Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 13 martie 2023, 12:50

Gabriela Saksa și Violeta Proșa (realizatori rubrică): În Polonia, militarii detașamentului de apărare antiaeriană „Sky Guardians”, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană Milcov din Focșani, acționează în cadrul grupului de luptă în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței.

Aflați pe final de misiune, militarii români dislocați în baza Bemowo Piskie continuă pregătirea în comun pentru creșterea nivelului de coeziune între partenerii Alianței.

Ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană, locotenent Cornelia Dumitru: Executarea unui marș practic pe distanțe scurte și trageri pe timp de noapte cu armamentul individual din dotare, pușcă automată calibrul 5,45 mm și pistol calibrul 9 mm, au fost principalele activități de instruire.

Elementul de noutate a fost executarea marșului tactic înaintea ședinței de tragere, pentru a vedea în ce măsură efortul fizic influențează capacitatea de concentrare a militarilor pentru descoperirea și lovirea țintelor.

Gabriela Saksa și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Coborâm pe continentul african în Sudanul de Sud, acolo unde se află în derulare misiunea de menținere a păcii desfășurată sub egida Națiunilor Unite, inițiată prin rezoluția Consiliului de Securitate din 2011, când Sudanul de Sud a devenit țară independentă, fiind constituită din 10 state și trei zone administrative.

Situația de securitate în această țară este una impredictibilă, iar militarii români asigură sprijinul pentru procesul de pace și consolidare pe termen lung a statului de drept și a dezvoltării economice.

Cu detalii despre situația din zonă vine colonelul Eduard Alexandru Vitalis, ofițerul de legătură senior în Yambio: Circulația este foarte îngreunată pentru că infrastructura este proastă și foarte puțină. Rețelele de legătură nu reușesc să facă față unei informări bune.

Trupele noastre folosesc de foarte multe ori în patrule telefonia prin satelit, pentru că nu poate fi acoperit radio sau GSM pe teritoriul pe care noi răspundem.

Celula mea are 14 oameni și noi acoperim întregul teritoriu al Ecuatoriei de Vest, care ar însemna, în comparație cu ce înseamnă România, cam jumătate din Oltenia, plus Banat.

Gabriela Saksa și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Ultima oprire din această săptămână o facem pe continentul american, mai precis în Texas, acolo unde 61 de cursanți internaționali din 51 de state partenere participă la cursul de sergeant major, care are ca scop desăvârșirea ca subofițer de comandă.

Acesta se desfășoară în Baza militară Fort Bliss și reprezintă ultima formă de pregătire din cariera militară.

Pe ce se pune accent în timpul orelor desfășurate în academie, aflăm de la plutonierul adjutant principal Valentin Stanciu, subofițerul de comandă al Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă”: În cadrul orelor se pune foarte mare accent pe lucrul în echipă. Este în mediu proprice dezvoltării personale.

Nu de puține ori este subliniat faptul că fiecare trebuie să își spună punctul lui de vedere, ceea ce gândește el.

Fiind persoane diferite, cu un background educațional diferit, culturi și obiceiuri diferite, este o probabilitate de înțelegere completă a acelor aspecte.

Misiuni internaţionale

Publicat de Gabriel Stan, 20 februarie 2023, 16:23

Edi Nicola și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Detașamentul de Apărare Antiaeriană Sky Guardians, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” și coordonată pe timpul misiunii de Comandamentul Forțelor Întrunite, își continuă misiunea în cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia.

Pentru militarii români au mai rămas două luni de misiune, însă instruirea continuă în același ritm. Zilele trecute secțiile din cadrul bateriei de apărare antiaeriană au participat la un exercițiu de rezolvare a unor situații tactice.

Locotenent Cornelia Dumitru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Fiecare exercițiu de rezolvare a situațiilor tactice este gândit să pregătească echipajul pentru situații reale.

Misiunea noastră este apărarea spațiului aerian al Alianței, iar situațiile tactice rezolvate în cadrul exercițiului au fost ocuparea raionului de concentrare, mai exact, o zonă de regrupare după deplasare, și angajarea țintelor aeriene.

Sunt lucruri cunoscute, dar repetarea lor ne pregătește pentru a acționa la nevoie, într-un timp foarte scurt.

Edi Nicola și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Din Europa ne mutăm în Africa, unde 24 de militari români dislocați în Baza Militară Bamako din Mali sunt pe ultima sută de metri în misiunea Uniunii Europene pentru instruirea forțelor armate maliene, alături de colegi din alte 14 națiuni. În acest scop, EUTM Mali pregătește forțele armate maliene și dezvoltă capacitatea de instruire autonomă a acestora.

Despre modul de relaționare dintre națiunile participante, detalii ne oferă căpitanul Roxana Davidovits, consilier pentru armata maliană: Suntem pe funcții independente. Fiecare a venit pe o anumită specializare.

