Aşure, sărbătoarea bucuriei și a generozității marcată la Eforie Nord

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 31 august 2020, 22:42

În a 10-a zi din prima lună Muharrem a caledarului Islamic, musulmanii din întreaga lume sărbătoresc luna “Aşura”. În tradiţia musulmană denumirea Aşure are la origine cuvântul arab ”Așera„ care înseamnă zece. Anul acesta luna Așure a început la 28 august 2020, în cea de a zecea zi a lunii sfinte Muharrem, conform calendarului islamic. Prepararea desertului Aşure are vechi rădăcini, încă din perioada profetului Noe(Nuh). După potop, Arca a fost acostată la mal, iar cei care se aflau în arcă s-au dus în căutarea hranei. Până s-au întors ei cu hrană, Profetul Noe le-a pregătit o gustare făcută din cerealele rămase pe arcă( un pumn de grâu, un pumn de porumb, un pumn de fasole… etc. Această zi are multe conotații, printre care amintim de ziua a zecea a lunii Muharrem, când Hüsein a căzut erou la Kerbala, această  zi devenind astfel zi de doliu

În cultura religioasă musulmană se spune că, în această zi, Dumnezeu a creat Arhangelii şi Raiul, Cerul şi Pământul, a fost acceptată pocăinţa lui Adam, Moise a salvat poporul lui Israel din robia egipteană, Solomon a devenit rege şi s-a încheiat Potopul lui Noe. Conform tradiţiei profetului Mohammed (Allah să-l binecuvînteze şi să-l miluiască), în această zi, credincioşii ţin post, fac rugăciuni şi prepară acest produs pe care îl împart prietenilor, rudelor, vecinilor şi celor nevoiaşi.

Astfel, sămbâta pe 29 august 2020, la inițiativa doamnei prof. Narciz Amza, comunitatea tătară alături din Eforie Nord, s-au reunit în curtea geamiei pentru a marca această sărbătoare.

În cadrul evenimentului despre semnificaţia lunii “Aşure” a vorbit domnul Diner Murat, imamul geamiei din Eforie Nord.

Atmosfera de sărbătoare a fost susținută de prezența copiilor de etnie tătară participanți la cursurile de pictură pe apă ”Ebru” sub îndrumarea prof. Aimer Bolat, și la cursurile de matematică susținute de prof. Serfin Genali, cursuri care au debutat pe 23 August 2020, în cadrul școlii de vară. Ocazie cu care, o dată cu debutul sărbătorii Așure, a fost prezentat și vernisajul expoziției de pictura în fața unui public doritor de frumos și iubitor de educație.

La debutul evenimentului prof. Narciz Amza, de la Casa Corpului Didactic din Constanţa şi membră marcată a comunităţii, prin Comitetul de Reorganizare a UDTTMR a transmis următorul mesaj: ”Luna Așure reprezintă pentru comunitatea tătară din Eforie nord un prilej de întâlnire cu rudele și prietenii. Pentru mine și familia mea, este o ocazie extraordinară de a explica vecinilor și cunoscuților noștri semnificația acestui important eveniment din calendarul Islamic.”

La finalul acţiunii toţi invitatii au degustat din desertul Aşure şi preparatele specifice pregătite cu migală de gospodinele tătare, Sebia Nurla, Chiamiran Salim, Sema Memet și Camer Karakoci, dar au descoperit şi poveşti legate de această sărbătoare şi mai ales despre principii solide, despre valori, despre oameni, despre dragoste de țară, pentru că ceea ce sărbătorim de fapt în acest an reprezintă recunoștința față de înaintașii noștri, care au reușit să transforme România și statul român în ceea ce este astăzi, o țară, liberă cu care să ne mândrim.

Cei prezenți au respectat condițiile impuse de starea de alertă purtând mască, păstrănd distanțarea socială, folisind dezinfectant, iar temperatura fiecărui participant a fost măsurată la intrarea în curtea geamiei.

Reţeta de preparare a desertului Aşura:

Ingrediente:

1 kg. de arpacaş, 2 kg. zahăr, ½ kg. năut, ½ kg. fasole, ½ kg. stafide, 1 cană de smochine uscate(tăiate mărunt), 1 cană de caise uscate, ½ kg. prune uscate, porumb fiert, 3 mere tăiate mărunt, nuci (tăiate mărunt sau pisate).

