Ziua Statului Major al Apărării

Publicat de Gabriel Stan, 18 noiembrie 2024, 15:45

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Statul Major al Apărării a împlinit pe 12 noiembrie 165 de ani de la înființare. Cu acest prilej, drapelul său de luptă a fost decorat de către președintele României cu Ordinul Național ”Steaua României” în grad de Comandor, cu însemn de pace pentru militari.

La ceremonia militară desfășurată la sediul instituției, șeful Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a arătat că situația internațională de securitate este una diferită astăzi, ca urmare a acțiunilor Federației Ruse, iar Armata română s-a adaptat la noile realități: Indicatorii situației actuală de securitate ne avertizează că pacea nu mai este o certitudine pe continentul european. La nivelul regiunii Mării Negre, zonă de interes strategic a NATO, avem o situație de criză în domeniul apărării.

Armata României și-a reconfigurat arhitectura defensivă, au fost adoptate procedurile, s-a recalibrat capacitatea de reacție a forțelor și s-au consolidat structurile destinate serviciului permanent de luptă, Poliției aeriene și întărirea vigilenţei.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Aniversare și la Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” de la Câmpulung Moldovenesc. Instituția liceală de învățământ militar împlinește, pe 25 noiembrie, 100 de ani de la înființare. Momentul a fost marcat, joi, printr-o ceremonie militară.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:51

Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima staționare o facem în Polonia, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană  „Iron Cheetahs” Rotația a XVI-a, din cadrul Grupului de luptă NATO au executat zilele trecute un marș tactic în teren variat și au derulat un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice cu bateria de apărare antiaeriană în poligonul de Instrucție  Bemowo Piskie. Locotenentul Cosmin Marinescu din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană  „Iron Cheetahs” Rotația a XVI-a.
Cosmin Marinescu: Scopul acestui exercițiu a fost de a perfecţiona deprinderile de a descoperi obiectivele din câmpul tactic și de a simula reacția asupra acestora. Militarii au fost evaluați de către comandanții microstructurilor, astfel încât la următoarele exerciții militarii să obțină calificative foarte bune. Moralul militarilor rămâne la un nivel ridicat, manifestând interes, disciplină și devotament la toate activitățile desfășurate în cadrul Grupului de Luptă din Bemowo Piskie.
Eduard Nicola (realizator rubrică): Din Polonia ajungem în baza militară Camp Butmir Sarajevo din Bosnia și Herțegovina, unde militari din cadrul  Batalionului 30 Vânători de Munte Câmpulung Muscel participă la Misiunea Eufor Althea, operațiune militară instituită din anul 2004 sub comanda Uniunii Europene, cu scopul de a crea un mediu de securitate sigur și stabil în zonă. Detalii ne oferă locotenentul Bogdan Brăileanu, comandant pluton sprijin în cadrul companiei.
Bogdan Brăileanu: Integrarea efectivă a militarilor români are la bază o intensă pregătire specifică pentru misiune, dovadă fiind rezultatele obținute în cadrul evaluării statice și a exercițiului de repetare a misiunii. Nu doar pregătirea intensă a stat la baza facilitării procesului de adaptare a militarilor români, ci și aspectul că mulți dintre aceștia sunt veterani ai teatrului de operații Afganistan, iar experiența dobândită contribuie semnificativ la eficiența îndeplinirii misiunilor specifice din teatrul de operații Bosnia și Herțegovina.
Eduard Nicola (realizator rubrică): De pe uscat ne mutăm pe mare, unde Gruparea Navală Permanentă a NATO de Luptă Contra Minelor nr. II se află în portul Pireu Grecia, pentru refacerea capacității de luptă și reaprovizionare pe durata staționării în port, la bordul puitorului de mine și plase 274, Viceamiral Constantin Bălescu, nava comandant a grupării, s-au desfășurat lucrări de întreținere și mentenanță la echipamentele, instalațiile și mecanismele de la bord. Cu amănunte vine căpitanul Bogdan Moisei, comandant serviciu de luptă la bordul puitorului de mine și plase 274.
Bogdan Moisei: S-au derulat activități specifice pregătirii de sezon, incluzând astfel măsuri de protecție a tehnicii și a navei pentru a face față condițiilor sezonului rece. În paralel, echipajele navelor din grupare au efectuat antrenamente de vitalitate la bord, pregătind personalul pentru intervenții rapide în cazul unor avarii sau incidente.
Eduard Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot pe mare și pe final de rubrică vă mai spun că Dragorul maritim 29 locotenent Dimitrie Nicolescu participă pentru o perioadă de aproximativ două săptămâni alături de nave militare din Bulgaria și Turcia, la a treia activarea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră. Dragorul maritim are la bord un echipaj format din 75 de militari și este comandat de locotenent-comandor Remus Daniel Pintili.

Ştefan Ciochinaru: Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:41

Cristian Dumitrașcu: Domnule Ciochinaru, bun venit din nou în studioul agenției.
Ştefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu: Vă propun ca înainte să vorbim despre alegerea președintelui american, să vă ocupați un pic de situația internațională, la fel de complicată, așa cum era și în vremea în care noi am făcut interviul anterior. Ce e schimbat? Intrarea Coreei de Nord în conflictul ucrainean.
Ştefan Ciochinaru: Este un act de o extremă gravitate, pentru că de fapt abia acum are loc o internaționalizare a războiului din Ucraina. Interesant este că, de pildă, în revista Foreign Affairs, o revistă extrem de interesantă, acolo se publică pentru prima dată așa-numitele baloane de încercare, care după trei-patru luni de la publicare și ajustările care decurg din reacțiile la articolele publicate, lucrul acela îl vedem, îl regăsim în politici oficiale ale unor guverne și state ale lumii. Ei bine, în Foreign Affairs se scria acum două zile despre faptul că războiul din Ucraina devine prin imixtiunea nord-coreană un război mondial. Poate părea puţin forțat, puțin cam puternic acest titlu, această aserțiune, dar ea este reală, pentru că evident că pasul imediat următor a fost ca guvernul de la Seul, din Coreea de Sud, să spună: în această situație suntem îndreptățiți la două lucruri: unu –  să observăm cu atenție ce se întâmplă cu nord-coreenii pe frontul din Ucraina și doi – să furnizăm armament de ultimă oră armatei ucrainene.
Cristian Dumitrașcu: Ceea ce nu se întâmplase până acum.
Ştefan Ciochinaru: Ceea ce nu se întâmplase până acum. Coreea de Sud era neutră în acest… sigur condamnase invazia, încălcarea dreptului internațional, dar nu se amesteca în acest conflict. Acum are toată îndreptățirea să o facă, pentru că trupele nord-coreene merg acolo și există o declarație oficială în sensul acesta, venită de la Phenian, care spune că militarii nord-coreeni sunt acolo pentru a dobândi experiența necesară combaterii prin luptă a inamicului, deci, cu alte cuvinte, să se antreneze în condiții de război. Președintele Zelenski, ieri dimineață, a anunțat că au avut deja loc primele ciocniri cu acești mercenari, să-i numim așa, nord-coreeni…
Cristian Dumitrașcu: Şi că au apărut primele victime.
Ştefan Ciochinaru: … și aceștia au înregistrat primele victime pe frontul din Ucraina, lucru, repet, deosebit de grav. Este foarte grav, mai ales că vedeți ceea ce se întâmpla până acum în Ucraina – și noi am discutat de-a lungul acestui an de mai multe ori, era într-un fel o tatonare reciprocă pe front, un avans lent al trupelor rusești, care trebuiau să îndeplinească ordinul lui Putin de cucerire completă a Donbasului, pentru că acesta era obiectivul strategic al Moscovei, dar atât, pentru că se aștepta rezultatul alegerilor din America și abia după aceea urma să se vadă ce întâmplă mai departe. Or, faptul că până la alegerile din Statele Unite, până la a vedea ce se întâmplă mai departe, după ce lumea liberă are un nou lider, trupele nord-coreene intervin nemijlocit în conflictul din nou cu Ucraina, e de o gravitate extraordinară, pentru că sigur că din Coreea de Nord venea spre Rusia o mare cantitate de armament și de muniție, sigur că din Iran venea muniție, veneau rachete, veneau drone. Sigur că din China veneau componente electronice pe diverse canale, datorită cărora să nu poată fi acuzată oficial China că alimentează armata rusă, dar lucrul ăsta se întâmpla și era cunoscut, numai că de data vorbim de trupe, de oameni, de soldați. Și asta, repet, creează o situație foarte dificilă, inclusiv dacă va fi să se discute despre un armistiţiu sau o pace, pentru că nu mai sunt implicate doar le două țări. Iată că apare o implicare directă a unei alte țări, de pe alt continent. Și aici vreți, vă rog să-mi dați voie să subliniez un lucru: în ultimii 300 de ani, cred, pe teritoriul Europei n-a luptat nimeni din afara Europei, cu excepția americanilor și canadienilor. Ori acum vorbim de trupe dintr-o țară asiatică, din extremul Orient, care se află pe teritoriul Europei într-un război european.
Cristian Dumitrașcu: De la Ginghis Han încoace probabil că nu s-a mai întâmplat aşa ceva.
Ştefan Ciochinaru: Nu s-a mai întâmplat, ceea ce este de o gravitate extraordinară, ceea ce naște întrebări cu privire la rolul și la puterea Europei și pune într-o altă lumină încercările unor țări europene de a se clădi ca putere de sine stătătoare. Europa trebuie să-și aibă puterea ei militară, puterea ei de descurajare, puterea ei de negociere politică, pentru că, da, Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic și lucrul acesta ar trebui să se schimbe și ceea ce se întâmplă în Ucraina și imixtiunea aceasta senină a unei țări din Asia în probleme europene ar trebui să ne îngrijoreze, cel puțin.
Cristian Dumitrașcu: De-abia se stabilizase cumva situația din Orientul Mijlociu, a venit declarația ministrului de externe coreean, nord-coreean, care a spus după, cum bine știți, vom merge până la victoria finală împreună cu Federația Rusă în Ucraina. Apare și această poziție despre care vorbeați, până la urmă, intenția legitimă a sud-coreenilor să trimită sau nu trupe în…
Ştefan Ciochinaru: Nu știu dacă trupe, dar specialiști vor trimite.
Cristian Dumitrașcu:… specialiști. Ne întoarcem la președintele Franței, nu mai departe de, să zicem, nu știu cum, jumătate de an în urmă, poate mai bine, vorbea și Macron despre eventuala mobilizare a Europei pentru a apăra cu trupe Ucraina.
Ştefan Ciochinaru: A vorbit-o și cu două zile în urmă la Budapesta.
Cristian Dumitrașcu: Şi la Budapesta, da.
Ştefan Ciochinaru: A spus de fapt același lucru atunci când a arătat că Europa nu-și poate permite ca Rusia să câștige în Ucraina, Europa și că Europa este datoare să facă absolut tot ce poate, să facă şi imposibilul pentru ca Rusia să nu câștige în Ucraina. Pentru că, domnule Dumitrașcu, dacă Rusia câștigă în Ucraina, atunci nu vom mai avea o Uniune Europeană, nu vom mai putea vorbi de o putere europeană, atunci Europa va fi subsumată acestei mari puteri euroasiatice, lucru pe care Putin îl urmărește, a declarat-o. De acea duce un război hibrid la toate nivelurile în Europa.
Cristian Dumitrașcu: Așa de repede se poate întâmpla asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu e nevoie să se întâmple repede. Se întâmplă și pentru faptul că toate țările din Europa Centrală și de Est se vor simți trădate, dacă Ucraina pierde, dacă Ucraina nu are suficient sprijin ca să facă față tăvălugului rusesc, ar fi percepută ca o nouă Ialta. Din nou, Europa Centrală și de Est ar fi sacrificată pentru liniștea și prosperitatea unei părți de Europă îndepărtată în vest, ceea ce nu este acceptabil. În acel moment, pe bună dreptate, țările din partea aceasta a continentului ar zice ‘domnule, dacă asta e situația și dacă suntem atât de ușor abandonați, păi atunci trebuie să ne negociem situația cu această mare putere de tip imperial, această putere agresoare care n-are nicio considerație pentru dreptul internațional și să vedem ce trebuie să facem ca să supraviețuim. Este și motivul pentru care, ați văzut, Orban, Viktor Orban vorbesc, premierul Ungariei strălucea de fericire la reuniunea de zilele trecute de la Budapesta, pentru că în America a câștigat Trump, marele lui prieten, da?, Fundația Heritage, prin care Orban a ținut legătura în permanență cu Trump și cu echipa sa este cea care orchestrează politica americană în momentul de față în jurul lui Trump, deci el se aşteaptă, cum a declarat, după ce a vorbit cu Trump la telefon, să facem lucruri mari împreună. Care ar putea fi lucrurile acestea mari? O Uniune Europeană mai puțin integrată, mai puțin coerentă, mai puțin puternică.
Cristian Dumitrașcu: Că tot ați venit aici cu acțiunea, cum interpretăm viitorul, să zicem, în ultimele șase luni, după ce Donald Trump va fi depus jurământul în ianuarie, nu putem ascunde temerile tuturor europenilor, sau cel puțin ale celor de aici din estul Europei, care au avut precedentul format în primul mandat și care se simt în pericol?

Ştefan Ciochinaru: Alegerea lui Donald Trump a reprezentat o veste foarte bună pentru Budapesta, o veste foarte bună pentru Moscova, o veste foarte proastă pentru Beijing, o veste foarte proastă pentru Bruxelles, pentru Londra. În a doua zi după noaptea alegerilor americane, britanicii s-au întâlnit într-o reuniune de urgență în care au discutat, atenție foarte mare, despre nevoia de a abandona Brexitul, de a se întoarce în Europa, pentru că doar în felul acesta…
Cristian Dumitrașcu: Foarte interesant!
Ştefan Ciochinaru: Ar putea să fie la adăpost de imprevizibilitatea lui Donald Trump. De altfel, presa britanică spune că pentru premierul Starmer este o catastrofă alegerea lui Trump şi pentru Marea Britanie. Așa că, vedeți dumneavoastră, lucrurile sunt foarte delicate. Trump va fi nevoit… Vorbeați de primele șase luni. În primele șase luni, el își face echipa și dă drumul la rezolvarea unor probleme pe care le-a promis. Adică el a promis să rezolve migrația ilegală din Statele Unite, chiar cu prețul deportării a peste 11 milioane de oameni.
Cristian Dumitrașcu: Credeți?
Ştefan Ciochinaru: Nu e vorba de ce cred, este vorba despre ceea ce a promis și va trebui să livreze. Dacă va reuși sau nu depinde și de justiția americană, de de instituțiile americane ș.a.m.d. De asemenea, a promis că în secunda doi îl demite pe procurorul new-yorkez care instrumentează două dosare penale împotriva sa. Cred că la momentul la care noi vorbim, acest procuror deja studiază cum să închidă dosarele, urmăririle penale. De asemenea, el a promis că va rezolva catastrofa economică în care se găsește America și cum va face lucrul acesta? El a și spus. Unu: va reduce taxele, impozitele astfel încât să încurajeze cât mai mult producția. Va încuraja repatrierea unor industrii în Statele Unite ale Americii, care vor fi scutite de taxe și impozite, care taxe și impozite, de fapt, tarife se vor aplica într-un mod care ține de războiul economic, adică pentru produsele europene se va pleca de la 10 și se va ajunge până la 20% tarife de import din Uniunea Europeană, iar pentru produsele chineze până la 60%. Vorbim de 60% creșterea tarifelor. Asta înseamnă războaie economice, adică să nu ne ferim de cuvinte, pentru că ele ne spun care e realitatea. Va face lucrurile acestea, fără îndoială, Trump, dar asta va genera alte probleme. Sigur, se vor crea locuri de muncă. Sigur, economia va accelera în creștere. De altfel, semnalele de pe burse, ați văzut, sunt bune după alegerea lui Trump, au crescut acțiunile, dar va genera probleme sociale foarte mari, pentru că vor fi puțini bani pentru sistemul de sănătate, care oricum este injust și dezechilibrat în America. Vor fi mai puțini bani pentru învățământ, vor fi mai puțini bani pentru programe sociale, de incluziune ș.a.m.d. Or, astea nu se vor vedea imediat, în cele șase luni sau în primul an de care vorbim. Dar în doi ani, în trei ani, ele vor produce rezultate grave și doar o economie foarte performantă ar putea să astupe puțin aceste probleme sociale prin banii mulți care ar veni la oameni. Rămâne de văzut însă dacă va reuși. Proiectul e foarte ambițios, dar ce vreau să spun este că el este obligat să se ocupe de America, ceea ce înseamnă că va avea foarte puțină disponibilitate pentru politica internațională. E posibil ca America să fie prima țară care să se retragă a doua oară din Tratatul de la Paris privind clima. A retras-o Trump o dată, Biden a băgat America la loc în tratat, acum probabil că Trump va scoate din nou Statele Unite din Acordul de la Paris. E posibil. De asemenea, el are o problemă: ca să poată să aibă liniște acasă, el trebuie să închidă două mari probleme externe de războaie calde – Ucraina și Orientul Mijlociu. În Ucraina e clar că va avea loc o negociere cu Moscova şi cu Kievul și va încerca, cum a declarat de altfel Trump, să impună pacea prin forță, prin forța Americii, printr-un ultimatum politic și strategic către cele două state. Ce va presupune asta? Unde… Nu, Trump e un negustor, el e un businessman, el este un tip căruia îi place să negocieze. Ce va negocia, până unde va merge negocierea nu știe nimeni. În momentul de față, apar tot soiul de scenarii.

Eu nu le-aş da o foarte mare credibilitate în acest moment pentru că există și limite până la care poate să meargă negocierea și pe care Donald Trump, în entuziasmul său caracteristic, încă nu le-a descoperit, dar le va descoperi atunci când, vorba lui Putin, în biroul său vor intra niște domni în niște costume impecabile, care îi vor spune: Asta nu se poate, domnule președinte! Rămâne de văzut, deci. Iar în Orientul Mijlociu, în Orientul Mijlociu, vedeți la Ierusalim, Bibi Netanyahu a fost unul dintre cei fericiți pentru alegerea lui Trump. El este un prieten al lui Trump. E clar că se va strânge laţul în jurul Iranului, că vor fi repuse pe tapet Acordurile Abraham, că va fi foarte mult întărită poziția Arabiei Saudite. E foarte posibil ca anul viitor să vedem chiar un acord de pace Arabia Saudită-Israel și probabil să apară chiar un soi de mică piață comună în Orientul Mijlociu. Dar, repet, totul pe încercuirea, îngrădirea Iranului şi pe scoaterea completă din joc a ceea ce înseamnă Hamas, Hezbolah, houthii, adică acei actori proxi ai Iranului.
Cristian Dumitrașcu: La final, pentru astăzi, domnule profesor Ciochinaru, cum ne raportăm noi față de noua situație? Spuneați că una dintre măsuri va fi aceea de a scădea taxele. Se va regăsi asta și în bugetul Armatei Statelor Unite? Pe cale de consecință, noi ar trebui să fim îngrijorați pentru asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu, în primul mandat, Trump a mărit bugetul armatei americane și cred că va face același lucru și acum. Nu uitați că în spatele lui s-a aflat Lockheed, nu uitați că în spatele lui s-a aflat Boeing, deci mari producători de armament americani au fost în spatele campaniei electorale a lui Donald Trump. Ei vor fi în continuare acolo. El are o puternică susținere din această zonă. Nu, bugetul armatei americane sunt aproape convins că va fi majorat. Nu uitați cuvintele pe care le-a spus despre noua stea în ascensiune Elon Musk. Și când relata dialogul lui cu Elon Musk și îl întreba pe Elon Musk: Mai poate să facă cineva în America ce faci tu? Nu. Mai poate să facă cineva în lume, ce faci tu? Nu. Foarte bine, atunci te susținem. Trebuie să avem grijă de geniile noastre. Aceasta este optica, deci, dimpotrivă, va băga mai mulți bani în înzestrarea armatei americane, astfel încât superioritatea acesteia să fie incontestabilă. Asta este de așteptat. În ce ne privește pe noi, politica Statelor Unite față de flancul estic, față de ceea ce este, în momentul de față, prima linie de apărare a NATO şi a lumii libere se face în Congres, se face la Casa Albă, dar se face mai ales la Pentagon. Acolo unde nu se joacă nimeni, acolo unde este vorba de forțe militare, de echipamente de sute, mii de miliarde, acolo nu ne jucăm, acolo punem piesele pe tablă ca la șah și gândim cu șapte mutări înainte, cu şapte ani înainte, cu opt ani înainte nu se schimbă lucrurile. Nu aici se vor schimba lucrurile. Noi trebuie să fim atenți, dacă vreți, în această abordare tranzacționistă a lui Donald Trump, să fim atenți la ce se întâmplă în Moldova, la alegerile care vor avea loc anul viitor în Moldova și unde e foarte important cine va face guvernul. Noi trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă cu forțele iliberale din jurul României, care s-ar putea să simtă un vânt puternic în pânze şi să facă unele gesturi mai puțin fair-play față de colegii europeni. La aceste lucruri trebuie să fim atenți, dar cred că, până la urmă, lecția poloneză e cea mai importantă pentru noi. Până să ne ajute alții, trebuie să vedem cum ne ajutăm singuri și cred că ceea ce ar trebui să facem ar fi să ne pregătim, și să ne pregătim și să ne pregătim 24 de ore din 24, şapte zile din șapte, 12 luni pe an pentru a fi mai puternici, pentru a fi mai rezilienți și pentru a fi, dacă vreţi, mai coezivi, din punct de vedere național.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor Cochinaru vă mulțumesc mult pentru interviu în această dimineață și vă mai așteptăm!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere!

