45% dintre nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din UE provin din România!

Publicat de Andra Radu, 19 decembrie 2022, 12:44

România dă aproape jumătate (45%) din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani în Uniunea Europeană. În anul 2020, 731 de fete cu vârsta sub 15 ani au devenit mame, în top fiind județele Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor și Dolj (52) și Brașov (40).

Totodată, două din 10 mame adolescente au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut, potrivit celei mai recente anchete realizate de Salvați Copiii România.

Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuți din România provine din mame adolescente, ceea ce crește exponențial riscul de prematuritate și de mortalitate infantilă.

Mai mult, potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din
localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie și multe gravide din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.

În ceea ce privește distribuția pe județe a nașterilor la mame cu vârsta sub 15 ani, potrivit datelor definitive INS pentru 2020, pe primele locuri se situează:

• Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani)
• Bihor (52) și Dolj (52)
• Brașov (40)
• Argeș (29)
• Sibiu (28)
• Bacău (26)
• Constanța (24)
• Satu Mare (23)
• Dâmbovița (22 de fete sub 15 ani au devenit mame în 2020).

Date relevante pentru analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România:

• 85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină.
• Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală.
• 75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu.
• 4 din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii.
• 80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora.
• 75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani.
• 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.
• 2 din 10 mame minore au mai mult de un copil.
• Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eșantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major.
• Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.

Date relevate de analiza privind situația accesului gravidelor din comunități defavorizate la
servicii medicale:

• 25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală.
• 33% dintre gravide afirmă că nu au făcut analizele recomandate de când sunt gravide. Lipsa banilor este principalul impediment menționat.
• Doar 4 din 10 gravide afirmă că toate analizele au fost gratuite.
• Doar 4 din 10 afirmă că au folosit până acum o metodă contraceptivă. În ceea ce privește sursa informațiilor, familia rămâne un factor important, de asemenea procentul celor care spun că nu au fost informate este în continuare ridicat.
• Vârsta medie la nivelul eșantionului este de 25 de ani. În cazul abandonului școlii, 76% dintre femei renunțaseră la școală înainte de sarcină, 18 în timpul sarcinii iar 7% după naștere.
• 2 din 10 persoane identifică veniturile din munci ocazionale ca principala sursă de venit a gospodăriei.

Creşte numărul mamelor minore în România!

Publicat de Andra Radu, 9 decembrie 2022, 11:53

Statisticile arată că, în România, numărul mamelor minore este în creştere în timp ce vârsta medie continuă să scadă. Aceasta a ajuns la 15 ani. Se întâmplă şi în judeţul Botoşani, unde în fiecare lună, o minoră devine mamă.

De la începutul acestui an, 54 de minore din judeţul Botoşani au adus pe lume copii. Educaţia precară şi lipsa de informare şi prevenire fac ca tot mai multe copile să ajungă la spital cu sarcini nedorite. Cele mai multe vin din familii defavorizate şi cu tradiţie, unele fiind la rândul lor aduse pe lume de mame minore.

Medicii atrag atenţia că vârsta la care acestea aduc pe lume copiii a scăzut extrem de mult, astfel încât la 16 ani unele ajung şi la a doua sarcină. Riscurile la care se expun aceşti copii sunt mari. Din fericire, niciuna dintre mamele minore nu şi-a abandonat copiii.

Statisticile arată că 45% dintre naşterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, ţară aflată pe primul loc la acest capitol.

Sarcinile la adolescente, un fenomen ciclic!

Publicat de Andra Radu, 8 ianuarie 2021, 11:56

România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naștere în rândul mamelor adolescente, sarcina în adolescență având numeroase consecințe negative asupra viitoarelor mame, precum și costuri sociale și economice, arată un studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociația SAMAS în România.

Potrivit autorilor, fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul acelorași familii de la o generație la alta împreună cu precaritatea economică, socială și de sănătate.

În 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% față de anul 2018. În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepția regiunilor Nord-Vest și Nord-Est, unde creșterea a fost de 11%.

● În 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 și 19 ani a fost de 4.290

● Vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri

● La adolescentele între 15 și 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în județele Mureș (827 de sarcini), Brașov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iași (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanța (616 de sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmbovița (503 de sarcini) și Prahova (483 de sarcini)

● Persoanele cu cel mai scăzut nivel de educație au cele mai multe sarcini (31,7 %), de peste trei ori mai mare decât cele care au absolvit învățământul obligatoriu sau ani de liceu.

