Adrian Gîtman (realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis a participat marți, la Haga, la o reuniune în format restrâns dedicată pregătirii summit-ului NATO de la Vilnius.
Întâlnirea a fost inițiată de prim-ministrul olandez Mark Rutte, iar la discuții au fost prezenți președinții Lituaniei și Poloniei, premierii Albaniei, Belgiei și Norvegiei și secretarul general al NATO.
România, datorită poziției sale strategice, este interesată în mod deosebit de consolidarea suplimentară a flancului estic, ceea ce înseamnă asigurarea forțelor și echipamentelor necesare apărării, a arătat șeful statului.
Summit-ul NATO din Lituania se va desfășura în zilele de 11 și 12 iulie, când sunt așteptate decizii extrem de importante la nivelul Alianței Nord-Atlantice.
Klaus Iohannis a luat parte, joi și la o nouă reuniune a Consiliului European, unde s-a discutat despre relația NATO-Uniunea Europeană, despre războiului din Ucraina, dar și despre sprijinul pentru Republica Moldova.
Klaus Iohannis: Este extrem de important să ajutăm Ucraina, dar în același timp este extrem de important să ajutăm pe cei care suferă de pe urma acestui război și au nevoie de o șansă, în special şi m-am referit explicit aici la Republica Moldova, care are nevoie de sprijinul nostru, are nevoie de sprijin pentru a-și crește reziliența și are nevoie de sprijin pentru a deveni membră a Uniunii Europene.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Între 2 și 9 iunie, un detașament format din 33 de militari și două elicoptere IAR-330 SOCAT din cadrul Bazei 95 Aeriană Erou Căpitan Aviator Alexandru Șerbănescu din Bacău a participat la exercițiul „ADRIATIC STRIKE 23”, care a avut loc în Baza Aeriană Cerklje din Slovenia, iar între 6 și 17 iunie, un atașament format din 30 de militari și două elicoptere IAR-330 SOCAT participă la stagiul de instruire aplicativ APROC 22, în Baza Aeriană Albacete din Spania. Acolo, aviatorii militari români vor executa o gamă largă de exerciții de tip instruire în comun conform procedurilor NATO. Am fost vineri la Bacău, unde am vorbit cu comandantul Bazei 95, comandorul Ioan Mischie. Ascultăm. Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): De aproximativ o lună și un pic suntem implicați permanent în exerciții internaționale și naționale. Dacă acum aproximativ o lună, o parte din colegii mei au finalizat misiunea „Adriatic Strike” în Slovenia, ulterior acum două săptămâni a participat la DV Day-ul de la „Dacian Strike”, în România. Ieri au început dislocarea pentru Spania, un drum de aproximativ 3.500 de kilometri, cu aproximativ trei escale. Luni ar trebui să înceapă exercițiul în Spania, un exercițiu foarte important pentru noi, aviatorii. În momentul de față sunt la PAPA, au un zbor de trei zile până în Spania, dacă condițiile meteo permit desfășurarea acestui zbor în siguranță. Luni, 26, ar trebuit să înceapă exercițiu în Spania. „Adriatic Strike” a fost un exercițiu desfășurat în Slovenia, în care s-au exersat tehnici, tactici, proceduri specifice misiunii de sprijin aerian nemijlocit al trupelor de suprafață. În cadrul acestui exercițiu, detașamentul nostru a executat, printre altele, trageri reale cu tunul de bord și cu proiectile reactive nedirijate, atât ziua, cât și noaptea. Cred că a fost o premieră tragerea de noapte într-o țară străină. Ulterior au revenit în țară, așa cum spuneam, la exercițiul „Dacian Strike”, în cadrul căruia au lansat real patru rachete antitanc. Și nici după o săptămână, după alte pregătiri, au început dislocarea pentru Spania. În Spania, un exercițiu foarte important pentru noi, pentru că are două părți practic acest curs. Un curs de predare teoretică a elementelor despre ceea ce înseamnă mod de planificare și executare a misiunilor specifice și a doua parte a cursului este punerea în practică a învățămintelor, adică zborul efectiv într-un cadru multinațional integrat și cu forțe atât albastre, cât și roșii în teren. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):Acum, pentru că vorbim despre exerciții, lipsește întrucâtva o misiune reală, așa cum ați avut-o dumneavoastră în Mali? Suplinește această experiență un astfel de exercițiu? Sigur că ele sunt diferite, au avut valențe diferite.
Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): Acest tip de exercițiu ne pregătește pentru misiune reală. Nu pot fi comparabile. O misiune reală înseamnă amenințări reale. Or, orice pilot care merge într-un exercițiu știe că de fapt acele amenințări sunt doar simulate, adică cumva îți permiți să greșești. Din punctul meu de vedere, este foarte important ca Armata României să continue misiunea internațională, pentru că fiecare misiune este un câștig operațional pentru fiecare militar al ei, lucru care ne face să fim mai buni pentru misiunile reale care ar putea să se întâmple în România. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):Câți militari aveți dintre cei pe care-i aveți în subordine care au fost cu dumneavoastră în Mali, aveți? Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): În momentul actual, dislocat în Spania este un singur militar dintre cei care au fost cu noi în Mali, dar poate vor veni și în alte misiuni viitoare. Vom vedea. Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că ceea ce voiam să întreb este, și aproape că eu zic că știu răspunsul, că ați împărtășit din experiența asta înainte să plece în exercițiu și le-ați mai povestit cum a fost acolo și cum ați reacționat la riscurile reale de acolo. Comandor Ioan Mischie (comandantul Bazei 95): Așa este. Toate lecțiile identificate au devenit lecții învățate. Ne antrenăm în conformitate cu lecțiile pe care le-am dedus din acea misiune. Mai mult decât atât, să știți că învățăm și din lecțiile învățate din războiul care este în vecinătatea granițelor noastre. În acest sens, spre exemplu, am schimbat inclusiv tehnicile și tacticile de tragere cu elicopterele într-un mediu simulat. În ultimul timp tragem doar din zbor orizontal, de la o înălțime foarte mică, observând că nu mai este nevoie să tragem scolastic, adică să fim la înălțime mare, cu o expunere foarte mare a aeronavei. Și lucrurile merg foarte bine. Tinerii sublocotenenți practic asta au învățat și sunt convins că așa vor duce mai departe. Nu mai este ca vechea generație care învăța pentru început să tragă de sus, cu viteză mică, fapt ce expune aeronava forțelor adversarului.
Mircea Geoană a efectuat o vizită în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, unde a fost informat cu privire la rolul acesteia în cadrul Forțelor Aeriene Române, despre modul de operare și misiunile pe care le pot îndeplini dronele MQ-9 Reaper și elicopterele IAR-330 Puma SOCAT.
Mircea Geoană: Câmpia Turzii și în general ceea ce aliatul român, aliatul american și britanic fac aici este de o excepțională importanță pentru Alianța noastră. Avem nevoie de un flanc estic cât mai robust, avem nevoie de colaborare în cadrul NATO, și bilaterală, pentru a asigura apărarea și descurajarea în zona Mării Negre. Și ceea ce se întâmplă aici este, cred eu, embrionul unei armate române și unei forțe aeriene române de primă calitate. Sunt bucuros că NATO va continua să investească pentru modernizarea acestei baze importante. Salut faptul că aliații românii trec la o nouă generație de avioane de luptă, care sunt foarte importante, și cred că și colaborarea cu aliatul american și britanic aici vor face forțele noastre și mai interoperabile, mai performante și mai capabile să-și facă datoria. Le-am mulțumit militarilor români și aici, la Câmpia Turzii, și o fac cu orice ocazie, și o fac și acum, prin intermediul dumneavoastră. Armata Română este cea mai de încredere instituție în societatea românească. Și avem cu toții obligația să investim în păstrarea și întărirea acestei credibilități, investiții financiare, investiții logistice, dar mai ales investiții în materie de recunoaștere a rolului vital pe care armata îl joacă în societatea românească și în acest context foarte, foarte complicat. De aceea, felicitările mele au venit in inimă. Ele vin și de la mine, ca român, dar vin și din partea secretarului general, vin din partea întregii Alianțe. România este un aliat foarte respectat, foarte influent și pe care îl știm că ne putem baza.
Cornel Mituț (realizator rubrică): În contextul viitorului summit de la Vilnius, atât despre România, cât și flancul de est, în defensivă a NATO, trebuie să luăm în calcul și vecinii noștri, în special Republica Moldova, ca să nu mergem poate și către parteneriatul care se dezvoltă cu Ucraina, în ceea ce privește sprijinul tuturor membrilor NATO în conflictul de acolo. Ce se anunță în agenda summit-ului? Mircea Geoană: Va fi un summit foarte important. Liderii noștri vor aproba noua generație de planuri de apărare pentru NATO, cea mai importantă transformare în cultura de apărare și descurajare din ultimele decenii. Vom decide continuarea sprijinului pentru Ucraina. Vom avea ca invitați și Republica Moldova, Georgia și Bosnia, pentru că și acești parteneri ai noștri se află sub o imensă presiune de război hibrid din partea Rusiei. De aceea suntem hotărâți să continuăm să sprijinim Ucraina, iar drumul european al Ucrainei și al Republicii Moldova și relațiile tot mai apropiate cu NATO sunt lucruri de care credem că și prietenii noștri din Republica Moldova au nevoie. Am constatat la nivelul opiniei publice din Republica Moldova, a leadership-ului politic, o oarecare trezire strategică la o nouă realitate. Pentru decenii probabil că au crezut că a fi neutri și a nu deranja vecinul mare de la răsărit reprezintă o soluție. Iată că nu, Rusia este agresivă, și că noi avem obligația să încurajăm drumul european al Republicii Moldova, un lucru pe care NATO îl susține din toată inima.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Germania a prezentat noua sa strategie de securitate națională, care definește prioritățile și ambițiile Berlinului într-o Europă despre care cancelarul Olaf Scholz spune că a fost transformată de invazia Rusiei în Ucraina. Ideea de bază a conceptului arată că sunt luate în considerare toate amenințările interne și externe la adresa siguranței țării. Strategia de securitate națională nu se limitează doar la apărarea ţării, ci implică mai multe domenii. Pentru a combate dezinformarea și alte forme de influență străină, guvernul federal are în vedere modificări la nivelul serviciilor secrete germane. Strategia prevede beneficii pentru întreprinderile care stochează materii prime esențiale și dezvoltă rezerve strategice. Documentul vorbește și despre o consolidare substanțială a Bundeswehrului – armata federală. Guvernul german dorește să atingă, încă de anul viitor, obiectivul de două procente din produsul intern brut pentru apărare, agreat de NATO.
Teodora Mazere și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Aeronavele detașamentul Carpathian Vipers au participat timp de 12 zile la exercițiul multinațional BALTOPS 2023.
Cu peste 50 de ani de tradiție, acesta este cel mai important exercițiu maritim NATO în regiunea baltică.
La ediția din acest an și-au dat concursul 19 țări aliate cu 50 de nave, 45 de aeronave și peste 6.000 de militari, secvențele de instruire întrunită desfășurându-se în zona Mării Baltice, cât și în spațiul terestru și aerian al Germaniei, Poloniei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei.
Cu detalii vine locotenent Laura Bașturea, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului Carpatian Vipers: Printre scenariile de exercițiu au fost incluse: apărare aeriană, operațiuni de deminare, de eliminare a munițiilor expozive, de combatere a vehiculelor subacvatice fără pilot, dar și proceduri de răspuns medical.
Acest tip de instruire simulează îndeaproape operațiile reale și oferă o pregătire esențială comandanților și echipajelor operaționale.
Teodora Mazere și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Final de exercițiu pentru militarii Batalionului 49 Apărare CBRN Argeș, care au avut ocazia să își pună în valoare cunoștințele și abilitățile de acțiune în cadrul exercițiului „Platinum Mask”, desfășurat în Germania.
Pe durata a două săptămâni, militarii plutonului participant la forța de răspuns a NATO au avut parte de antrenamente privind reacția la diferite tipuri de incidente, cele mai comune fiind surprinderea în ambuscadă și atacul forțelor adverse asupra locului de dispunere al trupelor proprii.
Programul de lucru pentru decontaminatorii piteșteni a fost unul intens. Încă de la primele ore ale zilei, luând parte la diverse misiuni de apărare CBRN, ceea ce a presupus lucrul cu mijloacele de protecție în poziție de luptă în vederea desfășurării misiunilor de specialitate pe timp îndelungat.
Sergent Alexandra Budună, comandant grupă de contaminare tehnică de luptă din cadrul plutonului participant la forța de răspuns a NATO în cadrul exercițiului „Platinum Mask”: Din cauza poziționării noastre în vecinătatea unei mine de cărbune, dar și a lipsei precipitațiilor, una dintre provocări a constat în desfășurarea activităților într-un mediu poluat, rezultat al exploatării minereului.
Am reușit să conlucrăm suficient cu ceilalți participanți la exercițiu, depășind o nouă etapă de instruire colectivă în contextul multinațional.
Teodora Mazere și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Din Germania, facem un salt în baza Bemowo Piskie din Polonia, acolo unde acționează grupul de luptă NATO, în vederea consolidării prezenței înaintate pe flancul nord-estic al Alianței. La două luni de la preluarea misiunii, militarii dobrogeni din cadrul detașamentului „Iron Cheetahs” au avut parte de o experiență inedită în ceea ce privește antrenarea la simulatorul de tragere. Gheparzii de fier, membri ai Batalionului 348 Apărare Antiaerian Dobrogea reprezintă cel de-al 13-lea contingent dislocat de țara noastră în Polonia.
Căpitan Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului românesc „Iron Cheetahs”: Am avut ocazia de a ne antrena la simulatorul de trageri cu armamentul de infanterie al aliaților polonezi.
Simulatorul ne-a oferit un mediu de antrenament în condiții reale, specifice câmpului de luptă și având la dispoziție mai multe scenarii.
Pentru unii dintre colegii noștri a fost prima dată când au participat la o astfel de activitate, fiind o experiență pe care cu siguranță nu o vor uita.
Victor Boștinaru: De la sfârșitul Războiului Rece, NATO n-a fost niciodată confruntată cu o criză, cu o amenințare atât de reală, atât de concretă, pe unul din teatrele din Europa
Miniștrii apărării din statele membre NATO au decis, printr-un acord de principiu, crearea unui nou format de discuții în relația cu Ucraina, la întâlnirile pe care le-au avut în această săptămână la Bruxelles.
Noul concept prevede crearea unui consiliu NATO-Ucraina, ceea ce ar reprezenta o evoluție de la actuala comisie de colaborare bilaterală şi ar facilita luarea unor decizii comune în materie de securitate și apărare. Aceasta urmează să fie aprobată formal la Summit-ul NATO de la Vilnius, programat în iulie anul curent.
La „Subiectul săptămânii” avem un fragment din emisiunea „Euroatlantica” de joi, 15 iunie. Radu Dobrițoiu a dezbătut aceste subiecte alături de invitați săi: Victor Boștinaru, fost membru al Comisiei de securitate și apărare a Parlamentului European și profesorul universitar Ștefan Popescu, doctor la Sorbona în istoria relațiilor contemporane internaționale, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.
Radu Dobriţoiu (realizator): Săptămână importantă pentru NATO, cu o reuniune ministerială la Bruxelles, unde discuțiile se concentrează pe modalitățile de a sprijini cel mai eficient Ucraina acum și în viitor. Pe ordinea de zi sunt incluse interoperabilitatea, precum și modernizarea și capacitatea complexelor militar-industriale ale națiunilor aliate și partenere. În prezent, sprijinul pentru Ucraina se concentrează pe apărarea aeriană, sistemele antiblindate și asigurarea munițiilor.
Aceste sisteme sunt necesare pe măsură ce forțele ucrainene își proiectează contraofensiva cu arme combinate împotriva pozițiilor rusești bine apărate, care au fost întărite cu mine și capcane antitanc.
Avem la Bruxelles consultări între miniștrii apărării din Alianță, dar și cu Suedia, țară care este acum în parteneriat cu NATO, în așteptarea consensului pentru a face parte din cea mai puternică alianță militară de pe planetă. Procesul de aderare al Suediei este blocat în continuare de Ungaria și Turcia.
Se discută la Bruxelles și despre inițiativa NATO de depozitare multinațională a munițiilor, un proiect menit să le ofere participanților o soluție scalabilă, extensibilă și flexibilă pentru stocarea multinațională de muniție. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a pledat pentru intensificarea ajutorului militar occidental pentru armata ucraineană, astfel încât aceasta să poată continua contraofensiva, în pofida pierderilor deja suferite.
Discutăm în această ediție despre dezbaterile NATO de la Bruxelles din această săptămână. Invitații „Euroatlantica” sunt Victor Boștinaru, fost membru al Comisiei de securitate și apărare a Parlamentului European și profesorul universitar Ștefan Popescu, doctor la Sorbona în istoria relațiilor contemporane internaționale, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.
Tema ediției: Ucraina în top pe agenda NATO. Domnule Victor Boștinaru, o reuniune importantă la Bruxelles. Participă la anumite ședințe și reprezentanții Ucrainei. Putem spune că NATO revine, după încheierea Războiului Rece, la misiunea sa inițială concentrată în jurul Articolului 5?
Victor Boștinaru: De la sfârșitul Războiului Rece, NATO n-a fost niciodată confruntată cu o criză, cu o amenințare atât de reală, atât de concretă, pe unul din teatrele din Europa. Misiunile NATO, acțiunile și operațiunile desfășurate au vizat alte teatre unde NATO participa nu ca factor esențial, ci ca unul dintre factorii implicați în operațiunile respective, fie în Irak, fie în Afganistan, cum bine spuneați.
De data aceasta, țările europene constată că o condiție sine qua non a securităților este capacitatea NATO de a respinge o agresiune. Se reconfirmă că singura amenințare reală și, aș zice, extrem de periculoasă încă rămâne cea din partea Rusiei.
De aceea și coeziunea renăscută a Alianței NATO, de aceea și reconsiderarea importanței fundamentale a relațiilor transatlantice și, nu în ultimul rând, redescoperirea elanului pentru investițiile în apărare, după o perioadă de aproape trei decenii în care Europa Occidentală, cel puțin, făcea alergie numai când se discuta de creșteri simbolice ale bugetelor de apărare.
Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule Ștefan Popescu, avem probabil cea mai importantă ministerială NATO la nivelul miniștrilor apărării, înainte de summitul Alianței de la Vilnius, de luna viitoare. Credeți că se poate discuta și un demers? Poate decide Franța o implicare mai mare în România, cu forțe militare, pe fondul actualei situații geopolitice?
Ștefan Popescu:În orice caz, toate mediile franceze discută de importanța Europei de Est, ca niciodată și pe necesitatea ca România să fie pivotul prezenței franceze. Bineînțeles, se discută ca efectivele de la Cincu, efectivele franceze să ajungă până în 2025 la nivelul unei brigăzi.
Prin urmare, o brigadă dotată cu tancuri Leclerc, deci cu mijloace grele, ceea ce este foarte important. Criza din Ucraina a însemnat și o revenire a Franței în regiune. Acest lucru trebuie să îl salutăm.
Sperăm ca acest angajament strategic al Franței, pe care autoritățile române l-au și înțeles, și decizia de a achiziționa două submarine Scorpene vine să dea substanță și să consolideze un angajament pe termen lung.
Dar sperăm ca acest angajament va fi dublat și de o implicare economică mult mai puternică a Parisului. Parisul are nevoie să se repoziționeze pe reconstrucția Ucrainei în țările de proximitate și România oferă un avantaj din acest punct de vedere. Și aș lega această prezență franceză și de relația extraordinară a Parisului cu Republica Moldova.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan din județul Galați a găzduit între 12 și 16 iunie exercițiul multinațional Dacian Strike 23.
La antrenamente au luat parte aproximativ 600 de militari români și aliați din grupul de luptă NATO din România, Brigada de informații militare, Regimentul 52 la Romă, Brigada 1 lupta americană și Divizia 10 munte a Statelor Unite.
Exercițiul a fost condus de Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est. În poligon au mai fost prezente și aeronave ale forțelor aeriene Române și italiene.
Gheorghe Dura:Sunt locotenent-colonel Dura Gheorghe, șeful secției sprijin foc și targeting în cadrul Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est.
Scenariul care a avut loc în cadrul acestui exerciţiu este un scenariu fictiv, în care echipa de conducere a focului a condus focul aviației, elicopterelor și al artileriei, în sprijinul acțiunilor structurilor de infanterie subordonate diviziei.
Exercițiul s-a desfășurat în condiții foarte bune și noi ne pregătim să facem față oricărei provocări care ar putea să apară.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării din țările NATO s-au reunit joi și vineri la Bruxelles, pentru o nouă rundă de discuții privitoare la sprijinul pentru Ucraina și la consolidarea postului de apărare și descurajare a Alianței, în preambulul summit-ului de la Vilnius de luna viitoare.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a precizat că Alianța va adopta noi planuri, va avea o nouă structură de forțe și va fi nevoie de întărirea angajamentelor de a investi mai mult în apărare.
Jens Stoltenberg:Mesajul principal la summit-ul de la Vilnius va fi că toți aliații sunt alături de Ucraina atâta timp cât este nevoie. Trebuie să ne asigurăm că președintele Putin nu câștigă acest război și că Ucraina va triumfa ca națiune suverană și independentă.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministeriala NATO a fost precedată de consultări ale Grupului de Contact pentru Ucraina, condus de Statele Unite.