Armand Goșu: O înfrângere a Occidentului presupune niște costuri foarte mari şi riscul ca agresiunea Rusiei să continue

La Interviul Săptămânii invitat este istoricul și profesorul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic și analist de politică externă, o discuție despre dinamica geopolitică în Europa de Est, despre situația de pe frontul ucrainean și perspectivele democratice în această parte a Europei. Interviu a fost realizat de Larisa Vasile, redacția Jurnal Militar Timișoara.

Publicat de Gabriel Stan, 4 noiembrie 2024, 13:15

Larisa Vasile (realizator rubrică): Domnule profesor, bine ați venit la „Jurnal Militar”, la ‘Interviul Săptămânii’.

Armand Goșu: Mulțumesc de invitație! Este o premieră pentru mine.

Larisa Vasile (realizator rubrică): Vorbim astăzi despre Ucraina, despre rezistență, despre luptă, despre miză. Și m-aș opri la miză. Să vedem care este miza în regiune, miza pentru Rusia, poate la nivel extins.

Armand Goșu: Miza este enormă. Este enormă pentru Rusia, dar, în același timp, foarte mare și pentru Occident și este uriașă pentru o țară ca România, care se află pe marginea de est a faliei geopolitice a Occidentului.

Este enormă pentru Rusia, pentru că de felul în care se va sfârși acest război depinde viitorul de putere, de mare putere sau de putere regională a Rusiei, depinde chiar viitorul Rusiei în actuala formulă de republică federală, depinde viitorul democrației din Rusia, pentru că o înfrângere a Rusiei presupune intrarea într-un ciclu de democratizare al Rusiei și de reintegrare a ei în spațiul occidental.

În același timp, pentru Occident, o înfrângere a Occidentului în Ucraina, pentru că Rusia așa interpretează acest război, războiul purtat de ea împotriva Occidentului – şi acum Occidentul sigur că nu se poate sustrage, pentru că s-a situat încă din primele ore de război de partea Ucrainei – va fi o înfrângere.

O înfrângere a Occidentului, oricum ai da-o, presupune niște costuri foarte mari. Nu doar costuri de imagine, ci și alt tip de costuri şi sigur că este riscul ca agresiunea Rusiei să continue.

Larisa Vasile (realizator rubrică): Spuneam la început despre luptă și rezistență. Care este starea pe front acum?

Armand Goşu: În ultimele luni, armata ucraineană a fost pusă în dificultate, mai ales în zona Donbas-ului, dar și în regiunea Kursk, acolo unde s-a declanșat la 6 august o operațiune de succes: s-au ocupat vreo 100 de localități, găsind o breșă în apărarea Rusiei și demonstrând Occidentului că e capabilă de nou acest tip de ofensivă.

În ultimele şase săptămâni, Rusia a declanșat operațiuni ample acolo, a dislocat trupe noi, inclusiv dacă vă uitați la coreeni, sunt tot în zona Kursk-ului și până în acest moment Rusia a reușit să recupereze cam jumătate din teritoriul ocupat inițial de ucraineni în acele câteva zile din luna august.

Acum în sud, ultimele informații nici ele nu sunt foarte pozitive. Punctele mari de rezistență ale Rusiei, în Vuhledar – dar vedeți că, după ce a picat Vuhledar acum două săptămâni, ucrainenii n-au reușit să stabilizeze frontul și rușii au mai avansat încă câțiva kilometri, ocupând încă două sate după Vuhledar spre nord – iar în zona de est, în regiunea Doneţk-ului, acolo practic asistăm la strângerea cercului în jurul Pokrovsk-ului, Pokrovsk-ul urmând să fie în următoarele săptămâni, deja să asistăm la începutul asediului, un asediu care nu știm cât va dura, dar din câte am văzut de la operațiune ucrainenii, mai puțin la Bahmut, unde a fost o rezistență foarte lungă, ucrainenii au o altă filosofie de a aborda războiul, ei își protejează soldații.

Larisa Vasile (realizator rubrică): Deci o situație destul de dificilă în prezent. Și că ați amintit și de trupele nord-coreene, și în spațiul public se vorbește că războiul ar fi în cea mai grea etapă acum.

Armad Goşu: Cea mai grea etapă a fost în primele zile de război. Aia a fost cea mai grea etapă, ca să fie clar! Cea mai grea etapă, să spunem, după mai-iunie 2022.

În primele zile de război, când s-a pus problema intrării trupelor, unităţilor speciale rusești în Kiev, aia a fost de departe cea mai grea etapă și au rezistat. Acum, întrebarea eu aș interpreta-o puțin mai extins. Se pune problema spargerii frontului ucrainean?

E Ucraina într-o situație disperată? Această ofensivă rusească duce la disiparea unităților și îi permite Rusiei să atingă obiective majore strategice, adică să penetreze frontul și să avanseze atât de mult încât să obțină, să atingă puncte strategice? Nu văd!

Armata ucraineană nu e în derută, armata ucraineană nu fuge în dezordine. Nu este situația armatei ruse din Primul Război Mondial, când pur și simplu se destrămau liniile frontului și oamenii fugeau. Deloc nu e așa!

Larisa Vasile (realizator rubrică): Europa de Est, fragilă în acest moment. Vedem alegerile în fiecare țară din zona aceasta. Vedem Georgia. Care sunt perspectivele democrației în această parte de Europă?

Armad Goşu: Democrația nu trăieşte vârsta de aur, din păcate, dar asta nu înseamnă moarte. Ciclic, Occidentul e îngropat, se scriu mari cărţi – Nietzsche şi aşa – cu moartea Occidentului și al naibii Occident tot nu mai mare! Așa și cu democrația!

Toată lumea spune: gata, democrației i-a sunat ceasul, a venit vremea liberalismului… Sunt ciclurile istorice. Asta nu înseamnă că democrația moare, că liberalismul o să dispară, pentru că, nu?, decretează Viktor Orban de la Budapesta!

Acum, în cazul pe care l-aţi invocat dumneavoastră cu Georgia, să fii sub presiunea Rusiei, acum e și greu să dezvolți democrația, că Rusia urmărește orice, dar numai dezvoltarea democrației.

În acelaşi timp, uite văd că Georgia, așa cum e, rezistă. Sigur că Visul Georgian păcălească populaţia, a reușit să câștige, poate nu cu 53%, au ținut doar 40% cum indică exit-polurile opoziției. Dar, tot e un partid foarte puternic.

Asta înseamnă că e reculul democrației, dar nu că a murit și nu cred că se pregătește să moară. Eu am încredere în capacitatea Occidentului de a se reinventa. Capitalismul și democrația oferă aceste resurse, mai ales oferă resurse de bunăstare și economii viabile.

Dacă regimurile autoritare, dictaturile ar fi reușit să asigure un nivel de trai suficient de înalt, sigur că acestea ar fi supraviețuit mai mult şi s-ar fi impus în toată lumea. Din fericire, nu se întâmplă așa.

Din fericire pentru noi, cei care credem în democrația liberală, nu? Asta ce înseamnă? Asta înseamnă că aceste regimuri, ca să se mențină la putere, instaurează regimuri polițienești, apelează la represiune.

Și asta e diferența până la urmă între noi aici la Timișoara și rușii de la Briansk sau de la Saratov. Noi putem da like-uri unui articol postat pe o rețea de socializare care critică un ministru. Ei, dacă dau un astfel de like, ar putea să ajungă la închisoare.

Larisa Vasile (realizator rubrică): Vă mulțumesc pentru prezența în emisiune. Vă mulțumesc pentru prezență la ‘Jurnal Militar’.

Armand Goşu: Eu vă mulțumesc pentru acest dialog!

Exercițiul Neptune Strike 2024

Publicat de Gabriel Stan, 4 noiembrie 2024, 12:09

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În perioada 24-31 octombrie, NATO a desfășurat exercițiul Neptune Strike 2024 pe întregul continent european, de la Marea Mediterană centrală și Adriatică, până la Mările Nordului și Baltică.

În această perioadă, NATO a preluat controlul operațional al unor capacități avansate de război maritim puse la dispoziție de mai mulți aliați, printre care s-au numărat portavioane și grupuri de atac expediționare desfășurate în diverse domenii operaționale.

În total, aproximativ 20 de nave de suprafață și submarine, alături de Forțele pentru Operații Speciale și numeroase aeronave, au participat la exercițiu, fiind susținute de aproximativ 15.000 de membri ai personalului.

Printre națiunile participante la acest exercițiu NATO s-au numărat: România, Albania, Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, demonstrând capacitatea impresionantă a aliaților de a colabora prin NATO pentru descurajare și apărare comună.

Întrevedere între Ministrul Apărării Naționale și președintele Comitetului Întrunit al Șefilor Statelor Majore al Forțelor Armate Iordaniene

Publicat de Gabriel Stan, 4 noiembrie 2024, 11:50

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit luni, 28 octombrie, la sediul ministerului, cu președintele Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore al Forțelor Armatei Iordaniene, general-maior Yousef Ahmed Al-Hunaity.

Discuțiile dintre cei doi oficiali au vizat stadiul și perspectivele relațiilor de cooperare bilaterală în domeniul apărării, în contextul evoluțiilor din mediul global de securitate, cu precădere asupra situației actuale din regiunile Mării Negre și Orientului Mijlociu.

Tot la sediul Ministerului Apărării, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a primit vizita unei delegații a Comitetului NATO pentru Politica de Apărare și Planificare, condusă de Angus Lapsley, asistentul Secretarului General al Alianței Nord-Atlantice.

În cadrul întâlnirii a fost subliniată importanța consolidării solidarității aliate în actualul context de securitate, cu accent pe regiunea Mării Negre și evidențiate prioritățile României în cadrul NATO.

Secretarul de stat Simona Cojocaru a declarat că solidaritatea aliată este exersată în teren, iar unitatea între aliați reprezintă cea mai bună strategie pentru a răspunde la provocările actuale la adresa securității în aria euro-atlantică.

Angel Tîlvăr: Prin apartenența la NATO, România beneficiază de garanții de securitate pe care nu le-a mai avut niciodată în istoria ei

Publicat de Gabriel Stan, 14 octombrie 2024, 16:43

La Interviul Săptămânii invitat este ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, care i-a vizitat săptămâna trecută pe militarii români aflați în misiunile din Kosovo și Bosnia și Herțegovina, ocazie pentru a discuta și cu oficialii acestor două operații, KFOR desfășurată sub egida NATO și Eufor-Althea sub steagul Uniunii Europene.

Concluziile acestei vizite le aflăm din interviul realizat de Gabriela Saksa, chiar în campul militarilor români din Sarajevo.

Gabriel Saksa (reporter): Bună ziua și mulțumim că ați acceptat invitația noastră, domnule ministru, la „Interviul săptămânii” la „Jurnal Militar”. Ne aflăm astăzi în Camp Butmir, aici în Sarajevo, unde militarii români participă la misiunea EUFOR Althea.

Angel Tîlvăr: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru că manifestați interes pentru activitatea noastră.

Gabriel Saksa (reporter): Chiar locația este la elementul național de sprijin, de aici, de la EUFOR Althea, la Casa Românească, să-i spunem așa. Suntem la finalul vizitei pe care dumneavoastră ați efectuat-o atât aici, în Bosnia și Herțegovina, cât și în Priștina, unde militarii români au participat la misiunea NATO KFOR. Domnule ministru, cum i-ați găsit pe români? Cum e tonusul?

Angel Tîlvăr: Tonusul este bun, ca de fiecare dată. Vreau să vă spun că nu este prima dată când ne întâlnim cu militarii noștri, mai ales că urmează o zi importantă pentru Armata României, ziua în care sărbătorim Armata României și am găsit de cuviință și eu și cei care mă însoțesc în delegație să facem această vizită, pe care ei o așteptau, pentru că era discutată de mai multă vreme şi vreau să vă spun că totdeauna îmi încep ziua de lucru la Ministerul Apărării citind. rapoartele care fac trimitere și la militarii care se află în afara granițelor țării și de fiecare dată când citesc un raport în care mi se spune că starea de spirit e bună și că nu au fost evenimente sau incidente, este un mod bun de a-mi începe ziua.

Deci, așa cum am spus încă de la început, tonusul este bun. Cred că lucrul ăsta l-ați putut observa și dumneavoastră, pentru că am constatat că ați vorbit cu mulți militari, atât la Priștina, cât și aici la Sarajevo.

Gabriel Saksa (reporter): Voiam să mai punctez încă o dată, chiar dacă sunt convinsă că nu mai este cazul, că România are numărul cel mai mare de militari români dislocați în Balcanii de Vest și ce reprezintă practica asta atât pentru NATO, cât și pentru celelalte țări aliate?

Angel Tîlvăr: Știți foarte bine că Balcanii de Vest reprezintă o zonă de interes pentru România, România având vocația unui popor cu predispoziție pentru pace și pentru bună înțelegere. Istoria recentă a făcut ca aceasta să fie o zonă în care este nevoie de un anumit sprijin și lucrul acesta România l-a făcut pentru că, așa cum îmi place mie să spun, suntem un partener de nădejde, atât în format european, cât şi în format NATO.

Faptul că avem aici o prezență consistentă se regăsește și în decizia care s-a luat la nivelul misiunii EUFOR Althea de a încredinţa comanda misiunii unui român.

El face parte din delegația mea, generalul Barbu, și, începând cu anul viitor, el va avea comanda aceste misiuni, lucru care pe noi ne bucură, pentru că, pe lângă faptul că România îndeplinește această importantă și dificilă sarcină, este și o recunoaștere a contribuției pe care Guvernul României, România a avut-o în această zonă a lumii.

Gabriel Saksa (reporter): Avem și un pic de presiune aici, mai ales că e prima dată când se întâmplă acest lucru, cu…

Angel Tîlvăr: Nu știu dacă există presiune, pentru că militarii care vin aici sunt militari care au beneficiat de o pregătire care să-i facă să-și îndeplinească misiunile și în acest mediu.

Cred că orice militar român la un moment dat servește într-un teatru de operații și cred că este util pentru pregătirea lor, iar experiența pe care au acumulat-o atât comandanții, cât și militarii care au făcut parte din astfel de misiuni, sau au servit în astfel de misiuni, îi fac absolut pregătiți pentru sarcinile pe care le au de îndeplinit.

Gabriel Saksa (reporter): Am auzit alocuțiunile dumneavoastră și am văzut că a stat de vorbă și cu militarii români în ambele teatre de operații. Ați vorbit despre tânăra generație. Mai este cumva armata atractivă pentru tânărul român din ziua de azi și, dacă da, cu ce vine în întâmpinarea acestuia?

Angel Tîlvăr: Eu cred că da, pentru că, în primul rând, începând cu sfârșitul anului trecut, cumva cifrele s-au inversat, pentru că aveam un număr de militari care părăseau rândurile forțelor armate, acum avem un număr pozitiv, în sensul că intră în sistem mai mulți decât își exprimă dorința de a ieși.

Dar cred că asta a fost și ca rezultat al faptului că s-a mărit numărul de locuri la instituțiile de învățământ militar, s-au făcut niște lucruri pentru creșterea calității vieții a militarilor și a familiilor acestora astfel încât meseria aceasta să fie atractivă şi din acest punct de vedere.

Nu vorbim și despre faptul că fiecare om, atunci când își face un proiect de carieră, ține seama și de componenta personală a vieții lui.

În rest, cei care intră în rândul nostru cred că sunt oameni care au o iubire de țară dincolo de orice îndoială și dorința de a-și servi țara într-un domeniu care, iată, în această perioadă, când există provocări de securitate, atât în proximitatea noastră, dar și în alte părți ale lumii, fac ca această meserie să presupună și curaj, și dedicație și..

Gabriel Saksa (reporter): Patriotism..

Angel Tîlvăr: … şi patriotism – este un cuvânt pe care ar trebui să-l folosim mai des.

Gabriel Saksa (reporter): Până la urmă, dacă nu ne apărăm noi primii, cine să o facă?

Angel Tîlvăr: Evident, ați spus un cuvânt important, primii. În același timp, cred că este bine să spunem tuturor că, prin apartenența noastră la NATO, România beneficiază de garanții de securitate pe care nu le-a mai avut niciodată în istoria ei.

Dar vreau să subliniez și în acest interviu, așa cum am făcut-o și în alte rânduri, România, la rândul ei, este o țară care contribuie la securitatea în alte părți ale planete și am avut onoarea să văd militarii români atât în Lituania, dar și în Polonia, i-am văzut aici, la Sarajevo – asta este a treia oară, i-am văzut la Priștina de trei ori, plus că, de fiecare dată, în momente care au semnificație pentru noi, organizăm de la sediul ministerului o întâlnire VTC cu toți militarii aflați în teatre de operație.

Deci, suntem la curent cu ceea ce fac ei, ne interesează ceea ce își doresc, ne interesează orice lucru pe care ei îl semnalează ca fiind un lucru care poate fi îmbunătățit. Deci eu cred că așa trebuie să funcționeze lucrurile.

Gabriel Saksa (reporter): Domnule ministru, ultimul subiect pe care vreau să-l atingem astăzi, în „Interviul săptămânii”, de altfel, nici nu a lipsit din nici o ediție „Jurnal militar” este înzestrarea armatei, mai ales acum că beneficiem de aceste granturi americane. Care sunt noutățile?

Angel Tîlvăr: Ultimul lucru pe care pot să vi-l spun este că săptămâna trecută am știut și cred că s-a comunicat la începutul acestei săptămâni faptul că putem cumpăra radare Sentinel, iar două dintre ele pot fi plătite prin intermediul acestor granturi.

Totodată, vom avea vești bune la sfârșitul acestei luni sau începutul lunii viitoare, dar, în linii mari, lucrurile sunt cumva decise vizavi de posibilitatea semnării pentru achiziționarea de F-35, F-35 care  reprezintă o capabilitate pe care noi ne-o dorim și mă bucur că guvernul american a încuviințat această achiziție din partea noastră, pentru că este un echipament foarte bun, aflat la ora actuală în vârful tehnologic al echipamentelor de acest fel.

Gabriel Saksa (reporter): Domnule ministru, pe lângă întâlnirile avute în această vizită, în programul dumneavoastră au mai fost și discuții bilaterale. Despre ce a fost vorba?

Angel Tîlvăr: În primul rând, vizavi de întâlnirea pe care am avut-o cu militarii români – și cred că ar fi bine aici să dăm câteva cifre pentru a spune celor de acasă care este amploarea implicării noastre în menținerea unui climat de normalitate în aceste regiuni: deci avem 180 de militari la Pristina și avem aici în jur de 470 de militari, deci e o prezență consistentă, având acasă, în rezervă, în jur de 700, pregătiți pentru a-și îndeplini misiunile în cazul în care este nevoie.

Vreau să vă spun că prezența lor aici se face pe bază rotațională, deci în felul acesta, cât mai mulți militari români beneficiază de forme de pregătire și de participare la misiuni externe, lucru care contribuie foarte mult la pregătirea lor, în general.

Ca să răspund și celei de-a doua părți a întrebării dumneavoastră, pe 20 iunie, la București, am semnat împreună cu ministrul Apărării din Bosnia-Herțegovina un acord de colaborare, de cooperare în domeniul apărării.

Consfinţirea lui deschide posibilitatea unei colaborări militare, care este importantă pentru Bosnia-Herțegovina, aflată în plin proces de transformare și din punct de vedere militar, dar și pentru noi, pentru că Balcanii de Vest și abordarea de tip 360 de grade împărtășită de noi alături de alți aliați din NATO, este o abordare care ne determină să avem un nivel de atenție și în această parte a lumii.

La întâlnirea bilaterală am avut ocazia să comunic faptul că Guvernul României, după inundațiile devastatoare care au lovit Bosnia-Herțegovina, a reacționat foarte repede, ieri ambasadorul nostru informându-mă că o tranșă, un transport de ajutoare din România au și ajuns în Bosnia-Herţegovina.

La rândul nostru, la nivelul Ministerului Apărării, identificăm posibilitatea să ajutăm și noi, pentru că pagubele pe care inundațiile, alunecările de teren le-au produs aici sunt într-adevăr importante și vocația solidarității pe care o are poporul român, pe care a arătat-o de altfel și în ceea ce privește Ucraina, cred că este o vocație care ne permite nouă să ajutăm atunci când este cazul, pentru că și noi, la rândul nostru, am beneficiat de ajutor atunci când a fost nevoie.

De altfel, eu am fost încă din seara în care inundațiile au produs efecte dezastruoase la Galați, a fost împreună cu premierul, cu ministrul de interne, cu ministrul mediului, iar ulterior plecării noastre, Inspectoratul pentru Situații de Urgență a organizat lucrurile în așa fel încât și Armata României să-și aducă o contribuție, zic eu, deloc de neglijat în ceea ce privește fie salvarea de vieți omenești, fie combaterea efectelor inundațiilor.