„Concluziile raportului arată clar nevoia de măsuri complexe pe mai multe planuri și cu implicarea mai multor instituții ale statului, care trebuie să se coordoneze eficient. Sistemul de educație, cel medical, dar și autoritățile locale trebuie să acționeze, acordând o atenție sporită tinerelor din categoriile vulnerabile, în special în contextul pandemiei de COVID-19, în care vulnerabilitățile familiilor aflate la risc au crescut”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

Raportul arată că sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educație și programe de planificare familială adaptată cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente. De asemenea, nu există o delimitare a rolului și o corelare a atribuțiilor de acțiune pentru autorități în privința sănătății reproducerii generațiilor tinere și a prevenirii sarcinilor la minore.

„Nivelul de educație este direct proporțional cu vârsta primei experiențe de cuplu și cu apariția unei sarcini în viața unei adolescentei. Un procent semnificativ de mame minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educație primar. Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani.

Aceste cifre ilustrează amploarea problemei și necesitatea unei acțiuni educative care să se adreseze tuturor grupurilor de adolescenți, pe canalele de comunicare specifice și cu forme diferite de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora În ceea ce privește Asociația SAMAS, aceasta se va implica în continuare în sprijinirea activității de educație în comunitățile defavorizate”, a declarat Marina Oțelea, unul din autorii studiului.

Autorii notează că nu sunt implementate măsuri educative pentru grupurile de adolescenți dezavantajați social și pentru cei care au abandonat școala, ceea ce sporește riscul pentru un comportament sexual riscant și apariția unei sarcini nedorite.

Este nevoie de o abordare complexă, multidimensională, în cadrul unor politici publice integrate care să vizeze educația sexuală, sensibilizarea comunității asupra nevoilor specifice în domeniu și asigurarea unor servicii adaptate profilului psihologic și emoțional al adolescentului.

Printre recomandări se numără inițierea unei reforme legal-administrative care să înlăture barierele ce îngrădesc accesul minorilor la informații și servicii de sănătate a reproducerii și sexualității, prin revizuirea și adaptarea cadrului legal privind politicile de sănătate a reproducerii.

Se mai recomandă și introducerea în programa școlară a educației în domeniul sănătății reproducerii și sexualității ca materie obligatorie, în acord cu standardele internaționale și axarea programelor pe valori și pe crearea de obiceiuri comportamentale responsabile.

Este necesară și reorganizarea serviciilor de planificare familială cu inițierea unor servicii prietenoase pentru adolescenți și tineri și identificarea posibilităților de a reface rețeaua de cabinete de planificare familială/servicii de sănătate a reproducerii. De asemenea, se recomandă asigurarea furnizării de contraceptive gratuite adolescenților, în general, și cu prioritate celor defavorizați.

Raportul „Sarcina la adolescente în România” poate fi descărcat de aici.

Șase grafice care arată cum e să fii părinte azi în Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 mai 2018, 09:06 / actualizat: 7 mai 2018, 10:38

1. Câţi copii se nasc per femeie?

În ciuda unei ușoare scăderi a ratei natalității, în 2016 Franța a ieșit iar pe primul loc în materie de număr mediu de nașteri per femeie, cu 1,92. Nu este vreo surpriză, pentru o țară cu un set de politici pro-natalitate, inclusiv scutiri de impozite și bilete reduse pe căile ferate pentru familii mari, pe lângă foarte respectatele subvenții pentru programele de îngrijire a copiilor.

Cu 1,34 nașteri per femeie, Italia și Spania au în comun cea mai mică rată a fertilității, ele numărându-se și printre țările lovite cel mai grav de criza economică. Grecia, țara cel mai greu lovită, are 1,38 nașteri per femeie.

2. Care a e vârsta medie a noilor mame?

În 2016 cea mai mică vârstă medie a noilor mame s-a înregistrat în Bulgaria, cu 26, urmată îndeaproape de România cu 26,4 și Letonia cu 26,8. Cea mai înaintată vârstă s-a înregistrat în Italia, 31.