Aliații NATO intenționează să mărească sprijinul pentru Kiev și să crească producția pentru propriile stocuri de armament.
Secretarul american al apărării, Loyd Austin:Săptămâna trecută, Statele Unite au anunțat un nou pachet în valoare de peste 2 miliarde de dolari în cadrul inițiativei de asistență pentru Ucraina. Ajutorul include muniție suplimentară pentru sistemele de apărare anti-aeriană Patriot și Hawk, proiectile de artilerie de diverse calibre.
Marți, președintele Biden a autorizat o nouă livrare de echipamente militare din stocurile americane, în valoare de 325 milioane de dolari, care conține muniții pentru sistemele ucrainene Nasams și Himars, vehicule de luptă Bradley și transportoare blindate Striker, armament antitanc și alte capabilități critice.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a fost reprezentată la Bruxelles de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
România a fost reprezentată la Bruxelles de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, și de șeful statului major al apărării, generalul Daniel Petrescu.
Ciprian Pangași Violeta Proșa (realizatori rubrică): Un detașament format din 33 de militari și două elicoptere IAR 330 Socat din Baza 95 Aeriană Bacău a participat la exercițiul „Adriatic Strike 23”, desfășurat pentru al unsprezecelea an consecutiv în Slovenia.
Exercițiul și-a propus perfecționarea instruirii echipajelor pentru misiunile specifice naționale, dar și ca forță de răspuns a NATO.
Detașamentul Bazei 95 a executat în cadrul exercițiului misiuni de sprijin aerian apropiat, sub coordonarea echipelor de control aerian tactic aliate și trageri reale cu tunul de bord și cu proiectile reactive nedirijate.
Căpitanul Șerban Timofte ne spune cum s-a desfășurat un antrenament al detașamentului de elicoptere: Am ajuns în poligonul Pocek, unde am executat trageri pe timp de noapte cu muniție trasor asupra țintelor indicate de echipa de control aerian tactic şi am executat foc cu 1.400 de proiectile.
Este fluxul oricărei misiuni din cadrul exerciţiului. Toată lumea respectă procedurile standard de operare, care sunt cunoscute și sunt aplicate unitar.
Ciprian Pangași Violeta Proșa (realizatori rubrică): Tot în această perioadă, 36 de militari români cu autospeciale de decontaminare a personalului, tehnicii și terenului din cadrul Batalionului 49 Apărare CBRN Argeș participă în poligonul de instruire Oberlauds din Germania, la exercițiul „Platinum Musk 2023”, alături de alți peste 700 de militari din țări precum Germania, Italia, Slovenia, Bulgaria, Cehia, Franța, Ungaria și SUA.
Obiectivele principale ale exercițiului constau în menținerea unui nivel ridicat de instruire în context multinațional, precum și întărirea relațiilor de cooperare și a încrederii între militarii țărilor participante.
Ce urmează pentru militarii români, ne spune plutonierul Florin Popa, comandant grupă decontaminare tehnică de luptă: Ne aflăm în etapa premergătoare a unui exercițiu cu trupe în teren, în care se vor exersa în comun proceduri de operare în medii contaminate chimic, biologic, radiologic și nuclear.
Plutonul nostru va fi testat în ceea ce privește instalarea unui raion de decontaminare și executarea decontaminării personalului, tehnicii, terenului și materialelor.
Ciprian Pangași Violeta Proșa (realizatori rubrică): Pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, în Polonia, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană ‘Gheparzii de Fier’, generat de Batalionul 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea, își continuă instruirea.
În această săptămână, mai mulți militari polonezi din Batalionul 16 Apărare Antiaeriană al Brigăzii 15 Mecanizată i-au vizitat pe militarii dobrogeni pentru a se familiariza cu tehnica acestora. Aceștia au fost la Motor Pull, locul de dispunere al ‘Gheparzilor’ pentru a cunoaște aceste sisteme și modul în care ele pot sprijini trupele în luptă.
Au fost interesați de caracteristicile tehnico-tactice și de modalitatea de manevrare a tehnicii și au pus numeroase întrebări.
La rândul lor, militarii români au aflat detalii despre tunurile antiaeriene ZU-23-2 din dotarea Armatei poloneze, astfel realizându-se un schimb de informații în ceea ce privește tehnica de apărare antiaeriană pe care o au în dotare cele două națiuni.
Adrian Cioroianu: Trupele KFOR s-au comportat admirabil, chiar și în acele condiții delicate ale declarării independenței. NATO n-are niciun interes în a favoriza o parte sau alta, pentru că asta e rețeta pentru dezastru
Săptămâna trecută a fost marcată de situația tensionată din Kosovo. Mai mulți militari KFOR au fost răniți, luni, pe fondul inflamării disputelor dintre etnicii sârbi și cei albanezi.
Au avut loc ciocniri între protestatarii sârbi și poliție într-un oraș cu majoritate sârbă din nordul Kosovo-ului, urmată de ciocniri cu trupele NATO și rănirea a peste 30 de militari unguri și italieni.
Situația din Kosovo, dar și a războiului din Ucraina au fost subiectele abordate în această ediție.
Invitatul lui Constantin Herțanu la „Subiectul săptămânii” a fost Adrian Mihai Cioroianu, istoric, profesor universitar la Facultatea de Istorie de la Universitatea București și fost ministru al afacerilor externe.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule ministru, săptămâna aceasta a debutat cu inflamarea tensiunilor dintre etnicii sârbi şi cei albanezi din Kosovo.
În urma acestor evenimente, preşedintele Serbiei, Aleksander Vucic, a plasat armata ţării în alertă maximă de luptă şi a ordonat unităţilor să se deplaseze mai aproape de frontiera cu Kosovo, după ciocnirile dintre protestatarii sârbi şi poliţie, într-un oraş cu majoritate sârbă din nordul Kosovo, urmată de ciocniri cu trupele NATO şi rănirea a peste 30 de militari, în special militari unguri şi italieni. Cum comentăm aceste evenimente din Kosovo?
Adrian Cioroianu:Din păcate, este consecința unei stări de tensiune care izbucnește periodic într-o zonă destul de delicată pentru memoria istorică a Serbiei, dar pe care, din punct de vedere demografic, Serbia n-o mai controla, dat fiind compoziția religioasă și etnică din teren şi dat fiind ce crede și majoritatea kosovară.
Pe de-o parte, Kosovo e foarte important pentru istoria sârbilor, de la bătălia din 1389, bătălia de la Kosovopolje, când regatul medieval sârb a fost înfrânt de turcii otomani, până în zilele noastre, când majoritatea acolo totuși este de religie islamică.
Și acum, în contextul unor alegeri și al unei impuneri într-un fel a unor primari, populația sârbă a ieșit în stradă – și rămâne să ne întrebăm dacă nu cumva a și fost încurajată să iasă în stradă; dar ăsta deja este un alt subiect. Deci, pe acest fond, am asistat la această bruscă izbucnire a unor tensiuni care oricum existau.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Într-un comunicat, secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, l-a criticat încă o dată pe premierul Albin Kurti, spunând că decizia sa privind primarii a agravat tensiunile puternic și inutil.
Totodată, el a cerut tuturor părților să ia măsuri imediate pentru a dezamorsa tensiunile și a condamnat violența inacceptabilă împotriva forțelor de menținere a păcii.
Nu în ultimul rând, Statele Unite au anunțat marți excluderea Kosovo dintr-un program de exerciții militare – o primă sancțiune, dacă putem să o numim așa, după decizia Pristinei de a instala primarii albanezi despre care vorbeați dvs. în acele orașe din nordul țării.
Adrian Cioroianu: Problema e că noi cunoaștem destul de superficial realitatea din teren – mă refer la țările din jur. Lucrurile stau în felul următor: sârbii spun să nu li se facă ceea ce albanezii nu doreau să li se facă în deceniile din urmă – adică această impunere a primarilor reprezentând o minoritate în zone care au totuși, chiar dacă sunt în nordul Kosovo, majoritate sârbă.
Și din acest punct de vedere, impunerea unor primari într-o zonă cu majoritate sârbă era de la sine înțeles că va duce la izbucnirea furiei sârbilor.
Și acesta e motivul pentru care și dinspre Uniunea Europeană și, iată, și dinspre Statele Unite au venit totuși anumite mesaje foarte clare către Kosovo, să nu facă nici ei ce nu le-a plăcut lor să li se facă în alte perioade. „Nu face altuia ce ție nu-ți place” e o zicală frumoasă, dar nu se aplică mereu în politică.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vorbeaţi despre poziția Uniunii Europene. Știm că ieri s-a desfășurat în Republica Moldova Summit-ul Comunității Politice Europene, la care au participat 47 de șefi de stat și de guvern.
Acolo s-au întâlnit președinta Kosovo, Vjosa Osmani, și Aleksandar Vucic, președintele Serbiei, pentru scurt timp, în prezența președintelui francez Emmanuel Macron și a cancelarului german Olaf Scholz.
Emmanuel Macron a declarat că Parisul și Berlinul au cerut organizarea de noi alegeri în cele patru municipalități din nordul țării, din Kosovo, cu participarea sârbilor, cât mai curând posibil. Ce credeţi, va fi aceasta o posibilitate de degajare a tensiunilor?
Adrian Cioroianu:Din punctul meu de vedere, cu siguranță Kosovo va fi obligat să țină cont de sugestiile venite din partea unor state ale Uniunii Europene, mai ales când e vorba de Franța și Germania, care sunt state fondatoare, sunt motoarele principale, și politice și economice, ale Uniunii Europene, drept care Kosovo nu are niciun interes să își rupă punțile cu o Europă de la care așteaptă totuși susținere.
Deci cred că vor ține cont. Au întins puțin coarda, cum se spune. Probabil au crezut că, profitând de ce se întâmplă în jur, de faptul că toată atenția este îndreptată spre Ucraina sau, mă rog, iată, liderii plecau să se întâlnească în Republica Moldova, cred că au întins puțin coarda și acest lucru se vede. Şi cred că vor ține cont. Dar asta, din păcate, nu va rezolva problema definitiv.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule ministru, care este poziția oficială a României cu privire la statutul Kosovo și la recunoașterea sa ca stat independent?
Adrian Cioroianu:Din anul 2008, de când Kosovo și-a autoproclamat independența, România, alături de un grup de alte state din Europa, cum ar fi Grecia, cum ar fi Spania, Cipru, Slovacia, nu a recunoscut statul Kosovo ca stat independent și, prin consecință, nu ați văzut o vizită oficială a unui român în Kosovo sau un oficial din Kosovo care să viziteze – repet, în mod oficial – România.
E un lucru care ține pur și simplu de natura relațiilor de moment între aceste state. Ce va fi în viitor… evident că nimeni nu cunoaște viitorul, dar cunoaștem care e prezentul și care a fost poziția noastră, pe care România cu celelalte state din Uniunea Europeană care nu au recunoscut Kosovo… E o poziție pe care până acum noi ne-am menținut-o.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Rezoluția ONU 1244 menționează Kosovo ca fiind o provincie a Serbiei. Se poate schimba această rezoluție fără acordul Federației Ruse?
Adrian Cioroianu:Ca fost ministru și ca ambasador până de curând, v-am spus care e poziția oficială.
Din punctul meu de vedere, ca profesor de istorie, vă spun în același timp că ceea ce fixează realitățile în teren sunt realitățile demografice – adică demografia creează istoria. Din acest punct de vedere, să nu uităm cum a început războiul din fosta Iugoslavie. În anul 1989, Slobodan Milosevic s-a dus în Kosovo să țină un discurs de inflamare.
Din acel moment se conștientiza faptul că majoritatea în Kosovo se considerau kosovari și erau de altă religie decât creștinii ortodocși sârbi. Deci asta e o poveste de decenii, exista înainte de căderea sau de destrămarea fostei Iugoslavii.
Ceea ce ne dorim este ca modificările de graniță, de statut ale unor țări, de frontiere să se facă în mod pașnic – în modul ideal, cum s-a despărțit Cehia de Slovacia. Dar, altfel, granițele se pot modifica în funcție de realități demografice.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Şi cum vedeți perspectivele aderării Kosovo la organizațiile internaționale și regionale, cum ar fi, evident, Uniunea Europeană și Organizația Națiunilor Unite? Cum vedeți acest lucru?
Adrian Cioroianu:Kosovo încearcă de mult timp să adere. La Paris, la UNESCO, Kosovo a dorit să devină membru UNESCO, n-a obținut numărul de voturi necesare, și asta nu înseamnă că nu vor mai încerca în viitor. Dar, mă rog, vom vedea. Repet, nimeni nu citește viitorul.
Depinde și de comportamentul politic al guvernului de acolo, depinde și de maniera în care, bunăoară, în Kosovo se vor comporta cu monumentele religioase ale sârbilor ortodocși.
Pentru că în această parte de nord a zonei Kosovo există monumente istorice și culturale religioase – biserici, mânăstiri sârbe. Or, vedeți dacă Kosovo are pretenția granițelor sale, ar trebui să aibă grijă și de patrimoniul care se află în interiorul acestor granițe, fie că sunt ele recunoscute sau nu de noi toți. Or, din acest punct de vedere au existat diverse discuții, nu totdeauna în favoarea guvernului kosovar.
Deci este o responsabilitate foarte mare pentru ambele părți de a nu forța minoritatea – în acel caz, sârbii ortodocși – să se comporte cum vrea centrul neapărat.
Kosovarii să-și respecte minoritățile așa cum ei înșiși au dorit să fie respectați la un moment dat, pentru că altfel se ajunge la luptă și la răbufniri de tensiune care afectează chiar și părțile care se interpun, cum au fost acești soldați italieni sau maghiari care se aflau acolo în numele menținerii păcii.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vorbim despre reprezentanții KFOR, forță militară condusă de NATO cu scopul menținerii păcii în Kosovo.
Comandantul acestor forțe a menționat că atacurile sunt inacceptabile, subliniind că misiunea NATO va continua să-și îndeplinească misiunea în mod imparțial. KFOR au anunțat că vor fi suplimentate cu alți 700 de militari în urma actualelor tensiuni.
Ce credeți, este alianța NATO neutră în ceea ce privește conflictul din Kosovo?
Adrian Cioroianu:Cu siguranță trupele KFOR s-au comportat admirabil, chiar și în acele condiții delicate ale declarării independenței. Sârbii continuă să spună că a fost o declarație unilaterală a independenței. În fine, vă dați seama că foarte greu cele două povești vor ajunge la același numitor comun – sau cele două narațiuni, cum spunem noi acum.
Dar NATO n-are niciun interes în a favoriza o parte sau alta, pentru că asta e rețeta pentru dezastru. Sigur că o bună parte dintre sârbii din nordul provinciei Kosovo poate au impresia că NATO, fiind alianța care în deceniul trecut, la sfârșitul anilor ’20, vă aduceți aminte că pe fondul războiului din fosta Iugoslavie, s-a ajuns la bombardarea unor obiective din Serbia și din Belgrad.
Această traumă n-a trecut încă, printre sârbi. Adică acele bombardamente încă au rămas în memoria afectivă a multora și poate unii vor spune că NATO e parțială în favoarea albanezilor. Dar în realitate lucrurile nu stau așa.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule ministru, profit de prezența dvs. în emisiunea noastră și vă adresez o ultimă întrebare. Tot la începutul săptămânii, Moscova și alte localități din Federația Rusă au fost atacate cu drone. Oficialii de la Kiev neagă că ar fi implicați în acest lucru. Dvs. ce credeți?
Adrian Cioroianu:Dacă aplici principiul „cui prodest”, cui folosește, teoretic primul răspuns ar fi că, da, Ucraina este capabilă și în bună măsură și îndreptățită să folosească acest tip de răspuns, câtă vreme ea însăși este o țară atacată.
Pe de altă parte, vedeți, fiecare astfel de atac reanalizat în parte, e clar că din partea ucraineană au fost atacate anumite depozite de combustibil, puncte nodale din logistica Rusiei, chiar și pe teritoriul Rusiei.
Acest lucru se vede și este atestat de agenții independente și foarte credibile. Pe de altă parte, alt tip de atacuri, cum a fost acea poveste cu drona care ar fi țintit steagul de pe acoperișul unei clădiri din centrul Moscovei, astea evident că s-ar putea să fie povești trase de păr.
Adică ar putea să fie interpretarea rusească a unor evenimente sau poate chiar provocarea unor astfel de evenimente care să nu provoace cine știe ce daune, dar să legitimeze bombardamentele ruseşti care continuă asupra Ucrainei.
Deci, suntem prinși într-o spirală a violenței care nu va înceta prea curând, în care e posibil ca atât partea rusă să-și fabrice anumite alibiuri, dar e şi foarte posibil ca ucrainenii să atace, folosind ei înșiși drone, astfel de puncte din logistica armatei invadatoare ruse.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la „Jurnal militar”!
Adrian Cioroianu:Cu foarte mare plăcere! Salutări tuturor și să vorbim în pace!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un exercițiu de amploare cu participarea a peste 150 de avioane de luptă din țări occidentale, printre care Statele Unite, Marea Britanie și Franța a început luni în țările scandinave, au anunțat Forțele Aeriene Finlandeze.
Exercițiul „Arctic Challenge” reunește 14 state și este organizat o dată la doi ani de către țările nordice, începând din 2013.
Manevrele militare sunt conduse în acest an de Finlanda, cel mai nou pentru NATO, țară care a pus capăt unor decenii de neutralitate și nealiniere militară după invazia Rusiei în Ucraina aderând la Alianța Nord-Atlantică la începutul lunii aprilie.
La exercițiu sunt prezente avioanele americane F-35; Rafale și Mirage, franceze; F-16, daneze şi olandeze; F-18 finlandeze şi elvețiene și Gripen – suedeze.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Compania Romtehnica a lansat oficial programul de înzestrare cu autovehicule tactice blindate de tip ușor pentru Forțele Armate Române.
Programul are în vedere achiziția a 1.059 de astfel de vehicule, în nouă configurații în varianta de bază și opt tipuri derivate, la un cost total de aproximativ 4,5 miliarde de lei fără TVA.
Ministerul Apărării Naționale cere ca fabricarea blindatelor să se realizeze începând cu produsul numărul 279 de către operatori ai industriei de apărare din România.
O altă cerință este ca producătorul să fi livrat în ultimii şapte ani din date similare celor care vor fi propuse României către armate din cel puțin două state NATO sau ale Uniunii Europene, inclusiv către forțele armate proprii.
Ofertanții trebuie să își depună candidaturile de participare până pe data de 10 iulie.
Potrivit publicației „Defense Romania”, pentru acest program 4X4 și-au arătat intenția compania americană Oshkosh, cu blindatul JLTV, și Arcus din Franța, cu versiunea Sherpa Light.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică a anunțat că va desfășura forțe suplimentare în Kosovo, ca răspuns la confruntările cu protestatarii sârbi, care au dus la rănirea a circa 50 de localnici și 30 de militari KFOR.
NATO a ordonat desfășurarea forțelor operaționale de rezervă pentru Balcanii de Vest. Acestea au la dispoziție şapte zile pentru dislocare, a comunicat Comandamentul Forțelor Întrunite ale NATO din Napoli.
Oficialii aliați au mai transmis că suplimentarea forțelor este o măsură pentru a se asigura că misiunea NATO de menținere a păcii în Kosovo – KFOR – are capabilitățile necesare pentru a menține securitatea.
11 militari italieni și 19 maghiari au fost răniți de dispozitive incendiare explozive improvizate și cu arme de foc, însă fără ca viața să le fie pusă în pericol.
Tensiunile au cuprins Kosovo după ce sârbii, majoritari în nordul provinciei, au boicotat ultimele alegeri locale, iar primari de etnie albaneză au venit împreună cu poliția kosovară să fie instalaţi pe funcții, chiar dacă prezența la vot a fost de sub cinci procente. În acest moment, trupele aliate dislocate în Kosovo numără aproximativ 3.800 de militari, dintre care 65 sunt români.
Teodora Mazere și Violeta Proşa (realizatori rubrică): Detașamentul românesc Carpathian Vipers, format din 100 de militari și patru aeronave F16, participă din luna aprilie la misiunea de poliție aeriană în Țările Baltice.
România și Portugalia au preluat de la partenerii polonezi și francezi conducerea celei de-a 62-a rotații a misiunii de apărare a integrității spațiului aerian al Lituaniei, Letoniei și Estoniei.
Prin această acțiune se urmărește prevenirea încălcării spațiului aerian aliat și acordarea de asistență aeronavelor militare și civile în situații de urgență apărute în timpul zborului.
Din Lituania, transmite comandorul Adrian Cîrjău, șeful de Stat Major al Detașamentului Carpathian Vipers: Detașamentul asigură o prezență permanentă a aeronavelor de vânătoare și un nivel de reacție similar serviciul de luptă din țară.
În general, aeronavele sunt alertate ca răspuns la activitatea Forțelor Aeriene ale Federației Ruse în zona noastră de responsabilitate.
Pentru antrenament, avem oportunitatea de a zbura în comun cu majoritatea detașamentelor dislocate pe flancul estic al Alianței.