Preparare:

Cu o seară înainte se fierbe arpacaşul, fasolea, năutul şi stafidele se lasa la înmuiat tot cu o seară înainte. Toate ingredintele fierete şi răcite se toarnă întrun vas mare şi se amestecă cu apa şi zahărul. înainte de servire se presară nucile pisate sau tăiate. Poftă bună!

Ghiulșen Ismail Iusuf

Radio România Constanta

Ziua Internațională a Limbii Materne a fost marcată de etniile din Dobrogea prin activitatea intitulată ”Spațiul dobrogean – port, grai și credințe„

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 23 martie 2020, 14:40 / actualizat: 23 martie 2020, 15:48

  La inițiativa CCD Constanța, reprezentată de profesor metodist Narciz Amza în cadrul proiectului județean CCD “Pe urmele costumului tradițional din România” a fost sărbătorită Ziua Internațională a Limbii Materne.

Au participat elevi, cadre didactice, părinți, directori de unități școlare care au derulat proiecte în parteneriat cu CCD, alături de români au mai fost prezenți reprezentanți ai comunităților etnice, Alis Simion de la comunitatea armeană, Birsen Geafar și Cristi Buzu de la etnia albaneză, Mioara Gospodin de la comunitatea aromână, prof. Eleni Guriotis de la comunitatea greacă, Iboliya Negoiță din partea comunității maghiare, prof. Serin Turkoglu a reprezentat etnia turcă, Magda Baciu Iacob de la etnia rușilor lipoveni, iar etnia tătară a fost reprezentată de  prof. Enise Menagi și Zerin Bari.

Vocile etnicilor tătari, armeni și eleni s-au făcut auzite subliniind caracterul pământului dobrogean, acela de mozaic etnic și cultural. Fiecare reprezentant al etnicilor au scris pe flip-chart cuvintele “mamă” și “pâine” în limba maternă.

Dintre momentele evenimentului amintim: prezentarea costumelor tradiționale ale etniilor din Dobrogea de către un grup de elevi de la Liceul I. Cotovu din Hârșova, de reprezentanții etniilor prezente, costumul popular tătăresc a fost prezentat de doamnele prof. Narciz Amza și Zerin Bari, recitarea din lirica tătară a aparținut micuților Ibadula, pregătiți de prof. Enise Menagi.

La finalul acțiunii inițiatoarea proiectului prof. Narciz Amza a concluzionat astfel: ” A fost o întâlnire plină de emoție în care am vorbit despre limba maternă, costumul tradițional și religie ca repere ale identității etnice”.

Ziua Limbii Materne, declarate de UNESCO în 1999 şi celebrată fără întrerupere începând cu anul 2000.

În România pentru prima dată în istoria comunității tătare a fost legiferată Ziua limbii tătare, care an de an este sărbătorită pe 5 mai.

Sărbătoarea limbii tătare -scurt istoric:

             În urma unui demers parlamentar, al fostului deputat tătar Aledin Amet, în anul 2010 a fost adoptată Legea nr. 256/2010 privind instituirea Zilei limbii tătare. Data de 5 mai a devenit, aşadar, în mod oficial, o sărbătoare, promovându-se, şi în acest fel, reperele spirituale ale comunităţii tătare din România. În data de 5 mai 1985, cinci profesori, redactori ai revistei “Renkler”, au pus bazele unui alfabet în care s-au publicat din acel moment revistele în limba tătară din România. 5 mai, este deci, ziua în care s-a născut limba tătară cu caractere dobrogene. Limba maternă înseamnă, indiscutabil, un mod consistent de a asigura continuitatea, inclusiv în domeniul creaţiei. Cu prilejul acestei sărbători sunt organizate manifestări cultural – artistice menite să readucă în atenţia etnicilor tătari și nu numai importanţa păstrării limbii materne.