Asta îmi de prilejul să-i felicit pe militarii români și pe comandanții lor care au fost implicați în aceste acțiuni și să le mulțumesc pentru dăruirea și pentru dedicația cu care au făcut ceea ce cred eu că merita făcut pentru a ne ajuta semenii.

Gabriel Saksa (reporter): Domule ministru, vă mulțumesc frumos.

Angel Tîlvăr: Şi eu vă mulțumesc frumos și urez tuturor succes și sănătate.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 14 octombrie 2024, 16:10

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem în Balcanii de Vest, mai exact în regiunea Kosovo, unde țara noastră și-a asumat angajamentul de a contribui cu trupe și mijloace tehnice la efortul comun de menținere a păcii în această regiune.

NATO desfășoară operația multinațională de menținere a păcii KFOR din anul 1999, atunci când s-a stabilit crearea unei prezențe internaționale de securitate în Kosovo.

În prezent, în KFOR sunt peste 4.400 de militari din 28 de țări, 185 dintre aceștia fiind din Armata României, iar parte din detașamentul actual dislocat acolo se apropie de finalul celor șase luni de misiune.

Căpitan Angela Carina Avădănei, ofițer de stat major în comandamentul KFOR: A fost solicitantă. Este un ritm destul de intens aici, în comandamentul KFOR, dar cred că am făcut față atât eu, cât și colegii mei cu brio și am făcut cinste Armatei României.

Sunt pentru a treia oară aici în Kosovo și pot spune că a treia oară a fost chiar mai greu, chiar dacă credeam că știu ce mă așteaptă, dar mă bucur că ne apropiem de final și ne vom întoarce acasă, la cei dragi.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Balcanii de Vest ajungem în Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” se află în perioada de predare a misiunii către colegii lor din Batalionul 348 Apărare Antiaeriană de la Murfatlar, unitate care generează detașamentul „Iron Cheetahs”.

Misiunea militarilor dobrogeni va începe la jumătatea lunii și va fi cea de-a 16 rotație a detașamentului românesc de apărare antiaeriană în cadrul Grupului de luptă NATO din Polonia.

Maior Felician Miron, comandantul Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians”: Aceste șase luni de zile ne-am atins toate obiectivele, ne-am îndeplinit misiunea, am început puțin timid cu predarea-primirea, dar după o săptămână ne-am integat într-un exercițiu multinațional cu partenerii americani, finalizat cu trageri de luptă în poligoanele din jurul bazei de instrucţie din nstitutul din Bemowo Piskie.

Sfatul meu către comandantul de detașament nou începând din prima zi să continue misiunea, să o ducă la bun sfârșit, să mai pună o cărămidă în plus față de ce am făcut noi şi, nu în ultimul rând, să nu uite că nu suntem de la Murfatlar, Focșani sau Turda, suntem români și populația străină ne percepe ca români.

Ciprian Panga (realizator rubrică): Părăsim Europa pentru a ne opri pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării.

La mii de kilometri de România, în baza militară Moana din Bangui, militarii români își continuă misiunea de consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate locale.

Maior Ionuț Bobolicu, șef celulă logistică, Grupul de consiliere strategică: La început, într-adevăr, nu știam exact care este relația.

Este nevoie de foarte multă diplomație, trebuie multă răbdare, deoarece ei au un alt stil de lucru, dar am observat că ei sunt foarte mândri că noi suntem împreună cu ei.

Când văd uniforma României, sunt foarte bucuroși că suntem printre ei. Simpla noastră prezență acolo și că semnăm că participăm la acea activitate pentru ei este foarte important.

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Misiuni internaționale

Franța va crește la anul numărul de militari și va extinde capabilitățile în țara noastră

Publicat de Gabriel Stan, 14 octombrie 2024, 15:30

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Franța a decis creșterea numărului de militari și extinderea capabilităților în cadrul grupului de luptă NATO găzduit de România.

Șeful Comandamentului Forțelor Terestre ale Armatei Franceze pentru Europa, generalul Bertrand Toujouse, a declarat pentru Politico faptul că militarii francezi obișnuiau doar să se antreneze pentru război, „acum există un inamic clar și ne antrenăm cu oameni cu care chiar am putea să mergem la război”, a adăugat oficialul francez.

Până în luna mai a anului viitor, când va avea loc în România exercițiul multinațional Dacian Spring 2025, militarii Armatei Franceze se vor antrena pentru evaluarea capacității de dislocare rapidă spre flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.

În prezent, grupul de luptă NATO de la Cincu este de nivel batalion și a fost înființat acum doi ani cu Franța ca naţiune cadru.

La Cincu au început să sosească și primii militari din contingentul spaniol care se va alătura Grupului de luptă aliat. În total, sunt așteptați 200 de militari dintr-o brigada de infanterie marină, cu 40 de mașini de luptă.

Ileana Rotaru: Copiii din ziua de astăzi învață înțelegând conceptele la modul practic, utilitar, pragmatic

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 17:28

Cristian Dumitrașcu: Doamnă profesor Ileana Rotaru, bine ați venit!
Ileana Rotaru: Mulțumesc frumos pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu: Unul dintre subiectele pe care știu că le-ați abordat cu obstinație în cursuri este legat de fake news.
Ileana Rotaru: Din punctul meu de vedere, apropo de subiectul acesta pe care îl abordez cu studenții, nu putea să fie predat decât de către cineva care practic înțelege instituția în sine și felul în care funcționează, de fapt, astfel de instituții cum este instituția Ministerului Apărării Naționale. Apropierea pe care o are un civil de astfel de instituții este foarte importantă, pentru că vine cu o privire critică, câteodată cu o privire analitică, dar în același timp se creează o conexiune legată de tipul de comunicare instituțional, internă și, desigur, externă. Necunoscând astfel de lucruri, nu poți să le predai sau să vorbești tinerilor fără să-ți adaptezi un discurs și fără să-ți adaptezi un nivel al limbajului, astfel încât să poți să abordezi subiecte sensibile pentru actorii politici instituționali, care câteodată pot să fie mai puțin interesante pentru ei. Am încercat să discutăm până la urmă și să încercăm să apropiem aceste elemente care sunt poate de importanță nu doar națională, în momentul de față, ci și internațională, lucruri pe care tinerii nu le consideră foarte apropiate lor și chiar manifestă o formă de oboseală informațională vizavi de toate lucrurile acestea pe care le-au tot auzit și care tot au fost puse în agenda publică în perioada pandemiei și acum, în perioada războiului din Ucraina, și cu tot ceea ce se întâmplă acum, vedem, și în Orientul Mijlociu și în alte colțuri ale lumii. Prin urmare, să discuți cu tinerii între 18 și 22-24 de ani, repet, din instituții de învățământ civile, pe teme legate de război informațional, război hibrid, război cognitiv, algoritmii informaționali, inteligență generativă artificială, cyber-intelligence, cyber-hate și toate formele acestea care sunt din ce în ce mai diverse și din ce în ce mai puternice, până la urmă, repet, la nivelul efectelor și la nivelul audiențelor, cu siguranță că doar poate anumite aspecte sunt de interes pentru ei sau doar au auzit sau s-au informat, atunci când au avut nevoie, dintr-o anumită sursă sau din anumite lucruri, dar nu le conștientizează, repet, la nivelul vieții de zi cu zi și al impactului. Or, cum transformi un astfel de mesaj, cum transformi un astfel de conținut, până la urmă, care este extrem de greu, extrem de puternic conștientizat, cum spuneam, de structurile instituționale ale statului român, ale Uniunii Europene, ale NATO, la nivelul de înțelegere al tinerilor este, într-adevăr, un efort considerabil.
Cristian Dumitrașcu: Mi se pare că aveți o misiune foarte importantă. Este, cred, foarte greu să decriptați această oboseală informațională despre care spuneați și să clasificați temele importante pe care ați putea marșa atunci când aveți o situație cu, nu știu, opt teme care sunt mai importante și pe care este bine să mergeți ca să câștigați meciul, să aduceți tinerii studenți în zona de interes și să-i câștigăm pentru viitor.
Ileana Rotaru: Nu este vorba despre un câștig ca atare, ci este vorba efectiv, din punctul meu de vedere, de un activism civic, mai degrabă. Or, felul formal în care toate elementele legate de cetățenie, de instituții europene, de istorie chiar, pentru că sunt elemente care sunt profund fundamentate pe un anumit background cultural-istoric de-a lungul procesului educațional constituie, din punctul meu de vedere, elemente fundamentale într-un astfel de demers, pentru că s-au făcut formal, și copiii din ziua de astăzi – probabil și noi eram la fel – învață învățând, învață jucând, învață lucrând, înțelegând termenii respectivi, conceptele respective la modul practic, utilitar, pragmatic. N-o să-l intereseze, de exemplu, subiecte legate de ce face NATO, dacă nu este conștient că el are un cuvânt de spus în NATO, dar nu i s-a explicat cum ajunge cuvântul lui să fie cunoscut în NATO.
Cristian Dumitrașcu: Deci nu ajunge doar faptul că el știe că NATO e important că îi apără, ci este la fel de important să știe că are un cuvânt de spus acolo.
Ileana Rotaru: Exact. Şi felul în care acest proces de luare a deciziei, până la urmă, este important și el poate să înțeleagă și poate să observe că este la fel de important cuvântul lui ca al oricărui alt cetățean al țării, chiar dacă nu-l interesează să participe fizic, intrând ca voluntar în Armata României, ci înțelegând că felul în care își desfășoară studiile, felul în care ajunge să lucreze în România sau oriunde în altă parte în Europa sau în lume contribuie într-o formă sau alta la dezvoltarea unei culturi de securitate, a unei culturi democratice, a unei forme de înțelegere a unor mecanisme politice care sunt în interesul cetățeanului și promovează un set de valori extrem de importante și bine legitimate de-a lungul istoriei. Iată că am trăit o perioadă foarte lungă de pace și securitate în Europa. Lucrurile acesta și felul în care nu noi stabilim aceste teme, adică știm că sunt elemente legate de dezinformare… – de exemplu, faptul că avem studiile naționale publice reprezentative care ne spun că, de exemplu, oamenii conștientizează că sunt supuși acestui proces de dezinformare, că mass-media poartă vina principală legată de răspândirea informațiilor false, dar în același timp vrem să vedem mai profund care este profilul, unde sunt lucrurile acestea, ce se întâmplă. Şi am plecat de la studii sociologice particulare, la analize de nevoi, la discuții în zona interviurilor, focus-grupurilor, la discuții calitative, ca să putem să înțelegem până la urmă unde, cum se informează, când și care sunt, de fapt, nevoile lor de informare legate de aspectele acestea, atunci când vorbim de spațiul public și de ecosistemul lor informațional.
Cristian Dumitrașcu:  Vă mulțumesc!
Ileana Rotaru: Vă mulțumesc și eu!

Misiuni internaţionale

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 17:24

Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima oprire a săptămânii o facem în baza militară Moana din Bangui, unde a avut loc ceremonia oficială în cadrul căreia generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan a predat comanda misiunii de instruire a Uniunii Europene în Republica Centrafricană generalului de brigadă Nicolae-Gabriel Oros. Evenimentul a reunit înalți oficiali și reprezentanți ai Republicii Centrafricane, Uniunii Europene și României. EUTM RCA a oferit consultanță strategică și a contribuit la dezvoltarea leadershipului, având un impact semnificativ asupra reformei sectorului de apărare al țării. Generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan, despre cele 12 luni petrecute în Republica Centrafricană:
Cornel Tonea-Bălan: Un an plin de noutate, de provocări, de partea de familie, un an în care am descoperit o nouă familie, familia EUTM. Am avut onoarea să comand o misiune internațională unde, alături de militari români, au fost militari din alte șapte țări. A fost o provocare, dar provocările fac parte din viața noastră de militari și mi-a părut bine că am avut șansa și onoarea să comand această misiune.
Eduard Nicola (realizator rubrică):  De asemenea, noul comandant al forței, generalul de brigadă Nicolae-Gabriel Oros, a subliniat că are convingerea că aceste progrese vor continua și vor consolida activitățile misiunii, asigurând că EUTM RCA va rămâne un model de angajament și cooperare internațională.
Nicolae-Gabriel Oros: Vom continua proiectele începute și, bineînțeles, vom continua să dezvoltăm prin alte proiecte, astfel încât să putem aduce un plus de valoare aceste misiuni și, respectiv, să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a putea ajuta la dezvoltarea, instruirea armatei centrafricane.
Eduard Nicola (realizator rubrică):  Din Republica Centrafricană ne mutăm pe mare, unde, după participarea la Exercițiul „Dynamic Move 24” în La Spezia, Italia, gruparea navală a cărei comandă este asigurată de Forțele Navale Române până la sfârșitul anului a traversat Canalul Corint și a ajuns în Marea Egee. Gruparea formată din Puitorul de mine 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” și vânătoarele de mine „Evropi” (Grecia), „Alghero” (Italia), „Tajo” (Spania) și „Akçakoca” (Turcia) a efectuat o escală în portul Izmir înainte de începerea exercițiului, unde personalul și membrii echipajelor navelor din grupare au participat la mai multe ateliere de lucru, pregătindu-se pentru participarea la Exercițiul „Nusret”, organizat de Forțele Navale ale Turciei simultan în Marea Neagră și Marea Egee. Cu amănunte vine locotenent-comandorul Mihaela Zaharia, ofițerul de informare și relații publice al grupării navale.
Mihaela Zaharia: Exerciţiul „Nusret” este organizat anual de Forțele Navale ale Turciei și oferă oportunitatea antrenării aliaților NATO și partenerilor în condiții de mediu reale și complexe, oferind o provocare autentică și exigentă pentru marinari, care au demonstrat pregătire și adaptabilitate în fața unor situații similare celor din operațiunile reale de luptă contra minelor.
Eduard Nicola (realizator rubrică):  De pe mare revenim pe uscat, unde Detașamentul de apărare antiaeriană „Sky Guardians” din cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia se pregătește pentru predarea misiunii colegilor de la Murfatlar. Începând cu mijlocul lunii octombrie, militarii dobrogeni vor participa, în cadrul Grupului de luptă din Polonia, alături de partenerii americani, britanici, croați și polonezi, la asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței Nord-Atlantice, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului de la Varșovia.
Locotenentul Valentin Alexandru, din cadrul Detașamentului de apărare antiaeriană „Sky Guardians”, despre activitățile derulate săptămâna aceasta:
Valentin Alexandru: Am desfășurat un proces riguros de pregătire a tehnicii de luptă și a echipamentelor în vederea asigurării unei predări eficiente a misiunii către colegii de la Murfatlar. Am efectuat și o serie de verificări tehnice și teste funcționale, pentru a ne asigura că toate sistemele operează la parametrii optimi, am planificat sesiuni practice de instruire, în cadrul cărora echipele mixte vor avea ocazia să lucreze împreună și să-și împărtășească experiența.

Forumul de securitate de la Varșovia

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 16:35

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale Simona Cojocaru a reprezentat România la Forumul de Securitate de la Varșovia. Invitată în cadrul a două secțiuni ale conferinței, Simona Cojocaru a subliniat rolul regiunii Mării Negre în arhitectura de securitate europeană și eurotlantică. Oficialul român a arătat că regiunea este ținta acțiunilor agresive ale Rusiei, prin atacuri cibernetice sau campanii de dezinformare și propagandă. În Polonia, Simona Cojocaru s-a întâlnit cu omologii din țara gazdă și Marea Britanie, cu care a discutat despre accelerarea măsurilor de consolidare a posturii de apărare și descurajare pe flancul estic al NATO.

Schimbări la vârful ierarhiei NATO

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 15:43

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Olandezul Mark Rutte a devenit marți, în mod oficial, noul secretar general Alianței Nord-Atlantice. El a preluat cea mai înaltă poziție în ierarhia NATO de la norvegianul Jens Stoltenberg, cel care a condus Alianța în ultimii 10 ani. De la Mark Rutte, fost prim-ministru al Olandei, se așteaptă un interes deosebit pentru coordonarea dintre NATO şi Uniunea Europeană, într-un moment în care aceasta din urmă este din ce în ce mai implicată în probleme de securitate. Noul secretar general și-a anunțat la Bruxelles prioritățile mandatului său.
Mark Rutte: Ucraina este, bineînţeles, în fruntea listei, dar trebuie să facem mai mult în ceea ce privește apărarea colectivă și descurajarea. Trebuie să investim mai mult în apărare, să reducem decajele între capabilități și să atingem obiectivele pe care NATO și le-a propus. Trebuie facem mai mult pentru a construi cu adevărat parteneriatele pe care NATO le-a stabilit de-a lungul anilor.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): O altă schimbare la vârful ierarhiei NATO este și preluarea comenzii Comandamentului Aliat pentru Transformare de la Norfolk, Statele Unite, de către generalul francez Pierre Vandier de la conaționalul său, generalul Philippe Lavigne.

Silviu Gimiga: Noi construim și acele lucruri pe care le construim rămân pentru viitor

Publicat de prosavioleta, 1 octombrie 2024, 11:20

Cristian Dumitrașcu: Domnule colonel Gimiga, nu doar pentru că acum, în septembrie, s-au împlinit 50 de ani de la inaugurarea drumului vestit Transfăgărășan, vom vorbi despre arma geniu, sunt destul de puțini oameni care știu că, de fapt, acest drum a fost în mare parte realizat de către geniștii militari. Începem invers. Începem de azi și vom vorbi despre ce a fost acum 50 de ani. Ce înseamnă astăzi arma geniu?
Silviu Gimiga: În general, este o armă greu de accesat de către militari, deoarece nu înseamnă numai ordine și disciplină, ci și inginerie, anumite cunoștințe din toate domeniile chimiei, biologiei și altor materii pe care le facem în colegiile și academiile militare. Militarii geniști sunt o armă de sprijin de luptă și de-a lungul timpului au fost implicați în majoritatea activităților de amploare desfășurate de Armata României pentru țara noastră. Și mă refer aici, după Transfăgărășan, la Canalul Dunăre-Marea Neagră, la Casa Poporului, actualul Palat al Parlamentului, la unul din tronsoanele Autostrăzii Soarelui, la construirea metroului bucureștean și a altor drumuri de importanță deosebită, care erau considerate, și sunt și astăzi, infrastructuri strategice neapărat necesare pentru apărarea colectivă a țării. Arma geniu primește misiuni din ce în ce mai complexe, care poate nu se văd ca acelea din trecut, dar ajută foarte mult la desfășurarea activităților Armatei României pentru obiectivele la care este angrenată, și mă refer aici la pandemia de COVID, unde am construit un spital militar în 2 săptămâni, cu efortul mai multor structuri, am construit o bază militară, să zicem așa, asemănătoare teatrelor de operații Afganistan și Irak, unde majoritatea militarilor implicați în acea lucrare au desfășurat misiuni complexe de-a lungul timpului; crearea unor noi unități militare în care ne antrenăm alături de militarii parteneri din Alianța NATO, și mă refer aici la Poligoanele Cincu, Smârdan de la Galați, Poligonul Babadag.
Cristian Dumitrașcu:  Este un episod pe care ni-l propunem, în care să vorbim și despre prezent, dar și despre trecut, despre tradiție, pentru că la armată, și nu doar, tradiția este cea de care și în care ne ancorăm, ceremonia care a fost acum câteva zile la Poarta Geniștilor și la Poarta Întâlnirii, acolo unde colegul meu colonelul Florin Șperlea, redactorul-șef al ‘Observatorului Militar’, a vorbit cu câțiva dintre artizanii, din păcate, din ce în ce mai puțini, dintre artizanii construirii Transfăgărășanului și revenim.

Vince Deszo: Unitatea noastră, din care am făcut parte, a venit în 19 ianuarie 1971 cu 25 de cadre, din care mai trăim eu şi domnul colonel Coman, care am lucrat direct cu utilajele. Era un comandant de pluton la utilaje. Fiind condiții grele, era necesar ca să fie atacat din două părți – și din partea de sud, și din partea de nord. Utilajele nu se puteau aduce decât prin demontare în partea de jos, iar pe partea de sus cu mecanici și montam la loc și dădeam drumul la producție. Toate au fost numai utilaje românești. Aici ce s-a făcut prototipul buldozere 6500. În ’73 a venit o delegație din Polonia și când a văzut în ce condiții se lucrează, a făcut contract imediat acolo jos, la hotel – 300 de buldozere.
Nicolae Coman: Colonel Coman Nicolae. A fost foarte greu, nicăieri, în tot parcursul Transfăgărășanului, nu găsesc sector așa de greu. În partea cealaltă era efectiv prăpastie și la mijlocul prăpastiei, pe coasta aia trebuia să deschidem drumul. Când au reușit să urce buldozerele să se întâlnească ele, lamă în lamă, atunci am fost bucuroși și am știut că am deschis drumul. Au aflat și cei de jos, pentru că a fost o bucurie și am strigat „Ura” de aici, cred că o jumătate de oră. Am comandat o companie de la Batalionul de Pionieri, plus întăririle cu tehnică de la celelalte subunități. Și aici am rămas 2 ani. I-am spus la nepotul meu, care are acum 20 de ani, i-am spus: „Frăție, nu poți să vii cu mine acum, dar gândește-te la împlinirea a 100 de ani, vei avea 70, și să vii să le povestești celor care participă că bunicul tău a deschis drumul în sectorul Poarta Întâlnirii.
Cristian Dumitrașcu: Am revenit aici, în studioul Agenției Media a Armatei. Domnule colonel Gimiga, Armata României, în ultimii 15 ani, a cunoscut în sfârșit o dezvoltare din punctul ăsta de vedere. Este absolut vizibilă înzestrarea pe care o are armata. Se întâmplă și în arma geniu?
Silviu Gimiga: Sigur că da. O serie de militari îmbrățișează arma geniu pentru complexitatea ei și normal că acești oameni, inteligenți aș spune eu, fac orice este posibil pentru a atrage fonduri financiare pentru a achiziționa tehnică și tehnologie, astfel încât să fim interoperabili cu celelalte armate din cadrul Alianței, în special cu unitățile militare din arma geniu. Avem programe majore la nivelul Statului Major al Forțelor Terestre care funcționează, avem un program de mare vizibilitate la nivelul Alianței NATO, unde avem un reprezentant care negociază posibilitatea achiziționării împreună a tehnologiilor emergente existente pe piața mondială și cred că suntem pe un tren ascendent, astfel încât noua generație de geniști să beneficieze de tehnologii mult mai performante chiar decât cele pe care le avem acum.
Cristian Dumitrașcu:  Este un concept interesant, pentru că arma geniu este una costisitoare și pentru că sunt utilaje care implică mari costuri, ați spus că e un plan de achiziție împreună, la nivel NATO.
Silviu Gimiga: Da.