Teodora Mazere și Violeta Proşa (realizatori rubrică): Ajungem acum la un alt detașament românesc, care acționează în cadrul unei misiuni NATO din Europa și vorbim în cele ce urmează despre Gheparzii de Fier, cei care, din luna aprilie, reprezintă România în cadrul grupului de luptă din Polonia, având misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței.
Zilele acestea, poligoanele din South Hills și Godinek au reprezentat punctele fierbinți de antrenament ale militarilor americani, croați și români, camarazii noștri având misiunea de a asigura apărarea antiaeriană a bateriilor autopropulsate Paladin și Panzer, aparținând Aliaților.
Cu detalii despre modul de acțiune al partenerilor pe timpul antrenamentului vine căpitan James Shoop, comandantul bateriei Panzer: Obiectivul nostru este de a integra toate bateriile prezente într-un exercițiu pentru a ne apăra împotriva atacurilor de la sol sau atacurilor aeriene cu ajutorul lansatoarelor.
Ne mutăm dintr-o locație în alta, integrând fiecare element, bateriile execută foc și se mișcă independent, dar acționează împreună ca un grup de luptă. Gheparzii de Fier și obuzierele Panzer suntem greu de învins.
Teodora Mazere și Violeta Proşa (realizatori rubrică): Ultimele vești de astăzi le primim din Texas, mai precis din Baza Militară Fort Bliss, aceasta fiind recunoscută drept cea mai importantă instituție la nivel mondial pentru perfecționarea subofițerilor.
Celor care urmează cursurile aici le sunt predate cunoștințe militare pe cinci niveluri: introductiv, primar, intermediar, avansat și superior.
Printre cei 61 de cursanți internaționali ai modulului de pregătire pentru segeant major se numără și colegul nostru, plutonierul adjutant principal Valentin Stanciu, subofițerul de comandă al Batalionului 284 Tancuri Cuza Vodă: La academie avem foarte mulți instructori, civili, foști militari, foști subofițeri de comandă ai Armatei Statelor Unite ale Americii și Canada, Japonia, Germania.
Sunt foarte mulți instructori internaționali. Se pune mare accent pe exemple din viața de zi cu zi, din întâmplări trăite de fiecare dintre acești instructori și din viața profesională a fiecărui student din Irak, Afganistan, Coreea, pentru a fixa și mai bine cunoștințele studenților.
Angel Tîlvăr: România se bucură de o reputație din ce în ce mai bună, datorită și consecvenței, dar și faptului a înțeles că în apărare nu se cheltuie ci se investește. Situația existentă dovedește că am luat decizii bune atunci când am mărit bugetul
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a participat la reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele Uniunii Europene, respectiv Comitetului director al Agenției Europene de Apărare.
Concluziile celor două reuniuni le-am aflat chiar de la ministrul apărării naționale, imediat după terminarea întâlnirilor în capitala Belgiei, la Bruxelles, într-un interviu realizat de Cristian Dumitrașcu.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bună ziua și bine ați revenit la radio!
Angel Tîlvăr:Bună ziua, bun găsit!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Sunteți la finalul altei întâlniri importante, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles în formatul miniștrilor apăării din statele membre ale Uniunii Europene și, ca de obicei, sunt lucruri importante care se hotărăsc acolo.
Angel Tîlvăr:Vreau să vă spun că întâlnirea de astăzi este una importantă. Ea a început cu reuniunea Comitetului director al Agenției Europene de Apărare în formatul miniștrilor apărării, așa cum ați menționat și dumneavoastră.
Am continuat cu o sesiune care viza apărarea și sprijinul pentru Ucraina, după care am avut o întâlnire cu toți miniștrii apărării, la care a participat, pe lângă domnul Borrell, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Reuniunea Comitetului Director al Agenției Europene de Apărare, în formatul miniștrilor apărării, este un format de decizie și în cadrul acestei activități am dezbătut documentul de reflecție elaborat la nivelul EDA privind analiza lecțiilor identificate în urma conflictului din Ucraina și impactul asupra stabilirii noilor priorități în materie de capabilități.
Din acest punct de vedere, pot să vă spun că, în contextul procesului de revizuire a planului de dezvoltare a capabilităților, plan care, așa cum știți, va fi finalizat în noiembrie 2023, am abordat – și, zic eu, a fost o discuție foarte bună – limitările actuale existente la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește capacitatea de producție a industriei de apărare, securitatea aprovizionării cu materii prime sau stimularea inovației în sectorul apărării.
Totodată, am considerat cu toții că această analiză de la care a pornit documentul nu trebuie să fie unica referință pentru stabilirea viitoarelor priorități în materie de capabilități, fiind necesară și reflectarea rezultatelor celor două cicluri derulate în contextul procesului de analiză.
Trec la sesiunea care viza sprijinul acordat Ucrainei. Aici am abordat aspecte privind situația din teren, stadiul implementării misiunilor de asistență, inițiativa privind achiziția comună de muniție și de capabilități din perspectivă europeană.
Așa cum știți, există o dezbatere care, datorită situației de securitate din Ucraina, a căpătat o relevanță din ce în ce mai mare privind elementul de complementaritate și de colaborare transatlantic, respectiv între Uniunea Europeană și Statele Unite.
Cunoașteți foarte bine că acest lucru se bazează pe o declarație din ianuarie și din acel moment s-au activat mecanisme de reflecție și de decizie, care vizează fie procurarea, achiziționarea în comun a elementelor necesare apărării, fie lucruri care țin de complementaritatea acțiunilor din punct de vedere politico-militar, aș spune eu.
Din această perspectivă, noi am oferit punctul de vedere al Ministerului Apărării Naționale, fiind format consacrat miniștrilor apărării, și am subliniat încă o dată necesitatea unei atenții sporite în ceea ce privește regiunea Mării Negre, atât pentru că lucrurile care au fost în discuție pe noi ne interesează în cea mai mare măsură, întrucât considerăm că Marea Neagră a câștigat în relevanță și în profil în contextul conflictului și al agresiunii neprovocate a Rusiei împotriva unui stat suveran, motiv pentru care avem tot interesul ca lucrurile discutate să se întâmple, pentru că este în folosul Armatei României.
Ultimul punct care s-a discutat – cooperarea UE-NATO. Discuțiile au avut loc în prezența secretarului general al NATO, dar nu în ultimul rând şi a comisarului Henri Bretton, pentru că sunt lucruri şi decizii care trebuie luate, care vizează atât iniţiativele comisiei, dar și felul în care Uniunea Europeană, care are în componența sa state membre NATO, se poziționează față de provocările de securitate prin care trecem acum.
Există o solidaritate importantă în ceea ce privește statele membre, cu mici nuanțe pe care probabil că le știți, nuanțe formulate de Ungaria, dar consider că ceea ce și-a propus Putin, și anume să producă fisuri în rândul țărilor democratice și să micșoreze atenția și sprijinul pe care îl acordăm Ucrainei, nu s-a întâmplat, motiv pentru care, din dezbatere, a reieșit că suntem motivați să continuăm acest sprijin şi România a făcut acest lucru încă din primele momente ale invadării Ucrainei de către Rusia în manieră multidimensională și am constatat și atunci când m-am întâlnit cu ministrul apărării din Ucraina, cu dl
Reznikov, care a fost la București, am constatat că România are reputația unui stat care apără valorile democratice și care, alături de aliații săi, este un factor de stabilitate.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Sigur că este greu să armonizezi aspecte legislative și militare între NATO și UE oricând, nu doar pe vreme de război, cum e acum, sigur, de război de lângă noi.
Credeți că totuși, în această situație nefericită a fost și un avantaj? Pentru că lucrurile poate că au mers mult mai țintit și mai unit din partea țărilor NATO și UE, având în vedere că este tocmai acest război de agresiune în desfășurare.
Angel Tîlvăr:Formatul în care ne-am întâlnit astăzi este un format UE la care participarea secretarului general al NATO a contat, pentru că discuțiile pe care le-am avut și faptul că au existat nuanțe în solidaritatea noastră au condus la creșterea coeziunii în ceea ce privește colaborarea dintre Uniunea Europeană și NATO.
Sunt lucruri care apar pe parcursul vieții politice și nu cred că sunt lucruri peste care nu se poate trece. Aceste nuanțe pe care le-am observat, și nu de puțină vreme sunt informații publice și au fost dezbătute public de-a lungul lunilor care au trecut, n-au făcut altceva decât să întărească coeziunea și solidaritatea în interiorul NATO și sperăm ca și cei care au avut rezerve vizavi de anumite decizii să revină la sentimente mai bune și prin dialog, prin diplomație, asta este și rolul acestor întâlniri – să poată fi depășite toate obstacolele.
Aceste obstacole nu sunt o creație nouă în politică, nici în cadrul relațiilor internaționale. Tocmai de aceea, formatele consacrate au loc și funcționează după reguli care permit depășirea obstacolelor. Eu sunt optimist în ceea ce privește acest aspect.
Nu în ultimul rând, ca de fiecare dată, am găsit de cuviință să pledăm pentru cauza Moldovei, pentru că noi considerăm că acest stat cu care noi avem o relație care este dincolo de orice îndoială, considerăm că acest stat trebuie sprijinit.
Și România a făcut-o, a făcut-o și nu de puțină vreme, pentru că drumul european pe care și l-a ales Moldova coincide cu interesele noastre și coincide cu felul în care noi vedem situația politică internațională, motiv pentru care de fiecare dată, în orice format, reprezentanții României, inclusiv eu astăzi, au pledat cauza Moldovei și nevoia de sprijin prin mecanismele și formatele pe care și Uniunea Europeană le are la dispoziție.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Putem dezvolta, domnule ministru, aici mai mult decât ceea ce aţi spus, care sunt mai în amănunt lucrurile cu care noi îi ajutăm pe frații moldoveni?
Angel Tîlvăr:În primul rând din punct de vedere politic, am susținut de fiecare dată proiectele lor care vizează punerea Moldovei pe un drum democratic și pe un drum pro-european, fără doar și poate.
Din punct de vedere economic, cred că toată lumea este la curent cu faptul că, energetic, am ajutat Moldova și am ajutat acest stat să depășească o iarnă care se anunța complicată. Și dacă avem în vedere și faptul că Moldova este cumva în prima linie a agresiunilor hibride ale Rusiei, considerăm că pacea socială și faptul că încercările de destabilizare ale guvernului de la Chișinău au eșuat și ca urmare a faptului că din punct de vedere economic nu s-a produs acea explozie la care se așteptau cei care încearcă să influențeze în mod negativ bunul mers al lucrurilor în Republica Moldova.
Nu în ultimul rând, ținând seama de statutul de țară neutră al Moldovei din punct de vedere bilateral, cu mijloace neletale, încercăm și noi să ajutăm armata Republicii Moldova. Am salutat faptul că de la 0,38% acum alocă 0,55% nu este o creștere foarte mare, dar arată simbolic, dorința Moldovei de a avea posibilitatea să se apere și vedem că este pe un drum bun.
România se bucură de o reputație din ce în ce mai bună, datorită și consecvenței, datorită și faptului că de mai multă vreme, România a înțeles că în apărare nu se cheltuie ci se investește și, iată, situația existentă acum dovedește că am luat decizii bune atunci când am mărit bugetul la 2% în ultimii 6 ani, iar 2,5% alocați în acest an pentru apărare ne dau posibilitatea ca, pe lângă echipamentele și capabilitățile de înaltă tehnologie, vreau să subliniez, pe care le avem acum, să ne putem permite achiziționarea sau fabricarea altora care să satisfacă așteptarea cetățenilor în ceea ce privește datoria armatei de a asigura un climat de pace și de predictibilitate și stabilitate pentru o țară care chiar merită acest lucru.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cu alte cuvinte, domnule ministru Tîlvăr, și după această întâlnire puteți afirma, putem spune cu toții că stăm mai bine decât înaintea acestei întâlniri? Fiindcă au fost multe întâlniri de acest gen la care ați participat și nu este neapărat vorba aici despre o sinusoidă, ci este un progres, cred, după fiecare astfel de întâlnire.
Angel Tîlvăr:Categoric, dar este un proces. Această întâlnire este una dintr-o serie de întâlniri care au loc cu regularitate, ele țin de un calendar la care am consimțit și noi și pe care l-am adoptat și toate lucrurile se petrec în deplină înțelegere și în acord cu ceilalți parteneri.
Este evident că fiecare întâlnire de acest gen aduce un plus, pentru că pe de o parte, se aduc clarificări, pe de altă parte, așa cum vă spuneam la începutul interviului, lecțiile învățate, experiențele de la începutul conflictului din 24 februarie, de anul trecut și până acum, sunt elemente care ne ajută să ne optimizăm deciziile în ceea ce privește componenta de apărare, să ne armonizăm deciziile și să dovedim o dată în plus că țările care împărtășesc aceleași valori întotdeauna au de câștigat.
Din acest punct de vedere, eu sunt mândru de felul în care România s-a prezentat de-a lungul vremii la acest gen de format.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la sfârșitul săptămânii a fost ministrul apărării naționale, domnul Angel Tîlvăr. Domnule ministru, mulțumesc și ne reauzim aici la Radio România!
Angel Tîlvăr:Vă mulțumesc și eu și toate cele bune!
Cătălin Băhneanu: Avem oameni foarte bine pregătiți, personal tânăr de care trebuie să avem grijă în continuare. Viitorul sună bine pentru F-16 în România
Subiectul Săptămânii a fost realizat de Cristian Dumitrașcu cu unul dintre cei mai experimentați piloți militari care au zburat cu MiG-21 LanceR, generalul de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu, cu peste 2.000 de ore de zbor într-o carieră impresionată, de 32 de ani, în care s-a remarcat în misiunile de poliție aeriană și mitingurile aviatice din toată lumea.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, bine ați venit la „Jurnal militar”! Bine ați venit la Radio!
Cătălin Băhneanu:Bine v-am găsit pe dumneavoastră și radioascultătorii dumneavoastră!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Moment istoric în săptămâna pe care o încheiem. După 32 de ani de carieră, ați ajuns în punctul în care să vedeți iubitul dumneavoastră avion MiG-21 și acum LanceR în ultimii, câți sunt, 20 de ani, că iată, a ieșit în serviciu.
Sunteți un pilot de legendă al MiG-ului-21 LanceR, din punctul nostru de vedere. De doi ani sunteți locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite. Nu ați mai zburat decât, din ce-mi aduc aminte, acum un an ați efectuat ultimul zbor cu MiG-ul.
Cătălin Băhneanu:Da, așa este. 32 de ani eu, 61 – MiG-ul în România. Să nu uităm, a venit în februarie 1962. Un avion versatil, versatil prin complexitatea misiunilor pe care le-a făcut, mediile în care a fost folosit.
Trebuie să-l vedem ca fiind cel care a făcut tranziția de la analog la digital. Este foarte important pentru mediul actual. A făcut o mare varietate de misiuni, atât aer-sol cât și aer-aer. Să nu uităm că a început misiunile prin anii ’98, acest avion, misiuni care la nivelul NATO au creat credibilitate pentru noi. Bineînțeles, data de 29 martie 2004, când s-au semnat documentele de aderare la NATO; prin misiunile executate au făcut ca MiG-ul-21 să fie unul dintre promotori.
Acest avion a fost în unități de elită ale Armatei Române și aș vrea să menționez aici unitățile de la Borcea, de la Câmpia Turzii, Deveselu, Mihail Kogălniceanu, Timișoara, pentru scurtă perioadă și la Craiova, și, nu în ultimul rând, trebuie menționat Bacăul cu centru de trecere la început, ulterior ca bază aeriană.
Pe aceste unități militare, aceste baze aeriene, existau acele colonii, unde întregul personal al unităților locuia. S-a creat o asemenea comuniune încât este greu de desprins de acele vremuri.
Am în vedere aici ce se întâmplă la ora actuală, în mediul virtual, cu aceste grupuri de împătimiți ai zborului. Doar dacă dăm pe rețelele de socializare vom vedea că sunt foarte mulți cei care au cunoscut și au fost foarte critici, în sensul bun al cuvântului, cu acest avion. Pentru noi au constituit indicatori de performanță, ca să spun.
Uitându-ne ce postează ei, noi am știut ce este bine și ce nu este bine prin ceea ce arătam cu acel avion. Mă refer aici în principal la mitingurile aeriene. Ați văzut că la mitingurile aeriene, la showurile aeriene, acest avion era considerat o vedetă, în primul rând, din cauza longevității.
Am vorbit doar în România, din februarie ’62. Un doilea indicator era exploatarea în zbor către limitele maxime, ceea ce nu se făcea în mod obișnuit. Trebuie să mai vedem fiabilitatea în funcționare, mentenanța care se făcea, și aici am o mică poveste.
Mergeam cu avioane la Bacău, la showul aerian, la miting. Mai avea resursă undeva o oră, până în două ore, când trebuia să intre la reparații capitale, care aceste reparații capitale se făceau la Aerostar Bacău. Lucram la miting, zburam acolo, după care duceam avionul direct în curtea uzinei. Aceasta este o mare măsură a personalului tehnic, a felului în care se făcea și se face mentenanța în aviație.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mi s-au părut, domnule general, două lucruri interesante; sigur, tot a fost interesant interviul cu domnul Cristescu, ascultătorii vor asculta un fragment după interviul cu dumneavoastră.
A spus aşa: înainte de a se trece la digitalizare la MiG-21 LanceR, un pilot, și aici cu siguranță dumneavoastră știți, că ați prins și vremurile de dinainte de LanceR, erau de urmărit analogic 200 de elemente; după care, evident, a fost mult mai ușor și mai eficient pentru piloți. Cum ați făcut trecerea asta și cât de ușor v-a fost sau cât de mult s-a ridicat eficienţa în luptă și în zbor?
Cătălin Băhneanu:Înainte de a ajunge să zburăm, unul din punctele-cheie a fost să desenăm cabinele, atât de dublă comandă, cât și de simplă comandă. Nu a fost ușor, nu a fost simplu. Iar, apoi, examenul practic îl făceam, cum s-ar spune, cu boneta pe ochi.
Foarte important. Știam foarte mult, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al pilotajului. Învățam foarte mult înainte, ceea ce ne-a ajutat în exploatarea acestui avion.
Pentru că acest avion, dacă m-ar întreba pe mine cineva, aş spune că a fost foarte ușor. Multă lume ar putea spune că e foarte greu, că e pretențios.
Nu, rigurozitatea este una pentru toţi. Acest avion a răspuns așa cum l-am gratulat, cum l-am înțeles, așa ne-a răspuns și nouă.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Este știut faptul că portanța este una foarte mică și că, structural, avionul este așa cum este față de MiG-ul 15, spunea domnul Cristescu, pe care îl puteai ateriza și fără motoare.
Cătălin Băhneanu:Da. Dacă ar fi să ne gândim la securitatea zborului, era un dicton care spunea cam așa: portanţa este o floare care se naște din viteză. Atâta timp cât avem viteză, avem portanţă. Este foarte ușor, avea un indicator de unghi de atac care rezolva toate problemele.
Deci, din punctul acesta de vedere, cu cât eşti mai riguros cu atât îl duci la îndeplinire multitudinea misiunilor pe care trebuie să le faci. Nu a fost foarte greu. Toți am știut acest lucru.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Înțeleg că dumneavoastră când ați trecut pe MiG, la începuturi le carierei, ați avut posibilitatea de a vă instrui în dublă comandă.
Cătălin Băhneanu:Da, se făcea un număr de ore în dublă comandă, undeva 20-25 de aterizări, cu avionul de dublă comandă, în care noi arătam nivelul performanței la care am ajuns; iar instructorii, oameni foarte bine pregătiți, își dădeau acordul penru ca noi să putem pleca în simplă comandă. Un singur aspect: făceam ore mult mai puține decât se face astăzi pentru a lua carnetul de conducere auto.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da, interesant. V-am întrebat cu dublă comandă pentru că revin la domnul Cristescu. Pionierii, așadar, ai MiG-ului în România, în ’62, nu au avut această șansă, pentru că încă nu existau MiG-uri cu dublă comandă, și atunci cei care intrau la zbor intrau singuri, pentru prima dată.
Cătălin Băhneanu:Așa este. Aceasta denotă nivelul de pregătire pe care îl aveau piloții români în acel moment. Cei care au participat la primele grupe de trecere au fost foarte bine pregătiți și nu a fost un eșec.
Se cuvine în continuare să ne gândim și la cei care au condus destinele aviației și ale Armatei Române, care au avut încredere în acest avion. Pentru ceea ce a însemnat MiG-21, pentru noi, structurile care se ocupau de securitate zborului și siguranţa aeriană se cuvine să le amintim.
Pentru că, pe baza indicatorilor pe care le primeam de la aceste structuri, a informațiilor furnizate, noi puteam să perfectăm, să ridicăm ștacheta, cum s-ar spune. Pentru că tot vorbim de indicatori de performanță, era transpunerea în viața publică.
Şi aici am avut, prin rândurile noastre, am avut un Davidovici, am avut un Berbunschi, am avut un Văduva, și, desigur, să nu-l uităm pe pictorul Ion Ţarălungă, care a reliefat în pânzele sale oameni, acțiuni și credințe legate de MiG-21. Foarte important.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da, și eu aș continua cu un Strâmbeanu, cu dumneavoastră, cu Băcneanu, cu Stanciu, și iată că numele se cam opresc aici, pentru că am ajuns la finalul de epocă a MiG-ului 21 LanceR.