Sunt și cunoscător de limba franceză, pentru a interacționa și a te înțelege trebuie să vorbești cu ei în limba franceză, dacă vrei să le predai ceva, dacă vrei să îi înveți ceva sau dacă vrei să îi consiliezi într-o anumită problemă, orice discuție pe care o porți cu ei o porți în limba franceză. Fiecare își face treaba cât de bine poate în condițiile de aici.

Edi Nicola și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Pe același continent, în Sudanul de Sud, se află în derulare misiunea de menținere a păcii desfășurată sub egida Națiunilor Unite, inițiată prin Rezoluția Consiliului de Securitate din 2011.

Situația de securitate în această țară este una impredictibilă, caracterizată de conflicte intercomunitare și intertribale, sub formă de jafuri și atacuri sau amenințări la adresa organizațiilor non-guvernamentale internaționale care activează pe teritoriul statului.

Cu detalii despre situația din zonă vine colonelul Eduard Vitalis, ofițerul de legătură senior în Yambio: Multitudinea de uniforme pe care le vezi pe stradă te face să fii într-o permanentă confuzie, nu știi dacă vorbești cu polițiști, nu știi dacă vorbești cu un militar care este din armata în opoziție sau militari care au absolvit anul trecut și sunt militari uniți, o nouă formă de a face să dispară diferențele între diferitele armate.

Bineînțeles că apar și dezertorii din armată, care își construiesc propriile lor grupuri paramilitare, cu care încearcă să conducă zona politicului din aria de responsabilitate.

Anul pandemiei a fost marcat de creșterea nivelului de foamete în lume!

Publicat de Andra Radu, 13 iulie 2021, 15:52

În 2020 s-a înregistrat o înrăutățire severă a foametei la nivel internațional, au anunțat Națiunile Unite – în mare parte și cel mai probabil din cauza efectelor generate de pandemia de COVID-19.

Deși impactul pandemiei nu a fost încă cartografiat în totalitate, un raport al mai multor agenții ale ONU estimează că aproximativ o zecime din populația globală, până la 811 milioane de oameni, au fost subnutriți anul trecut. Cifrele arată că vor fi necesare eforturi majore pentru ca lumea să își poată atinge obiectivul de a pune capăt foametei până în 2030.

Ediția de anul acesta a raportului privind Starea Securității Alimentare și a Nutriției în Lume (The State of Food Security and Nutrition in the World)  este prima evaluare de acest tip din perioada pandemică. Raportul este o publicație comună a Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (FIDA), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite (PAM) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Edițiile anterioare ale raportului atrăgeau deja atenția lumii că securitatea alimentară a milioane de oameni, mulți dintre aceștia fiind copii, este în pericol.

„Din nefericire, pandemia continuă să expună slăbiciunile sistemelor noastre alimentare, care amenință viețile și traiul unor oameni din lumea întreagă”, scriu conducătorii celor cinci agenții ale Națiunilor Unite în Preambulul raportului din acest an.

Aceștia continuă avertizând cu privire la un „moment critic”, deși aduc în același timp speranțe noi datorate unui impuls diplomatic sporit.

„Acest an vine cu o șansă unică pentru consolidarea securității alimentare și a nutriției prin transformarea sistemelor alimentare cu cu ocazia următorului  Summit al Națiunilor Unite privind Sistemele Alimentare (UN Food Systems Summit), Summitul Nutriției pentru Creștere (Nutrition for Growth Summit) și Conferința COP26 privind schimbările climatice”.

„Rezultatul acestor evenimente“, adaugă cei cinci, „vor contura […] a doua jumătate a Decadei Națiunilor Unite de Acțiuni pentru Nutriție” – un angajament politic internațional care urmează a fi lansat.

Cifrele detaliate

Nivelul foametei începuse să crească deja la jumătatea decadei 2010-2020, spulberând speranțele unui declin ireversibil. În mod îngrijorător, în 2020 foametea a crescut atât în termeni absoluți, cât și proporționali, depășind creșterea populației: se estimează că aproximativ 9,9% din populația generală a fost subnutrită anul trecut, în creștere față de 8,4% în 2019.

Peste jumătate din toate persoanele subnutrite (418 milioane) trăiesc în Asia; peste o treime (282 de milioane) în Africa; și o mică proporție (60 de milioane) în America Latină și în Caraibe. Dar cea mai mare creștere s-a înregistrat în Africa, unde prevalența estimată a subnutriției de 21% din populație este peste dublul oricăreia dintre celelalte regiuni.

Anul 2020 a fost unul sumbru și din punct de vedere al altor măsurători. În general, peste 2,3 miliarde de oameni (sau 30% din populația lumii) nu au avut acces pe toată durata anului la alimentație adecvată: acest indicator cunoscut sub numele de prevalență a insecurității alimentare moderate sau severe, a crescut într-un singur an cât în ceilalți cinci ani anteriori împreună. Inegalitățile de gen s-au adâncit: la fiecare 10 bărbați în situație de insecuritate alimentară s-au înregistrat 11 femei în aceeași situație în 2020 (în creștere de la 10.6 în 2019).

