pe albumele “25″ (C-1969-1996 Nicu Alifantis & P – 1998 Intercont Music), “CENACLUL FLACĂRA” (C – Electrecord & P 2005 Intercont Music), “Voiaj” (C & P-1995 Intercont Music), “Cântece de şemineu” – C&P 2010 Fundaţia Nicu Alifantis), „Romanian Pop Music – vol.4” (C & P – 2006 UCMR-Editura Muzicală), “Şlagăre de neuitat” (C & P 2000 Electrecord), “90-60-90…cele mai frumoase, din anii noştri de neuitat…” (C & P 2010 Roton România), „Melodii compuse de NICOLAE CARAGIA” (c & P Nicolae Caragia), „Când nu eşti a mea” (C & P 2016 Sprint Music & Sprint Media Publishing)