Cătălin Băhneanu:Da, să vedem că acest avion MiG-21 LanceR a făcut trecerea, cum spuneam, de la analog la digital, și a făcut trecerea către F-16 și ulterior către F-35. Foarte, foarte important pentru noile generații de piloți care vor zbura aceste aeronave.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Către finalul interviului, cum vedeți viitorul aviației de luptă, aviației de vânătoare, având în vedere că sunteți activ în aviația militară, în armată, și ați apucat să vedeți noile generații, ați apucat să vedeți deja, iată, escadrila de F, piloți tineri, pregătiți, care pot duce mai departe cu cel puțin la fel de mare succes tradiția asta?
Cătălin Băhneanu:Fiind la unitatea de la Borcea, la Baza Aeriană de la Borcea, pentru mulți ani, văzând cum s-a făcut tranziția, trecerea către F-16, pot să spun cu mândrie că, la acest moment, în acea bază, se face tot ce trebuie făcut pentru funcționarea F-16 în România, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al tehnicii pilotajului.
Avem oameni foarte bine pregătiți, trebuie să îi ajutăm, pentru că ei sunt cei care acum au devenit instructori, sunt instructorii noștri, sunt foarte, foarte bine pregătiți, personal tânăr de care trebuie să avem grijă în continuare. Cum s-ar spune în acel dicton, viitorul sună bine pentru F-16 în România.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Din acest punct de vedere, ascultătorii de radio care ascultă „Jurnal militar” și toate emisiunile de pe posturile publice de radio pot merge mai departe cu un sentiment de siguranță pe care l-au avut și până acum. Avem aviație de luptă, aviație de vânătoare care, iată, poate sta și mai departe pe cerul României.
Cătălin Băhneanu:Da. Cu ajutor, cu încredere și cu speranță din partea tuturor celor care concură la puterea militară a României, viitorul sună bine.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc foarte mult, domnule general de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu. Ultimul zbor al dumneavoastră cu MiG-ul, pentru că așa scrie cartea, la un moment dat vine vârsta și așa este procedură, să vă retrageți de la zbor. Ați făcut-o. Am participat la acel ultim zbor al dumneavoastră. Spuneți-ne, cum a fost zborul acela și ce ați simțit în momentele acelea, după 32 de ani de carieră de zbor?
Cătălin Băhneanu:Foarte multă emoție, dar și convingerea că am făcut bine ceea ce am făcut. Nu singur, asta nu trebuie uitat și trebuie spus în continuare.
Toți cei care au concurat la executarea în siguranță a zborului, pe toți trebuie să-i amintim, să le mulțumim, iar aviația este un joc de echipă.
Să nu uităm acest lucru. În continuare voi zbura cu elicopterul Puma SOCAT, de fapt am mai zburat cu elicopterul Puma SOCAT. Este o nouă provocare și mergem înainte cu toții.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vom mai vorbi despre această nouă postură, această nouă ipostază de pilot de SOCAT cu generalul Băhneanu. Vă mulțumesc, domnule general!
Invitat la subiectul săptămânii a fost generalul de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu, actualmente locțiitor al comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite. Domnule general Băhneanu, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forumul de Securitate pentru Regiunea Mării Negre și a Balcanilor a ajuns la a șaptea ediție. Evenimentul a fost organizat la București de New Strategy Center, cu sprijinul diviziei de diplomație publică a NATO și în parteneriat cu Ministerele Apărării Naționale și Afacerilor Externe.
Conferința a reunit oficiali români și străini, reprezentanți ai instituțiilor cu responsabilități în domeniul relațiilor externe și securității naționale, invitați din zona academică din țară și străinătate, care au dezbătut riscurile și amenințările actuale.
Forumul își propune dezvoltarea și promovarea unei platforme de dezbateri care să evidențieze importanța strategică a regiunii, am aflat de la George Scutaru, directorul general New Strategy Center.
George Scutaru:Dorim să aducem expertiză internațională în România pentru a face cunoscute eforturile României în ceea ce privește politica de apărare și descurajare, dar, în același timp, vrem ca și ceilalți să conștientizeze mai bine problemele cu care ne confruntăm, ținând cont de anumite specificități: faptul că regiunea Mării Negre are toate conflictele înghețate din Europa; în al doilea rând, Marea Neagră este gestionată de Convenția de la Montreux.
În acest moment, efortul pentru securizarea rutelor de transport comercial rămâne exclusiv pe umerii Forțelor Navale din România, Bulgaria și Turcia.
Nu trebuie să uităm rolul importat pe care România îl joacă ca țară de tranzit pentru exportul ucrainean. Fără suportul României, Ucraina ar fi foarte greu să reziste din punct de vedere economic în fața invaziei.
Cătălin Tomescu: Rușii și-au creat grupările de forțe, le-au dus în adâncime, ca să nu poată să fie lovite și tehnic acum așteaptă să facă ucrainenii prima mutare
În această săptămână au fost celebrate cele trei zile importante pentru istoria noastră: 8, 9 și 10 mai, reprezentând Ziua Victoriei în cel de-Al Doilea Război Mondial, Ziua Europei, dar și Ziua Independenței.
Vă propun să ascultați un interviu cu generalul locotenent în rezervă, Cătălin Tomescu, despre semnificația acestor date, dar și o trimitere la războiul de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la subiectul săptămânii, generalul-locotenent în rezervă Cătălin Tomescu. Domnule general, bine ați revenit la „Jurnal Militar”!
Cătălin Tomescu:Mulțumesc de invitație. Hristos a Înviat! Că nu ne-am mai auzit încă de dinainte de Paște. Salut ascultătorii postului dumneavoaastră.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, o săptămână foarte interesantă, cu trei date importante pentru istoria României, pentru istoria Europei.
Aș vrea să începem cu opinie a dumneavoastră și cu o analiză despre cum sunt acum interpretate aceste date și cât de vizibile sau invizibile au devenit, după care vom merge pe zona militară, pe parada de la 9 mai de la Moscova, ș.a.m.d.
Cătălin Tomescu:Chiar mă bucur că abordăm prima dată semnificația acestor zile, prin efectele lor sau prin semnificația lor pentru poporul român, pentru că cu războiul ăsta am văzut că foarte puțin s-a vorbit despre semnificația lor în istoria noastră. Efectiv am vorbit mai mult de ce se întâmplă la graniță, care într-adevăr, nu zic că nu e bine să justific război, e război, e lângă noi.
Dar, totuși, să nu ne uităm, pentru că sunt elemente fundamentale care au marcat decisiv sau semnificativ evoluția României de-a lungul istoriei noastre de cel puțin 2.000 de ani. Și aici, de exemplu, Ziua Independenței, nu mai când, dacă nu mă înșel, Kogălniceanu, Brătianu era prim-ministru și Kogălniceanu a declarat în Parlament independența României.
Prin intrarea în război alături de Rusia împotriva Imperiului Otoman care era pe faza atât de destrămare, într-adevăr, dar în fine, idee e că așa ne-am câștigat independența. Bine, a fost recunoscută ulterior, în 1878, nimic de zis.
Problema e că clasa politică de atunci, ca și cea de la 1917-1918, din punctul meu de vedere, au fost cele mai bune echipe politice pe care le-a avut România și care au făcut extrem de mult pentru țară. Spuneam, 1877, 9 mai, a fost un act decisiv.
Declarația aceea a marcat, cel puțin în concepție românească, declara independenței României față de Imperiul Otoman. S-a trecut așa pe repede înainte. Nu, nu e bine că nu trebuie să ne uităm istoria.
Înainte să o învățăm pe a altora și să discutăm ceea ce trăim acum, trebuie să ne respectăm istoria și întotdeauna să readucem în memoria tinerei generații ce evenimente au fost și care a fost importanța lor pentru România.
O altă dată importantă: 10 mai, ziua Regelui Carol. Mama mea, Dumnezeu să odinească, avea o vorbă: „Mamă, să citești despre regii ăștia, că să știi că au făcut multe pentru țara noastră, chiar dacă au fost străini la început”.
Știți, Carol I a venit în România prima dată în calitate de domnitor, în 1866, după care în 1881, rege, tot în urma războiului. Carol ne-a susținut și a făcut multe și nu numai el – și ulterior, Ferdinand ș.a.m.d. Un eveniment chiar important care era conexat cu Independența, dar conexată și cu Constituția.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și dumneavoastră spuneți că a fost destul de ușor?
Cătălin Tomescu:Da, am mers cam pe repede înainte. Nu s-a acordat o importanță deosebită și doar s-a amintit și mai mult, s-au axat comentariile pe ce s-a întâmplat la Moscova.
N-am o problemă să discutăm, că și acolo, mă rog, lăsăm la o parte războiul, de fapt, 9 mai, pentru ruși, sărbătoresc independența împotriva fascismului. Nu independența.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cea mai importantă zi a lor, de fapt.
Cătălin Tomescu:Exact. Nu câștigarea independenței, ci victoria împotriva fascismului. 9 mai 1945. Ei, încă o dată, lăsând războiul la o parte, acolo au murit cu milioanele rușii, fără doar și poate. Încă o dată, eu fac parte din cei care gândesc – soldații, indiferent dacă sunt ai tăi sau sunt inamici, trebuie să-i respectăm, că nu soldații; soldații execută niște ordine în baza serviciilor și în baza intereselor țărilor din care fac parte. Atatürk, de exemplu, a zis-o.
Am avut ocazia, când lucram în Turcia, să facem o vizită de studii în peninsula Gallipoli, unde acolo s-au dat bătăliile decisive în Primul Război Mondial. Decisive pentru Turcia, acolo a apărut Atatürk.
Pe vremea aia era locotenent-colonel, pe care eu îl consider unul din primii zece oameni ai secolului trecut. Și Atatürk, la un moment dat, într-un cuvânt adresat proprii națiuni, a zis: „Mă adresez mamelor australienilor, britanici, neozeelandezilor, care au murit pe pământurile noastre, să fiți convinse că îi vom trata ca pe copiii noștri”. Care ăia au fost inamicii lor, la urma urmei.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ce epocă luminată a avut Turcia o dată cu Atatürk.
Cătălin Tomescu:Da, da. Fără doar și poate. Încă o dată, eu personal, că m-am documentat, ducându-mă la post acolo trei ani, aveam eu o anumită viziune despre ceea ce a însemnat el, dar numai că m-am documentat, ca nu cumva să fac vreo greșeală, eroare sau să fie ceva important la care eu să nu am o remarcă sau un cuvânt inteligent, că așa, cu remarci proaste, nu te afirmi foarte tare sau te afirmi în sens negativ.
Ei bine, revenind, deci, spuneam, iar, un element extrem de important, cu ziua Regelui și la fel s-a trecut, repejor. În fine, una peste alta, elemente semnificative, puțini le-au adus în atenția publicului spectator de pe posturile de televiziune sau radio.
Şi, doi, la fel, nu e bine să amestecăm războiul al doilea mondial, care a avut semnificația și obiectivele lui și aceste comemorări, normal, au avut ca scop acele evenimente, neapărat cu parada lui Putin, transformată într-o comemorare a acelor evenimente, într-o chestie în care s-a referit la lupta lui cu Occidentul…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): De bravadă.
Cătălin Tomescu:Şi nazismul din Ucraina. E părerea lui, n-am o problemă, numai că lumea nu trebuie să uite ce a fost, că numai spunea cineva: vai de popoarele care nu învață din propria istorie.
Și aici noi cam am fi un exemplu, că nu prea ne uităm în spate la istorie și trecem cam repede. Păi cum să spun eu, am avut și greșeli, fără doar și poate, dar numai faptul să supraviețuim aici 2000 de ani și să rămânem cu țara întreagă și să existăm. Însăși existența noastră e un mare succes.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): E un miracol.
Cătălin Tomescu:E un miracol, pentru că, cum a zis cineva, în Grădina Maicii Domnului de 2000 de ani tot vin ăștia să fure. Acum îi mai ajutăm și noi, mai recent, în ultimii 30, că ne vor unii răul și slabi, și așa, dar de multe ori îi ajutăm noi, că noi semnăm hârtiile alea prin care le-am dat resurse strategice, ne-am distrus industria metalurgică, ne-am distrus industria petrochimică, s-a dus flota, s-a dus industria de apărare, la agricultură am ajuns să importăm fructe și legume din țări care, când eram eu în liceul militar și în școala militară, poate și dumneavoastră, că mergeam la munci agricole, știți, tendința elevului să scuture copacul, să-și umple repede sacii, să-și facă norma. Și a venit odată un director la Tigveni.
Și zice: de ce scuturați, domnule? Păi avem normă 20 de cutii pe zi. Cine v-a dat-o? Așa dă la noi, la armată. Fugi de aici, că n-am treabă cu norma asta. Așa ni s-a spus, ca să ne merităm cei 82 lei pe zi, cât era hrana. Zice, nu, domnule, cinci faceți, dar numai că luați-le cu mâna, că de aici de la mine pleacă numai la export și dacă dumneavoastră le bateți, ajung stricate la ăia și îmi stricați contractele.
Gata, nu mai scutur niciun copac cu mâna. Facem așa cum vă spun eu, e vorbită; și așa am făcut, după care m-am dus să văd, se înveleau ca portocalele și le punem în cofraje ca pe ou și plecau în Australia, în Olanda, în Europa. Îmi aduc aminte de Australia, că m-am gândit eu: cum ajung alea acolo.
Deci noi am ajuns să importăm grâne și noi suntem, vorba aia, în afara UE, erau ucrainenii înaintea noastră, dar noi eram pe locurile doi-trei la producţia cerealieră. Deci revenim, ca să concluzionez: trebuie să învățăm și cu bune și cu relele noastre, numai că am rezistat e un miracol, pentru că ne-au vrut toți, slabi, flămânzi și la cheremul lor.
Și dacă le facem jocul, toți care trăim acum suntem niște inconștienți, pentru că știți, în 2001, tot vorbeam de regi, Regele Mihai împlinea 90 de ani, dacă îmi amintesc bine și a ținut un speech.
Şi la un moment dat a spus o frază de-asta, în Parlament, da, a spus așa: toți suntem, sau majoritatea suntem, citez din memorie, suntem tentați să privim la țările noastre ca la o moștenire de la înaintași.
Foarte corect, de altfel. Zice, da, dar vă propun o altă abordare, să privim la țara noastră ca și cum am luat-o cu împrumut de la copiii noștri. Magistral. Încă o dată, n-am fost regalist sau așa ceva, nu prea m-am implicat eu cu politica asta a noastră după ’90, doar am urmărit-o atent.
Ce vreau să spun? Că mi se pare colosal. De ce? Că nimeni nu dorește răul copiilor lui. Uitați-vă la caricaturile astea de baroni în România. Copilul nici nu învață pe la noi. Sunt pe la tot felul de școli, prin Elveția, prin Anglia, probabil o să rămână pe acolo. Nu la ei mă refer. Ăștia sunt puțini, îi tolerăm noi.
Eu mă refer la urmașii celor 20 de milioane, că suntem vreo cinci plecați, 20 de milioane de români. Păi cum lăsăm țara noastră, vrem să lăsăm ceva rău la copiii noștri? Nu cred că există așa ceva. Nu cred. Prin urmare, cred că așa ar trebui să judecăm. Am eu chestiile astea.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Este o bucurie că ați avut discursul ăsta aici, la „Jurnal Militar”, la Radio România Actualități și la toate posturile teritoriale Radio România. Venind, totuși, către armată, sunteți specialistul nostru preferat și nu doar al nostru, un strateg militar și un om care ați avut o carieră extraordinară.
Plecăm după fentă sau nu plecăm după fentă în momentul în care, în 9 mai, la Moscova, am văzut un simulacru de paradă în care, vezi Doamne, un singur tanc T 34 era prezent?
Cătălin Tomescu:Nu, nu plecați după fentă. Dle Cristi, încă o dată, inamicul trebuie să ți-l respecţi și să ți-l studiezi. Nu vinde pielea ursului din pădure până nu l-ai împușcat. Prin urmare, asta, că a fost un singur tanc, T 34, nu e datorită faptului că…Dar vă gândiți că nu găseau rușii vreo 50 de tancuri să le vopsească și să le plimbe acolo?
S-a vrut paradă mică, s-a vrut fără avioane, nu că n-au avioane p-aia că la tancuri să zicem că vreo 2.000 și ceva sau mă rog, nu le-a numărat nimeni. Da, e o cifră vehiculată 2.000 de tancuri perfect adevărat sunt de acord.
Au peste 15.000, lăsăm asta, dar… Păi chiar dacă, hai să luăm avioanele. Păi la avioane ar fi distrus probabil 100 maxim. Să nu uităm vorbim de Federația Rusă, domnule, ne place, nu ne place armata, aviația, cel puțin Suhoiurile și MIG-urile le-a făcut să le vândă neapărat…
A, n-au ei multe Suhoiuri 57, pentru ei nu le-au vândut. E ca tancul T 34. Acuma cred că le-au făcut două regimente din ce am săpat eu, informativ, ei le-au făcut. Au făcut doar două companii, să le ducă la expoziții să demonstreze cu ele niște trageri ca să poată să le vândă, că le aduce bani sigur.
Iar o treabă de istorie care, celor care, a fost simbolică, zic că a fost singurul tanc. O idee să diminuăm sau să nu-i facem pe ruși mai tari decât sunt. Problema e că T 34 a fost simbolul tancului din al Doilea Război Mondial. Deci să nu uităm, nemții, care aveau Panzere, ș.a.m.d.
Scule ca lumea, superioare la nivelul respectiv, ulterior americanii s-au prins și și-au transformat M-ul lor într-un tanc cât de cât apropiat de Panzer. Numai că rușii, Stalin a dat ordin: făceți-mi un tanc să putem să ne batem cu tancurile lor. Și industria de la vremea respectivă a URSS-ului a inventat aceste T34, arată bolovănos, dar e super eficient, spun eu. Am învățat la școala militară unde am intrat în ’82. În anul I învățam infanterie, că așa e normal să știm toți să luptăm ca infanteriști și tancul T34. Eu am apucat pe el.
Tunul de 85 e una din cele mai precise tunuri cu care am tras, credeți-mă și știu ce puteți că-s dă meserie. Tancurile T34 au tun de 85 pe el, calibru… Ăsta a fost simbolul, de aia l-au scos pe ăsta pentru bătălia în est, rușii au fost loviți, loviți, loviți, loviți lângă Moscova a avut două momente cruciale.
Stalingradul, care a cuplat în jur de opt armate, cel puțin la ruși și vreo șapte armate de la țările care luptau pe vremea aia cu Germania, pentru că și noi, și ungurii și croații. Ei, acolo după cinci luni și ceva s-a întors războiul pentru că nemții nu au putut să cucerească Stalingradu de fapt generalii nemți… din ce izvoare istorice am citit eu și documentele după care m-am informat…
Generalii i-au spus lui Hitler că domnule, n-are rost să ne cramponăm de orașul ăsta, hai să-l ocolim, îi încercuim și trecem mai departe, plus că avea fluviu pe el, e greu încă o dată cursurile de apă sunt operații grele, nu se facă așa de oricine și oricum în fine, unde n-au reușit să treacă peste ei și au pierdut o armată întreagă armata 6 plus corpu 14 tancuri. A fost nimic și complet asta a fost în 41, după care în 42 a fost foarte aproape de Ucraina, e acolo nemții au venit cu vreo 2.800 dă taigăre care de fapt au distrus cam două T34, numai că ruși au venit cu 6.000 de T34 și acolo s-a întors bătălia pentru că acolo cea mai mare bătălie de tancuri din istorie și faptul că au câștigat-o și-au întors soarta.
Așa spun istoricii cel puțin atenție că aș fi mare istoric să vorbească cei care și-au dedicat viața studierii istoriei și celul de-Al Doilea Război Mondial. Toată lumea e cam de acord cu ideea că aceste două evenimente în 42 au făcut să se întoarcă soarta războiului, însă nemții au pierdut inițiativa și capabilitatea de luptă de a merge spre est, iar rușii și-au creat condiții de a trece la contra-ofensivă care ulterior s-a și dovedit că au început contra-ofensiva, în 44 a ajuns la noi ș.a.m.d. și au ajuns la Berlin. Păi din păcate că asta a fost istoria pentru că Stalin a vrut și Marile Puteri la vremea respectiv Statele Unite, nu sunt faimoase și discuțiile și pozele Stalin-Roosevelt și Churchill au fost tratați ca atare, ca mare putere.
Și au fost, încă o dată, trebuie să recunoaștem, au avut probabil cele mai mari pierderi de toți participanții la război, n-am o dată concretă, dar probabil acolo ei cu nemții și vreau să zică trecând cu șenila peste toată regiunea acolo, când a zis luăm noi aici, România a avut o șansă. Ați văzut că au început să se desecretizeze anumite documente, România a fost negociată cu Grecia.
Pe undeva nu mi-a plăcut deloc treaba asta, deci l-am apreciat, când era, pe Churchill, când am aflat de treaba asta, am fost supărat rău. Acuma, cu vârsta, am mai îmbătrânit, am mai câștigat și eu experiență. Aveam eu un lector, care-mi spunea, băi Cătăline, când eram în Academie eram locotenent major tânăr, aveam vreo 27 de ani, mi-a plăcut strategia și tot îi puneam întrebări și mi-a zis: băi, opreşte-te odată cu întrebările, că asta o să înțelegi după 25 de ani de carieră.
