Șase grafice care arată cum e să fii părinte azi în Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 mai 2018, 09:06 / actualizat: 7 mai 2018, 10:38

1. Câţi copii se nasc per femeie?

În ciuda unei ușoare scăderi a ratei natalității, în 2016 Franța a ieșit iar pe primul loc în materie de număr mediu de nașteri per femeie, cu 1,92. Nu este vreo surpriză, pentru o țară cu un set de politici pro-natalitate, inclusiv scutiri de impozite și bilete reduse pe căile ferate pentru familii mari, pe lângă foarte respectatele subvenții pentru programele de îngrijire a copiilor.

Cu 1,34 nașteri per femeie, Italia și Spania au în comun cea mai mică rată a fertilității, ele numărându-se și printre țările lovite cel mai grav de criza economică. Grecia, țara cel mai greu lovită, are 1,38 nașteri per femeie.

2. Care a e vârsta medie a noilor mame?

În 2016 cea mai mică vârstă medie a noilor mame s-a înregistrat în Bulgaria, cu 26, urmată îndeaproape de România cu 26,4 și Letonia cu 26,8. Cea mai înaintată vârstă s-a înregistrat în Italia, 31.

3. Ce procentaj de bebeluși se nasc din părinți necăsătoriți?

În mai multe țări peste 50% dintre copii se nasc din părinți necăsătoriți. Franța e în frunte, cu 59,7%. În Grecia marea majoritate a părinților sunt căsătoriți: doar 9,4% dintre copii se nasc în afara căsătoriilor.

În ultimii 30 de ani procentul a crescut cel mai drastic în țările tradițional catolice, cum sunt Italia, Spania și Irlanda. Situația e corelată cu un declin considerabil al căsătoriilor în întreaga Europă. Deceniul acesta rata din Italia a fost cea mai scăzută înregistrată de la primul război mondial.

4. Procentul primelor nașteri ale mamelor adolescente

România are cea mai ridicată rată de prime nașteri la adolescente. 14,2% dintre primii copii sunt născuți de mame adolescente. Rata cea mai scăzută s-a înregistrat în Slovenia, de numai 1,6%.

5. Cât concediu plătit își pot lua noii părinți ori gravidele?

Premierul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, este nemăritată, însărcinată și urmează să intre în concediu de maternitate. Ea se va întoarce totuși la muncă în numai câteva săptămâni, bazându-se pe partenerul ei, Clarke Gayford, că va sta acasă cu copilul. Pare o diviziune modernă a muncii, dar părinții de aici, din Europa, ar putea face cu ușurință același lucru?

Tații nu-și adjudecă automat partea leului în materie de concediu parental plătit imediat înainte sau după naștere în nici o țară europeană, deși Suedia conduce în privința parității sexelor, permițând părinților să-și ajusteze cum vor partea lor din concediul total acordat amândurora.

Bulgaria oferă cel mai generos concediu plătit părinților noi sau în devenire, femeile având dreptul la 58,6 săptămâni, iar bărbații la 2,1 săptămâni, o nimica toată comparativ cu primele. Părinții noi sau în devenire primesc cel mai mic concediu plătit în Portugalia, un total de 11 săptămâni împărțit în mod aproape egal între bărbați și femei.

6. Sunt noii părinți îndreptățiți la prime?

Noii părinți din Luxembourg primesc subvenții foarte generoase. În Finlanda resursele se concentrează însă pe aspecte esențiale. Începând din 1938, toți părinții finlandezi primesc o cutie de carton cu haine de bebeluș și alte obiecte elementare. Iar în caz că situația o cere, bebelușul poate chiar să doarmă în respectiva cutie de carton.

[Sursele datelor statistice sunt Eurostat (1-4) și OCDE (5,6) – n.trad.]

Articol de Emily Commander

Proiect: Inseminarea artificială – susținută financiar de stat și a doua oară, inclusiv pentru femeile necăsătorite

Publicat de adinaiftime, 22 iulie 2017, 11:00

Un proiect de lege depus de parlamentari ai PSD propune ca inseminarea artificială să fie susținută de stat și a doua oară, în cazul în care prima dată eșuează, inclusiv pentru femeile care nu sunt căsătorite, precum și reducerea impozitului pe venit pentru mamele cu mai mulți copii.

Proiectul de lege privind inseminarea artificială umană și sporirea natalității a fost inițiat de 22 de parlamentari social-democrați.

„Inseminarea artificială să fie susținută financiar de stat și a doua oară în cazul în care prima dată eșuează. Inseminarea artificială nu poate fi condiționată de a fi sau nu căsătorită mama”, prevede proiectul.

De asemenea, mamele care dau naștere și cresc mai mult de un copil vor beneficia de reducere fiscală la impozitul pe salariu, conform proiectului.

„La al 2-lea copil vor beneficia de reducere fiscală la impozitul pe venit echivalent cu 25% din cuantumul sumei care se strânge din aplicarea cotelor de impozit pe venit, CAS și CASS, până la împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv terminarea liceului, sau până la împlinirea vârstei de 24 de ani, respectiv terminarea studiilor universitare la zi ale copilului; la al 3-lea copil reducerea fiscală la impozitul pe venit și reducerea la CAS și CASS se vor dubla, în aceleași condiții”, se menționează în proiect.

Potrivit sursei citate, pentru doi copii înscriși la școală, în clasele 0 — 12, se primește lunar o alocație de școlarizare egală cu 50% din salariul minim pe economie, iar pentru trei copii alocația va fi egală cu salariul minim pe economie. ”Alocația nu se va acorda dacă copiii nu frecventează școala sau rămân repetenți”, mai prevede proiectul.

În cazul în care custodia copiilor, în urma unui divorț, deces al mamei sau alte motive, este încredințată unei alte persoane, persoana care primește custodia copiilor beneficiază de prevederile legii.

Ministerului Muncii îi vor fi alocate anual, prin bugetul asigurărilor sociale, sumele necesare implementării acestei legi. Prevederile se aplică începând cu prima lună după expirarea concediului de maternitate.

De asemenea, Ministerul Muncii și Ministerul Educației Naționale vor elabora normele de aplicare în 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Acest proiect de lege urmărește eliminarea unei bariere artificial create pentru a limita numărul de mame care pot să apeleze la o astfel de soluție prin înlăturarea condiționării de a fi sau nu căsătorită, susține, în expunerea de motive a proiectului, deputatul Marius Bota, unul dintre inițiatori.

Prin această lege se dorește și „încurajarea natalității în România, în familii cu părinți care muncesc, în vederea acordării condițiilor de trai decente de creștere și învățare pentru copii”, mai precizează inițiatorul.

Senatul este prima Cameră sesizată cu acest proiect.