Cristian Dumitrașcu:  Este și motivul pentru care aveți întâlniri destul de dese la nivelul Alianței, în diferite țări europene, cu specialiștii din NATO. Care a fost ultima întâlnire și cea mai, să zicem, interesantă din punctul dumneavoastră de vedere?
Silviu Gimiga: În fiecare an, reprezentantul armei geniu, și anume comandantul Brigăzii 10 Geniu, participă la un seminar de profil cu geniștii responsabili din fiecare țară membră NATO, unde se discută despre posibilitatea punerii împreună a tehnicii și tehnologiilor de geniu, astfel încât, în cazul unei amenințări asupra granițelor Alianței NATO, împreună să reușim să învingem, să acoperim toate cele patru domenii complexe ale armei geniu, și anume mobilitate, contra-mobilitate, menținerea capacității operaționale a trupelor, precum și sprijinul de geniu general al tuturor forțelor.
Cristian Dumitrașcu: Sprijinul de geniu general al tuturor forțelor – vă rog să dezvoltați!
Silviu Gimiga: Sprijin de geniu general înseamnă construirea unui spital ROL 2, așa cum am discutat mai devreme, înseamnă construirea de drumuri necesare asigurării mișcării forțelor pe câmpul de luptă, înseamnă instalarea unor poduri provizorii pentru trecerea marilor forțe luptătoare pe câmpul de luptă, precum și construirea de platforme, parcări și tot ceea ce este necesar pentru cartiruirea trupelor în caz de nevoie.
Cristian Dumitrașcu:  Ce lecții învățate sunt pentru geniști din războiul din Ucraina?
Silviu Gimiga: Foarte multe. E momentul să le introducem în regulamentele și manualele militare ale armei geniu. Sunt multe probleme pe linie de asigurare a mobilității, de asigurare a contra-mobilității, lucruri pe care nu le-am învățat din regulamente sau de la profesorii din academii sau colegii militare.
Cristian Dumitrașcu:  Sau nici măcar din lecțiile celui de-Al Doilea Război Mondial, de la care au trecut, iată, 80 de ani.
Silviu Gimiga: Îmbinarea acelor lecții identificate cu ceea ce am învățat noi cred că ne va aduce o plusvaloare într-un eventual conflict sau amenințare pe care o vom traversa vreodată.
Cristian Dumitrașcu:  Mie mi se pare, din ce-mi spuneți, că arma geniu e o armă atât de specială și de specializată încât selecția pare a fi, poate, cel mai greu de dus la bun sfârșit. Adică aveți nevoie de oameni specializați în domenii pe care nu le prea mai regăsim în România, pentru că știm că forța de muncă a plecat și ea în zone mai bine plătite.
Silviu Gimiga: În Academia Forțelor Terestre de la Sibiu, militarii de anul trei aleg această armă tocmai pentru complexitatea provocărilor cu care se vor confrunta în viitor și pentru faptul că această unică brigadă de geniu îți oferă niște satisfacții pe care la alte arme poate nu le întâlneşti. Și mă refer aici la infrastructura la care participi ca om care pune umărul la treabă și rămâne ceva în urma lui. Noi suntem una din armele care construim și acele lucruri pe care le construim rămân pentru viitor.
Cristian Dumitrașcu: Pentru că suntem la finalul interviului, nu pot să nu vă întreb despre faptul că sunteți o brigadă unică în Armata României și că aveți subunități, aveți un batalion subordonat în capătul celălalt de țară, de la Brăila, de unde este brigada, până la Satu Mare, la Batalionul Tisa, sunt o mulțime de kilometri.
Silviu Gimiga: Aș zice că suntem mândri pentru faptul că suntem responsabili cu asigurarea sprijinului de geniu în toată România. Avem unități subordonate la Satu Mare, Alba Iulia, București și Brăila. În plus, avem în coordonare și direcționare și batalioane în alte localități, precum Deva, Buzău, pe care le coordonăm și cooperăm astfel încât toate lucrările de infrastructură necesare să se desfășoare în volum complet, la timp și de calitate. Când am ales această armă, am știut că este complexă, am știut că este posibil să lucrăm la lucrări de artă, ca și Transfăgărășanul, Canalul Dunărea-Marea Neagă sau Palatul Parlamentului. Fiecare dintre noi, când am ales, ne-am asumat o anumită responsabilitate. Și eu, personal, până acum nu am întâlnit pe cineva care să se plângă de acest lucru.
Cristian Dumitrașcu:  La final, ce pledoarie ați avea pentru tinerii care să zicem că s-ar putea gândi să bată la porțile Academiei de la Sibiu, Academiei Forțelor Terestre, sau la porțile altor instituții care pregătesc geniști?
Silviu Gimiga: Un tânăr militar ar trebui să aleagă arma geniu pentru că poate fi repartizat oriunde pe teritoriul național și poate că va primi repartiția acolo unde își dorește, are posibilitatea să-și dezvolte viața personală prin beneficiile pe care le câștigă. Cred că te simți împlinit atunci când poți să-ţi sprijini colegii din forțele luptătoare. Aș vrea să închei cu mottoul „Luptăm acolo unde ni se cere și învingem acolo unde luptăm”.

Misiuni internaţionale

Publicat de prosavioleta, 1 octombrie 2024, 11:00

Teodora Mazere (realizator rubrică): Deschidem ediția de astăzi cu vești din Republica Centrafricană, unde contingentul militar românesc din cadrul misiunii de instruire a Uniunii Europene în Republica Centrafricană a întreprins recent o acțiune umanitară caritabilă. Au fost donate alimente, medicamente și rechizite pentru un cămin care se ocupă de tinerele abandonate. Într-un context internațional dificil, misiunea militarilor români în Republica Centrafricană demonstrează dedicarea pentru sprijinirea celor mai vulnerabili și pentru promovarea păcii și securității. Despre relațiile interumane și interacțiunea băștinașilor cu militarii ne vorbește locotenentul Iulian Eavaz, comandantul Detașamentului de protecție a forței în cadrul misiunii Uniunii Europene în Republica Centrafricană.
Iulian Eavaz: Populaţia e destul de prietenoasă cu noi, ne tratează de la egal la egal. Distanța lor socială este un pic mai redusă. Atunci când doresc să vorbească cu noi, se apropie mult mai mult de noi decât suntem noi obișnuiți în Europa. Distanța de la care două persoane poartă o convorbire este undeva la doi metri, pentru persoane care nu sunt neapărat prietene. Ei bine, aici această distanță scade la un metru, poate sub un metru uneori.
Teodora Mazere (realizator rubrică):  Mai este o lună de zile până când militarii Detașamentului de apărare antiaeriană rotația 16 vor prelua comanda de la colegii lor focșăneni, dislocați în Polonia. Zilele trecute au finalizat etapa de pregătire pentru misiune, fiind evaluați în poligonul Murfatlar. În tot acest timp, militarii detașamentului ‘Sky Guardians’ au participat la ultima ședință de tragere cu armamentul de infanterie. Începând cu anul 2017, Armata României participă în cadrul grupului de luptă NATO din Polonia, în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate în sistem rotațional în nord-estul Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia din 2016.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Ultima staționare de astăzi este la bordul Dragorului maritim 30 ‘Sublocotenent Alexandru Axente’, care participă timp de nouă zile la a doua activare a Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră. În perioada 25-27 septembrie, Forțele Navale ale Turciei au organizat exercițiul multinațional NUSRET ’24, la care au participat navele din cadrul grupării și cărora li s-a alăturat Puitorul de mine și plase 274 ‘Viceamiral Constantin Bălescu’, navă care din luna iunie a preluat comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor. Căpitan comandorul Ionuț Diaconu, șeful de Stat Major al Divizionului 146 Nave Minare-Deminare.

Ionuț Diaconu: Această grupare, înființată în luna iulie a acestui an, a fost desemnată și formată din nave aparținând forțelor navale române, bulgare și turce. Este o misiune grea, o misiune cu un pericol real de mine în Marea Neagră. Ca diferențe este modul de luptă, modul de descoperire și modul de distrugere a acestor mine.

A 25-a ediție a Conferinței LANDCOM

Publicat de prosavioleta, 1 octombrie 2024, 10:30

Gabriela Saksa (realizator emisiune): În această săptămână, Corpul multinațional de Sud-Est de la Sibiu a găzduit cea de-a 25-a ediție a Conferinței LANDCOM, unde peste 100 de comandanți și oficiali militari din cadrul echipelor de comandă a aproximativ 30 de structuri ale Alianței Nord-Atlantice, precum și șefii forțelor terestre și ai comandamentelor forțelor întrunite din România și Bulgaria, s-au reunit pentru discuții la nivel înalt, care au vizat comanda și controlul forțelor terestre, planificarea operațională, dar și integrarea efectivă a forțelor terestre în cadrul strategic al NATO. Generalul Darryl A. Williams, comandantul Comandamentului aliat terestru al NATO, a subliniat faptul că regiunea Mării Negre este foarte importantă pentru securitatea întregii Alianțe.
Darryl A. Williams: Alianţa Nord-Atlantică este pregătită. Comandamentul aliat pentru forțe terestre este pregătit. Avem foarte multe provocări. Aș spune că amenințarea hibridă cu care se confruntă nu doar această țară minunată, ci și întreaga Europă este o mare problemă, dar de aceea suntem aici astăzi să găsim soluții și să rezolvăm aceste probleme în mod deliberat. Deci suntem în siguranță? Sunteți în siguranță. Ai garanția mea, prietene!
Gabriela Saksa (realizator emisiune): Prezent la eveniment, comandantul Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est, generalul-maior Cristian Daniel Dan, a transmis un mesaj ferm.
Cristian Daniel Dan:  Avem o zonă de operare atribuită și știm ce avem de făcut. Ni s-a încredințat o misiune și avem deja un plan, avem un plan al operațiilor pe care îl respectăm întocmai. În zona noastră de competență teritorială este România și Bulgaria. Știm ce avem de făcut și suntem pregătiți să o facem.

România va cumpăra 32 de avioane F-35

Publicat de Gabriel Stan, 23 septembrie 2024, 14:30

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Congresul Statelor Unite ale Americii a notificat partea română cu privire la vânzarea către țara noastră a celor 32 de avioane F-35 în cadrul programului de înzestrare avion multirol de generație a V-a, prin programul de asistență de securitate Foreign Military Sales.

Faza întâi a programului presupune achiziția aeronavelor, dar și a suportului logistic inițial, serviciilor de instruire, simulatoarelor de zbor și a munițiilor. Contractul are o valoare estimată de 6,5 miliarde de dolari.

Programul de achiziție include, de asemenea, și un pachet de cooperare industrială.

Aeronava F-35 dispune de performanțe tehnologice avansate, fiind prima platformă aeriană de generație a V-a aflată în producție și disponibilă pentru achiziție, care se preconizează a deveni avionul de generație a V-a standard la nivelul NATO.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 10 septembrie 2024, 08:07

Teodora Mazere (realizator rubrică): Deschidem această ediţie cu veşti din Bosnia şi Herţegovina, unde timp de 18 zile, un detaşament aparţinând Batalinoului 151 Infanterie Războieni, alături de celelalte structuri româneşti dislocate în acest teatru de operaţii, participă la exerciţiul multinaţional „Quick Response 2024”. Sunt angrenate trupe din toate cele 23 de ţări ale EUFOR, care sunt întărite temporar de forţele de rezervă austriece, maghiare şi române. Prezenţa continuă a membrilor EUFOR în comunităţile locale le oferă o perspectivă mai bună asupra situaţiei de la faţa locului şi le dă oportunitatea de a ajuta partenerii locali în asigurarea unui mediu stabil și sigur.

Locotenentul Maria Bibire (ofițer în cadrul Companiei Stat Major și Deservire, dislocată în teatrul de operații Bosnia și Herțegovina): Compania Sat Major și Deservire acordă sprijinul logistic real batalionului multinațional și batalionului IRF în vederea îndeplinirii cu succes a misiunilor încredințate pe timpul exercițiului „Quick Response ’24”. Scopul acestui exercițiu este de a simula intervenția trupelor participante la Operația EUFOR ALTHEA, în acord cu angajamentele de menținere a stabilității și securității naționale asumate de către țările membre.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Următoarea staționare este în Polonia, mai precis în baza Bemowo Piskie, unde îi găsim pe artileriștii antiaerieni focșeneni, membri ai celui de-al 15-a lea detașament românesc dislocat în cadrul Grupului de luptă din această țară. La patru luni și jumătate de la preluarea misiunii, militarii români continuă antrenamentele alături de partenerii americani, britanici, croați și polonezi, în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței. Cu amănunte despre acțiunile din ultimele zile vine locotenentul Valentin Alexandru, ofițerul de informare și relații publice al contingentului antiaerian românesc.

Locotenent Valentin Alexandru: Militarii detașamentului de apărare antiaeriană „Sky Guardians” au executat un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice de nivel baterie, în cadrul căruia militarii au reacționat la incidentele create în câmpul tactic. Pe 6 septembrie am participat la activitățile desfășurate cu ocazia sărbătoririi zilei bazei, activități ce au constat în prezentare de tehnică și echipamente militare și defilarea militarilor alături de celelalte națiuni din cadrul Grupului de luptă.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Ultimele vești le primim de la militarii Statului Major al Grupării Navale Permanente a NATO de Luptă Contra Minelor numărul 2, care timp de două săptămâni participă la exercițiul „Dynamic Move”, faza a II-a găzduit de Comandamentul Forțelor Navale din Italia. Acest tip de exercițiu joacă un rol esențial în vederea asigurării instruirii capacităților de luptă contra minelor ale NATO, contribuind semnificativ la eficacitatea operațională a Alianței în asigurarea securității maritime, cât și la pregătirea personalului de comandă pentru a acționa în situații reale. Din La Spezia Italia, transmite căpitanul Laurențiu Roadevin, ofițer în cadrul Statului Major al Grupării Navale Permanente a NATO de Luptă Contra Minelor numărul 2.

Căpitan Laurenţiu Roadevin: „Dynamic Move” este un exercițiu asistat pe calculator care se concentrează pe conducerea operațiunilor specifice de luptă contra minerilor, reunind atât militari din state membre NATO, cât și din state non-NATO, cu atribuții în domeniul MCM. Aceste exercițiu este esențial pentru pregătirea forțelor NATO în fața amenințărilor complexe reprezentate de pericolul minelor navale, pe parcursul căruia se generează un scenariu simulat al unei crize reale, într-un mediu computerizat avansat.

SEEBRIG-25 de ani de funcționare

Publicat de prosavioleta, 10 septembrie 2024, 07:47

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Brigada din Europa de Sud-Est SEEBRIG a marcat pe 3 septembrie 25 de ani de funcționare. La ceremonia desfășurată la Kumanovo, în Macedonia de Nord, acolo unde se află comandamentul brigăzii, a fost prezentă și Simona Cojocaru, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, care a arătat că SEEBRIG a avut o contribuție esențială la stabilitatea și securitatea regională. Țara noastră deține, până anul viitor, președinția Procesului Reuniunilor miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est, inițiativă care are ca element operațional SEEBRIG. În cei 25 de ani, brigada din Europa de Sud-Est a participat la operațiuni de sprijin pentru pace, asistență umanitară și ajutor în caz de dezastre. În prezent, toate cele șase națiuni contributoare cu forțe la SEEBRIG, Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, România și Turcia, sunt state membre NATO.

România pregătește cadrul legislativ pentru achiziționarea aeronavelor F-35

Publicat de Gabriel Stan, 2 septembrie 2024, 19:37

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a publicat proiectul de lege care va reglementa achiziția aeronavelor F-35 de către țara noastră, în cadrul programului de înzestrare Avion multirol de generație a cincea.

România a trimis părții americane încă de la sfârșitul anului trecut documentele necesare începerii procedurii de achiziție, iar răspunsul Statelor Unite este așteptat în perioada următoare.

Oficialii români precizează că avionul F-35 este singura platformă aeriană de generația a cincea, care la acest moment se află în producție, disponibilă pentru achiziție, preconizându-se să devină aeronava standard în NATO.

F-35 dispune de performanțe tehnologice foarte avansate, care permit realizarea superiorității aeriene, condiție necesară pentru asigurarea suveranității în spațiul aerian național și, la nevoie, pentru apărarea acestuia.

Proiectul de lege prevede și măsuri de retenție în sistemul militar a personalului specializat, prin facilități, inclusiv de natură financiară.

Ultimele pregătiri înainte de misiunea din Polonia

Publicat de Gabriel Stan, 2 septembrie 2024, 19:27

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Detașamentul de apărare antiaeriană, pe care România îl asigură pentru următoarea rotație a Grupului de Luptă NATO din Polonia, se află în ultima etapă de pregătire înainte de dislocarea în teatrul de operații.

Detașamentul este generat de Batalionul 348 Apărare Antiaeriană de la Murfatlar, unitate din compunerea Brigăzii 9 Mecanizată Mărășești.

Militarii desfășoară timp de trei săptămâni, în Poligonul de la Capu Midia, Exercițiul tactic cu trageri de luptă reale „Dobrogea 24”, cu sistemele antiaeriene Gepard.

Detașamentul este comandat de maiorul Daniel Vijulie: Militarii în ultimele trei luni de zile s-au instruit și prin tragerea de astăzi au demonstrat că au toate capabilitățile necesare să își desfășoare  misiunea în condiții foarte bune.

Misiunea înseamnă în primul rând instruire, nevoia de diplomație, de flexibilitate, să putem să creăm această coeziune între diverse națiuni.

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Misiunea va începe în luna octombrie și va fi cea de-a 16-a rotație a detașamentului românesc de apărare antiaeriană în cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia.

Ziua Marinei Române

Publicat de Gabriel Stan, 19 august 2024, 12:26

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Marinei Române a fost sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate de Forțele Navale Române în municipiile Constanța, Mangalia, Brăila, Galați, Tulcea și București.

În capitală, muzica militară a Forțelor Navale a concertat în Centrul Vechi, iar joi a avut loc o ceremonie militară la Monumentul Eroilor Marinari din Parcul Herăstrău.

La Mangalia, publicul a luat parte la evenimentele culturale din cadrul Săptămânii Spiritualității Marinărești, iar Forțele Navale pentru Operații Speciale au organizat un concurs cu premii pe un traseu militar-aplicativ.

Ceremonii militare și exerciții demonstrative au avut loc și la Galați, Tulcea și Brăila. Cel mai așteptat moment s-a desfășurat joi, 15 august, pe faleza din Constanța, unde mii de persoane au urmărit exercițiul întrunit Forțele Navale Române 2024, în care zeci de nave și aeronave au evoluat în apele Mării Negre și în aer.

Prezent la festivitățile din fața Comandamentului Flotei, președintele Klaus Iohannis a arătat că țara noastră este recunoscută și apreciată la nivel aliat ca un pilon solid de securitate regională și un contribuitor major la procesul de consolidare a posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic.

Klaus Iohannis: Regiunea Mării Negre a devenit o zonă recunoscută și tratată ca fiind de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică, iar acest fapt a fost consemnat oficial și în cele mai importante documente strategice ale NATO.

Am consolidat această abordare inclusiv la recentul summit NATO de la Washington, când toți aliații au subliniat că rămân ferm angajați față de securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre, un rezultat care este foarte bun pentru țara noastră.

Vizita Secretarului General și director pentru politica de apărare al Ministerului Federal al Apărării din Austria

Publicat de Gabriel Stan, 12 august 2024, 15:33

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, l-a primit luni, 5 august, la sediul Ministerului Apărării Naționale, pe Arnold Kammel, secretarul general al Ministerului Federal al Apărării din Austria și director al Direcției Politici de Apărare.

Discuțiile s-au concentrat pe teme de interes comun, inclusiv situația de securitate din regiunea Mării Negre și din Balcanii de Vest, în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse în Ucraina.

În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au semnat aranjamentul de implementare privind cooperarea în domeniul apărării. S-a subliniat, de asemenea, importanța participării și în viitor a militarilor români și austrieci la misiuni și operații internaționale sub comandă NATO.