A avut dreptate profesorul respectiv. Odată cu trecerea timpului, mi-am dat seama că nu prea puteai să lași în inima imperiului o colonie democrată și să-i dai pe greci, care tehnic grecii pe vremea aia cu italienii şi cu spaniolii aveau peste 30% partide comuniste, iar la noi, cum spunea tata lui tatăl meu, D-zeu să-l odihnească…
Cătălin Tomescu:Da, da. Păi scrie-n istorie. Nu eu am spus asta. E citită. Iar la noi nu depășeau 2%, dar revenim la cum spunea Stalin: nu contează cine și ce votează, contează cine numără. Și uite-așa am ajuns noi din regat comuniști fervenți, care nici n-am fost comuniști.
Numai că s-a impus, nu numai la noi, și la unguri, și la polonezi și toate țările libere pe vremea aia, mai mici, bineînțeles, decât imperiul. Noi ca noi, dar să știți că și polonezii, dacă le citești istoria, vreau să vă spun că rămâi bujbe, cum zice francezul, în sensul că au și dispărut după hartă, cam 100 de ani. Uneori au fost atât de mici cât e Dobrogea noastră. Ulterior au evoluat și ei, că așa au fost și ei între cele două mari imperii.
Cătălin Tomescu: Ei nu prea au avut treabă cu turcii. Noi am avut trei imperii: austro-ungarul, otomanul şi ţaristul, dar ei au fost între nemţi şi ruşi. Îşi împărțeau influență acolo. A fost o perioadă și cu țările nordice, dar n-a durat semnificativ. Astea au fost importante.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general Tomescu, vă mulțumesc tare mult pentru întâlnirea de astăzi. Nu putea să fie mai potrivită o altă discuție și cu altcineva în săptămâna aceasta istorică, în care să ne reamintim unii dintre noi și unii doar să afle despre ce a fost.
Nu aș vrea să încheiem înainte de a dezbate un minut-două situația de pe frontul din Ucraina. Toată lumea îi vede pe ruşi deja învinși, luându-se și după parada asta de la Moscova. Și dumneavoastră aveți o părere, alta decât majoritatea.
Cătălin Tomescu:Scurt, să terminăm cu parada, că nu m-am referit decât la alte 34. Deci, parada s-a vrut mică, fără doar și poate. Cuvântarea și ea scurtă, 11 minute față de celelalte. Aici trei elemente aș vrea să le spun: unu – la cuvântare s-a făcut referiri la istoria mama Rusia și importanța Armatei Rusiei în nimicirea fascismului.
Doi: s-a făcut referire la Occident, nu s-a mai referit SUA, NATO – Occidentul, deci, toată lumea, Rusia se află de fapt în război cu Occidentul, societatea occidentală și e cu referire la ordinea mondială ș.a.m.d., despre care am discutat.
Şi trei: Ucraina s-a referit nu ca stat inamic, s-a referit că stat captiv, capurat de fascişti, care mi s-a părut important. Tot în contextul ăsta, dacă v-ați uitat la steaguri: steagul federației a fost strâns și a fost lăsat liber steagul URSS-ului. Da, da, da.
Păi, până la urmă, legat de eveniment era normal să fie și steagul URSS-ului, că URSS-ul a fost ţara care a luptat împotriva fascismului. Problema era că ce n-am înțeles și aș vrea să… aici e o treabă de știință de carte în domeniu care, din păcate, aici nu mă bag, că nu am și nu vreau să spun vreo nefăcută. Ideea e că n-am înțeles de ce l-au ținut p-ăsta strâns, al federaţiei. Fptul că l-ai scos p-ăla și l-ai lăsat să fluture, e clar, adică ți-ai dat semnalul de URSS.
Bineînțeles că e conexat, că vrea să-și refacă URSS. Dar ideea e de ce l-a strâns pe-al Rusiei. Eu asta n-am reușit să elucidez. Asta e unu. Doi, cei care cântă prohodul. Domne, eu nu l-aș cânta. Spuneam că inamicul trebuie să ți-l studiezi și trebuie să ți-l respecți, altfel pierzi. Cea mai bună dovadă e cum au studiat ei pe ucraineni înainte de invazie și pe 24 februarie au trecut la invazie și trei luni au luat papară după papară, s-au făcut de râsul lumii.
Nu discutăm cauzele, că nu avem timp. Ideea e că e cel mai bun exemplu. I-au luat în derâdere și pe societatea occidentală, și pe NATO, și pe americani, și pe ucrainieni și s-au văzut rezultatele în ultimele trei luni de zile.
Un dezastru total și o rușine totală la adresa nivelului de pregătire al armatei federației. Şi am pus punct cu treaba asta. Acuma, îți spuneam că nu trebuie să-i luăm în derâdere. Din punctul meu de vedere, ucrainenii trebuie să se pregătească de contra-ofensivă pentru a-și atinge obiectivele strategice, respectiv eliberarea teritoriului, inclusiv a provinciilor ocupate, inclusiv Crimeea. Așa a fost declaraţia lui Zelenski.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Aşa e declaraţia.
Cătălin Tomescu:Părerea mea e că rușii așteaptă. Ei și-au creat grupările de forțe, le-au dus în adâncime, ca să nu poată să fie lovite și tehnic acum ei așteaptă să facă ucrainenii prima mutare, ca să le descopere structurile de forțe și direcțiile de ofensivă, principală și secundară, pentru ca ulterior să reacționeze.
Sper să n-am dreptate, să nu fie atât de puternici, cum să zice, şi să fie slabi. Dar eu sincer nu cred nici măcar în gâlceava cu Prigojin. Vom vedea dacă Prigojin va trăi în următoarea perioadă…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Două luni.
Cătălin Tomescu:Exact. Înseamnă că au fost în înțelegere. Dacă nu, înseamnă că l-a luat gura pe dinainte. E problema lui. Dar eu nu cred în astea.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general Tomescu, vă mai așteptăm la „Jurnal militar”, pentru că lucrurile ne vor îndrepta către…
Cătălin Tomescu:Mai daţi-mi zece secunde, că am o chestie cu asta… Îmi pare rău şi trebuie să o spun neapărat: domne, încă n-am ajuns să vorbim de nicio negociere. Mă uitam acum, ultima informație, China a început să zică tare: haideți, domne, așezați-vă la masă. Că deja lumea a obosit. Şi Europa a obosit și țările și toată lumea. Deja nu mai vrea.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi oamenii ăia, săracii, din Ucraina.
Cătălin Tomescu:Nu mai vrea. Nu mai vorbim de ei. Păi dar eu nici nu m-am referit la ei, că eu sunt convins că… păi da, e pe teritoriul lor, ei sunt îngroziți, mai ales cum vin și bombardamentele, dar voiam să spun, scurt: sper ca cei care fac politica mare și cei care răspund de declanșarea procesului de negociere între cei doi jucători, nu mă interesează formatul, nu mă interesează cine stă la masă, nu mă interesează organizația sau țara care să ia inițiativa, dar cred că e timpul să să ajungă cumva și discuțiile astea să se oprească într-o formă sau alta, măcar războiul, nu?
Să se încheie pace, dar măcar războiul și multe lucruri să se discute concret pe problemă, pentru că e foarte greu să ajungi la un rezultat anul ăsta care să le convină ambelor părți, fără dar și poate.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc! Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost generalul locotenent Cătălin Tomescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la Radio!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În apele Atlanticului și în apropiere de țărmurile Marii Britanii are loc, până pe 26 mai, exercițiul NATO Formidable Shield, la care participă toate categoriile de forțe militare coordonate de Comandamentul Statelor Unite din Europa.
Exercițiul demonstrează interoperabilitate aliaților în simulări cu foc real de apărare aeriană și antirachetă, folosind structurile de comandă și control ale NATO.
Detalii ne aduce Radu Dobrițoiu:Exercițiul demonstrează puterea NATO și angajamentul Alianței față de apărarea Europei. Aplicația are loc în ani impari.
În acest an, evenimentul va implica 4.000 de militari din 13 națiuni aliate și partenere ale NATO, peste 20 de nave de luptă și 35 de avioane, inclusiv F35.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): 500 de militari români și străini au participat în această săptămână la exercițiul Dacian Spring 2023, desfășurat la Medgidia și în alte locuri din țară.
Exercițiul a fost condus de Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est și a urmărit integrare a unor elemente ale grupurilor de luptă NATO din România și din Ungaria în structura diviziei, pentru ducerea unei operații defensive.
Maiorul Tiberiu Ghenţi, Comandamentul de Divizie Multinațională Sud-Est: Un exerciţiu de tip comandament, fără trupe în teren. Ca participanți regăsim forțe ale partenerului francez, atât de nivel brigadă, cât și de nivel batalion.
Participă și forțe ale partenerului american cu un comandament de brigadă și, nu în ultimul rând, forțe ale partenerului italian, ale battle group-ului dislocat în Bulgaria.
Pentru Comandamentul de Divizie Sud-Est este foarte important ca forțele care acționează în aria noastre de operație să fie integrate în cadrul diviziei.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La exercițiu au luat parte pentru prima dată militari ai unei unități franceze de reacție rapidă, Brigada 7 Blindată, comandată de generalul Cédric du Gardin.
Cédric du Gardin:Ne-a luat 24 de ore să ajungem din Franța aici, în România, cu Forțele Aeriene Franceze și 48 de ore să desfășurăm acest punct de comandă pe care îl vedeți.
Lucrăm împreună, facem exerciții, facem planuri și vedem dacă putem face față în aceeași manieră pe câmpul de luptă.
Sunt mulțumit, în primul rând, pentru că ne-am discutat foarte rapid. Putem să îmbunătățim acest lucru prin mai mult antrenament, dar cred că este bun început.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele pentru Operații Speciale Române desfășoară, până pe 18 mai, cel mai amplu exercițiu de instruire din acest an. Junction Strike 2023 are loc în poligoane și terenuri de instrucție din toată țara.
La exercițiu iau parte peste 500 de militari români și alți circa 100 din țări aliate, precum: Bulgaria, Polonia, Portugalia, Spania și Statele Unite ale Americii. Sunt prezenți, în calitate de observatori și militari din Georgia, Iordania și Republica Moldova.
Antrenamentele urmăresc armonizarea procedurilor de lucru în mediul multinațional, ne-a declarat ofițerul de relații publice al Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale, maiorul Alexandru Ivanof:Un scenariu semi-fictiv. Anul ăsta a încercat să-l adaptăm un pic și la condițiile de securitate care, după cum foarte bine știți, sunt în continuă schimbare, mai ales în această zonă a Europei.
Scopul principal al acestei activități importante de instruire este certificare a trei ținte de capabilități, care vor fi puse la dispoziția NATO, și anume un grup maritim de forță pentru operații speciale din Mangalia, un grup terestru de forțe pentru operații speciale localizat în Târgu Mureș și un detașament de operații speciale aeriene, o aripă rotativă aparținând Statului Major al Forțelor Aeriene.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Dronele Armatei Statelor Unite ale Americii au revenit pentru misiuni de cercetare deasupra Mării Negre.
O aeronavă de tip Global Hawk a îndeplinit o misiune specifică în zona litoralului românesc și deasupra apelor neutre ale Mării Negre, potrivit surselor de monitorizare a aviației.
Este pentru a doua oară după incidentul soldat cu prăbușirea unei drone MQ-9 Reaper când un aparat de zbor fără pilot al NATO sau Statelor Unite ale Americii iese deasupra acvatoriului Mării Negre.
Drona a decolat de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula Sicilia din Italia și a evoluat la o altitudine de 15.000 m.
Zborul dronei americane arată că probabil incidentul din luna martie va fi depășit, iar aparatele fără pilot aliate vor reveni progresiv pentru misiuni în Marea Neagră.
Sonia Raicu (realizator rubrică): O nouă reuniune a miniștrilor apărării în formată B9 (București 9) a avut loc marți, 25 aprilie, la Varșovia. Aceasta a fost coprezidată de ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, alături de omologul din Polonia, Mariusz Blaszczak.
S-au analizat provocările de securitate generate de ultimele evoluției ale războiului din Ucraina și implicațiile în plan regional și euroatlantic, continuarea sprijinului internațional pentru Ucraina, evaluarea implementării deciziilor adoptată la Summitul de la Madrid privind postura de descurajare și apărare de pe Flancul Estic, precum și pregătirea Summitului de la Vilnius din 11 iulie 2023.
Ministrul apărării naționale a menționat necesitatea implementării deciziilor Summitului NATO de la Madrid în domenii privind securitatea la Marea Neagră, regiune de importanță strategică pentru Alianță, precum și necesitatea continuării eforturilor NATO-UE pentru sprijinirea Ucrainei și partenerilor din regiune.
Şi tot din agenda Ministerului Apărării, joi, ministrul Tîlvăr și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-au întâlnit cu generalul James B. Hacker, comandantul forțelor aeriene americane din Europa și comandant al Comandamentului Aerian Aliat.
Vizita în România a oficialului american a inclus întâlniri cu echipele de comandă și militarii români din Baza 90 Transport Aerian Otopeni, Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza 86 Aeriană Borcea și Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, precum și cu o delegație a Statului Major al Forțelor Aeriene, condusă de șeful acestei categorii de forțe, generalul-locotenent Viorel Pană.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Parlamentul României a aprobat un pachet de achiziţii pentru înzestrarea armatei, în valoare de peste 10 miliarde de euro.
Ministerul Apărării va cumpăra în următorii ani 41 de sisteme de rachete antiaeriene cu rază mică şi foarte mică de acţiune, care vor intra în dotarea forţelor aeriene şi a celor terestre.
Tot pentru forţele terestre vor fi achiziţionate 298 de maşini de luptă a infanteriei. Armata Română intenţionează să treacă la artilerie calibru NATO de 155 mm şi demarează achiziţia a cinci sisteme de obuzier autopropulsat cu acest calibru, necesare pentru dotarea a cinci batalioane din forţele terestre. Pentru aviaţie.
Ministerul Apărării va cumpăra 186 de rachete aer-aer dirijate radar, cu rază medie de acţiune. Rachetele vor fi folosite de avioanele F16 şi vor fi cumpărate din Statele Unite ale Americii, în baza unor acorduri guvern la guvern.
Pentru forţele aeriene vor fi achiziţionate şi 299 de rachete aer-aer dirijate prin infraroşu, cu rază scurtă de acţiune.
Teodora Mazere și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat zilele trecute o videoconferință la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor dislocate în teatrele de operații din Kosovo și Bosnia și Herțegovina, precum și ai detașamentelor aflate în misiune în Bulgaria, Lituania și Polonia.
În deschiderea acestei întrevederi, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a ținut să sublinieze faptul că apreciază modul în care militarii dislocați peste hotare își îndeplinesc sarcinile și reprezintă Armata României în fața partenerilor și aliaților.
Daniel Petrescu:Mă bucur că îmi spuneți că situația de securitate vă permite executarea misiunilor și că nu sunt pericole în acest moment la adresa militarilor noștri. Nu trebuie să lăsăm garda jos.
Aveți misiuni dificile, în special în Lituania, dar și în teatre de operații din Balcani. Vă doresc sărbători binecuvântate acolo unde sunteți în slujba țării și în slujba misiunilor Armatei României pe care le executăm în teatrele de operații!
Teodora Mazere și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Din Lituania, au luat cuvântul piloții români din cadrul Detașamentului Carpathian Vipers, care participă cu patru avioane de luptă F-16 Fighting Falcon la acțiuni de poliție aeriană întărită sub comandă NATO.
Misiunea acestui contingent este de a proteja integritatea spațiului aerian al țărilor baltice și reprezintă o componentă fundamentală a angajamentului NATO față de membrii săi, prima provocare venind la nici o săptămână de la preluarea misiunii.
Comandor Mihăiță Marin, locțiitorul comandantului Detașamentului Carpathian Vipers:Aeronavele F-16 au efectuat prima lor misiune reală în scopul identificării a două aeronave care zburau în spațiul aerian internațional fără a avea un plan de zbor depus și fără a respecta convențiile aeronautice internaționale.
Aeronavele au fost alarmate de Centrul de operații aeriene NATO, au interceptat și au identificat două avioane Suhoi-27 Flanker care aparțineau Federației Ruse.
Teodora Mazere și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Misiune îndeplinită! – au raportat militarii Detașamentului de apărare antiaeriană Sky Guardians, dislocat în baza Bemowo Piskie din Polonia.
După șase luni de pregătire intense alături de partenerii americani, britanici, croați și polonezi din cadrul grupului de luptă NATO, artileriștii focșăneni se întorc acasă, sarcinile lor fiind preluate de colegii din Detașamentul de apărare antiaerieană Iron Cheetahs, generat de Batalionul 348 Dobrogea.
Un alt grup de lupte NATO în cadrul căruia acționează militarii români este cel din Bulgaria, acolo unde un contingent de comunicații și informatică mobilă desfășoară misiuni de sprijin pe linie de specialitate, a raportat comandantul detașamentului românesc, căpitanul Sebastian Motriuc:Misiunea detașamentul de comunicații o reprezintă asigurarea comenzii controlului a Diviziei Multinaționale Sud-Est, cu structurile NATO, dislocate în Bulgaria, aflate sub control opera al acesteia.
De asemenea, detașamentul asigură sprijinul de comunicaţii şi informatică pentru grupul de luptă multinațional din Bulgaria, atât pentru operațiile curente, cât și pentru exercițiile de antrenament planificate pe întreg teritoriul Bulgariei.
Teodora Mazere și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Videoconferința a continuat cu informări legate de situaţia de securitate din zona Balcanilor de Vest, mai precis Kosovo, unde România este reprezentată de o structură compusă din 50 de militari, noutățile fiind aduse de locotenent-colonelul Lucian Pârvu:Nivelul general al amenințării la adresa mediului de securitate și libertății de mișcare se menține la un nivel mediu.
Situația generală de securitate în Kosovo este calmă, dar potențialul de tensionare a acesteia se menține pe fondul persistenței unor factori destabilizatori.
Teodora Mazere și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, le-a mulțumit militarilor pentru efortul depus în vederea îndeplinirii misiunilor cele revin în cadrul diferitelor structuri în care acționează, îndemnându-i ca și de acum înainte să demonstreze prin profesionalismul lor că sunt o forță pe care aliații se pot baza.
Angel Tîlvăr:Mă bucur că sărbătorile pascale o să aducă alături de dumneavoastră și de reprezentanți ai Bisericii.
Vă doresc un Paște fericit, liniștit, lipsit de evenimente și să ne vedem cu bine, sănătoși, acasă!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Producătorul german de armament Rheinmetall a anunțat construcția în România a unui centru de întreținere și logistică pentru tehnica folosită pe frontul din Ucraina.
Centrul de servicii ar trebui să joace un rol central în menținerea pregătirii operaționale a sistemelor de luptă occidentale utilizate în Ucraina și în asigurarea disponibilității suportului logistic, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.
Rheinmetall a fondat un centru similar în Lituania, anul trecut, pentru a oferi suport vehiculelor NATO care operează în statele baltice.
Compania germană este tot mai activă în estul Europei. Luna trecută, președintele concernului, Armin Papperger, declara că intenționează să contruiască în Ucraina o fabrică de tancuri cu o producție de aproximativ 400 de unități pe an.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a solicitat conducerii Parlamentului aprobarea prealabilă pentru achiziția a 54 de tancuri Abrams modernizate.
Este prima etapă a programului de înzestrare tanc principal de luptă, iar în scrisoarea trimisă legislativului se precizează că este avută în vedere varianta M1A2 Abrams din stocul armatei americane, inclusiv muniția și stimulatoarele de instruire.
Achiziția se va derula printr-un acord la guvern cu Statele Unite ale Americii. Creșterea bugetului Ministerului Apărării Naționale, începând cu acest an, la 2,5 procente din Produsul Intern Brut a creat condițiile pentru inițierea unor programe de înzestrare strict necesare pentru accelerarea modernizării Armatei României, se mai arată în document.
Programele de înzestrare ale armatei au în vedere operaționalizarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO și Uniunii Europene de planificare a apărării, pentru realizarea obiectivelor programului privind transformarea Armatei României până în anul 2040.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul Forțelor Aeriene Italiene, dislocat în țara noastră, și-a schimbat echipa de comandă în cadrul unei ceremonii care a avut loc marți, în Baza de la Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța.
Contingentul italian format din 150 de militari și aeronave Eurofighter Typhoon execută, împreună cu Forțele Aeriene Române, misiuni de poliție aeriană întărită și în cadrul conceptului „Vigilență aeriană întărită, sub comandă NATO”.
Misiunea în curs, începută în decembrie anul trecut, este cea de a treia a Forțelor Aeriene Italiene în România, după cele executate în anii 2019 și 2021.
Misiunile de poliție aeriană desfășurată în comun contribuie la creșterea capacității de reacție și descurajare, precum și la consolidarea interoperabilității între Forțele Aeriene Române și cele italiene.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Finlanda a devenit al 31-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice. Evenimentul a fost marcat marți printr-o ceremonie care a avut loc la cartierul general al NATO de la Bruxelles.
Țara scandinavă a înmânat instrumentele de aderare la alianță către Statele Unite ale Americii, depozitarul tratatului fondator Nord-Atlantic.