3. Ce procentaj de bebeluși se nasc din părinți necăsătoriți?

În mai multe țări peste 50% dintre copii se nasc din părinți necăsătoriți. Franța e în frunte, cu 59,7%. În Grecia marea majoritate a părinților sunt căsătoriți: doar 9,4% dintre copii se nasc în afara căsătoriilor.

În ultimii 30 de ani procentul a crescut cel mai drastic în țările tradițional catolice, cum sunt Italia, Spania și Irlanda. Situația e corelată cu un declin considerabil al căsătoriilor în întreaga Europă. Deceniul acesta rata din Italia a fost cea mai scăzută înregistrată de la primul război mondial.

4. Procentul primelor nașteri ale mamelor adolescente

România are cea mai ridicată rată de prime nașteri la adolescente. 14,2% dintre primii copii sunt născuți de mame adolescente. Rata cea mai scăzută s-a înregistrat în Slovenia, de numai 1,6%.

5. Cât concediu plătit își pot lua noii părinți ori gravidele?

Premierul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, este nemăritată, însărcinată și urmează să intre în concediu de maternitate. Ea se va întoarce totuși la muncă în numai câteva săptămâni, bazându-se pe partenerul ei, Clarke Gayford, că va sta acasă cu copilul. Pare o diviziune modernă a muncii, dar părinții de aici, din Europa, ar putea face cu ușurință același lucru?

Tații nu-și adjudecă automat partea leului în materie de concediu parental plătit imediat înainte sau după naștere în nici o țară europeană, deși Suedia conduce în privința parității sexelor, permițând părinților să-și ajusteze cum vor partea lor din concediul total acordat amândurora.

Bulgaria oferă cel mai generos concediu plătit părinților noi sau în devenire, femeile având dreptul la 58,6 săptămâni, iar bărbații la 2,1 săptămâni, o nimica toată comparativ cu primele. Părinții noi sau în devenire primesc cel mai mic concediu plătit în Portugalia, un total de 11 săptămâni împărțit în mod aproape egal între bărbați și femei.

6. Sunt noii părinți îndreptățiți la prime?

Noii părinți din Luxembourg primesc subvenții foarte generoase. În Finlanda resursele se concentrează însă pe aspecte esențiale. Începând din 1938, toți părinții finlandezi primesc o cutie de carton cu haine de bebeluș și alte obiecte elementare. Iar în caz că situația o cere, bebelușul poate chiar să doarmă în respectiva cutie de carton.

[Sursele datelor statistice sunt Eurostat (1-4) și OCDE (5,6) – n.trad.]

Articol de Emily Commander

Eurostat: România şi Bulgaria au cea mai mare proporţie de gravide adolescente din sud-estul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 septembrie 2017, 09:01

Potrivit ultimelor cifre oficiale, România şi Bulgaria au cea mai mare proporţie de gravide adolescente din sud-estul Uniunii Europene. Aproape nouă din zece naşteri înregistrate în 2015 în cele două ţări sunt cu mămici adolescente sau chiar mai tinere, procentul depăşind de trei ori media la nivelul UE. Potrivit informaţiilor livrate de Eurostat, în fiecare an sute de fete cu vârste între 10 şi 14 ani devin mame în Franţa, Germania, Bulgaria şi România, experţii afirmând că lipsa respectului faţă de femeie şi reprimarea unei culturi sexiste sunt principalii factori care alimentează fenomenul. În 2015 s-au înregistrat aproape 1.000 de naşteri în România şi Bulgaria la care mămicile aveau vârste între 10 şi 14 ani. În Bulgaria s-au înregistrat 300 de astfel de naşteri, reprezentând aproape 5% din totalul de naşteri cu mămici adolescente sau mai tinere. Problema nu se rezumă numai la sud-estul Europei, relevă cifrele Eurostat, fenomenul fiind prezent şi în Germania, Franţa şi Marea Britanie, unde în fiecare an nasc sute de fete sub 14 ani. Pe de altă parte,  Slovacia, Austria, Franţa, Italia şi România au avut mai multe mămici, în 2015, decât s-au înregistrat în 2005. Studiul Eurostat subliniază că printre cele mai rele ţări pentru tinerele mame se numără Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Polonia. În ultima decadă se înregistrează, însă, o scădere a numărului de mămici adolescente, mai ales în Estonia.

Sursa: EURONEWS/RADOR