Gl. mr. Leonard Baraboi: Întotdeauna am considerat că toate lucrurile bune sunt datorate colegilor

Publicat de prosavioleta, 30 iulie 2024, 09:31

Cristian Dumitrașcu: Domnule general-maior Leonard Baraboi, la mulți ani și vă mulțumim că ne-ați primit la sediul Forțelor Aeriene Române!
Gl. mr. Leonard Baraboi: Bine ați venit!
Cristian Dumitrașcu: Aviația română, cu nume fabuloase în urmă, iar acum aveți, iată, șansa să duceți mai departe această tradiție într-o epocă nu foarte liniștită. Cum o simțiți în acest an 2024?
Gl. mr. Leonard Baraboi: Tradiția ne obligă, ne onorează. Suntem conștienți că această onoare ne obligă la mai multe lucruri și implicare mult mai mare, dar, conform pregătirii noastre și a echipei pe care am format-o și o continuăm să o dezvoltăm, avem convingerea că la sfârșitul fiecărei zile putem să raportăm șefului apărării „Cer senin” din partea forțelor aeriene.
Cristian Dumitrașcu: Dincolo de ceea ce raportaţi șefului apărării, este foarte important și felul în care vă simt oamenii de acasă. Aviația dă senzația, așa cum a fost și în Piața Aviatorilor, este un moment așteptat de toată lumea, și de copii, și de cei mari. Dar, dincolo de asta, nedeclarat, oamenii au mare încredere în dumneavoastră, pentru că, nu-i așa, țineți sus steagul României și apărați cerul României, şi asta nu-i un lucru ușor și nici lipsit de importanță.
Gl. mr. Leonard Baraboi: Într-adevăr, nicio zi fără provocări. Ne situăm pe primele două locuri în preferințele populației din România și le mulțumim și pe această cale – armata și biserica. Presiunile conflictului neprovocat din Ucraina se resimt. Am avut incidente la graniță, dar împreună cu colegii din poliția aeriană, piloții care execută serviciul de poliție aeriană, colegii internaționali care execută poliția aeriană extinsă, împreună, „Stronger together” – mottoul NATO. Bineînțeles că nu doar piloții, ci și colegii de la radiolocație, de la rachete, de la forțele terestre cu Gepardul, este, să spunem așa, un contingent de forțe întrunite, care stăm de pavăză la granițele țării.
Cristian Dumitrașcu: Uitându-vă un pic în urmă, să zicem, nu mai mult de 20 de ani, nu știu dacă mulți realizează ce progrese s-au făcut și faptul că acest F-16, macheta lui, care este lângă dumneavoastră, este avionul de luptă al al României, de vânătoare și de apărare a cerului României, 20 de ani – atât aș vrea să vă întoarceți și să vă amintiți cum era, în ce poziție erați dumneavoastră și cum vă raportați, așa, la prezentul de atunci și la viitor. Vă puteați închipui că vom ajunge în epoca asta în care Armata Română, Aviația, Forțele Aeriene au Patriot, F-16, Spartan?
Gl. mr. Leonard Baraboi: Acum 20 de ani eram un tânăr locotenent, proaspăt întors din prima misiune externă. Am avut onoarea să fiu cel mai tânăr participant la o activitate internațională din Bulgaria, cu MiG-ul 21. Într-adevăr, visam, ca tineri piloți, să zburăm într-o zi pe un avion de o generație mai nouă şi bineînțeles că factorii de decizie au avut grijă ca în viitorul apropiat, adică în cei 15 ani, să ne bucurăm de avioane F-16. După cum bine știți, prima escadrilă achiziționată din Portugalia este deja operațională și este la Fetești. Urmează celelalte două escadrile cumpărate din Norvegia, care vor ajunge pe Câmpia Turzii. Momentan avem nouă aeronave pe Câmpia Turzii. Sistemele Patriot sunt ultimă generație și nu sunt singurele programe. Îndrăznim să visăm în continuare. Așa cum ați menționat, într-adevăr, macheta F-16 în dreapta mea, foarte frumoasă. Așteptăm în acest an cât de curând și în partea stângă să apară macheta de F-35. Visăm astfel încât în 2030 să reușim să avem F-urile, primurile F-35, care vor ieși de pe poarta fabricii din Statele Unite și vor rămâne pentru un an, un an jumătate în America pentru a instrui piloții și instructorii pe care îi vom trimite acolo.
Cristian Dumitrașcu: Mergând un pic mai departe, ați fost pilot de mig. Cred că vă simțeați într-un fel ciudat văzând propaganda, aruncând mereu cu noroi pe faptul că MiG-ul era ‘sicriul zburător’… ?
Gl. mr. Leonard Baraboi: Fiind pe această funcție, nu poți decât să fii vârful de lance al echipei din spate. Întotdeauna, în funcție de comanda pe care am ocupat-o, am considerat că toate lucrurile bune sunt datorate colegilor. Ce merge rău este vina comandantului și nu voi schimba această filosofie. În ce privește MiG-ul 21, mi-ați atins o coardă sensibilă. Este prima mea dragoste. Este avionul pe care m-am format ca pilot militar, instructor de zbor, participant la diferite misiuni atât în țară, cât și în străinătate. Am zburat cu el în Norvegia, aproape de Cercul Polar. Am executat trageri cu bombe ghidate laser,  vârful de gamă. Deci vreau să spun că MiG-ul 21, pentru mine personal, încă o dată subliniez, a fost prima dragoste. Într-adevăr, a venit timpul să trecem la avioane de generație mai nouă, datorită faptului că aerodinamica MiG-ului 21 nu mai corespundea necesităților zilelor de astăzi. Modernizarea MiG-ului 21 a fost un punct important și avionica de pe MiG 21 putem spune că a fost echivalentă F-16 Block 52. Vă menționam anterior că am fost la diferite exerciții atât în țară, cât și în afară, nu doar eu, cât și alți colegi, și am fost mândri să rezolvăm situațiile create în cadrul exercițiului cu MiG-21 LanceR, upgradat la nivelul la care colegii din NATO erau cu F-16, cu Tornado, cu Eurofighter. N-am fost cu nimic mai prejos și acest lucru ne-a întărit pe noi ca piloți, ne-a dat încredere și am îndrăznit să visăm. Repet, a venit timpul să punem MiG-ul 21 la conservare, așa cum știți, pe 15 mai anul trecut, și,  începând de la acel moment, ne bazăm pe F-16 și visăm la F-35.
Cristian Dumitrașcu: Ăsta a fost un pas inteligent, această punte de trecere către F-35 și v-aș invita să le spuneți acum, după experiența deja vastă cu F-16, cum este acest avion, comparându-l, evident, cu MiG 21 și trecerea asta către F-35 este una normală pe F.
Gl. mr. Leonard Baraboi: A fost cea mai bună alegere, deoarece trecerea de la un MiG 21 LanceR direct pe F-35 mi-ar fi fost aproape imposibil. Este o schimbare de mentalitate, dacă doriți. Este o altă filosofie de a zbura. Dacă la MiG 21 cam 80% din timp pilotul îl dedica pilotajul în sine, la F-16 situația s-a schimbat dramatic, în sensul în care gestionarea câmpului de luptă a informațiilor este primordială, pilotajul picând în partea a doua. Este un avion mult mai ușor de zburat decât MiG 21. Să nu uităm că MiG 21 avea cea mai mare viteză de venire la aterizare din lume și era o vorbă între piloții de MiG 21 că „Cine poate zbura MiG-ul 21 poate zbura orice fel de avion”. Consider că este un pas normal, un pas în față, F-16 fiind un pas intermediar. Bineînțeles că ne dorim, pe măsura introducerii, F-35. Avioanele F-16 disponibile vor rămâne în serviciu în continuare, pentru că e bine să fim acoperiți din ambele perspective, atât F-16 cât și F-35.
Cristian Dumitrașcu: De ce credeți că sunt românii atât de talentați în ale aviației?
Gl. mr. Leonard Baraboi: Îmi place să cred că „Așii de vânătoare”, cartea scrisă de domnul general Strâmbeanu, escadrila de aur – şi aşteptăm cu nerăbdare și escadrila de argint – au lăsat ceva în ADN-ul nostru, al românilor, o pasiune pentru zbor, o dedicare și doar Vlaicu, Coandă, Vuia, Obert sunt niște nume cu rezonanță mondială…
Cristian Dumitrașcu: Prunariu…
Gl. mr. Leonard Baraboi: Nu mai vorbesc de domnul general-locotenent Prunariu, primul cosmonaut și singurul deocamdată. Avem un trecut care ne obligă, dar de la care am avut și de învățat și, repet, consider că e ceva în ADN-ul nostru. Piloții români, la toate aplicațiile, la toate exercițiile la care au participat, s-au întors doar cu laude și cu cuvinte frumoase.
Cristian Dumitrașcu: „Aşii aviației de vânătoare”, de generalul Victor Strâmbeanu, mai este această carte extraordinară, o întâmplare absolut unică în istoria aviației mondiale. „În zbor spre Marea Unire”, Vasile Niculescu, împreună cu al său coleg Precup, care, iată, au dus documentele importante ale Unirii. Cât de mult ați știut și ați învățat dumneavoastră în școala de aviație, în școala militară, și cât de mult învață cei de acum – că voiam să ajungem și la învățământul de astăzi?
Gl. mr. Leonard Baraboi: Este o întrebare destul de delicată. Pe vremea mea, e o vorbă la noi, în armată, consider că fiind ultima promoţie de la Boboc, deci, ultima promoţie de institut de aviaţie, având pregătirea şi de ingineri, programa a fost un pic mai încărcată, cererile au fost un pic mai mari. Dar asta nu înseamnă că a fost o soluţie de succes, într-adevăr toţi cei 14 din promoţie am activat în aviaţie bineînţeles, parte dintre ei au părăsit sistemul ieşind la pensie sau au ales o carieră în aviaţia civilă. Consider că acea pregătire nouă ne-a fost foarte utilă, dar, pe de altă parte, consider că învăţământul din zilele noaste trebuie să îl adaptăm noii generaţii, pentru că ei sunt un alt aluat, să spunem. Trebuie adaptat nevoilor de cunoaştere şi pasiunilor tinerilor care doresc să urmeze o carieră în foţele aeriene. Acest lucru s-a întâmplat. După cum bine ştiţi, programa nu se poate schimba peste noapte. Este un lucru care cere timp, dar putem spune cu mândrie că Academia Forțelor Aeriene este o instituție de elită. Vă pot împărtăși faptul că începând de anul trecut în program am avut inclusiv elemente de spațiu. După cum bine știți, spațiu, domeniul spațial ne-a fost încredințat Forțelor Aeriene și, atunci, trebuie să ne pregătim generația de mâine.
Cristian Dumitrașcu: Două întrebări, de final, când v-ați hotărât, când v-a fost clar că veți fi aviator? Şi pe următoarea am să v-o adresez după ce îmi răspundeți.
Gl. mr. Leonard Baraboi: E foarte simplu răspunsul, de când am amintiri, de la începuturile vieții, am fost mereu cu capul în sos, cu capul în nori, cum glumesc unii colegi. Am simțit o chemare pentru aviație. Nu am avut pe nimeni în familie care să fi urmat o carieră militară. Pur și simplu, asta am simțit că trebuie să fac și drept pentru care la vârsta de 14 ani am ales să urmez cursurile unui liceu militar, actualmente colegiu, am urmat Colegiul Militar, Liceul Militar, la acea vreme „Dimitrie Cantemir” Breaza, unul dintre cele mai bune în opinia mea.
Cristian Dumitrașcu: Deși erați din Iași.
Gl. mr. Leonard Baraboi: Deși eram din Iași, da. Așa am simțit, știți cum este, Dumnezeu le aranjează pe toate. După care după liceu mi-am desăvârşit pregătirea în ştiințele exacte, lucruri care erau necesare pentru a deveni pilot. Am urmat vizita medicală și de acolo totul a fost ca pe sârmă, să spunem, a mers liniar. Deci, e o pasiune din tinerețe, cultivată și din lectura cărților în materie de aviație, și nu neapărat de autori români, dar și de autori străini. Pierre Clostermann este un model cred că pentru mulți dintre piloții existenți.
Cristian Dumitrașcu: Și întrebarea pe care v-am promis-o la sfârșit. Acum vreo câțiva ani, la „Jurnal militar”, la Radio România Actualități, am difuzat un interviu cu dumneavoastră în care povesteați despre un episod foarte serios: ați fentat moartea așa la mustață, vi s-a oprit motorul în zbor cu „Şoimul”.
Gl. mr. Leonard Baraboi: Așa este.
Cristian Dumitrașcu: Ați mai face aceeași alegere de a nu părăsi avionul și de a încerca să îl salvați?
Gl. mr. Leonard Baraboi: Aţi atins o coardă sensibilă, anul acesta am sărbătorit 10 ani din noua viață, să spunem, meseriile noastre sunt meserii vocaționale și nu mă refer aici doar la piloți, pentru că Forțele Aeriene sunt compuse atât din piloți, din ingineri, maiştri militari, meteorologi, artileriști, radiolocatoriști, toate armele și specialitățile sunt extrem de importante, sunt niște rotițe în angrenajul mare al forțelor aeriene. Referitor la întrebarea dumneavoastră punctuală, da, aș alege aceeași soluție. De ce? Pentru că, așa cum vă povesteam la radio, motorul s-a oprit brusc, nesemnalizând niciun simptom, și pentru mine a fost foarte ciudat. Eram în cabina a 2-a ca instructor, în față era un tânăr student, care va finaliza în prima promoție de la cursul de trecere pe F16 și e un lucru de care sunt foarte mândru.
Cristian Dumitrașcu: La 10 ani de la…
Gl. mr. Leonard Baraboi: La 10 ani utilizare.
Cristian Dumitrașcu:… aterizarea forţată.
Gl. mr. Leonard Baraboi: Așa e. Oprindu-se motorul, nedându-ne seama de ce s-a oprit, am zis: trebuie să aflăm ce s-a întâmplat. Decizia n-a fost ușor de luat. Dar având experiența acumulată pe MIG 21, având încredere în Dumnezeu și în cunoștințele dobândite, am considerat că este soluția optimă, cu toate că directorul de zbor mi-a ordonat să catapultezi, pilotul în comandă este cel care ia ultima decizie şi, atunci, după ce l-am anunțat pe pilotul-elev dacă vrei să catapultezi, te rog să te catapultezi, m-a impresionat răspunsul și nu o să îl uit toată viața, răspunsul a fost așa: dacă dumneavoastră, care aveți familie acasă, ați decis să rămâneți, eu care, sunt singur, bineînțeles, se referea la familie, soție, copii, a spus că atunci rămân și eu. Am aterizat forţat, pe burtă. Ne mai trebuiau probabil 300 metri de înălțime, dar nu a fost să fie. Am aterizat, totul în regulă, suntem amândoi sănătoși. Avionul la mai puțin de un an de zile a fost remediat și a reînceput zborul.
Cristian Dumitrașcu: Da? Ştiți care este?
Gl. mr. Leonard Baraboi: 716 – de fiecare dată când merg la Boboc mă duc și vorbesc cu el, pentru că binomul om-mașină funcționează și noi comunicăm.
Cristian Dumitrașcu: Dumneavoastră ați avut o mare responsabilitate.
Gl. mr. Leonard Baraboi: Așa e.
Cristian Dumitrașcu: N-a fost doar viața dumneavoastră în joc.
Gl. mr. Leonard Baraboi: Nu, cu atât mai mult când e viața unui student. Dar nu sunt un om deosebit, așa sunt toți piloții din forțele aeriene, pentru că e o meserie pe care o facem din pasiune, punem tot sufletul în ea și atunci n-avem cum să nu performăm. Așa îmi place să cred, că vom continua să performăm la aceleași standarde înalte de fiecare dată.
Cristian Dumitrașcu: Și astăzi, ca șef al Forțelor Aeriene Române, un mesaj de final pentru cei care ne ascultă la radio, un mesaj de încredere.
Gl. mr. Leonard Baraboi: Noi suntem, să spunem asa, primii grăniceri. Nu pot decât să le transmit cu încredere că suntem 24/7 prezenţi la graniţele şi hotarele României, apărăm cerul senin al României și ne vom face datoria cu prisosinţă de fiecare dată.
Cristian Dumitrașcu: Domnule general maior Leonard Baraboi vă mulțumesc mult și mă mai așteptam la „Interviul săptămânii”.
Gl. mr. Leonard Baraboi: Şi eu vă mulțumesc și să aveți o zi frumoasă!
Cristian Dumitrașcu: Mulțumesc!

În Germania se va constitui un comandament NATO pentru coordonarea sprijinului pentru Ucraina

Publicat de prosavioleta, 30 iulie 2024, 09:00

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un comandament NATO pentru coordonarea sprijinului pentru Ucraina va fi constituit în Germania – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Comandamentul va fi operațional în luna septembrie, va avea 700 de persoane și va coordona eforturile aliaților – a mai precizat Stoltenberg. Potrivit declarației finale a Summitului NATO de la Washington, Alianța a numit și un înalt reprezentant al NATO în Ucraina: Patrick Turner își va începe mandatul la Kiev în luna septembrie. Acesta a ocupat anterior funcțiile de secretar general adjunct al NATO pentru operațiuni și de secretar general adjunct pentru politica de apărare și planificare. La Summitul NATO de la Washington, aliații au convenit să înființeze și programul de asistență și instruire în domeniul securității pentru Ucraina, pentru a coordona mai bine furnizarea de echipamente militare și de instruire.

Forțele Aeriene ale Marii Britanii și cele ale Finlandei și-au încheiat misiunea în țara noastră

Publicat de prosavioleta, 30 iulie 2024, 08:49

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii și cel al Forțelor Aeriene Finlandeze și-au încheiat misiunea în țara noastră. Timp de patru luni, cei 260 de militari britanici cu șase aeronave Eurofighter Typhoon s-au aflat în serviciul de poliție aeriană întărită, alături de Forțele Aeriene Române, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. A fost pentru a cincea oară când piloții britanici au fost dislocați în România, iar misiunile în comun s-au dovedit un adevărat succes – a declarat la ceremonia de încheiere a misiunii, comandorul Karl Bird, comandantul Aripii 140 Expediționare de Aviație.
Karl Bird: Misiunea a fost un succes fantastic, a însemnat un antrenament excelent împreună cu aliații noștri. Exercițiile de luptă aeriană au decurs foarte bine. A fost grozav să-i avem alături pe colegii finlandezi și pe cei români, iar cu toții ne-am bucurat cu adevărat să concurăm cu alte tipuri de aeronavă. Nu am avut confruntări reale cu piloții ruși, dar am exersat circa 30 de astfel de situații, ceea ce demonstrează că postura de descurajare funcționează, iar împreună suntem mai puternici.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul finlandez, prezent pentru prima oară în țara noastră la o astfel de misiune, a fost format din 90 de militari cu șapte aeronave F18 Hornet. Participarea celor doi aliați la misiunile de poliție aeriană în regiunea țării noastre arată coeziunea care există între statele Alianței Nord-Atlantice – a menționat, în baza de la Mihail Kogălniceanu, șeful Forțelor Aeriene Române, generalul-maior Leonard Baraboi.
Leonard Baraboi: E de prisos să vă povestesc cât de importantă este această cooperare. Suntem membri ai NATO. Cred că prezența detașamentelor finlandez și britanic aici, la Kogălniceanu, demonstrează o dată în plus, dacă mai era nevoie, coeziunea care există la nivelul NATO. Provocările sunt cele pe care le știți foarte bine. Avem zile și nopți care nu sunt atât de senine pe cât ne-am dori, dar împreună suntem aici de pavăză țării și putem să raportăm la finalul fiecărei zile „Cer senin” și misiune îndeplinită.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un detașament al Forțelor Aeriene Spaniole va ajunge peste doar câteva zile în România pentru misiunile de poliție aeriană sub comandă NATO.