Malnutriția a continuat sub toate formele sale, copiii plătind prețul cel mai scump: se estimează că în 2020 peste 149 de milioane de copii cu vârste sub cinci ani au fost subdezvoltați sau prea scunzi pentru vârsta lor; peste 45 de milioane cu masă musculară redusă sau prea slabi pentru înălțimea lor; și aproape 39 de milioane supraponderali.

Un număr total de trei miliarde de adulți și copii nu au avut acces la un regim alimentar sănătos, în cea mai mare parte din cauza costurilor excesive. Aproape o treime din femeile de vârstă reproductivă suferă de anemie.

La nivel internațional, în ciuda progreselor înregistrate în unele zone (de exemplu, mai mulți nou-născuți sunt hrăniți exclusiv cu lapte matern), lumea nu este pe drumul cel bun pentru a putea atinge vreunul dintre indicatorii pentru nutriție până în 2030.

Alți factori favorizanți pentru foamete și malnutriție

În multe părți ale lumii, pandemia a declanșat recesiuni brutale și a pus în pericol accesul la alimente. Deși chiar și înainte de pandemie nivelul foametei era în creștere; progresele privind malnutriția erau în urmă.

Situația era cu atât mai acută în statele afectate de conflict, de extreme climatice și de alte crize economice sau care se confruntau cu un nivel crescut al inegalității, toate aceste fiind definite în raport ca factorii favorizanți pentru insecuritate alimentară, care, în schimb, interacționează între ei.

Ținând cont de tendințele actuale, Starea Securității Alimentare și a Nutriției în Lume estimează că Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 2 (Zero Foamete până în 2030) va fi ratat la o marjă de 660 de milioane de oameni. Din aceste 660 de milioane, aproximativ 30 de milioane pot avea legătură cu efectele de lungă durată ale pandemiei.

Ce (mai) poate fi făcut

Așa cum se sublinia în raportul anului trecut, transformarea sistemelor alimentare este esențială pentru asigurarea securității alimentare, pentru îmbunătățirea nutriției și pentru a face regimurile alimentare sănătoase accesibile tuturor.

Ediția de anul acesta evidențiază șase „căi transformatoare”. Acestea, spun autorii, au la bază un „set coerent de politici și de portofolii de investiții” pentru a contracara catalizatorii foametei și ai malnutriției.

În funcție de fiecare factor favorizant (sau o combinație a acestora) cu care se confruntă fiecare țară, raportul îndeamnă decidenții politici să:

• Integreze politici umanitare, pentru dezvoltare și menite să reconstruiască pacea în zonele de conflict – de exemplu, prin măsuri de protecție socială pentru a preîntâmpina situațiile în care familiile sunt nevoite să își vândă puținele bunuri pentru a-și putea procura alimente;

• Extindă reziliența climatică în sistemele alimentare, de exemplu, prin a pune la dispoziția micilor fermieri asigurări care se acopere riscul climatic și finanțări bazate pe previziuni;

• Consolideze reziliența celor mai vulnerabili în fața adversităților economice, de exemplu, prin programe de sprijin financiar sau în natură pentru a reduce impactul șocurilor similare celor generate de pandemie sau cel al volatilității prețurilor alimentelor;

• Intervină în lanțurile de aprovizionare pentru a scădea costurile alimentelor nutritive, de exemplu, prin încurajarea plantării de culturi biofortificate sau prin înlesnirea accesului cultivatorilor de fructe și legume la piețe;

• Combată sărăcia și inegalitățile structurale, de exemplu, prin stimularea lanțului valoric al alimentelor în comunitățile sărace prin transferurile de tehnologie și prin programe de certificare;

• Consolideze mediile alimentare și să contribuie la schimbarea comportamentului consumatorilor, de exemplu, prin eliminarea grăsimilor industriale transesterificate și prin reducerea conținutului de sare și zahăr în lanțul de aprovizionare cu alimente sau prin protejarea copiilor împotriva impactului negativ al marketingului alimentelor.

De asemenea raportul face apel pentru un „mediu care să permită mecanisme și instituții de guvernanță” pentru ca transformarea să devină posibilă. Le solicită decidenților politici să efectueze consultări ample; să capaciteze femeile și tinerii; să extindă disponibilitatea datelor și a noilor tehnologii.

Mai mult ca orice, autorii îndeamnă lumea să acționeze acum, altfel vom vedea cum în următorii ani factorii favorizanți ai foametei și malnutriției reapar cu o intensitate din ce în ce mai mare, mult timp după ce șocul pandemic a dispărut.