Finlanda este mai sigură în interiorul Alianței și, în același timp, aduce acesteia un plus de forță, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg:Spunem „Bun venit” Finlandei, ca al 31-lea membru al alianței noastre. Acest lucru va face Finlanda mai sigură și NATO mai puternic.
Este important pentru NATO, este important pentru Finlanda și nu în ultimul rând, pentru regiunea nordică și cea baltică. Puteți doar să vă uitați la hartă și să înțelegeți cât de importantă este Finlanda pentru securitatea celor două regiuni.
Finlanda aduce în alianță capabilități de vârf, forțe substanțiale și o industrie avansată de apărare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Următoarea extindere a Alianței are în vedere Suedia, a cărei aderare este în prezent blocată de Turcia și de Ungaria, dar oficialii aliați sunt încrezători că situația se va schimba până la viitorul summit NATO, care va avea loc în luna iulie la Vilnius.
Mihai Panait: Este o situație deosebit de complexă în regiunea extinsă a Mării Negre, dar contribuim în continuare la menținerea păcii în zona noastră de responsabilitate
La „Subiectul săptămânii” veți afla care sunt concluziile trase la finalul exercițiului „Sea Shield 2023”, din interviul realizat de Cristian Dumitrașcu cu șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, chiar pe nava de comandament „Mureșul”, fosta navă prezidențială, intrată în serviciu în anii ’80.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule viceamiral, am onoarea și bine ați venit la radio!
Mihai Panait:Am onoarea să vă salut. Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Într-un spațiu neconvențional pentru noi, la radio, dar foarte drag dumneavoastră – suntem pe nava „Mureșul”, aici, în Mahmudia, la finalul marelui exercițiu „Sea Shield”.
N-aș vrea să ne referim doar la această ultima etapă, ci la întregul exercițiu și la partea de concept și la importanța acestuia pentru securitatea României, până la urmă.
Mihai Panait:„Sea Shield 2023” este exercițiul major desfășurat de către Forțele Navale Române în acest an de instrucție, este cel mai important exercițiu pe care l-am pregătit pe parcursul a 6 luni de planificare pe principiul național, dar și principiul NATO, de planificare, pregătire, execuție, cu o permanentă evaluare a tuturor acțiunilor desfășurate pentru eficiență și pentru asigurarea nivelului așteptat de interoperabilitate, în primul rând, și de îndeplinire a misiunilor în siguranță.
„Sea Shield 2023” reprezintă o provocare, în același timp, pentru faptul că pentru prima dată am dezvoltat pe scenariul operațional secvența de instruire și de dezvoltare a acțiunilor militare în zona de responsabilitate a Forțelor Navale Române pe Dunăre, în zona lagunară în Delta Dunării.
Pentru prima dată spuneam că dezvoltăm acest scenariu în această zonă de responsabilitate a Forțelor Navale și am încercat să integrăm nu numai la nivel întrunit, și la nivel interinstituțional, o serie de secvențe și pe fluviu și pe Marea Neagră, dar și pe uscat sau în aer.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Acest scenariu ne gândim că este adevărat, este în strânsă legătură cu situația tensionată de aici, de la gurile Dunării.
Mihai Panait:Este o situație deosebit de complexă în regiunea Mării Negre, în regiunea extinsă a Mării Negre, în zona de proximitate și de responsabilitate a României, a Forțelor Navale Române şi în această idee, cred că acest exercițiu, încadrat în efortul național, dar și al Alianței, de menținere a stabilității regionale, de menținere a unui echilibru în această zonă deosebit de importantă și de sensibilă, contribuind astfel la menținerea păcii în zona noastră de responsabilitate.
Anul trecut, acest exercițiu nu s-a desfășurat datorită faptului că a izbucnit războiul între Rusia și Ucraina și nu s-a dorit să se escaladeze situația, era și multă emoție din partea tuturor actorilor importanți în acea perioadă, şi pentru noi este foarte important să ne menținem nivelul de pregătire al echipajelor, navelor de la mare, de la fluviu, al echipelor și al echipajelor de la bordul navelor Forțelor Navale Române, aeronavelor Forțelor Navale Române, dar și a mijloacelor din cadrul Forțelor Terestre sau echipamentelor și aeronavelor din partea Forțelor Aeriene.
La nivel interinstituțional, de asemenea, am încercat să îmbunătățim procedurile de acțiune, procedurile de operare, să punem în aplicare ultimele concepte la nivelul NATO și al Uniunii Europene pentru dezvoltarea acestei interoperabilități interinstituționale și aș veni cu câteva exemple: exercițiul de evacuare non-combatanți desfășurat la Marea Neagră, dar și în zona fluvială.
Au fost două secvențe deosebit de bine realizate și care și-au atins în totalitate obiectivele. Un alt serial deosebit de important, desfășurat în premieră la platformele petroliere, în zona de infrastructură critică pe care România o are în zona de responsabilitate, în zona economică exclusivă, a reprezentat un alt domeniu deosebit de important, dar nu numai aceste elemente sunt importante.
Procedurile operaționale, scenariile dezvoltate în Marea Neagră, în raioanele de desfășurare a acțiunilor militare în domeniul antisubmarin, în domeniul luptei contra minelor, în domeniul apărării antiaeriene sunt de asemenea secvențe și misiuni îndeplinite cu succes de către Forțele Navale Române.
Am reușit și la fluviu să executăm misiuni de trageri, misiuni de trageri cu muniție reală, misiuni de trageri de recepție cu muniții nou introduse în dotarea Forțelor Navale Române, am reușit să ne evaluăm forțele pentru NATO Response Force, forța de reacție NATO rapidă 2024 la mare și, de asemenea, să evaluăm forțele din cadrul pachetului pus la dispoziția NATO și a Uniunii Europene din cadrul Forțelor Navale Române. În același timp, am evaluat forțele cu capacitate de luptă completă și la fluviu, și la mare, pentru cadrul național.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Voiam să ajung aici într-un fel, pentru că sunteți un om, un militar cu multă experiență în operațional de când erați comandant de fregată, ați văzut multe, ați văzut cum funcționează și aș vrea să vă rog să faceți o comparație între acel mediu operațional de acum, câți ani sunt 10 ani, 15 ani, și ce s-a întâmplat acum, dacă merge bine, ce s-a întâmplat și dacă exercițiul acesta este la cel mai înalt nivel de până acum din câte au fost, având în vedere că au fost implicate și structuri UE, NATO, ș.a.m.d.
Mihai Panait:Pot aprecia faptul că am ridicat standardul, în special în această zonă interinstituțională și întrunită.
Am dezvoltat mult mai mult exercițiu pe zona de responsabilitate fluvială, implicând flotila fluvială cu unitățile și subunitățile din subordine, inclusiv cu regimentul de infanterie marină. Pentru prima dată în acest tip de exercițiu, este marele plus pe care l-am adus în această ediție a „Sea Shield 2023”.
În același timp, însă, din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare a fost pentru Forțele Navale Române de dezvoltare a suportului logistic.
Pentru prima dată am impus și am încercat să dezvoltăm standarde și proceduri de suport logistic integrat într-un domeniu și într-o zonă deosebit de complexă, așa cum este zona lagunară și zona Deltei Dunării.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): La sfârșit, o întrebare care excede exercițiul „Sea Shield”: cum le răspundem în continuare unor oameni care poate că sunt influențați de propagandă, care spun că Forțele Navale sunt cele mai prost dotate din cele trei categorii de forțe și dacă această interoperabilitate, dacă această situație în care noi suntem împreună cu aliații, nu este doar o primire de ajutor, din câte se vede, este și o contribuție din partea noastră, că suntem și furnizori de securitate.
Mihai Panait: Contribuim la securitatea regională, securitate euroatlantică, este adevărat. Avem programe în atenție, avem programe în dezvoltare, facem pași importanți chiar dacă de multe ori, din necunoaștere, acești pași nu sunt văzuți la adevărata dimensiune. Forțele Navale Române se modernizează, modernizează capabilitățile pe care le au acum în dotare.
Forțele Navale Române au muncit foarte mult în ultimii ani și au fundamentat, au dezvoltat și vor pune în practică programele noi de înzestrare cu nave, cu aeronave, cu tehnică, cu echipamente pe toate domeniile, inclusiv investiția în educație sau investiția în tinerii ofițeri și maiștri militari, investiția în Forțele Navale Române, de fapt, se va vedea cu prisosință în următorii ani pentru Forțele Navale Române, pentru Armata României și pentru România.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc. Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait. Domnule amiral, vă mulțumesc și vă mai aștept la radio.
Mihai Panait: Şi eu vă mulțumesc. Salutări tuturor ascultătorilor dumneavoastră de la bordul navei de comandament „Mureșul”.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Edi Nicola și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Încă din toamna anului trecut, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians”, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană Milcov din Focșani, sunt dislocați în baza de instrucție Bemowo Piskie din Polonia.
Zilele trecute, militarii români au participat la exercițiul de instruire multinațional „Ballroom Blitz”, alături de partenerii americani și croaţi.
Locotenent Cornelia Dumitru, ofiţer de informare și relații publice al detașamentului: Suntem deja obișnuiți cu acest tip de exerciții în comun. Conform scenariului, bateria de apărare antiaeriană și cea de artilerie terestră s-au aflat în sprijinul forțelor de manevră ale Grupului de luptă NATO din Polonia, în timp ce acestea au executat o breșă în barajul inamicului.
Cele trei baterii participante, mai exact bateria „Bulldog” a Statelor Unite ale Americii, bateria „Panzer” a croaților și bateria „Gepard” și-au armonizat procedurile de operare pentru a obține un nivel mai mare de coordonare.
Edi Nicola și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Rămânem tot în Europa și ne mutăm în patria lalelelor, așa cum mai este denumit Regatul Țărilor de Jos, unde 17 militari români, membri ai regimentului 74 „Patriot”, participă alături de aproximativ 700 de militari ai Alianței Nord-Atlantice la exercițiul „Joint Project Optic Windmill”, ce vizează apărarea aeriană integrată.
În timpul scenariului, toți participanții de la nivel tactic operațional şi strategic se instruiesc într-un mediu comun. Militari din forțele aeriene, terestre și navale lucrează cu diferite platforme de antrenament.
De asemenea, entități din structura de comandă a NATO sunt implicate în planificarea și executarea operațiilor aeriene prin procedurile NATO ale întregului lanț de comandă.
Cu detalii despre experienţa şi avantajele acestui tip de exerciţiu, vine căpitanul Traian Brehui:Faptul că acest exercițiu se desfășoară într-o singură locație ne asigură posibilitatea de a discuta și de a analiza situațiile alături de militari cu experiență, care au dobândit ani de vechime în cadrul sistemelor pe care și noi le utilizăm.
Asta înseamnă că putem să asimilăm acest nivel de experiență într-un timp foarte scurt, să înțelegem principii pe care le-am fi dobândit într-o perioadă de timp mult mai lungă fără a participa la acest tip de exerciții.
Edi Nicola și Violeta Proșa (realizatori rubrică): De pe bătrânul continent facem un salt pe continentul american și ne oprim în Texas, unde 61 de cursanți internaționali din 51 de state partenere participă la cursul de Sergeant Major, care are ca scop desăvârșirea ca subofițer de comandă.
Acesta se desfășoară în baza militară Fort Bliss și reprezintă ultima formă de pregătire din cariera militară.
Despre cum interacționează militarii din țări diferite, ne spune plutonierul adjutant principal Valentin Stanciu, subofițerul de comandă al Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă”: Pe parcursul cursurilor și a interacțiunii cu studenții americani se observă diferențe între originile fiecăruia, dar ceea ce este foarte important este că au o limbă comună, este limba armatei, se respectă unul pe celălalt, indiferent de culoare, rasă, orientare.
În Statele Unite ale Americii fiecare este respectat pentru ceea ce este el, nu pentru convingerile sale, fiecare om reprezintă o valoare, indiferent dacă este din Puerto Rico, dacă este originar din sud-estul Asiei sau din Europa.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Comisia de buget a Parlamentului german a aprobat alocarea a încă 12 miliarde de euro ca ajutor militar pentru Ucraina.
Fondurile vor fi alocate în următorii 10 ani atât pentru aprovizionarea directă cu armament, cât și pentru înlocuirea echipamentelor folosite de forțele armate ale Germaniei. Pentru anul în curs, comisia a aprobat 3,2 miliarde euro.
De la începutul războiului ruso-ucrainean, Germania s-a angajat într-o politică ambițioasă de reînarmare. Cancelarul german, Olaf Scholz, a promis alocarea a circa 100 de miliarde de euro pentru acoperirea numeroaselor lacune ale armatei, după ce Germania a neglijat ani la rând capitolul apărării.
Guvernul de la Berlin estimează că abia în anul 2025 va putea atinge ținta NATO privind alocarea a minim 2% din PIB pentru bugetul apărării. Germania este unul din principalii contributori ai ajutorului militar occidental oferit Ucrainei și a confirmat luni livrarea a 18 tancuri Leopard 2, varianta „A6”.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit, marți, la București, cu omologul polonez Mariusz Blaszczak.
Cei doi oficiali au apreciat nivelul cooperării militare dintre România și Polonia, atât în plan bilateral, cât și la nivelul NATO și al Uniunii Europene. Polonia este un aliat important și un partener strategic pentru România.
Parteneriatul îndelungat dintre cele două țări a dus la maturizarea unor proiecte importante, cum ar fi abordarea unitară a postului de apărare și descurajare pe flancul estic, a declarat ministrul Tîlvăr.
Armata Română are un contingent de militari în grupul de luptă NATO din baza poloneză de la Bemowo Piskie, iar Polonia are în țara noastră un detașament în cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est de la Craiova.
Ministrul Angel Tîlvăr și generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării, sunt zilele acestea în Statele Unite ale Americii, unde au programate întâlniri cu secretarul apărării, Lloyd Austin, cu șeful Statelor Majore Întrunite, generalul Mark Milley, și cu alți oficiali americani.
Cătălin Tomescu: Rusia și-a semnat statutul de vasalitate față de China. Au nevoie de sprijinul lor atât din punct de vedere economico-financiar, cât și din punct de vedere politic și chiar militar
La „Subiectul săptămânii” a fost făcută o analiză la 20 de ani de la începerea războiului din Irak, la începerea participării Armatei României acolo.
În cadrul aceluiași interviu s-a discutat și despre rolul Chinei în războiul dintre Rusia și Ucraina.
Invitat a fost generalul-locotenent în rezervă, Cătălin Tomescu, într-un interviu realizat de Cristian Dumitrașcu atât audio cât și în format video, sub forma unui podcast, care va putea fi urmărit în zilele următoare pe paginile de Facebook „Jurnal Militar” și „Ministerul Apărării Naționale”.
Cristian Dumitrașcu (realizator):: 20 de ani, asta se întâmpla în 2003.
Cătălin Tomescu:Da.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Dumnevoastră erați în mijlocul unei cariere extraordinare încă de pe atunci, planificator.
Cătălin Tomescu:În 2003 am fost mutat din comandant al Batalionului 341 /…/ de la Topraisar, la 1 martie am fost chemat, la vremea respectivă era generalul Bădălan și mi-a spus: am nevoie la Focșani să construim o brigadă care urmează să fie certificată NATO. Și atunci am fost mutat la Focșani șef de Stat Major.
Odată cu numirea mea a început rotirea batalioanelor din Brigada 282 Infartere Mecanizată la vremea respectivă, actuala Brigadă Blindată, în Afganistan și în Irak.
Le-am rotit pe toate cele trei la un moment dat, ulterior au rămas doar două, în misiunile din ambele teatre de operații. În Afganistan a fost prima dată în 2004 la rotirea batalioanelor noastre, batalionul de la Galați îmi amintesc că s-a rotit atunci.
Am fost doar 2 săptămâni, cum se mergea la vremea respectivă, noi dând batalioanele, vă dați seama că era normal ca cel care răspundea, mie îmi intra în fișa postului pregătirea batalioanele care intrau în teatrele de operații, și am fost să vedem și la fața locului ce și cum, ca să știm cum să coordonăm pregătirea următoarelor batalioane.
În Irak am fost în 2009, eram deja general, să operaționalez brigada. Atunci, România, dacă vă aduceți aminte, a avut cinci generali în teatrul din Afganistan.
A fost Radu Ghica, generalul Neagoe, generalul Chiriță, generalul Gabor şi eu am fost ultimul. Am intrat în teatru la 1 decembrie 2008, chiar cu ocazia Zilei Naționale, și am ieșit din misiune pe data de 12 iunie 2009.
Iar de acolo am venit, am predat Brigada 282 și am plecat la post la Bruxelles, locţiitorul șefului Reprezentanței Militare a României la NATO și UE.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că ați fost ultimul general prezent în misiunea din Irak, puteți să faceți o comparație între retragerea din Afganistan de acum câțiva ani și retragerea din Irak?
Cătălin Tomescu:Le-aș compara, se compară şi nu se compară. În primul rând, la nivel mare, misiunea din Afganistan a fost o misiune NATO. Misiunea din Irak a fost o misiune de coaliție condusă de Statele Unite.
Ca nivel de participare, în Irak noi nu am depășit batalion de infanterie, cu diferite misiuni, în funcție de perioada războiului, structuri de informații Intel, cu tot ceea ce înseamnă treaba asta, și ofițer de Stat Major.
În Afganistan să nu uităm că s-a ajuns până la nivel brigadă participare. Am avut și zonă de operații, zona Zabul, pe o perioadă îndelungată.
Când eram eu la Bruxelles noi aveam la un moment dat 1.996 sau ceva de genul ăsta de oameni, foarte aproape de 2.000, care ne plasa a 4-a contributoare cu trupe în Afganistan, care nu e de colea, pentru ascultători, trebuie să știe, ca să trimiți 2.000 de oameni în teatru, tu deja trebuie să lucrezi într-o plajă de aproximativ 8.000 de oameni, pentru că unii sunt la pregătire, unii sunt în teatru, unii sunt în refacere, unii trebuie să îi ai în rezervă.
Deci, o treabă care ne-a ajutat foarte mult și poate o să spun și de ce, dacă îmi dați timp, dar care cu certitudine necesită mult efort din punct de vedere al resurselor umane și financiare.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este clar că gradul de complexitate se poate compara între cele două misiuni?
Cătălin Tomescu:Da. Aici, da.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Gradul de periculozitate?
Cătălin Tomescu:La fel.
Cristian Dumitrașcu (realizator): La fel.
Cătălin Tomescu:Da, în funcție de perioade, în anumite perioade, Afganistanul a fost mai sângeros, în alte perioade Irakul a fost mai sângeros, în funcție de ce făceau talibanii, ca să spunem așa, sau opozanții, cei care se opuneau forțelor NATO sau de coaliție pe teatrele de operații.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Ce a însemnat pentru dumneavoastră? Ce a însemnat pentru militarii pe care i-ați rotit acolo, pentru formare, pentru carieră?
Cătălin Tomescu:Prima dată, militarii, aș vrea să spun, şi e bine de spus, trebuie să înțelegem cu toții că, în ciuda acestui efort, da, până la urmă a costat din punct de vedere financiar, numai că experiența asta câștigată acolo a fost colosală.
Și să mă și explic, numai când ești într-un teatru real de operații vezi la fața locului, pe viu, ce cerințe sunt, care e gradul de periculozitate, vezi procedurile de stat major. Înveți modul de executare a misiunilor de o manieră în care să nu pierzi oameni, pentru că au fost și situații în care am fost atacați ș.a.m.d.
Prin urmare, cu certitudine, din punct de vedere profesional, a adus un plus colosal. Eu am și spus la vremea respectivă, domnule, pentru un şef de Stat Major, o misiune de șase luni, care era minimum în teatru de operație, face cât un curs obișnuit de formare continuă la noi.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Un curs de carieră.
Cătălin Tomescu:Exact. Obișnuit. Luăm procedurile toate în limba engleză, toate după tipicul NATO, şi chiar dacă misiunea din Irak a fost de coaliție, dar cine conducea coaliția? Statele Unite.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Sigur.
Cătălin Tomescu:Diferențele între procedurile Statelor Unite în teatru ăla de operație și procedurile NATO erau infime.
Prin urmare, nu se pune problema de dezvoltare a profesionalismului din punct de vedere procedură de stat major și aplicare a lor și lucru; și, doi, dezvoltarea cunoștinţelor la limba engleză, pentru că erai obligat să cunoști limba.
Dar, în afară de asta, a adus un plus și din punct de vedere al cunoașterii. Vă dau exemplul și al aplicării principiilor logisticii, de exemplu.
Să nu uităm că noi, România, am fost în stare să ne rotim trupele la un moment dat cu propriile forțe, cu CE-urile 130, eu am fost cu CE-130 și până în Angola, în 1998, în Afganistan, când am fost, am fost cu CE-ul nostru, în Irak la fel, România și-a dovedit determinarea în a-și asuma misiunile în cadrul NATO sau de coaliție.
Mă raliez și eu celor care au spus că poate că unul din elementele care au contribuit decisiv la invitarea României ca membră NATO în 2002 a fost faptul că România a acționat printre primele state în ambele teatre de operații, cu toate că nu eram nici cei mai bogați, nu erau nici cei mai dotați ș.a.m.d.
