Susţinem Uniunea Europeană, dar suntem critici faţă de politicile unionale de la Bruxelles

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 februarie 2018, 10:05

Pornind de la îngrijorările legitime ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est faţă de Uniunea Europeană, mediatizate intens de CNN (n.r. televiziunea de ştiri din SUA), nu putem să trecem peste observaţiile analiştilor politici Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu.
Aşa cum se subliniază şi în cotidianul NAPI GAZDASÁG (Ungaria), cei doi autori apreciază, într-un interviu publicat de Adevărul, drept o poveste enigmatică faptul că România a promis întregul gaz metan din Marea Neagră pentru trei întreprinderi ungare. Din această istorie, care mai aşteaptă să fie “lămurită”, s-a tras concluzia – asemenea şi altor comentatori români – că, în urma ei, Ungaria urmează să ajungă într-o situaţie bună, în loc ca România să fie ajutată pentru a-şi extinde greutatea în regiune.

În opinia autorului si analistului Paul Hockenos, cei din Europa Centrală ridică, în mare parte, probleme legitime, deşi concluziile lor nu sunt neapărat şi cele corecte. Dacă UE nu va trata corespunzător acest gen de sesizări, evoluţia lor ar putea duce chiar şi la destrămarea UE. În aprecierea sa, supărarea celor din Europa Centrală este puţin mai greu de înţeles, dacă se ţine seama de faptul că economia regiunii s-a dezvoltat vertiginos în ultimii ani şi marea parte a populaţiei se pronunţă clar în favoarea UE. Nici cei mai vocali demagogi ai Europei Centrale nu sunt împotriva UE, ci se opun mai degrabă Bruxelles-ului în măsura în care există divergenţe de păreri în privinţa politicilor unionale şi nu a Uniunii în ansamblu – a scris Hockenos.
Autorul articolului publicat în NAPI GAZDASÁG menţionează că ţările mai mici şi mai sărace din Europa Centrală sunt mai sensibile faţă de deficitul de democraţie existent în UE.

De multe ori ţările occidentale lasă să înţeleagă cei central-europeni că nu au dreptul să se plângă, ci “să se bucure că măcar pot sta la aceeaşi masă cu cei mari”.
După mai mulţi ani de a tolera acest lucru, de acum “aroganţa Bruxelles-ului” a devenit foarte iritantă, iar populiştii central-europeni profită din plin de această antipatie.

Este pregătită România pro europeană pentru moneda euro?

Publicat de Camelia Teodosiu, 31 august 2017, 11:11

Când va avea România euro? este întrebarea apărută în publicaţia maghiară NAPI GAZDASÁG

„România nu a fixat oficial o dată pentru introducerea euro” – a declarat marţi Liviu Dragnea, preşedintele PSD. Liderul principalului partid de guvernământ a precizat că, înaintea fixării termenului, este nevoie de o analiză complexă.

În opinia lui Dragnea, introducerea euro constituie o dorinţă firească, dar realizarea acesteia nu este un lucru uşor. „Nu este vorba de un joc şi nu putem fixa termene (…) fără o analiză temeinică” – a menţionat politicianul. A adăugat că nu are cunoştinţă dacă guvernul a iniţiat negocieri cu instituţiile abilitate, cu privire la stablirea datei oficiale.

Ministrul român de externe Teodor Meleşcanu a declarat săptămana trecută unui cotidian polonez că în 2002 România va putea adera la zona euro, din momentul în care începe să crească venitul cetăţenilor cei mai săraci din ţară. România îndeplineşte de pe acum toate cerinţele UE, dar guvernul se teme că introducerea monedei europene ar avea un efect nefavorabil asupra venitului celor mai săraci, al pensionarilor.

De asemena, şi publicaţia THE NEW YORK TIMES anunţă că partidul de guvernare din România nu a luat o decizie în privința monedei euro, după ce Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat, a declarat că guvernul nu a făcut o „analiză serioasă” privind substituirea leului cu euro, care este utilizat în prezent de 19 state UE.

Dragnea a declarat că, înainte de a se lua o decizie, trebuie realizat un studiu cu participarea Băncii Centrale, a Guvernului și a Parlamentului.

România are una dintre economiile UE cu cea mai rapidă creștere. Anul acesta e așteptată o creștere de 5%, mai mult decât dublul ratei prognozate pentru zona euro.

În ciuda acestei creșteri, România rămâne unul dintre cei mai săraci membri ai blocului european format din 28 de țări.

Până acum România a menţionat anii 2012 şi 2019 drept date posibile pentru introducerea euro, dar acestea au fost rând pe rând amânate, după ce s-a apreciat că o posibilă aderare pripită ar fi riscantă.

Surse:

RADOR  http://www.napi.hu/nemzetkozi_gazdasag/mikor_lesz_euro_romaniaban.646393.html (Autor: Péter Szász)

https://www.nytimes.com/aponline/2017/08/29/world/europe/ap-eu-romania-euro.html