Vizită de lucru la Sibiu și Cincu

Publicat de prosavioleta, 30 iulie 2024, 08:37

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, și omologul luxemburghez, generalul Steve Thull, au vizitat marți Comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est din Sibiu și Centrul Național de Instruire Întrunită de la Cincu. Cei doi oficiali au discutat despre integrarea militarilor luxemburghezi în Grupul de Luptă NATO găzduit de țara noastră și au evaluat situația de securitate din zona extinsă a Mării Negre și programul de antrenamente și exerciții comune pe teritoriul României.
Generalul Vlad a apreciat că nivelul de cooperare dintre militarii români și partenerii din structura aliată este unul excelent, iar contribuția militarilor luxemburghezi rămâne esențială în procesul realizării capacității operaționale inițiale a grupului de luptă de nivel brigadă, care va avea loc la începutul anului viitor.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 22 iulie 2024, 16:39

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Marea Mediterană, unde Gruparea Navală Permanentă NATO de Luptă Contra Minelor 2, sub comandă românească, își continuă misiunea alături de parteneri. Puitorul de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” are rolul de navă – comandant și, împreună cu vânătorul de mine TCG Enez, au desfășurat diverse activități în comun, menite să întărească cooperarea și interoperabilitatea dintre forțele navale. Gruparea Navală Permanentă 2 își desfășoară misiunile în principal în Marea Mediterană, dar navele sale pot fi dislocate și în alte regiuni maritime.
Locotenent-comandorul Bogdan Iosif (comandantul Puitorului de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu”): Până în acest moment, nava -comandant a grupării SNMCMG2 a desfășurat o serie de activități din spectrul misiunilor de bază ale grupării NATO. Vorbim despre exercițiile desfășurate cu navele din subordine, vânătoarele de mine Enez și Gaieta, aparținând forțelor navale turcești, respectiv italiene. Vorbim despre promovarea securității maritime, prin activități de patrulare și prezență navală în bazinul Mării Mediterane.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Marea Mediterană mergem în Balcanii de Vest, mai exact în Kosovo, unde Armata României a suplimentat efectivele militare pentru misiunea NATO KFOR cu o structură de nivel companie, generată de Batalionul 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu”, companie dislocată în baza militară Villaggio Italia, din regiunea Kosovo. Principala misiune este asigurarea unui climat de securitate sigur și stabil, precum și libertatea de mișcare pentru toți cetățenii din această regiune, conform rezoluției 1244 a Consiliului de securitate al ONU.
Căpitanul Florin Petrași (comandantul companiei): Sunt sigur că a fost un efort destul de mare pentru toate structurile care au fost angrenate pentru a aduce toate mijloacele tehnice și tot echipamentul necesar desfășurări misiunii. Momentan suntem preocupaţi cu activitățile administrative pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a misiunilor. Vom fi focusați în principal pe misiuni de patrulare, vehicule check point-uri și posturi de observare până la momentul actual din informațiile primite.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Rămânem tot la militarii din forțele terestre și ajungem în Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde detașamentul de apărare antiaeriană Sky Guardians îşi continuă misiunea şi se instruiește  în comun alături de aliați din cadrul Grupului de luptă NATO. Pe lângă toate exercițiile tactice desfășurate, aceștia au participat și la un exercițiu de orientare și deplasare în teren, parte din programul de pregătire al militarilor, indiferent de armă și specialitate.
Locotenentul Valentin Alexandru (ofițerul de informare și relații publice al detașamentului): În ultima perioadă, militarii detașamentului de apărare anti-aeriană Sky Guardians au executat exerciții de orientare în teren în poligoanele de instrucție din Polonia. Aceste exerciții au constat în identificarea locațiilor pe hartă și deplasarea prin diferite procedee între punctele de control marcate pe traseu. Acest tip de exercițiu combină efortul fizic și mental, fiind necesară o condiție fizică bună dar şi capacitatea de analiză rapidă a situației.

Ziua Forțelor Aeriene Române

Publicat de prosavioleta, 22 iulie 2024, 16:31

Cosmin Covei (reporter): Domnule general, vă spunem la mulți ani. Iată că a fost un cer senin și cred că cerul senin este și la propriu și la figurat cerul senin zilele acestea, pe cerul României.
General-maior Leonard-Gabriel Baraboi: Vă mulțumim frumos pentru urări. Cu siguranță cerul senin al României va rămâne senin nu doar zilele acestea, ci mereu, deoarece suntem prezenți la datorie atât cu F-16, cu rachetele Patriot, cât și cu celelalte sisteme care se află în serviciile de luptă. Suntem 24/7 prezenţi la datorie.
Cosmin Covei (reporter): Peste 100 de ani de forțe aeriene, cum este acum, de când suntem în NATO, de 20 de ani, cum era înainte? Suntem, cred, mult mai avansați.
General-maior Leonard-Gabriel Baraboi: Cu siguranță, da. Eram foarte buni și înainte, dar acum, conform sintagmei NATO, „Împreună suntem mai puternici”, nu este doar o sintagmă, a devenit și un fapt, o realitate. Vorbim aceeași limbă, aceleași tehnici, tactici, proceduri, aceleași SOP-uri. Sunt proceduri comune și atunci este mult mai ușor să interacționăm cu Suedia, Finlanda, America, Germania, numiți dumneavoastră orice altă țară din NATO unde vorbim aceeași limbă și este mult mai ușor și doar împreună.
Cosmin Covei (reporter): A fost o ceremonie frumoasă, atât militară, cât și religioasă. Armata și biserica sunt întotdeauna împreună. Ce ne puteți spune despre cei pe care i-ați decorat astăzi și un mesaj de la mulți ani pentru Forțele Aeriene Române?
General-maior Leonard-Gabriel Baraboi: Bineînțeles că armata și biserica, nu întâmplător se află în primele două opțiuni ale populației din România. Suntem români în primul rând, suntem creștini și suntem membri ai forțelor aeriene. Profit de această ocazie să le doresc colegilor mei din Forțele Aeriene, și aici mă refer la toate specialitățile și armele din compunerea Forțelor Aeriene, un călduros „la mulți ani”, sănătate, bucurii, atât dumnealor, cât și familiilor care îi susțin din spate și „Doar împreună” este deviza noastră. Ne place să credem că am creat o echipă. Suntem o echipă sudată, unită. Bineînțeles, nu este totul perfect, dar suntem perfectibili.

Statele Unite ale Americii vor acorda României un împrumut de două miliarde de dolari

Publicat de prosavioleta, 22 iulie 2024, 16:26

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Statele Unite ale Americii vor acorda României un împrumut de două miliarde de dolari. Fondurile vor fi direcționate către modernizarea și înzestrarea armatei, pentru consolidarea capacității de apărare a țării. Decizia vine în contextul semnării unei declarații comune la summitul NATO de la Washington, prin care aliații acordă sprijin Ucrainei în fața Federației Ruse. România a fost de acord să trimită un sistem de rachete Patriot în Ucraina, într-un efort de consolidare a securităţii regionale. Ţara noastră a semnat săptămâna trecută un acord bilateral de securitate cu Ucraina, care cuprinde facilitarea proiectelor de infrastructură şi logistică, esenţiale pentru redresarea pe temen scurt, mediu şi lung a ţării vecine. Acordul prevede şi susţinerea industriei de apărare a Ucrainei, pentru a întări capacităţile forţelor de securitate şi apărare.

Ștefan Ciochinaru: “Nato e ca vinul: cu cât mai vechi, cu atât mai bun”

Publicat de gabrielasaksa, 15 iulie 2024, 10:25

Constantin Herțanu (reporter): Domnule profesor, desigur, summitul NATO de la Washington este subiectul cel mai important al acestei săptămâni. Totodată, după cum bine se cunoaște, NATO a împlinit 75 de ani. Antropologic, atitudinile față de îmbătrânire variază considerabil de la o cultură la alta. În multe societăți tradiționale, vârsta înaintată reprezintă un factor social important, spunem noi, fiindu-i atribuite anumite valori, precum înțelepciunea. Domnule profesor, a ajuns NATO la cei 75 de ani împliniți la vârsta înțelepciunii?
Ștefan Ciochinaru: NATO e ca vinul: cu cât mai vechi, cu atât mai bun. La 75 de ani e mai puternic decât oricând în trecut. Cred că a ajuns și la vârsta înțelepciunii, văzând ce s-a discutat și ce s-a decis la Washington, în aceste zile când s-au aniversat 75 de ani de Alianță, de la crearea Alianței. Dar când au mai cel puțin trei paliere foarte importante de discuții și de luare a deciziilor privind provocările Rusiei și ale Chinei, ale Iranului, ale Coreei de Nord, apărarea și descurajarea în fața acestor provocări, de asemenea, asistența pentru Ucraina și, nu în ultimul rând, parteneriatul NATO cu alte țări, în special din zona indo-pacificului, dar nu numai, pentru că au fost evocați Și Balcanii de Vest. Așa că, da, cred că putem răspunde afirmativ la întrebarea dumneavoastră: NATO pare să fie la înțelepctiune, la vârsta înțelepciunii.
Constantin Herțanu (reporter): Voiam să vă rog ca în minutele următoare să trecem un pic prin fiecare din subiectele atinse. Vă propun să începem cu Ucraina. NATO a decis continuarea procesului de integrare și, totodată, a promis un sprijin de 40 de miliarde de euro pentru anul următor.
Ștefan Ciochinaru: 40 de miliarde minim, așa este formularea. Deci discutăm de 40 de miliarde garantați, asigurați, aș folosi chiar un cuvânt – bugetați. Secretarul general al NATO spunea că intenționăm să asigurăm un pachet de bază de cel puțin 40 de miliarde de euro pentru anul viitor și apoi să menținem asistența de securitate la un nivel sustenabil. Foarte interesantă această formulare, un nivel sustenabil pentru ca Ucraina să câștige. Asta înseamnă că cei 40 de miliarde sunt garantați, dar finanțarea va fi asigurată la nivelul necesar Ucrainei ca să câștige acest război. Am citit printre rânduri pentru ascultătorii dumneavoastră. Sigur, s-ar putea discuta foarte mult dacă este suficient. Eu cred că NATO și-a luat rezervele necesare pentru a asigura tot ce este necesar Ucrainei ca să se apere în fața agresiunii Imperiului Rus. Acum, important a fost aici și că tot acest sprijin pentru Ucraina este privit de către Organizația Nord-Atlantică și ca o pregătire a condițiilor necesare pentru ca, atunci când acest război se va termina, Ucraina să fie practic pregătită pentru a adera imediat la Alianță.
Constantin Herțanu (reporter): În același timp, tot referitor la Ucraina, s-a anunțat că este în curs transferul de avioane de luptă F-16 din Danemarca, Olanda, și iată că îndelung solicitatele avioane de către Kiev sunt în curs de transfer către această țară greu încercată.
Ștefan Ciochinaru: Da, aici e foarte interesant, pentru că nu discutăm doar despre aceste avioane din Danemarca. În paranteză fie spus, la Kiev au existat unele nemulțumiri față de aparatele care ar urma să vină din Danemarca. Ei au spus că românii au luat tot ce era mai bun din Danemarca și acum trebuie o pregătire foarte serioasă a aparatelor care ar trebui livrate Ucrainei, pentru că sunt cam ieșite din parametri. Nu mă îndoiesc însă că odată ce avionica, ceea ce se va pune pe aceste aparate va fi suficient ca să le facă foarte bune. Ce e însă important în subiectul pe care îl propuneți dumneavoastră este faptul că Biden în discursul lui – apropo, un discurs foarte coerent și răspicat în comparație cu dezbaterea de la televiziune cu Donald Trump – ei bine, Biden acolo a vorbit de un ajutor mai mare care se va da Ucrainei, evocând și România. E vorba de mai multe sisteme Patriot. Este vorba de mai multe sisteme de apărare antiaeriană, care vor fi livrate de mai multe țări, între care și România. Și aici trebuie amintit lucrul acesta, pentru că știm foarte bine ce discuții au fost în spațiul românesc față de această asigurare cu Patriot a Ucrainei de către România. Știți, Stoltenberg spunea așa, că nu există opțiuni fără costuri atunci când ai de-a face cu o Rusie agresivă și costurile acestea trebuie făcute de toată lumea, pentru că aici avea dreptate și președintele Iohannis, o înfrângere a Ucrainei ar însemna de fapt o înfrângere a întregului NATO, a întregii Europe și a întregii lumi libere; este de neacceptat așa ceva. De aceea cred că lucrurile sunt în momentul de față foarte bine așezate și acest ajutor antiaerian pe care-l primește Ucraina din partea Statelor Unite, Germaniei, Olandei, României și Italiei, ajutor care va consta, cum am spus, în zeci de sisteme tactice suplimentare de apărare antiaeriană, care probabil că până la sfârșitul verii vor ajunge în Ucraina, vor fi de natură nu să schimbe cursul războiului, dar în orice caz să asigure o protecție superioară civililor și infrastructurii critice din Ucraina, pentru că aici este o foarte mare problemă. Ați văzut ce scandal uriaș fac rușii atunci când le este bombardat un depozit, în vreme ce ei au făcut terci spitale, baraje, centrale energetice, infrastructuri de transport și alte asemenea facilități din Ucraina. Și atunci este nevoie ca ele să fie protejate. Dacă ucrainienii nu atacă asemenea obiective în Rusia, măcar să și le poată apăra pe ale lor.
Constantin Herțanu (reporter): Exact! Mai mult decât atât, faptul că România va dona acest sistem de apărare Patriot către Ucraina, președintele Iohannis a declarat că sunt negocieri în curs pentru înlocuirea acestui sistem pe care îl donăm. Și rămânând la președintele României, astăzi președinții Ucrainei și respectiv cel al României semnează un acord de securitate cu ocazia summit-ului NATO de la Washington.
Ștefan Ciochinaru: Exact, este foarte important! Acest lucru îl fac rând pe rând toate țările NATO, și nu numai, pentru că vom vedea astfel de acorduri bilaterale strategice și între țări din indo-pacific și Ucraina, dar România, într-adevăr, semnează astăzi. Și acest lucru este foarte corect, așa cum este foarte corect să trimiți unul din cele șapte grupuri de luptă Patriot în Ucraina, pentru că în Ucraina are loc acum războiul, și nu în România. România, pe de altă parte, să știți că eu cred că a fost exploatată politic, propagandistic și chiar electoral această temă a trimiterii unui grup Patriot, a unei baterii Patriot în Ucraina, pentru că s-a știut de la început – în mediile informate sau pentru oamenii care au vrut să fie bine informați – că se va primi ceva în schimb și se va primi apărarea antiaeriană de către România și sigur, se discută inclusiv de un sistem Patriot care să vină mai târziu.
Noi deja l-am operaționalizat pe al doilea, mai avem încă unul în curs de operaționalizare și încă patru în curs de sosire. Deci, nu se pune problema nicio clipă a unei slăbire a apărării României, cu atât mai mult cu cât aliații noștri și-au asumat apărarea aeriană a României.
Constantin Herțanu (reporter): Exact vorbim despre aceste inițiative. Aș vrea, domnule profesor, să trecem foarte repede în revistă și faptul că la acest summit, ministrul apărării a participat în trei rânduri la trei inițiative concrete la care România este parte, cea referitoare la Centrul de Excelență NATO în domeniul schimbărilor climatice și securității, cel referitor la supraveghere persistentă din spațiu la nivel aliat și, totodată, la proiectul multinațional de dezvoltare a infrastructurii digitale a NATO.
Ștefan Ciochinaru: Aș zice unul mai important decât celălalt. Nici nu știi dacă ai putea face o ierarhizare între aceste proiecte. Este semnalul integrării noastre depline în NATO și, pe de altă parte, eu cred că e și un semnal al, cum să vă spun, al seriozității cu care este privită România, la aprecieri de care se bucură militarii români în cadrul Alianței, pentru că nu oricine este invitat să se alăture acestor inițiative. Vedeți dumneavoastră, supravegherea continuă din spațiu la nivel aliat, în care, iată, intră și România prin semnarea unui memorandum de înțelegere, împreună cu alte 16 state aliate, după părerea mea, duce Armata Română la cel mai înalt nivel, la nivel cosmic, aș zice spațial. Este un lucru absolut extraordinar. Așa cum, la fel, ați amintit despre acea magistrală de mobilitate militară care să plece din Mediterana, din Grecia și care să treacă prin Bulgaria până la Marea Neagră. Și aici vorbim de o serie de patru porturi ale acestor trei țări aliate, care culminează cu portul Constanța. Nu poți să vorbești despre Constanța fără să amintești că la mică distanță de Constanța, va fi cea mai mare bază a Statelor Unite din Europa, o bază care este, în același timp, un factor critic de schimbare al jocului la Marea Neagră. Deci, nu vom mai vorbi niciodată de acum încolo de Marea Neagră ca un lac rusesc, așa cum se discuta nu cu multă vreme în urmă, amintiți-vă.
Constantin Herțanu (reporter): De altfel, declarația finală a summitului NATO menționează importanța strategică a regiunii Mării Negre.
Ștefan Ciochinaru: Da, aici aș vrea, în continuarea celor spuse de dumneavoastră și vă mulțumesc că ați amintit, pentru că Marea Neagră, iată, a devenit un obiectiv central în strategiile NATO, aş vrea să spun că în comunicatul final, în declarația finală, se amintește și de Republica Moldova și e un merit al României, aliații făcând apel ca Rusia să-și retragă toate forțele militare din Republica Moldova staționate acolo fără consimțământul Moldovei. Iar sprijinul pentru Moldova este menționat, cum să vă spun eu, la un punct referitor la importanța parteneriatelor NATO în asigurarea unei abordări „de securitate la 360 de grade”. Deci, pentru noi, românii, asta este o chestiune extraordinară. În sfârșit, am reușit să punem Marea Neagră acolo unde trebuie din punct de vedere strategic pe hărțile NATO și să aducem în centrul atenției sprijinul pentru Republica Moldova.
Constantin Herțanu (reporter): Aţi spus că NATO privește problematica securității la 360 de grade. Domnule profesor, o ultimă întrebare. Arată declarațiile finale ale acestui summit NATO 75 de la Washington faptul că Alianța se pregătește pentru o lungă perioadă de criză și poate chiar de un viitor conflict?
Ștefan Ciochinaru: Aș zice că arată că se pregătește pentru o criză îndelungată. Arată că lumea liberă, înfrunte cu NATO, este decisă să-și apere valorile, să apere democrația, să apere libertatea, drepturile omului. Dar aș zice că NATO încă încearcă să descurajeze începerea unui război, încă încearcă să evite un război cu aceste forțe fundamentaliste, iredentiste, revanșiste, care sunt grupate în jurul Moscovei și Beijingului./rpatulea/ilapadat
Pentru că să știți că este o iluzie pe care doar propaganda o vehiculează intens că Beijingul își urmărește doar propriile interese și nu va merge până la capăt alături de Rusia. Câtă vreme acolo conduce Xi Jinping împreună cu grupul său, China va sta până la capăt alături de Rusia și este pregătită să destabilizeze scena globală, pentru că vor să schimbe ordinea internațională bazată pe legi, bazată pe reguli, bazată pe tratate și pe dreptul internațional.
Constantin Herțanu (reporter): Vă mulțumesc foarte mult pentru toate aceste informații. Vă reamintesc că invitat la Subiectul săptămânii a fost profesorul de relații internaționale Ștefan Ciochinaru. Domnule profesor, vă mulțumim foarte mult și vă mai așteptăm cu multe informații la Jurnal militar, așa cum deja ne-ați obișnuit..
Ștefan Ciochinaru: Vă mulțumesc și eu. O zi bună vă doresc!

Summit istoric la Washington D.C.

Publicat de gabrielasaksa, 15 iulie 2024, 10:20

Edi Nicola (relaizator) – Start cu o nouă producție marca „Oră armatei”, aici, la Radio România Actualități. Evenimentul central al acestei săptămâni a fost summitul Alianței Nord-Atlantice, care a avut loc de marți și până joi la Washington, în Statele Unite ale Americii, un summit aniversar care a marcat 75 de ani de la înființarea Alianței. Liderii țărilor NATO au luat acolo decizii importante privitoare la securitatea de pe glob, dar și din regiunea țării noastre. Marea Neagră și Ucraina, unde continuă războiul contra Federației Ruse, sunt puncte extrem de fierbinți în plan geopolitic, iar Alianța Nord-Atlantică este, evident, deosebit de preocupată de ceea ce se întâmplă aici. La Washington s-a stabilit consolidarea sprijinului pe termen lung pentru Ucraina și s-a agreat întărirea și modernizarea posturii de descurajare și apărare colectivă. Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut ca regiunea Mării Negre să fie tratată ca una de importanță strategică și a pledat pentru continuarea sprijinului în favoarea partenerilor vulnerabili ai NATO, în mod special pentru Republica Moldova. Președinții României și Ucrainei au semnat un acord de securitate între cele două țări.
Klaus Iohannis: Apartenența noastră la NATO a constituit baza pentru dezvoltarea țării noastre, iar în prezent România și cetățenii săi beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din toate timpurile. Rusia rămâne cel mai mare risc pentru securitatea europeană, dar și pentru securitatea euroatlantică. În fața atacurilor hibride folosite de Kremlin, statele NATO trebuie să fie pregătite să se apere. Este esențial ca regiunea Mării Negre să fie tratată în continuare ca una de importanță strategică, iar Alianța să dezvolte în continuare o abordare structurată față de această regiune. Consolidarea securității Ucrainei și a Republicii Moldova înseamnă, până la urmă, sporirea propriei noastre securități și a securității întregului spațiu euroatlantic.
Edi Nicola (realizator): În declarația finală a summitului se arată că aliații intenționează să furnizeze Ucrainei o finanțare minimă de 40 de miliarde de euro sub formă de ajutor militar, în cursul anului viitor, iar Alianța va continua să sprijine Ucraina pe calea sa ireversibilă către integrarea euroatlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO. În ceea ce privește Rusia, aceasta rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților. În declarația adoptată la Washington, liderii țărilor NATO au solicitat Chinei să înceteze orice sprijin material și politic pentru efortul de război al Rusiei. Documentul evidențiază și cooperarea dintre NATO și Uniunea Europeană, care a devenit mai semnificativă în contextul războiului din Ucraina. Declarația mai afirmă că Alianța va descuraja și va apăra împotriva tuturor amenințărilor aeriene și cu rachete, prin consolidare a sistemului integrat de apărare antiaeriană și antirachetă.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: La acest summit trecem la o nouă etapă și punem bazele astfel încât Ucraina să învingă. Aliații au convenit asupra unui angajament financiar major pentru Ucraina, cu o valoare minimă de 40 de miliarde de euro în anul următor. Acest angajament va oferi Ucrainei sprijinul de încredere de care are nevoie pentru a descuraja și a se apăra împotriva agresiunii rusești acum și în viitor. De fapt, tot ceea ce facem, comandamente, sprijin financiar și militar, acorduri de securitate și creșterea interoperabilității sunt pentru ca Ucraina să triumfe.
Aliații au convenit că, pe măsură ce Ucraina continuă reformele necesare, o vom sprijini pe calea iversibilă către aderare. Astăzi trimitem Moscovei un mesaj puternic de unitate și hotărâre: că violența și intimidarea vor fi pedepsite și că Ucraina poate conta pe NATO acum și pe termen lung.
Edi Nicola (realizator): Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Bugetul alocat pentru apărare a crescut în cadrul NATO în 2024

Publicat de prosavioleta, 8 iulie 2024, 20:38

Adrian Gîtman (realizator rubrică): 23 de țări NATO din cele 32 vor atinge ținta de două procente din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de apărare în anul 2024, potrivit unei statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică. Acest lucru arată faptul că aliații europeni își asumă partea lor de responsabilitate comună în cadrul NATO, a declarat liderul alianței, Jens Stoltenberg. Polonia se află în fruntea clasamentului cu 4,12 procente, urmată de Estonia, cu 3,43 și Statele Unite ale Americii, cu 3,38 procente. Letonia și Grecia sunt și ele peste pragul de 3%. Croaţia, Portugalia, Italia, Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt țările care au alocat sub 2% din PIB pentru apărare. Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins pragul de două procente pentru prima dată, România are estimat un buget de 2,25% din PIB pentru acest an. Din totalul cheltuielilor pentru apărare, țara noastră va cheltui 30 de procente pentru înzestrare, 43 pentru personal, 15 pentru operațiuni și mentenanță și aproape 11 procente pentru infrastructură.