Dar determinarea Ministerul Apărării și decidenților politici la vremea respectivă de a ne implica în misiunile organizației, contributori la securitate, nu numai ca beneficiar. Acum, dacă fac o paranteză, ce suntem acum?
Acum suntem un beneficiar al integrării în NATO și UE, pentru că dacă n-am fi fost nu se știe dacă Federația Rusă le-ar fi trecut prin cap că, dacă tot România nu e, de ce să nu facem puțină ordine și în România, că ei tot zic că voiau să se întoarcă la granițele din 1997, asta înseamnă. Da, dar ca să fii beneficiar, trebuie să fii și contributor.
Eu personal am fost de acord și, încă o dată, vreau să spun că banii nu au fost cheltuiți degeaba. Dumnezeuzeu să-i odihnească pe cei care s-au dus, că au fost și duși, şi răniți, şi ș.a.m.d!
Pentru că asta e la război, se mai și moare. Și îmi pare rău și îmi exprim toată compasiunea pentru cei care s-au dus și pentru cei răniți. Dar dacă am face o sumă a sacrificiului făcut și a banilor cheltuiți, cu certitudine, a adus plusvaloare, și profesionalism, și competență Armatei Române din toate punctele de vedere.
Schimbările de armament, gândiți-vă, ce echipamente de luptă, nu uitați că ne-am dus cu taburile, ulterior, talibanii când le-au văzut au zis: ce, astea rezistă? Da. Au pus plus la încărcătură, au străpuns taburile și, ulterior, i-au obligat pe american să inventeze alte echipamente, care să nu poate să fie distruse de tipul de exploziv improvizat folosit de talibani.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Să vină cu MRAP-urile.
Cătălin Tomescu:Deci, pe scurt, un plus total.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Venind către efectele, pentru că tot aţi spus despre faptul că suntem și contributori, efectele s-au văzut în zona de comandă, uitându-ne acum, cum ar fi arătat Armata Română, comanda armatei dacă n-ar fi fost aceste misiuni? Pentru că ne uităm și vedem că toți ofițerii de rang înalt și oamenii din funcțiile importante sunt trecuți prin teatrele de operații, și prin Irak şi prin Afganistan.
Cătălin Tomescu:Domnule, ca să-i spun așa, n-ar fi un aspect fundamental, dar determinant sigur. Pentru că din punctul meu de vedere s-au făcut și unele, adică, s-a pus extrem de mult accentul numai pe cei care au fost acolo, și să nu uităm că au fost, sunt și vor rămâne arme întregi, categorii de armă, cu ofițeri foarte bine pregătiți, care nu au avut ocazia să ajungă acolo pentru simplu motiv că ei nu au cerut decât batalioane de infanterie, de manevră și Intel.
Dar atunci ce vină are un ofițer comandant de unitate de apărare antiriană, de tancuri, de artilerie, care aceste structuri nu puteau să ajungă în teatru pentru că nu i-a chemat nimeni. De asta spun că s-a exagerat puțin.
Încă o dată, plusul se vede între unul care a fost și unul care n-a fost, că nu mai trebuia să îi explici. Îl vedeai după ochi, cum vorbeai cu el, îl vedeai dacă te înțelege sau nu. Fac o paranteză, m-ați întrebat anterior, plusul pentru mine, pentru mine a fost colosal. Şi eu am lucrat numai la asta din 1994.
Odată cu promovarea la gradul de căpitan, am intrat în Statul Major al Forțelor Terestre, la Serviciu Operații, unde am lucrat 6 ani. Acolo am făcut Secția Relații Sociale, am construit-o în timp, că astea toate au mers o dată cu pașii spre pregătirea Armatei României în procesul de integrare cu NATO, realizarea interoperabilității, obiectivele forței.
Nu vă spun, că nu facem acum o retrospectivă a integrării României în NATO, dar pentru mine a avut un efect major, datorită faptului că a trebuit să lucrez la concret cu ei. Răspundeam de toate trupele românești, trupele coaliției.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Erați și înainte şi sunteţi și acum, după trecerea în rezervă, și îmi impui o scenă, mergeți, nu știu, la piață și oamenii vă știu şi dacă ar fi fost cineva care v-ar fi spus: „Bun, domnule general, italienii au plecat înainte. Au fost voci care i-au lăudat.
Au avut curaj să zică: «Nu, se pleacă». Noi am rămas, după cum aţi spus, între ultimii trei. A fost vorba despre onestitate, despre curaj, despre asumare sau despre o slăbiciune a noastră în relația cu aliații?
Cătălin Tomescu:Domnule, probabil a fost și o combinație. Probabil, Statele Unite… – aici vorbim de politică, nu neapărat de militari; că militarii… nu depinde de noi, statul stabileşte.
Probabil a fost și o combinație între o cerință a Statelor Unite, care ei conduceau misiunea, fără doar și poate, dar e și o asumare a noastră. Păi dacă am început cu tine la drum și e nevoie de mine, mi se pare corect să merg până la la capăt.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Deci, ați merge pe onestitate mai mult decât pe slăbiciune, precum am enumerat mai devreme.
Cătălin Tomescu:Absolut. Şi asumarea. Asta e 1. Şi 2 – oferta a fost făcută la mult mai multe țări. Numai că statul irakian, la vremea respectivă, conducerea irakiană, a aprobat numai patru.
Nu ştiu dacă se știe sau nu; dacă nu, vă spun eu, că știu ce vorbesc. Statele Unite au negociat un an și… rămânerea trupelor până în anul 2009 – de coaliție, mă refer.
După Statele Unite au aprobat Marea Britanie, România, Estonia și El Salvador. Comandant era Odierno, iar comandantul corpului de manevră cine credeți că era? Domnul Lloyd Austin, actualul șef al Pentagonului.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Corect.
Cătălin Tomescu:Mi-a fost șef. Şi sunt foarte onorat, de altfel, de treaba asta.
În El Salvador, după 24 de ore, șeful statului n-a ajuns la un acord cu irakienii privind semnarea unor documente și el a spus: „Mă retrag”, iar Estonia s-a retras pe 5 februarie – nu pot să uit ziua, pentru că e ziua mea, 5 februarie.
Şi chiar am avut onoarea să fiu decorat de ministrul apărării, prezent la activitate în Bagdad – să fiu decorat de Estonia pentru modul în care am sprijinit delegatul estonian de a face un memorandum tehnic cu irakienii.
Probabil că irakienii n-au acceptat. Şi cu noi au fost destul de grei. Care era problema? În Irak încă era valabilă pedeapsa cu moartea, și statul nostru… Şeful statului pe vremea respectivă era domnul Băsescu, şi a zis: „Domnule, nu semnăm așa ceva până nu trebuie să ne respecte o cerință”, care intra în procedura de force protection, protecția forței.
Şi cerința care era: în cazul în care un militar român – este posibil orice în teatru – face o faptă reprobabilă care, potrivit reglementării internaționale și teritoriului irakian – normal, că eşti în țara lor -, trebuie pedepsită conform legii, să fie predat ori trupelor române, ori trupelor americane, pentru a fi judecat pe problema respectivă, dar respectând legile internaționale ș.a.m.d. La noi până la urmă s-a acceptat, dar la țările astea două, nu.
Cristian Dumitrașcu (realizator): A, interesant!
Cătălin Tomescu:Ăsta ar fi unul dintre motivele care cred eu că i-a făcut pe șefii celor două state mai mici ca contribuție să spună: „Dom’le, noi până aici am stat”. În schimb, noi românii am reușit să semnăm acest tratat, acest memorandum.
Ulterior am semnat și acordul tehnic, în luna martie, și ulterior, în afară de munca efectivă în cadrul comandamentului și în coordonarea trupelor române, am pregătit readucerea trupelor românești în țară, care trebuia să se încheie până la 1 septembrie.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că mai avem câteva minute din interviu, concluzionând: Irakul – pentru că aşa am început, cu cei 20 de ani care să împlinesc de la începutul misiunii de acolo, războiului de acolo -, pentru armata română, militarii care au fost acolo…
Cătălin Tomescu:Oho, păi au fost într-un număr însemnat!
Cristian Dumitrașcu (realizator): …a reprezentat un mare plus.
Cătălin Tomescu:Fără discuţie!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Asta, privind și în perspectiva unui război, Doamne ferește, pe teritoriul nostru.
Cătălin Tomescu: Aici nu… Nu că nu suntem de acord. A fost o contribuție majoră, a contribuit cu certitudine la ridicarea gradului de profesionalism al militarilor. Dar vreau să vă spun că a fost și o treabă care puțin a făcut să se schimbe o mentalitate. Pe scurt, dar e foarte importantă, merită minutele care au rămas pentru treaba asta.
Să vă spun de ce: acești 25 de ani de „peace support operation”, operație de stabilitate – Angola, ONU… Procedurile de acțiune sunt într-un fel la vedere. Nu e război clasic, se respectă regulile de angajare a forței stabilite conform Capitolului VI sau VII din carta ONU, Peacekipping sau Peaceinforcement, pe când ce vedem acum e război clasic.
Că-i zice Putin „operațiune specială”, asta e treabă de semantică şi juridică; ăsta e război curat! Și ce-a făcut? Din cauza faptului că în 30 de ani au fost numai misiuni de genul ăsta, o întreagă generație a crescut cu ideea că numai asta vom face până ieșim la pensie, generații viitoare.
Ei, se vede treaba că ce a făcut Putin acum ne-a întors! Păi de ce vorbește Cavoli și alți generali – comandantul suprem al SACEUR, NATO – că trebuie să revenim la războiul clasic, convenţional?
Pentru că ne forțează amenințarea. Ca să se înțeleagă ce greu ne-a fost. Dar din punct de vedere al relaționării acțiunilor din Irak cu războiul clasic, aici pe undeva a fost un minus, pentru că s-a creat în mintea militarilor această idee că ăsta e tipul de acțiune pentru care trebuie să ne pregătim. Fals total!
Personal, tot timpul am zis – bine, la mine e şi mentalitatea de tanchist: dom’le, prima dată ne pregătim de război și, de acolo, după aia ne ducem oriunde! Păi armata nu trebuie să se pregătească de război? Da!
Pe vremea lui Ceauşescu am fost și la agricultură, acum mergem – şi înainte și acum – la inundații, mergem iarna să ne ajutăm… Clar, resortul civil și sprijinul față de populație. Da, dar pregătirea nu e să ne ducem la inundații! Pregătirea trebuie să fie de război, că după aia putem să facem orice.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Finalul aparține, precum am spus şi la început, unei analize, pentru că sunteți un reputat analist militar și vorbiți aproape în fiecare zi, la diferite posturi de televiziune și de radio, despre situația actuală în care ne aflăm noi aici, la limita de sus a cerului, la granița cu cel mai îngrozitor război din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.
S-au întâlnit președintele chinez cu președintele rus. Cât credeți că schimbă pentru noi paradigma chestiunea asta?
Cătălin Tomescu:Domnule, reiau ceea ce am spus deja, că îmi mențin părerea: 1 – China a început să mute pe tabla de șah a planetei.
Că le convine, nu le convine la americani sau altora, sau nouă, sau oricui vreți, contează mai puțin. Din punctul meu de vedere, a ieșit din postura puțin retrasă…
Cristian Dumitrașcu (realizator): De arbitru, dacă vreți…
Cătălin Tomescu:Da. Ponderată, puțin retrasă. E au fost agresivi numai în domeniul capacitării resurselor de orice fel de pe toate continentele, mecanismele economico-financiare mari, care le convin, potrivit propriilor interese.
Să nu uităm că fiecare ţară merge conform propriilor sale interese. Domnul Xi când s-a dus la Moscova să se întâlnească cu Putin s-a dus ca să-și atingă obiectivele Chinei, nu atât de mult ale lui.
Deci China a început să joace rolul de jucător global. În lumea multipolară, de care se vorbește, este clar că China și-a luat rolul în serios, și americanii știu asta, nu trebuie să le-o spun eu.
Al doilea lucru: s-a văzut clar, din punctul meu vedere, că Rusia și-a semnat statutul de vasalitate față de China. Își dau seama că altfel nu se poate să iasă cât de cât onorabil din acest conflict şi au nevoie de sprijinul Chinei atât din punct de vedere economico-financiar, cât și din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere militar. Acum, dacă o să mă întrebați dacă o să le dea tancuri și avioane, nu știu.
Ideea e că ce sunt eu convins – și cu asta am încheiat: cu certitudine, decizia dacă urmează să-i sprijine cu armament greu, nu numai cu armament nonletal și cu tehnologie, sigur ei au calculat dacă le aduce avantaje sau nu le aduce avantaje, potrivit propriilor interese.
De ce spun asta: păi China, care e cel mai mare producător manufacturier de pe glob, aprovizionează și UE și multe piețe… Statele Unite – mergeți într-un Wallmart, în Statele Unite, și dacă 90% din mărfuri nu-s din China, nu mai zic o vorbă. Prin urmare, păi trebuie să le vinzi. Cui le vinzi, celor săraci sau celor bogați?
Păi le vinzi celor bogați! Și atunci, dacă tu ai face treaba asta și te declară cineva că ar trebui să suporţi sancţiuni, îți mai convine? Nu știu asta, că eu la mecanisme macrofinanciare nu mă pricep; să vorbească cei care au şcoală.
Dar ca să analizez problema din perspectiva asta, sunt convins că ei și-au făcut calculele și, în funcție de decizia luată, vom vedea dacă va veni sprijinul cu armament greu sau cu avioane, ș.a.m.d. sau nu. Pentru că eu sunt convins că vor acționa în propriul interes.
Există un semnal major și pentru poporul rus. A arătat: „Uite, am venit” – recunosc, care e mare lucru pentru Putin, vă dați seama, e balon de oxigen, fără doar și poate. 2 – Statelor Unite: „Vedeţi că am început să mutăm și noi, nu mai stăm în expectativă, ne uităm și declară unul pe ici, pe colo…”
Nu, a venit Xi, care deja are al treilea mandat, care… Nu e cazul să mai dezvoltăm ce greutate are șeful Chinei la momentul actual, indiferent de regim.
Şi a treia treabă care iar ar fi importantă aici, în afară de balonul de oxigen către Putin și mesajul către societatea la nivel global și statele importante gen SUA, este și pentru statul ucrainean, din punctul meu de vedere, că trebuie cineva de la ucraineni să analizeze şi acolo. S-a vorbit și cu domnul Zelenski, nu prea s-a spus ce s-a discutat…
Să nu uităm că și cu Putin, cu o seară înainte, a vorbit patru ore jumate! Cu translație, să zic că le-a luat vreo oră jumate, că mai îngreunează… Probabil trei ore. O, păi vă dați seama că ar fi…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Când au mai vorbit ei vreodată trei ore, față în faţă?
Cătălin Tomescu:Să vorbești trei ore! De știut, ar valora un milion de puncte să știm ce s-a discutat în astea trei ore, pentru că acolo sigur s-au discutat niște lucruri cu totul și totul altele…
S-a discutat în plasa celor discutate la conferința oficială, care alea sunt pregătite dinainte; au schimbat câteva virgule și câteva verbe în noaptea aia, în rest totul era pregătit. Să știm ce s-a discutat în alea trei ore!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, Domnule general, lucrurile sunt în desfășurare. De abia aștept să ne vedem și următoarea dată aici, la radio, și la podcastul „Jurnal Militar”!
Vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!
Cătălin Tomescu:Şi eu vă mulțumesc! Să avem o primăvară frumoasă și să sperăm să ne revenim din toate punctele de vedere.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Teodora Mazăre și de Violeta Proşa (realizator rubrică): Comandamentul Central al Statelor Unite ale Americii, una dintre cele mai mari coaliții militare din istoria SUA, conduce și facilitează activitățile și operațiile militare cu aliați și parteneri, în vederea sporirii securității și stabilității regionale din zona de responsabilitate, care se întinde din nord-estul Africii, de-a lungul Orientului Mijlociu și până în sud-vestul Asiei.
Printre operațiile de succes ale coaliției s-au numărat Operation Iraqi Freedom, Operation Enduring Freedom, Operation Resolute Support și Operation Inherent Resolve, acțiuni la care au participat și militarii români. Din Tampa, Florida, transmite colonelul Alexandru Cosac: Prezența militarilor români la US Centcom are o importanță ridicată în ceea ce privește reprezentarea națională și consolidarea relațiilor cu națiunile din coaliție.
Cele 44 de națiuni partenere dislocate la Comandamentul Central oferă o oportunitate unică de a aduna într-un loc diferite ideii, direcții de pregătire, culturi, abordări diferite, ceea ce am observat că asigură o contribuție atât în partea de planificare și în fundamentare deciziilor sau coordonarea eficientă.
Teodora Mazăre și de Violeta Proşa (realizator rubrică): De pe continentul american ajungem în țara morilor de vânt, mai precis în Olanda, unde militarii români, membri ai Regimentului 74 Patriot, participă alături de 700 de militari ai Alianței Nord-Atlantice, la exercițiul Joint Project Optic Windmill, ce vizează apărarea aeriană integrată.
Prima parte a exercițiului a fost dedicată stabilirii unor conexiuni între națiunile participante în ceea ce privește rețeaua de lucru, urmând ca apoi toți militarii să se antreneze la sistemele de luptă.
Pentru România este prima participare la acest exercițiu internațional organizat din 1996. Căpitan Traian Brehui, comandantul detașamentului românesc, participant la exercițiul Joint Project Optic Windmill din Olanda: În cadrul acestui exercițiu ne antrenăm operatorii simulat pentru dezvoltarea și testarea de strategii și concepte de apărare împotriva întregului spectru de amenințări aeriene.
Aceste principii pe care noi le testăm și dezvoltăm aici se pot pune în practică până la 100% pe tehnica reală.
Operatorul nu simte nicio diferență față de ce ar trebui să facă în fața sistemului, pentru că simulatoarele sunt identice cu ceea ce au în sistemul propriu-zis.
Teodora Mazăre și de Violeta Proşa (realizator rubrică): Rămânem tot în sfera exercițiilor internaționale, iar din Olanda facem un salt de 500 de kilometri est până în Germania, unde 1.700 de militari din 18 țări, inclusiv România, acționează în cadrul exercițiului Dynamic Front.
Participant la exercițiu, locotenent-colonelul Constantin Apostol ne-a transmis faptul că aceste exercițiu internațional contribuie în mod semnificativ la stabilitatea și securitatea regională, prin îmbunătățirea capacității forțelor aliate de a acționa împreună în perioade de criză sau conflict.
Ultimele vești din această săptămână vin de la colegii focșăneni dislocați în cadrul grupului de lupte din Polonia.
Pe ultima sută de metri a misiunii, activitățile decurg în același ritm alert. Se continuă antrenamentele alături de aliați, iar tehnica se pregătește în vederea predării către colegii din cadrul celei de-a 13-a rotații.
Zilele acestea, la invitația reprezentanților din Brigada 9 Blindată poloneză, artileriștii antiaerieni români au organizat o expoziție statică a tehnicii de luptă din dotare.
Cu detalii despre acest eveniment vine locotenent Cornelia Dumitru, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană Sky Guardians: Militarii polonezi au fost foarte interesați de complexul antiaerian Ghepard, iar noi ne-am bucurat să le putem răspunde la toate întrebările.
Această expoziție a avut ca scop familiarizarea detașamentului polonez cu structura unui grup de luptă, ca parte a pregătirii pentru misiunea pe care o vor executa în cadrul Grupului de Luptă NATO din Letonia.
Una dintre întrebările săptămânii trecute a fost următoarea: Se implică Beijingul în Ucraina? Președintele Xi Jinping a fost reales în fruntea Partidului Comunist Chinez. În primul discurs ținut cu pumnul drept ridicat, președintele Xi a declarat: trebuie să facem din armată marele zid de oțel.
Bugetele planificate ale Chinei pentru anul în curs prevăd cheltuieli declarate pentru apărare de 225 de miliarde de dolari, cu cea mai rapidă rată de creștere din 2019 încoace.
Cu toate acestea, cheltuielile Chinei pentru apărare sunt mult mai mici în comparație cu cele ale Statelor Unite ale Americii, care vor aloca părerii peste 860 de miliarde de dolari. Dar analiștii estimează că Beijing-ul cheltuiește mai mulți bani pentru armată decât sumele anunțate oficial.
Statele Unite susțin că Beijingul ia în considerare să furnizeze arme și muniții Rusiei, acuzații pe care China le neagă cu fermitate. La un an de la invazia rusă în Ucraina, Moscova a fost afectată de sancțiunile fără precedent impuse de Occident.
Dar China, care și-a declarat prietenia fără limite pentru vecinul său din nord, a adus Kreminului un colac de salvare economic, temperând impactul excluderii Moscovei din sistemul financiar global.
Radu Dobrițoiu a realizat o dezbatere, joi seara, la Euroatlantica, la Radio România Actualități, despre China și despre dorința Beijingului de a-și extinde influențele sale, nu doar economice, ci și politice și militare, inclusiv spre Europa și, în acest context, despre o eventuală dorință a Chinei de a sprijini militar Rusia în războiul din Ucraina.
Invitați prin telefon au fost generalul-maior în rezervă Dan Grecu, analist militar și profesor universitar, și profesorul de relații internaționale Ștefan Ciochinaru, jurnalist și analist de politică externă.