Ghiulșen Ismail Iusuf

Radio România Constanța

Sărbătoarea Nawrezului la popoarele turcice a fost marcată de tătarii din Dobrogea

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 26 martie 2018, 19:45

            Este deja tradiție ca tătarii din Constanța să întâmpine primăvara cu o întâlnire familială, de suflet, printr-o acțiune dedicată zilei de 21 martie, sărbătoarea Nawrezului la popoarele turcice. Evenimentul a avut loc duminică în data de 18 martie, la Palatul Copiilor din Constanța, organizatoarele acțiunii au fost doamnele prof. Narciz Amza metodist la (Casa Corpului Didactic), lector univ. dr. Denis Ibadula, (Directorul laboratorului de cercetari matematice romano-turc „Grigore Moisil” al Universității Ovidius Constanţa), ec. Mery Mambet, (co-președinte al Asociației Agiacai Saladin), prof. Aymer Bolat (RecReativ), ed. Sachir Bunian (Gradinita Valeni, Constanţa), dr. Aysun Molagean.

Manifestarea s-a desfășurat pe două secțiuni: una dedicată copiilor și celalaltă dedicată părinților, bunicilor și tuturor invitaților. Spectacolul a debutat cu momentul artistic pregătit de grupa ”Fluturașii” de la Grădinița din Văleni, coordonați de  ed.Bunian Șachir.

Despre semnificația și importanța sărbătorii a vorbit prof. Ecrem Gafar. De la eveniment nu putea lipsit nici arta culinară, astfel, despre bogăția gastronomiei tătărești a relatat Carmen Paraschivescu, psiholog și blogger culinar. Aceasta a vorbit despre arta culinară tătărească din perspectiva unei autentice dobrogence, despre urmele pe care le lasă în noi iarna, în drumul său spre primăvară și care sunt reperele unei alimentații sănătoase în acest anotimp. În prezentarea intitulată „Garda Culinară iubește mîncarea tătărească”, autoarea a mai precizat: „După cum le-am spus și lor, nu am vrut să vând șuberecuri la tătari, așa că am vorbit despre persoanele care m-au inspirat de-a lungul timpului să gătesc tătărește, mulțumind femeilor tătăroaice care au păstrat cu greu această identitatea cultural-gastromică a etniei lor, și care, cu multă discreție, au făcut-o cunoscută și au impus-o în peisajul dobrogean mai mult decît altele. Există localuri tătărești, nu doar cu preparate tradiționale, ci și cu decoruri specifice, care recreează atmosfera de locuință tătărească, patiserii, brutării, unde oricine se poate bucura de preparate tătărești. La sărbători, indiferent ale cărei etnii, o mamă sau o bunică tătăroaică trimite celebra ”tavă rotundă” de unde apar niște minuni de preparate pe care le savurează toată lumea.„

Momentul liric a fost susținut de Norepșan Gemambet din Mangalia, aceasta a recitat din creație proprie „Nawrez Kunu„(Ziua de Nawrez), o poezie care evocă timpurile colindelor de primăvară, grâu încolțit și crengile împodobite cu flori de primăvară, iar pentru prezent face apel și la unitate.

În paralel a avut loc și Atelierele Primăverii-ateliere de creație, unde copiii au confecționat flori și au împodobit copacul de Nawrez, sub îndrumarea doamnelor prof.Aimer Bolat, dr.Aysun Molagean și a subsemnatei. Pentru efortul lor copiii au fost răsplătiți cu daruri din partea doamnei Mery Mambet și dulciuri din partea domnului Feuzi Ismail. Un loc aparte în cadrul spectacolului l-a constituit evoluția copiilor pe scenă, care alături de creanga de Nawrez împodobită cu flori de primăvară și obiecte tradiționale de artizanat, au vestit venirea primăverii prin rostirea colindul specific „Nawrez„. Momentul muzical de la finalul spectacolului a fost susținut de prof.Leila Kerim Wilson. Imaginile au fost surprinse de ochiul magic al lui Mozen.

Cei prezenţi au fost invitaţi să povestească amintiri legate de această sărbătoare, astfel s-a creat o atmosferă familială în care toată lumea a degustat din delicioasele preparate specifice tătărești.

În leagătură cu desfășurarea evenimentului, coordonatoarele proiectului prof.Narciz Amza și lector univ.dr.Denis Ibadula au declarat următoarele: „Primăvara este anotimpul care seamănă cel mai bine cu un copil: prospețime, lumină, candoare, zâmbet , strălucire. Și cum poți sărbători mai bine primăvara, dacă nu cu copiii? A fost o atmosferă plină de emoție la vederea acestor copii mândri că sunt tătari. Ca la orice eveniment de asemenea amploare,  a fost necesar un efort de echipă. Mulțumesc, Denis Ibadula, Mery Mambet, Aysun Molagean„- a conchis doamna Narciz Amza. 