105 ani de la înființarea Centrului Național de Instruire Întrunită de la Cincu

Publicat de prosavioleta, 8 iulie 2024, 20:22

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Centrul Național de Instruire Întrunită de la Cincu, județul Brașov, a împlinit 105 ani de existență. Momentul a fost marcat printr-o ceremonie militară, la care au participat Şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad și şeful Gărzii Naționale din statul american Alabama, generalul brigadă David Pritchett. Cu prilejul aniversării, șeful apărării a decorat drapelul de luptă al centrului cu Ordinul „Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer, conferit de Președintele României și a înmânat distincții mai multor cadre militare și civili care s-au remarcat prin activitatea desfășurată. În anul 1919 se înființa prima structură de instruire românească din Transilvania, Tabăra Regională Cincul Mare. De-a lungul timpului, poligonul de la Cincu a fost folosit pentru aplicațiile și exercițiile unităților de toate armele și pentru pregătirea detașamentelor de militari români care urmau să plece în teatrele de operații. În prezent, aici se află cea mai mare parte a Grupului de luptă NATO, găzduit de România.

Ministrul apărării și ambasadoarea SUA s-au întâlnit la București

Publicat de prosavioleta, 8 iulie 2024, 20:08

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit, luni, la București, cu ambasadoarea Statelor Unite ale Americii în țara noastră, Kathleen Kavalec. Cei doi oficiali au discutat despre cooperarea în cadrul Parteneriatului strategic româno-american și despre situația de securitate din regiunea Mării Negre. În ceea ce privește sprijinul internațional pentru Ucraina, ministrul apărării a evidențiat principalele linii de efort ale României în acest sens, cu accent pe dimensiunea instruirii. Discuțiile au mai cuprins și referiri la Summit-ul NATO de la Washington, de săptămâna viitoare, unde sunt așteptate decizii cruciale pentru securitatea Alianței și pentru stabilitatea regiunii Mării Negre și a Flancului sud-estic aliat.

Anatolie Nosatîi: Implicarea Federației Ruse în problemele interne este permanent în creștere

Publicat de prosavioleta, 18 iunie 2024, 07:50

Ion Petrescu: Domnule ministru, vă mulțumesc frumos pentru posibilitatea acestui dialog. De la venirea dumneavoastră în fruntea Ministerului Apărării al Republicii Moldova, am observat, ca unul care am mai poposit și în alte împrejurări la Chişinău, că aţi introdus o notă de eleganţă și de echilibru în relațiile existente între civilii și militarii care activează în această structură importantă a statalității dintre Prut şi Nistru, și de aceea vă întreb care e principiul dumneavoastră de interacțiune profesională cu colaboratorii?

Anatolie Nosatîi: Principalul consider că este profesionalismul angajatului. Apreciez mult dedicația și implicarea fiecăruia și rezultatele obținute.

Ion Petrescu: S-a observat în Găgăuzia o serie de activități care arată o radicalizare a unora dintre liderii de acolo, o dorință a lor de a fi stat în stat, și la propriu, și la figurat, în condițiile în care în Transnistria, unde mai sunt așa-numiții pacificatori ruși, n-au fost semnale publice care să genereze dureri de cap celor care conduc la Chișinău.

Anatolie Nosatîi: Schimbările geopolitice și războiul din Ucraina au amplificat procesele politice în Republica Moldova. Implicarea Federației Ruse în problemele interne este permanent în creștere. Elementele războiului hibrid acuma au trecut și în alt domeniu și nu se mai axează doar la partea economică, dar este axată și pe partea de creare a tensiunilor în societate. Vedem că o nouă posibilitate de destabilizare a situației este axată pe regiunea din sudul Republicii Moldova, pe Autonomia Găgăuză, care este încercată pentru a aduce o tensiune bazată pe problemele etnice. Este creată artificial, nu există în Republica Moldova discriminare. Toți cetățenii au aceleași drepturi, chiar în unele cazuri cei din Autonomia Găgăuză au mai multe privilegii ca alţii, având în vedere accesul la fonduri și asistență economică. Cei care doresc această divizare în societate folosesc cetățenii din regiune pentru a compromite guvernul, structurile de ordine și pentru a aduce narativele Federației Ruse în interiorul țării.

Ion Petrescu: Cum evaluați la Ministerul Apărării, din dialogurile profesionale cu colaboratorii, pericolul unei ipotetice invazie a Republicii Moldova de către Federația Rusă? Este o ipoteză absurdă?

Anatolie Nosatîi: Actualmente este o ipoteză absurdă. Acum nu există o amenințare directă, cu caracter militar, la securitatea Republicii Moldova. Și aceasta se datorează faptului că acțiunile de luptă datorită curajului și sacrificiului forțelor armate ucrainene, a cetățenilor ucraineni, războiul este ținut mai departe de hotarele Republicii Moldova și nu mai auzim acele explozii și sirene de alarmă cum a fost în 2022. Suportul extern, solidaritatea internațională vor ajuta poporul ucrainean să-și elibereze teritoriile ocupate de Federația Rusă.

Ion Petrescu: Am aflat la București, de la domnul general Gheorghiţă Vlad, șeful Statului Major al Apărării României, un lucru care m-a bucurat și l-ați reiterat și dumneavoastră la întâlnirea cu delegația de formatori de opinie din România: existența brigăzilor înfrățite, brigăzi din Armata Națională a Republicii Moldova, brigăzi din Armata României. Care este sensul acestor înfrățiri, cum îl vedeți dumneavoastră?

Anatolie Nosatîi: Este o practică destul de reușită și frumoasă, care are mai multe plusuri și beneficii pentru ambele țări. În primul rând, ne permite ca să învățăm standardele și procedurile pe care Armata Română le-a obținut fiind țară membră NATO și experiența pe care a dobândit-o prin participarea în multiplele misiuni internaționale. Ne permite ca să avem o apropiere cu acele unități care se află doar la câțiva kilometri una de alta, ceea ce ne permite ca să folosim eficient baza tehnico-materială pentru desfășurarea diferitelor activități, cum pe teritoriul Republicii Moldova, așa și în România. Personal, consider că este o foarte bună abordare, ceea ce într-adevăr permite, chiar și simplu, să se cunoască militarii și am observat că în ultimul timp, în timpul liber preferă să meargă în vizite chiar și cu familia, ceea ce arată încă o dată acest spirit, nu doar de înfrățire, dar și de prietenie.

Ion Petrescu: Cum evaluați relația bilaterală dintre Armata Națională a Republicii Moldova și Armata României? Ce perspective sunt?

Anatolie Nosatîi: Avem o cooperare foarte frumoasă. Pe parcursul anilor, mulți militari s-au format în școlile, instituțiile de învățământ, la toate nivelele în România. Au preluat cele mai bune practici pe care le implementează în activitatea cotidiană, în Armată Națională. Cu 2 ani în urmă am semnat un acord de cooperare în domeniul învățământului și instruirii militare, ceea ce ne-a permis ca să avansăm în acest domeniu și anual desfășurăm circa 200 de activități comune, ceea ce permite atingerea acestui obiectiv de profesionalizare a Armatei Naționale. Doresc ca această cooperare frumoasă să continue și să atingem rezultate noi mult mai bune.

Ion Petrescu: Sunteți cetățean al Republicii Moldova și, ca atare, bănuiesc că veți vota la referendumul privind drumul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană și veți participa și la alegerea președintelui Republicii Moldova. Dar pentru că trăiți aici, aș vrea să spuneți celor care urmăresc acest interviu, care este starea de spirit actuală, cu câteva luni înainte de aceste momente, din momentul votului pentru viitorul președinte și pentru referendumul care să valideze determinarea europenilor dintre Prut și Nistru de a fi în Uniunea Europeană? Cum evaluați?

Anatolie Nosatîi: În primul rând, definitiv personal voi participa și alegerea am făcut-o, fiindcă cred că drumul european este o direcție strategică pentru dezvoltarea Republicii Moldova, ce ține de spiritul în Republica Moldova. Ultimele sondaje arată că majoritatea cetățenilor susțin integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și rezultatele, dacă nu greșesc, conform ultimelor sondaje, sunt circa 60, aproape 70 de procente.

Anatolie Nosatîi: Evident este că acest parcurs deranjează Federaţia Rusă. În următoarea perioadă războiul hibrid se va intensifica în domeniul de a compromite acest exercițiu democratic care a fost inițiat de doamna președinte. Dar, totuși, am ferma convingere că cetățenii Republicii Moldova vor face cea mai bună alegere.

Ion Petrescu: Deci, ca ministru al apărării simţiţi un război hibrid continuu în Republica Moldova, generat de un anumit stat răsăritean. Am înțeles bine?

Anatolie Nosatîi: Ați înțeles corect. Şi vorbim direct, este războiul hibrid inițiat și condus de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova. Chiar și în strategia securității naționale, care a fost aprobată la finele anului trecut, Federația Rusă este menționată ca principala amenințare la securitatea națională a Republicii Moldova.

Ion Petrescu: Din perspectiva dezvoltării economice a Republicii Moldova, care este percepția cetățeanului din această statalitate despre avantajele intrării în Uniunea Europeană? Ce va câștiga concret un cetățean al Republicii Moldova din momentul în care Republica Moldova va deveni parte a Uniunii Europene?

Anatolie Nosatîi: Pe acest subiect putem discuta mult, dar cel mai simplu este să analizăm experiența țărilor care au trecut prin această experiență, și exemplul României, exemplul Bulgariei, exemplul altor țări care au devenit state membre ale Uniunii Europene sunt foarte pozitive pentru a aduce la cunoștință cetățenilor beneficiile pe care putem să le avem și noi. Republica Moldova merită un viitor mai bun, merită condiții mai bune de trai și o economie dezvoltată, ceea ce ar permite dezvoltarea țării.

Ion Petrescu: Am văzut zilele acestea cât am fost în Chișinău ofițeri din poliția germană, ofițeri din arma italiană, am simțit așa un spirit european în capitala Republicii Moldova și m-a bucurat în sensul că au înțeles și alte state europene relevanța unor conexiuni necesare și create pe teritoriul Republicii Moldova, nu numai de către Armata națională a Republicii Moldova, ci și de alte structuri care țin de întărirea statului de drept. Cum comentați această realitate?

Anatolie Nosatîi: Toate structurile statului interacționează activ cu partenerii strategici care doresc să contribuie la menținerea stabilității, securității în Republica Moldova, precum și dezvoltarea acestor instituții. Avem obiective clar definite pentru atingerea nivelului de interoperabilitate și aceste activități comune ne permit ca să devenim mai bine pregătiți, să învățăm cele mai bune practici și să le aplicăm în activitatea cotidiană pentru a asigura mediul de securitate și de apărare dorit pentru Republica Moldova.

Ion Petrescu: O să vă rog respectuos să adresați un mesaj.

Anatolie Nosatîi: În primul rând, vreau să vin cu o apreciere pentru toată susținerea și ajutorul acordat Republicii Moldova pe parcursul independenței noastre. Avem multe lucruri în comun și doresc și în viitor ca prietenia și colaborarea noastră să ne permită să avansăm în direcțiile strategice pentru interesul ambelor state.

Ion Petrescu: Domnule ministru, vă mulțumesc frumos pentru interviul acordat.

Anatolie Nosatîi: Mulțumesc frumos.

O nouă pistă de decolare-aterizare va fi construită la Mihail Kogălniceanu

Publicat de prosavioleta, 18 iunie 2024, 07:06

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, marți a fost marcată oficial începerea lucrărilor de construcție a unei noi piste de decolare-aterizare. Aceasta va avea o lungime de 3.500 de metri și va putea opera toată gama de aeronave NATO, dar și avioane civile. Proiectul are un cost estimativ de 68 de milioane de euro și include un simulator de zbor, zone de staționare, mentenanță și comunicații. Pista ar trebui să devină funcțională în 2027. Comandantul bazei 57 aeriene, comandorul Nicolae Crețu.

Nicolae Creţu: Noi pregătim infrastructura astfel încât să putem să deservim escadrila de avioane F-16, care va intra în organica Bazei 57 Aeriană. Vrem să pregătim suficientă infrastructură și suficiente capabilități astfel încât celelalte mijloace, structuri și detașamente necesare constituirii oricărui dispozitiv de securitate să poată fi dislocat în termenul cel scurt în regiunea noastră.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noua pistă este doar o parte dintr-un proiect mai larg de modernizare a bazei de la Mihail Kogălniceanu, care se va întinde pe o perioadă de 20 de ani și care va costa statul român 2,5 miliarde de euro.

Certificarea Forțelor Aeriene Finlandeze

Publicat de prosavioleta, 18 iunie 2024, 07:03

Adrian Gîtman (realizator rubrică):Detașamentul Forțelor Aeriene Finlandeze, aflat în țara noastră pentru misiunile de poliție aeriană întărită sub comandă NATO, a fost certificat marți, în cadrul unei ceremonii desfășurate în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Piloții scandinavi vor executa în următoarele două luni acest tip de misiuni împreună cu militarii din Forțele Aeriene Române și cu cei din Forțele Aeriene Regale ale Marii Britanii. La festivitate, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a arătat că prezența detașamentului din Finlanda în țara noastră este dovada faptului că legăturile dintre statele NATO, în ceea ce privește consolidarea flancului estic aliat, sunt mai puternice ca oricând.

Angel Tilvăr: Aăturarea Finlandei la cea mai de succes alianță politico-militară din istorie contribuie la întărirea securității și unității pe flancul estic al NATO, într-un mod coerent, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Misiunea consolidată de poliția aeriană sub comanda NATO este o misiune de apărare colectivă desfășurată în timp de pace și destinată să asigure integritatea spațiului aerian al Alianței.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul Forțelor Aeriene Finlandeze este format din 90 de militari, piloți și personal tehnic, cu șapte aeronave F-18 Hornet.

Vizita managerului general al Agenției NATO pentru Sprijin și Achiziții

Publicat de Gabriel Stan, 10 iunie 2024, 15:29

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit, luni, la București, cu managerul general al Agenției NATO pentru Sprijin și Achiziții, Stacy Cummings.

Întrevederea a urmărit intensificarea sprijinului agenției în derularea achizițiilor și susținerea logistică în toate domeniile operaționale ale Armatei României.

Șeful apărării a arătat că dispunerea de capabilități credibile în arhitectura defensivă a flancului estic aliat reprezintă o componentă importantă a posturii aliate de descurajare și apărare, iar soluțiile de sprijin prin intermediul agenției sunt o modalitate foarte importantă pentru derularea coordonată a înzestrării.

Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții este principalul furnizor de servicii al Alianței Nord-Atlantice și asigură soluții eficiente și rentabile de sprijin pentru țările membre și pentru parteneri.

Finlanda a trimis aeronave F18 Hornet în România pentru a executa misiuni de poliție aeriană

Publicat de Gabriel Stan, 10 iunie 2024, 15:24

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șapte aeronave F/A-18 Hornet ale Forțelor Aeriene Finlandeze au ajuns în România pentru a executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comandă NATO, împreună cu Forțele Aeriene Române și Britanice.

Detașamentul finlandez, format din 80 de militari, este dislocat în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Este prima misiune de acest fel a armatei finlandeze de la intrarea acestei țări în Alianța Nord-Atlantică.

Misiunea în România va dura aproximativ două luni și are rolul să asigure integritatea spațiului aerian național și să contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și descurajare.

Întâlnirea ministrului apărării naţionale cu expozanții români la ILA 2024, Berlin

Publicat de Gabriel Stan, 10 iunie 2024, 14:34

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit miercuri, în Germania, cu reprezentanții companiilor românești din domeniul aeronautic aflați la expoziția de profil de la Berlin.

Discuțiile s-au axat pe găsirea soluțiilor de cooperare în domeniul producției și afacerilor cu celelalte firme participante, precum și pe promovarea propriilor produse pe plan internațional.

Angel Tîlvăr a spus că armata va continua să achiziționeze echipamente și tehnică militară performante, care să asigure capabilitățile necesare îndeplinirii misiunilor și a angajamentelor asumate față de NATO și față de cetățenii români.

Ministrul apărării a mai arătat că susține implicarea firmelor românești în vederea realizării în țară a unei părți cât mai mari a echipamentelor de ultimă generație, ceea ce va permite crearea de noi locuri de muncă în acest domeniu strategic.

La ediția din acest an a expoziției organizate de Asociația Industriei Aerospațiale Germane participă peste 600 de firme.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 28 mai 2024, 10:24

Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe mare, mai exact pe Fregata Regina Maria, care participă pentru a treia oară la operația EUNAVFOR MED „IRINI” în Marea Mediterană. În cadrul misiunii, nava va contribui la asigurarea respectării embargoului Organizației Națiunilor Unite asupra armelor impus Libiei prin monitorizarea traficului maritim și executarea de inspecții la bordul navelor comerciale aflate în tranzit în Marea Mediterană. Comandorul Alexandru Mitel, comandantul Fregatei Regina Maria.
Alexadru Mitel: După finalizarea instruirii teoretice și practice a militarilor din echipa de inspecție și echipa de comandă, Fregata Regina Maria a plecat în prima misiune de patrulare, în aria de operații din bazinul estic al Mării Mediterane pentru aplicarea procedurilor specifice operației EUNAVFOR MED „IRINI”. În această perioadă de patrulare au fost executate și ședințele specifice de tragere pentru pregătirea militarilor din echipa de boarding și echipa de operații speciale. De asemenea, am executat operațiuni cu elicopterul din organică, IAR 330 Puma Naval, pentru executarea unei margini maritime recunoscute cât mai apropiată de realitate.
Ciprian Panga (realizator rubrică): De la misiunea forțelor navale trecem la cea a forțelor terestre din Bosnia și Herțegovina, unde România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menținere a păcii EUFOR Althea, atât cu cei dislocați în teatrul de operații, cât și cu cei din cadrul rezervelor misiunii. Această zonă a Balcanilor este măcinată de tensiuni interetnice, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă. Locotenentul Maria Bibire, ofițer în cadrul Companiei de Stat Major.
Maria Bibire: Adaptarea militarilor români din cadrul companiei la misiunile încredințate s-a realizat treptat. Întreg personalul s-a integrat rapid în ritmul operațional specific acestui teatru de operații. În această perioadă, militarii din cadrul companiei asigură sprijinul real în cadrul exercițiului multinațional Combine Response 24 concomitent cu desfășurarea permanentă a misiunii de protecție a forței a bazei Camp Butmir din Bosnia și Herțegovina.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Rămânem tot la militarii din forțele terestre și ajungem în Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” își continuă misiunea și se instruiește în comun alături de aliații din cadrul Grupului de Luptă NATO. O structură importantă a detașamentului românesc este plutonul de poliție militară, care, pentru menținerea nivelului operațional, execută pregătirea de specialitate alături de partenerii de misiune. Locotenentul Valentin Alexandru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului.
Valentin Alexandru: În această săptămână, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” au executat activități de instruire în comun cu colegii britanici și polonezi pe linie de poliție militară. În cadrul acestei activități, fiecare echipă a demonstrat procedura de reținere a unei persoane și cum acționează în cazul în care aceasta nu cooperează. De asemenea, a fost prezentat și modul de percheziție a unei persoane și al unui autovehicul, extragerea unei persoane din autovehicul și imobilizarea acesteia.