             Mesajul transmis de lector univ.dr.Denis Ibadula, Directorul laboratorului de cercetari matematice romano-turc „Grigore Moisil” al Universității Ovidius Constanţa a fost: „La 21 martie noi, tatarii dobrogeni, sărbătorim nawrez sau nevruz-ul, sărbătoare care marchează începutul primăverii astronomice. Prin chiar etimologia cuvintelor care intră în alcătuirea denumirii sale, Nawrez este simbolul unui nou început, al renașterii, al reînnoirii, al începutului unui nou ciclu. Este o sărbătoare a lumii turcice veche de peste 5000 de ani, sărbătoare care în zilele noastre se mai practică doar în cadrul unor festivitati organizate. Multumim numerosilor copii și părinților acestora care au răspuns cu toții prezent invitatiei noastre, a doamnelor din comunitatea tătară. Noi ne dorim să menținem vii în sânul comunității noastre aceste sărbători, la care participă alături de tătari, și celelalte nationalități, așa cum suntem noi obișnuiți aici, în Dobrogea.„

Despre implicarea copiilor la astfel de evenimente tradiționale, doamna ec. Mery Mambet, co-președinte al Asociației Agiacai Saladin a vorbit astfel:„Mă bucur să particip la evenimentele în care copiii din comunitatea noastră se întâlnesc ți fac diferite activități ca să marcheze un obicei sau o tradiție. Este un prilej să se întâlnească copiii, dar și mamele lor, părinții. Bucuria copiilor este și bucuria noastră, a adulților. Trebuie să avem grijă de copii, să facem din nevoile lor o prioritate, deoarece ei reprezintă viitorul.„

Scurt istoric al Nawrezului

Ziua de 21 Martie marchează începutul primăverii, retrezirea naturii la viaţă. Cuvăntul “Nevruz, Nawrez”, vine din persană şi semnifică” nou”. Fiecare popor are tradiţii şi obiceiuri pe care le păstrează. Echinocţiul de primăvară este pentru lumea turcică cea mai importantă sărbătoare preislamică etnofolclorică, marcând noul an solar. Este sărbătoarea primăverii dar şi o sărbătoare populară unde sunt se readuc în atenţie diverse obiceiuri precum: colindul, tradiţie care se păstrează şi astăzi la Tătarii din Dobrogea şi care este reînviat de copii şi tineri; Săritul peste foc, dar şi vopsitul ouălor şi grâul încolţit, toate acestea sunt obiceiuri ce ţin de sărbătorirea Nevruzului. Vopsitul oului în diverse culori are o semnificatie aparte roşul semnifică focul, căldura, albastrul-apa, cerul, galben-aerul,soarele, verdele semnifica natura. În Dobrogea copiii împreuna cu tinerii, formează  grupuri de 3-8, împodobesc o creangă înmugurită cu ghiocei si colindă pe la casele oamenilor spunând versuri specifice “Nawrez”. După ce îi colindă pe gazde, tinerii le oferă acestora ghiocei din ramura împodobită. Astfel vestesc venirea primaverii. Gazdele le ofera colindătorilor, bani, ouă iar cu batiste brodate și prosoape specifice împodobesc ramura. Tinerii colindatori la finalul zilei îşi împart darurile primite. In ideea de a rămăne vesnic tinere, fetele în acesta zi îşi împodobesc părul cu ghiocei. Sărbătoarea Nawrez este celebrată în toate localităţile din Dorbrogea, acolo unde trăiesc comunităţi de etnici tătari şi turci. De altfel sărbătoarea este prezentă în fiecare an şi la turcii și tătarii din: Anatolia, Azerbaidjan, Kazahstan, Tatarstan, Turkistanul de Est, Tűrkmenistan, Crimeea şi zona Balcanică. Mesajul sărbătorii este acela de a fi împreună, de a fi uniţi și solidari.

Ghiulșen Ismail-Iusuf

Radio România Constanța