Wind Spring 24 s-a încheiat

Publicat de prosavioleta, 28 mai 2024, 10:06

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Aproximativ 1.500 de militari cu peste 360 de mijloace tehnice din Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” au participat în perioada 6-24 mai în Centrul Național de Instruire Întrunită ”Getica” din Cincu, județul Brașov, și în poligonul Bogata, Turda, județul Cluj, la exercițiul multinațional WIND SPRING 24. Joi s-a desfășurat faza finală a exercițiului, care a inclus prezentarea unei secvențe de instruire cu trageri de luptă.
colonelul Cristian Dumitru Colibaba, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”.
Cristian Dumitru Colibaba: Prima parte a exercițiului a fost în sprijinul exercițiului SWIFT RESPONSE 24, exercițiu de amploare care s-a desfășurat în România. După încheierea exercițiului SWIFT RESPONSE, Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” a rămas în teren, și-a desfășurat propriile activități, iar ceea ce ați putut viziona astăzi reprezintă apogeul pregătirii militarilor brigăziii. Pentru că Statul Major al brigăzii a reușit să planifice, dar, cel mai important, să integreze focul tuturor categoriile de armament: armament ușor de infanterie, armament greu de infanterie, artilerie și focul platformelor de aviație pe care le-am avut în dotare.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Alături de militarii români s-au instruit aliați francezi și belgieni din Grupul de luptă al NATO din România, precum și parteneri din Armata Națională a Republicii Moldova. WIND SPRING 24 urmărește creșterea forței de reacție într-un scenariu specific câmpului de luptă modern, precum și a nivelului de interoperabilitate între structuri aliate și partenere.

Reuniunea româno-turcă de la Ankara

Publicat de prosavioleta, 28 mai 2024, 09:58

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În cadrul reuniunii româno-turce a Consiliului de Cooperare Strategică la nivel înalt, desfășurată marți la Ankara, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a subliniat importanța proiectelor comune, atât în context bilateral, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, în vederea consolidării securității zonei Mării Negre. Angajamentele Ankarei pentru securitatea în regiune și pentru stabilitatea flancului estic al NATO reprezintă un mesaj important de unitate și solidaritate în această zonă, a spus Angel Tîlvăr. Cei doi oficiali au subliniat importanța continuării demersurilor pentru operaționalizarea inițiativei de combatere a minelor navale în derivă din Marea Neagră ca proiect prioritar de cooperare, în vederea creșterii siguranței navigației pe mare.

A 9-a ediție a expoziției internaționale ”Black Sea Defense and Aerospace”

Publicat de prosavioleta, 28 mai 2024, 09:44

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Cea de-a 9-a ediție a expoziției internaționale dedicată industriei aeronautice, apărării, securității naționale și securității private,”Black Sea Defense and Aerospace”, a avut loc în perioada 22-24 mai la complexul expozițional ROMAERO din București. La expoziție au participat peste 400 de producători de echipamente și tehnică militară din 30 de state membre sau partenere ale NATO, iar principala atracție a fost avionul multirol F-35, pe care Forțele Aeriene ale Statelor Unite l-au adus pentru prima dată la o expoziție din Europa. Evenimentul își propune ca, prin schimbul de experiență dintre firmele producătoare de tehnică militară, să se găsească soluții de cooperare atât în producție, cât și în domeniul afacerilor din industria de apărare a României. Prezent la eveniment, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat:
Gheorghiță Vlad: Pentru Statul Major al Apărării, „Black Sea Defense and Aerospace” 2024 este un prilej de intensificare a dialogului cu colegii aliați și parteneri, oferă cadrul de evaluare a echipamentelor și tehnologiilor existente în piață şi, totodată, permite corelarea posibilelor investiții în domeniul apărării.

Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic

Publicat de Gabriel Stan, 20 mai 2024, 18:26

Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie mai largă de exerciții partea Defender 24, cel mai mare exercițiu din acest an al armatei americane în Europa, la care participă peste 40.000 de militari din 20 de țări aliate și partenere.

În cadrul secvențelor desfășurate în țara noastră, circa 2.000 de parașutiști militari din Franța, Germania, România, Spania, Statele Unite ale Americii și Țările de Jos au desfășurat Operația Aeropurtată Multinațională Joint Forcible Entry, care a inclus și misiuni de desant al parașutiștilor și desantare de tehnică militară.

Secvența principală a avut loc luni, pe 13 mai, în zona Bazei 71 Aeriană din Câmpia Turzii.

Operații similare au avut loc în această perioadă și înalte cinci state aliate și partenere – Estonia, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Polonia și Suedia, realizându-se astfel cea mai mare operație de desant din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Vom afla despre cum se lucrează la scenariile unor astfel de exerciții, cum sunt conectate aceste antrenamente din toată Europa, dar și despre întoarcerea la abordarea clasică a aducerii acțiunilor militare, împreună cu generalul de brigadă Daniel Pop, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Terestre. Un interviu realizat de Cristian Dumitrașcu.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Defender 24 – mare exercițiu, care se desfășoară anual în toată Europa. Defender, un exercițiu care vine nu doar să arate, ci chiar să instruiască oamenii pentru ce este mai rău, mai ales într-o asemenea perioadă, ultimii 3 ani. Ce este de fapt acest defender, iată, integrat și structurat pe mai multe exerciții în această perioadă?

General de brigadă Daniel Pop: Defender Europe reprezintă un complex de exerciții anual, planificat și condus de către Comandamentul Forțelor Terestre Americane din Europa și Africa, care se desfășoară în fiecare an, cu preponderență pe evenimentul principal, pe aripa de sud a Alianței sau pe aripa de nord a Alianței.

Doar că vă aduceți aminte, anul trecut, Defender 2023 a avut ca eveniment principal Saber Guardian, care s-a desfășurat aici, la noi, în România, cu o participare de peste 9.000 de militari străini. Iată că anul acesta, având în vedere că efortul principal al Alianței este pentru probarea reacției în partea de nord, evenimentul principal a avut loc în partea de nord, respectiv, pe teritoriul Poloniei și a noilor membri ai Alianței.

Rămâne bineînțeles ca una dintre secvențe, pentru că vorbim de trei secvențe, ca și în fiecare an – de Swift Response, Immediate Response, Saber Guardian, care are loc în România, sau Saber Strike, care are loc în partea de nord a alianței – să vedem secvența care se întâmplă pe teritoriul României.

Dacă vă aduceți aminte, undeva prin luna ianuarie, a fost un complex de întrebări adresat de către opinia publică, cum este de altfel și normal, de ce România nu participă la cel mai mare exercițiu NATO? Răspunsurile noastre în acea perioadă au fost doar: răbdare, răbdare, răbdare.

Toate aceste exerciții din cadrul Alianței sunt construite într-un continuu, care vin probabil din anul anterior sau din exercițiile de nivel strategic din anul respectiv. În momentul din ianuarie, ca să zic așa, în momentul respectiv, România era angajată doar coobservator, fiind considerată în scenariu doar o națiune afectată.

Iată că în a doua parte a anului, efortul vine pe partea de sud a Alianței, cu acest exercițiu Swift Response, care încearcă să pună în balanță reacția din partea de nord cu reacția din partea de sud, arătând astfel că Alianța este activă pe întregul front sau pe întregul flanc al său.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Și de data asta, iată, România își dovedește și acea calitate tot mai des amintită și de furnizor de securitate, nu doar de eventuală țară afectată.

General de brigadă Daniel Pop: Așa este și efortul principal pentru noi în acest an este și în ceea ce privește facilitățile ca națiune-gazdă pe care le putem pune la dispoziția aliaților noștri, pe care, în caz de nevoie, trebuie să-i găzduim.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Ar fi interesant pentru ascultători să înțeleagă ceea ce ar putea să pară destul de complicat, un Defender 24 cu mai multe etape, cu mai multe să le spunem subscenarii. Ar fi interesant de văzut cât de eficienți putem fi, pentru că sunt și niște evaluări după aceste exerciții și ce reprezintă de fapt rezultatul final.

General de brigadă Daniel Pop: Întregul construct al exercițiilor din cadrul Alianței, și automat și la nivel național, sunt desfășurate într-un continuu, un continuu în care pleacă de la o dilemă strategică sau de la o problemă militară operativă, astfel încât să putem să ne antrenăm resursele din toate domeniile, în toate mediile, fie că vorbim de domeniile operaționale sau funcționale, fie că vorbim de mediile maritim, aerian și terestru.

În cazul nostru, vorbim despre o reacție în cadrul mediul terestru, cu sprijinul celorlalți colegi de la celelalte categorii de forțe. Și aici o să vedem o resursă semnificativă de aviație, atât din partea Alianței, cât și din partea națională.

Sigur că evaluările fiecărui exercițiu constau și stau la baza planificării exercițiilor următoare, a problemelor de experimentat sau de verificat și cuantificat pentru exercițiile care urmează în anii următori sau în ciclurile de pregătire următoare.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): Lecții învățate, așa cum știm cu toții.

General de brigadă Daniel Pop: Da, cred că trebuie să schimbăm un pic paradigma aici și să nu vorbim doar de lecții învățate.

După cum vedem, întreaga Alianță spuneam anul trecut că trece printr-un proces amplu și foarte brutal de transformare, datorat și mediului de securitate actual, și faptului că ne aflăm într-adevăr într-o situație de criză majoră, cum nu ne-am mai întâlnit de la Războiul Rece încoace, şi atunci automat trebuie să ne adaptăm și noi formele și metodele de pregătire și, ca urmare, vom încerca să trecem la lecții învățate și un pic la amintiri, ca să zic așa, și la aducere aminte.

Pentru că de la un concept de, să zic așa, ‘out of aria’ (în afara ariei) pe care l-am cunoscut în Armata României și practic în întreaga Alianță în ultimii 10 ani, cu acele misiuni în teatre de operații din Afganistan, Kosovo, Bosnia-Herţegovina sau Irak, iată că ne întoarcem înapoi la planurile de apărare.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): La sfârșit, domnule general, aș vrea să vă invit să le vorbiţi oamenilor care ne ascultă, pentru că nu se întâmplă foarte des, dar atunci când se întâmplă, sigur, este vizibil și este cumva pentru unii înfricoșător să vadă atâtea forțe deplasate, tehnică militară, oameni, iată, cel mai mare desant de la al Doilea Război Mondial încoace, ce ar trebui să ştie oamenii de acasă și la ce să se aștepte?

General de brigadă Daniel Pop: Că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Ne pregătim ca în orice moment să putem să generăm un mediu sigur şi de securitate, în care ei să-și poată desfășura activitatea zilnică.

Acesta este rolul nostru și pentru aceasta ne pregătim zi de zi. Toate mișcările de tehnică, fie că vorbim de tehnică terestră sau aeriană, în perioada următoare, desfășurate pe teritoriul României, sunt doar în legătură și în concordanță cu scenariul acestui exercițiu.

Cristian Dumitraşcu (realizator rubrică): A fost generalul de brigadă Daniel Pop, locuitorul șefului Statului Major al Forțelor.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 20 mai 2024, 16:23

Edi Nicola (realizator rubrică): Prima staționare a acestei săptămâni o facem în Polonia, unde Detașamentul de apărare antiaeriană „Sky Guardians” din cadrul Grupului de Luptă NATO asigură prezența înaintată consolidată pe flancul nord-estic al Alianței alături de aliații americani, croați, britanici și polonezi.

Despre ultimele activități derulate vine cu amănunte locotenentul Valentin Alexandru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Militarii Detașamentului de apărare antiaeriană „Sky Guardians” au executat trageri cu armamentul ușor de infanterie în vederea menținerii deprinderilor tactice pentru descoperirea țintelor în teren, determinarea distanțelor până la ele și lovirea acestora.

La activitate au participat și militari polonezi, care au avut ocazia să mânuiască armamentul de infanterie folosit de către militarii români în cadrul detașamentului.

Edi Nicola (realizator rubrică): Din Europa mergem pe continentul american, unde, în contextul parteneriatului strategic româno-american, o delegație formată din militari ai Batalionului 49 CBRN Argeș, Batalionului 72 Apărare CBRN „Negru Vodă” și Batalionului 202 Apărare CBRN „General Gheorghe Teleman”, din cadrul Statului Major al Forțelor Terestre, precum și ai Companiei 585 Apărare CBRN din cadrul Statului Major al Forțelor Navale, a participat în Alabama, SUA, la o nouă etapă anuală de instruire în format bilateral, sub denumirea de „Carpathian Dragon 24”.

Una dintre secvențele de instruire a constat în integrarea specialiștilor de apărare chimică, biologică, radiologică și nucleară ai contingentului românesc în cadrul structurilor Brigăzii 31 CBRN a Gărzii Naționale Alabama, acționând astfel întrunit în vederea asigurării răspunsului la un eveniment chimic major.

Activitățile de instruire desfășurate în cooperare cu partenerul american au contribuit la consolidarea relațiilor bilaterale și la identificarea unor noi oportunități de colaborare și extindere a acestui format pe timpul unor activități ulterioare de instruire.

Edi Nicola (realizator rubrică): De pe continent ne mutăm pe mare, unde fregata „Regina Maria”, cu un elicopter IAR 330 Puma naval și o grupă de operatori pentru forțe speciale la bord, a acostat zilele trecute în baza navală din Souda, insula Creta, Grecia.

Militarii români participă la operația navală sub egida Uniunii Europene EUNAVFOR MED IRINI, în Marea Mediterană, până în cea de-a doua jumătate a lunii iulie.

Pe timpul escalei fregatei „Regina Maria” în Portul Souda au fost derulate o serie de activități specifice integrării în cadrul grupării navale a operației IRINI.

Militarii din echipa de comandă și din echipa de inspecție a navelor, precum și piloții navali, au participat la instruirea teoretică și practică specifică operației, la sediul Centrului de Pregătire NATO din Souda.

Detalii despre obiectivele acestei misiuni aflăm de la comandorul Alexandru Mitel, comandantul fregatei „Regina Maria”: Obiectivul acestei participări al fregatei „Regina Maria” îl reprezintă îndeplinirea misiunii în volum complet și în condiții de siguranță, având ca scop creșterea interoperabilității cu navele altor state membre UE, dar și creșterea performanțelor profesionale ale membrilor echipajului și din prisma militarilor nou numiţi pe funcție, aflați la prima participare la o misiune în teatrul de operații.

Generalul maior Cristian Dan: Misiunea noastră este de a descuraja orice intenție ostilă, să ne asigurăm că cetățenii pot să ducă o viață normală

Publicat de prosavioleta, 6 mai 2024, 14:45

Cristian Dan: În primul și în primul rând îmi aduc aminte de oameni, de toți instructorii, profesorii pe care i-am avut și nu vreau decât să le spun în acest cadru că le mulțumesc pentru că m-au ajutat și au pus fundamentul la ceea ce sunt eu astăzi. Sunt mândru că sunt absolvent al Academie Forțelor Terestre, Institutul Militar de Infanterie Grănicer și Chimie, cum se numea atunci.
Cornel Mituț (reporter): Ce v-a ajutat mai mult, laboratorul poligonului sau sala de clasă de specialitate infanterie, chimie?
Cristian Dan: Nu, nu le poți vedea izolat, pentru că trebuie să le vezi împreună, ca un mănunchi, se completează reciproc. Nu poți să spui că asta a contat cel mai mult, dar cred că atât teoretic, cât și practic, fundamentele a ceea ce viitorul lider militar acolo stau și cred că asta este cel mai importantă parte. Mai înveți, pentru că în Liceul Militar eşti copil, ceea ce înseamnă camaraderia: să ai grijă de colegul din stânga, de colegul din dreapta.
Cornel Mituț (reporter): V-aș ruga, dacă ne ajutaţi, să facem un exercițiu de imaginație. Ce i-ar plăcea studentului Cristian Dan, astăzi general-maior, să audă, în calitate de student, de la un lider, de la un general, despre imboldul de a urma o astfel de carieră?
Cristian Dan: Păi, cred că, înainte de toate, mi-ar plăcea să-mi spună ce înseamnă viața reală, cum îi spun eu. Adică academia este ceva, dar o unitate luptătoare este altceva. Ăsta ar fi fundamentul. În al doilea rând să-mi spună spre valorile pe care ar trebui să le port în mine în așa fel încât să mă ajute în ceea ce voi face ulterior, să îmi spună că dacă în şcoală am avut colegi și prieteni mai ales, dincolo voi avea un pluton de care sunt responsabil. Și e vorba în primul, în primul rând, de oameni pe care trebuie să îi cunoști, să le cunoști problemele și provocările chiar din viața personală, pentru că viața personală, vrei, nu vrei, îți poate afecta activitatea la locul de muncă și, dacă vrei, și în luptă, dacă o extrapolăm până acolo. Să-mi spună că viața e o multitudine, îți aduce o multitudine de oportunități și că nu trebuie să vezi totul ca un zid și să te oprești. Să-mi spună că trebuie să gândesc și că părerea mea contează, că este așteptată de către șefii mei pe linie ierarhică. Să-mi spună că acolo nu am doar problemele mele personale de care trebuie să mă ocup, ci poate problemele întregului pluton. Să-mi spună că sunt responsabil în primul și în primul rând eu însumi de cariera mea individuală și că trebuie să îmi aleg un mentor care să mă ajute atunci când la ananghie am nevoie să iau o decizie dificilă și chiar să mă orienteze în carieră. Să-mi spună că viața la trupă înseamnă și sacrificii, că nu voi fi lângă familie, mama, tata sau dacă m-am căsătorit, lângă soție și copii, că uneori voi fi plecat, că uneori s-ar putea să plec în misiuni externe, că uneori va trebui chiar de acolo să mă ocup de problemele subordonaților pe care i-am lăsat acasă sau ale familiilor pe care le-am lăsat acasă, că armata înseamnă dăruire și camaraderie. Să mai îmi spună că deciziile se iau dacă ai un corp sănătos și o minte sănătoasă. Şi ce înseamnă asta? Că pregătirea fizică nu se oprește nici măcar la 51 de ani și că atunci când trebuie să iei o decizie este să îți înțelegi, provocarea, să te gândești la ea și să nu te grăbești în a lua acea decizie. Și poate și să-mi spună că deciziile nu se iau atunci când ești nervos sau supărat. Să îmi mai spună, legat de ce am spus anterior, că a greși e omenește, nu le știi pe toate.
Cornel Mituț (reporter):  Vă întreb acum, din toate aceste mărturisiri, ați avut ocazia să transmiteți dumneavoastră studenților, ați avut ocazia să povestiți informal studenților?
Cristian Dan:  Da, cred că informal da. Și aș spune că, în special în stagiile de pregătire, când am avut studenți venind în unitățile pe care le-am comandat, am ţinut neapărat să mă întâlnesc cu ei. Am făcut-o, cred că și poate că cel mai bine într-un cadru nu neapărat organizat, dar au fost anul III și IV de la Colegiul Militar „Ștefan cel Mare” și o fac de fiecare dată când am ocazia.
Cornel Mituț (reporter): Din punctul dumneavoastră de comandant al Corpului Multinațional de Sud-Est, care este feedback-ul sau colaborarea pe care o aveți cu Academia Forțelor Terestre? Ei sunt viitorii lideri NATO.
Cristian Dan: Făcând o paranteză aici, programul Erasmus a adus oportunități în a avea studenți din Academia Forțelor Terestre care studiază la diferite instituții militare de învățământ aliate, și nu numai sau a avea studenți străini aici și cooperarea este una normală, aş spune, bazată pe dialog, pe comunicare, pe sprijin reciproc în orice situație. Comunicăm și, de asemenea, participăm împreună și la activitățile de nivel garnizoană. Dar, îmi place să cred că există deschidere din ambele părți, că oportunitățile, dacă sunt descoperite, sunt analizate împreună și încercăm să sprijinim în cel mai bun mod posibil, mai ales în ceea ce privește educația viitorilor lideri ai Armatei României.
Cornel Mituț (reporter):  Domnule general maior Cristian Dan, o ultimă întrebare: Vă rugăm să ne spuneţi care este importanța Comandamentului NATO, de aici de la Sibiu, pentru România și pentru Alianță?
Cristian Dan:  Eu aș spune că este pilonul central al structurilor NATO pe teritoriul României și Bulgariei. Traduc asta în cuvinte simple. Suntem aici pentru a garanta siguranța cetățenilor din România și Bulgaria. Suntem aici pentru că împreună cu Armata Română, vorbim de teritoriul României și Bulgariei, să ne asigurăm că cetățenii României și Bulgariei pot să ducă o viață normală, să facă tot ceea ce poate un om să facă într-un mediu de securitate stabil. Pentru asta suntem noi aici, pentru că în primul și în primul rând ne gândim la cetățenii noștri. În al doilea rând, misiunea noastră este de a descuraja orice intenție ostilă, de unde ar veni ea. Dacă e să merg un pic în istorie, cred că un dicton latin spune că „dacă vrei pace pregătește-te pentru război”. Asta ce presupune? Profesionalism, dedicare, responsabilitate. Sunt comandantul unei echipe multinaționale, de oameni profesioniști care vin cu experiențe comune, pentru că vorbim de militari din țări aliate, care sunt parte a acestui comandament, care vin cu experiențe, cum spuneam anterior diferite, cu puncte de vedere diferite, dar asta nu face decât să aducă un element constructiv în ceea ce facem în fiecare zi, și știm ceea ce facem, suntem pregătiți și de ce nu, să răspundem oricărei potențiale agresiuni, dacă va fi nevoie. Simplu spus: știm ce avem de făcut, se poate conta pe noi și suntem doar niște membri ai comunității locale. Poate aș adăuga că avem tot sprijinul autorităților locale ca să ne integrăm, că suntem după orele de program, suntem și simpli oameni.