Vă oferim un fragment din emisiunea Euroatlantică, din data de 16 martie 2023.
Radu Dobrițoiu (realizator): Domnule Ciochinaru, credeți că războiul schimbă ierarhii internaționale în favoarea Chinei?
Ştefan Ciochinaru:Da, vechea ierahie internațională, care situa Rusia pe locul doi ca putere militară cel puțin, locul doi va fi liber acuma, inclusiv pentru puterea militară a Chinei.
Dar este încă mult prea devreme ca să vorbim despre așa ceva, pentru că, China are încă o rămânere în urmă semnificativă din punct de vedere militar, în pofida faptului că și-a dezvoltat flota foarte în ultimii ani.
Radu Dobrițoiu (realizator): Domnule general Dan Grecu, China dispune de cea mai mare industrie de semiconductori, are o importantă capacitate de producție pentru componente microelectronice. Sunt aceste elemente de sprijin neletal importante pentru industria militară a Rusiei?
Dan Grecu:Sunt indiscutabil importante. De altfel, chiar astăzi apăruse o știre cum că pe frontul din Ucraina rușii utilizează drone așa-numitele drone de jucărie, cele ce poți să le cumperi online de la diferite companii.
De fapt, ele nu sunt chiar de jucărie, dar oricum sunt de mici dimensiuni, nu sunt sofisticate și nici adaptate utilizării militare. Dar, dacă îmi permiteți, pe lângă cele ce le afirmați, domnule Ciochinaru, și foarte bine, da, sunt cu totul de acord cu domnia sa, părerea mea este că autoritățile chineze vor rămâne în general pro Moscova, nu neapărat pe livrarea de armament.
Și este posibil ca foarte, foarte ascuns să fie o livrare de muniții, că dacă va ajunge Rusia la fundul sacului, dar rușii încă mai au resurse suficiente din punctul ăsta de vedere, mă refer la muniții, încă o dată, pentru armament, dar este oarecum alături de Rusia, în sensul că ați văzut și dumneavoastră, totdeauna China a spus că problema… ruşii au cereri legitime privind securitatea lor, respectiv cele adresate Ucrainei și implicit NATO.
De asemenea, că Rusia identifică corect și China este de acord cu extinderea NATO și acțiunile Statelor Unite. Sunt principalele cauze pentru criza dintre Rusia și Ucraina.
Și, nu în ultimul rând, că, în general o astfel de confruntare în folosul Ucrainei și care ar duce la căderea regimului Putin ar putea să creeze un precedent nu prea plăcut pentru autoritățile chineze și în special pentru Partidul Comunist. Firesc, că aia e forţa conducătoare acolo, în Republica Populară.
Ştefan Ciochinaru:Ei, de asta îmi place mie să fiu într-o emisiune cu domnul general Grecu, pe care îl salut cu tot respectul, pentru că comentariile dânsului sunt deosebit de provocatoare, de zi.
Aveţi dreptate, domnule general, sunt cel puțin două planuri majore care trebuie avute în vedere. Primul se bazează pe faptul că între Putin și Xi Jinping există o adevărat frăţie ideologică și chiar strategică, ambii identificând în Occidentul liberal dușmanul care trebuie învins cu orice preț. Și, din punctul acesta de vedere, întrebarea este: cât de departe e dispus să meargă președintele chinez? Va merge el până acolo încât să susțină pe faţă, masiv efortul de război al Rusiei? Nu ştim.
Și al doilea plan de analiză implică locul și rolul Chinei în economia globală. După anii de pandemie și retragerea unor investiții și întregi industrii, mai ales americane, astăzi, China se găsește la cel mai mic nivel de creștere economică din ultimii 40 de ani.
Singura ei șansă este, atunci, revenirea pe deplin în circuitul economic occidental global, acolo unde America este mina ei de aur. O susținere a Rusiei cu armament letal ar fi calea sigură de izolare și prăbușire economică a Chinei.
Nu cred că am risca prea mult anticipând că nu o va face, dar e limpede şi vă dau perfectă dreptate că Beijingul trăiește acum o veritabilă sfâșiere, între dorința sa ideologică de a combate Vestul, susținând Rusia, și realitatea dură e că, din punct de vedere politic, economic și chiar militar, nu poate să o facă.
Poate că și din acest motiv, la Congresul Poporului, despre care vorbea domnul Dobrițoiu, de săptămâna trecută, pentru prima oară de la preluarea puterii în China, președintele Xi Jinping a postulat că reunificarea cu Taiwanul trebuie să se facă pe cale pașnică, de unde se vede că războiul ăsta din Ucraina are proprietatea magică de a deschide până şi ochii visătorilor revoluționari roșii.
Radu Dobrițoiu (realizator): Domnule general Dan Grecu, un raport al Pentagonului arată arsenalul nuclear al Chinei este pe cale să se tripleze până în 2035, ajungând la 1.500 de focoase nucleare.
De asemenea, documentul indică perfecționarea constantă a Forțelor Aeriene chineze. Dar China va avea nevoie de uraniu îmbogățit. Este posibil să îl procure din Rusia?
Dan Grecu:Nu numai că este posibil, deja îl procură din Rusia. S-au făcut referiri încă de câteva luni despre transportul de uraniu îmbogățit, nu știm cât de îmbogățit, dinspre Federația Rusă către Republica Chineză. Dar, dacă ați amintit de armamentul nuclear în general, este adevărat că ei și-au propus practic mai mult decât o triplare până în 2035, pentru că la ora actuală se pare că Republica Populară are undeva în jur de 400-410 focoase nucleare, care pot fi folosite de pe sol, din aer, de pe nave, chiar și de pe submarine.
Ceea ce este însă foarte important de menționat este că au foarte, foarte multe din aceste mijloace, în special rachetele intercontinentale, dar și rachetele de croazieră pe care au început să le producă, sunt toate produse undeva după 2010-2015, unele chiar 2020, 2018-2020, adică o înnoire accentuată a armamentului nuclear, ceea ce este foarte important.
Cu uraniul, cum am spus, nu se pune problema. Iar concomitent cu dezvoltarea Marinei și Forțelor Aeriene, care par din punctul meu de vedere favorizate în raport cu Forţele Terestre, dar acolo stau bine, că sunt mulți.
Această dezvoltare și modernizare a capacităților nucleare arată că Republica Populară vrea să ajungă și aici să aibă un cuvânt greu de spus, nu numai în comerțul mondial și în alte domenii.
Radu Dobrițoiu (realizator): Domnule profesor Ștefan Ciochinaru, vă adresez aceeași întrebare: de ce este China interesată să își multiplice acest factor de putere reprezentat de focoasele sale nucleare?
Ştefan Ciochinaru:Pentru că a învățat lecția ucraineană. Dacă nu exista arsenalul nuclear rusesc, rușii erau acum bătuți cu papucul de la baie. Doar arsenalul nuclear este cel care a împiedicat o înfrângere catastrofală a Armatei Roșii.
De aceea și Putin, de aceea și generalii lui, de aceea și fostul premier și președinte al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, reiterează de câte ori au ocazia, că amenințarea nucleară, pentru că e singura care îi ține în picioare, şi atunci chinezii au înțeles lucrul acesta și își măresc și își vor mări, fără îndoială, arsenalul nuclear, nu e o simplă dorință, domnul general Grecu, arăta că deja s-au apucat de treabă, pentru că în felul acesta vor descuraja un atac împotriva Chinei.
Acum, sigur, nimeni nu vrea să atace China, cum nimeni n-a atacat Rusia și nici nu dorea să atace Rusia. Având în vedere că ambele țări au probleme teritoriale, o intenție revizionistă, dacă nu chiar o politică revizionistă pusă în practică, atunci mărirea arsenalului nuclear poate să fie o poliță de siguranță. Asta este opinia mea.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Aflată la al optulea mandat, misiunea Uniunii Europene de instruire în Somalia are ca obiectiv dezvoltarea capacităților și a capabilităților somaleze prin consiliere strategică, mentorat și instruire, dar și acordarea de sprijin prin constituirea unor instituții și forțe de securitate somaleze responsabile, care să acționeze în temeiul statului de drept.
România este și ea parte a acestui efort și participă cu instructori la această misiune, care se axează și pe organizarea și desfășurarea de cursuri de instruire pentru militarii somalezi, cursuri despre care ne vorbește maiorul Laura Istrate, mentor în elaborarea doctrinei militare a forțelor armate somaleze: Cursurile care se desfășoară sunt predominant cursuri de dezvoltare a comandanților de plutoane, de companii, dar și de instruire pe dispozitive explozive improvizate, poliție militară, drept internațional umanitar și se concentrează pe forțele terestre, ceea ce noi cunoaștem a fi forțe terestre.
Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): De la misiunea de consiliere de pe continentul african trecem la cea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței Nord-Atlantice din Polonia, acolo unde militarii detașamentului de apărare antiaeriană Sky Guardians, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană Milcov, au participat, în Varșovia, la celebrarea zilei de 12 martie, zi care a intrat în istoria Poloniei și a Europei ca fiind ziua admiterii în NATO, în primul val de extindere spre est a Alianței, a Cehiei, Ungariei și Poloniei.
Detalii avem de la locotenentul Cornelia Dumitru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Am participat, alături de reprezentanți ai contingentelor americane, britanice, croate și poloneze, la evenimentul „Train with NATO” din Varșovia, organizat cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la intrarea Poloniei în NATO.
Publicul a putut vizita standuri cu armament și vehicule de luptă şi a putut învăța tehnici de luptă corp la corp și tactici de supraviețuire de la militari.
La activitate au fost prezenți și prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, alături de ministrul apărării, Mariusz Błaszczak.
Ciprian Panga și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Din Polonia, ajungem și în poligonul Grafenwöhr din Germania, acolo unde un detașament de militar din Brigada 8 Rachete Operativ Tactice „Alexandru Ioan Cuza” participă, alături de aproximativ 1.000 de militari din 15 țări membre NATO și partenere, la Exercițiul multinațional de artilerie Dynamic Front ’23, organizat de Forțele terestre americane din Europa și Africa.
Exercițiul își propune să antreneze elementele de conducere, astfel încât să se atingă un nivel cât mai mare de sincronizare a comenzii și planificării focului de artilerie. Mai multe detalii avem de la locotenent-colonelul Daniel Florin Bornac, comandantul detașamentului: Exercițiul are ca principal obiectiv testarea și validarea interoperabilității, bazată pe trei piloni: uman, procedural și tehnic.
Cel uman se realizează prin caracterul multinațional al exercițiului. Pe partea procedurală, țările aliate și partenere pun în aplicare tehnici, tactici și proceduri comune pentru atingerea obiectivelor.
Aspectul tehnic vizează identificarea, testarea și validarea soluțiilor optime pentru realizarea interconectării diferitelor sisteme de comandă și control.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române organizează în perioada 20 martie-2 aprilie exercițiul multinațional Sea Shield 2023.
Circa 3.400 de participanți din 13 state aliate și partenere vor desfășura antrenamente în Marea Neagră, pe Dunăre și în zona de coastă.
În exercițiu sunt implicate zeci de nave militare, avioane și elicoptere, ambarcațiuni de intervenție, autospeciale și dispozitive mobile de lansare.
Sea Shield este cel mai complex eveniment de instruire din acest an al Forțelor Navale Române, ne-a declarat comandantul flotei, contraamiralul de flotilă Cornel Cojocaru:Sarcina de a conduce execiţiul îi revine Comandamentului componentei navale. Flota, flotila fluvială, celelalte mari unităţi vom genera forțele, grupurile de luptă.
Avem secvențe de apărare a infrastructurii critice naționale, avem secvențe de trageri și misiuni de luptă reale, cu tehnica de la bord, atât la mare, cât și la fluviu.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Seria de exerciții anuale Sea Shield este destinată instruirii forțelor aliate și a fost propusă de România la summitul NATO de la Varșovia, în 2016, pentru întărirea măsurilor de securitate pe flancul sud-estic european.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Țările NATO își continuă în această perioadă exercițiile militare defensive, cu scenarii adaptate la actuala situație geopolitică impusă de războiul din Ucraina.
Cel mai important dintre ele este Arctic Forge, condus de Comandamentul Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii pentru Europa și Africa. Până pe 17 martie, trupe americane, olandeze, daneze și britanice desfășoară manevre axate pe construirea capacităților din zona arctică.
Deși nu este încă parte a Alianței Nord-Atlantice, Finlanda are o contribuție importantă la exercițiu, iar Norvegia s-a alăturat cu propriul exercițiu militar Joint Viking.
Între timp, în sudul Franței se încheie exercițiul Orion, la care au participat peste 7.000 de militari.
Recent, președintele Emmanuel Macron a anunțat că Franța va crește cheltuielile militare în intervalul 2024-2030, vorbind de un buget de peste 400 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere a cheltuielilor pentru apărare cu peste 28%.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române vor începe, luna viitoare, misiunea de poliție aeriană întărită sub comandă NATO în țările baltice.
Detașamentul destinat pentru misiunea aparține Bazei 86 Aeriene Burcea și este format din 100 de militari cu patru aeronave F-16 Fighting Falcon.
Obiectivul principal al misiunii este prevenirea încălcării spațiului aerian aliat și acordarea de asistență aeronavelor militare și civile în situații de urgență apărute în timpul zborului.
Contingentul românesc va fi dislocat în Lituania până în luna iulie a acestui an și este comandat de comandorul Cosmin Vlad.
Cosmin Vlad:Este, într-adevăr, o provocare, nu neapărat pentru că este la granița alianței. Oamenii detașamentul lui sunt pregătiți, cunosc foarte bine tot ce înseamnă specificul acestei emisiuni. Este practic prima misiune a Bazei 86 în afara teritoriului național.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Misiunea de poliție aeriană întărită în ţările baltice se desfășoară pe baza unui sistem de rotație între țările aliate începând din anul 2004.
România a mai participat la această misiune în anul 2007, cu personal și aeronave MIG-21 Lancer din Baza-71 Aeriană de la Câmpia Turzii.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române iau parte, până pe 17 martie, la exercițiul multinațional „Ariadne 23”, organizat de Grecia în raioanele maritime din zona insulei Creta.
Exercițiul își propune consolidarea procedurilor de acțiune în comun între structurile NATO cu responsabilități în domeniul luptei contra dispozitivelor explozive.
România participă cu ofițeri de stat major în structura de conducere a exercițiului și cu un detașament de scafandri de luptă EOD.
În cadrul antrenamentelor se exersează, printre altele, descoperirea și identificarea contactelor subacvatice, intervenții pentru neutralizarea minelor aflate în derivă și misiuni de inserție aeriană a scafandrilor.
Ștefan Ciochinaru: În vreme ce Putin a vorbit aproape două ore, de adormiseră oamenii în sală, Biden a vorbit 20 de minute, la Varșovia, folosind propoziții foarte scurte. A fost o demonstrație de retorică absolut fantastică
Publicat de Gabriel Stan,
27 februarie 2023, 15:40 / actualizat: 28 februarie 2023, 16:57
S-a împlinit un an de la începutul conflictului din Ucraina. Momentul nu avea cum să treacă neobservat și a reprezentat un bun prilej pentru o serie de acțiuni diplomatice nivel înalt.
Fără a fi singurele, amintesc aici vizita președintelui american, Joe Biden, la Kiev, vizita șefului diplomației chineze la Moscova și discursul președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin. Pe front, însă, evoluțiile nu sunt semnificative deocamdată.
Cristian Dumitrașcu a vorbit despre toate aceste evenimente și, desigur, despre anul de război ruso-ucrainean cu profesorul de relații internaționale Ștefan Ciochinaru.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule profesor, bună dimineața și bine ați venit la „Jurnal militar”!
Ștefan Ciochinaru:Bună dimineața, bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Am trăit cu toții în săptămâna pe care o încheiem un moment absolut istoric. Mulți dintre români l-au interpretat, după părerea mea, eronat, spunând că reintrăm într-un război rece. Specialiștii și o altă parte a oamenilor au interpretat că, dimpotrivă, Războiul Rece a luat sfârșit în săptămâna aceasta.
Ștefan Ciochinaru:Sunt absolut de acord cu ultima opinie: Războiul Rece a luat sfârșit în săptămână extraordinară, probabil cea mai semnificativă din punct de vedere diplomatic din ultimii ani, pentru că am avut acea conferință pentru securitatea de la München, după care am avut vizita surpriză a președintelui Biden la Kiev, iar după aceea am avut discursul de la Varșovia al președintelui Biden și am avut reuniunea Summitul formatului București 9, al țărilor de pe flancul estic al NATO.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O mulțime de evenimente aparent greu de decriptat.
Oamenii sunt, iată, și mai îngrijorați decât au fost în timpul acestui an pe care l-am împlinit cu toții, cu amărăciune spunem că l-am împlinit, această aniversare, care se numește într-un mod ciudat aniversare de un an de la începutul războiului…
Ștefan Ciochinaru:Un an de război în Europa.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Un an de război în Europa și despre care noi am vorbit de câteva ori bune aici, la „Jurnal militar”, în care uneori ați fost mai optimist, alte ori ați fost realist. Din păcate, lucrurile nu sunt deloc aproape de un final fericit.
Ștefan Ciochinaru:Lucrurile s-au apropiat semnificativ de un final fericit, domnule Dumitrașcu, a luat sfârșit prima fază acestui război, faza în care a fost inițializat și a izbucnit războiul propriu-zis, pentru că inițial a fost – nu? – o „operațiune militară specială”, care urmărea răsturnarea în trei zile a guvernului de la Kiev și înlocuirea lui cu un guvern fantoșă.
A eșuat şi asta, a început războiul. A trecut un an de zile. Prima fază s-a terminat, Rusia a pierdut și acum pregătim, intrăm, de fapt, deja în a doua fază a războiului, odată cu operațiunile premature declanșate de armata rusă în jurul Bahmutului, în cele trei localități care n-au nici un fel de importanță strategică militară, doar încercau să ofere o victorie oarecare pentru Vladimir Putin la împlinirea unui an de război. A eșuat și această poveste.
A doua etapă va fi o etapă a epuizării forțelor, o etapă a unui război marcat de atacuri, contraatacuri, pierderi semnificative de oameni și materiale, în care încet-încet forțele se vor epuiza.
Tratatele nu vor mai fi strategic-militar, tacticienii de carieră, ci specialiștii în logistică, în aprovizionare. Cei care vor reuși să asigure aprovizionarea pe durata acestei etape vor fi cei care vor hotărî victoria.
Vă pot spune de pe acum că victoria va fi tot a Ucrainei, după care, sigur, se va intra în a treia fază care va fi faza înfrângerii uneia dintre forțe, epuizării, va fi faza cea mai periculoasă din punct de vedere politic, pentru că partea învinsă va cunoaște convulsii sociale și politice foarte grave, care vor marca existența statului în cauză.
În opinia mea, din nou, Rusia va pierde, dar asta va dura. Teoretic, a doua fază ar trebui să dureze mai mult decât prima fază, care a durat un an de zile și tot teoretic, a treia fază, faza finală, va trebui să dureze mai mult decât a doua fază. Lucrurile se pot schimba, însă, dacă Ucraina primește, în timp util, armele de care are nevoie.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Noi am mai vorbit aici, domnule Ciochinaru, despre teama cea mare a tuturor oamenilor. Văd că mergeți pe o teorie a unui război clasic, a un război care să dureze, iată, poate mai mult de un an în următoarea fază.
Ce ne facem cu amenințarea nucleară și cum să interpretăm această ieșire din Convenția nucleară a lui Putin?
Ștefan Ciochinaru:Ieșirea din Convenția nucleară este un gest gratuit. Trebuia să răspundă cu ceva la ce s-a întâmplat la Kiev. N-avea cu ce să răspundă și atunci a anunțat acest lucru. Este superflu, pentru că Rusia nu mai era activă în tratatul acesta de ani de zile.
El rămăsese doar pe hârtie, pe de o parte. Pe de altă parte, chiar rușii au spus că ieșirea din tratat nu înseamnă că nu se pot reîntoarce în tratat. Deci, au lăsat deschisă calea comunicării.
De altfel, și secretarul de stat Antony Blinken, ministrul de externe al Statelor Unite, a spus că Statele Unite sunt gata la dialog oricând pe temele nucleare, indiferent de alt context. Deci, lucrurile din punctul acesta de vedere nu cred că vor escala.
Da, ați văzut șeful diplomației chineze, asta neînsemnând ministrul de externe, pentru, în China, cel care conduce diplomația este șeful secției externe a Partidului Comunist Chinez. Ministrul de externe este doar un membru al guvernului, dar deasupra guvernului se găsește partidul. Și acest șef al Secției externe a Partidului Comunist este membru în partidul chinezesc. Deci, el este numărul unu.
Ați văzut că a fost la Moscova, toată lumea se temea de această întâlnire. Au fost niște declarații formale care au fost și niște declarații foarte interesante ale părții chineze, care arată că, în ce privește integritatea asta editorială, suveranitatea țărilor și nefolosirea armamentului nuclear, Beijingul este intratabil.
Deci lucrurile rămân neschimbate. Așa că trebuie să avem mari emoții, cel puțin până în faza finală. Iar în baza finală, dacă se operează cu atenție, cu grijă, lucrurile cred că pot fi gestionabile. În definitiv, orice am crede noi, nici ofițerii ruși nu sunt inconștienți, nu sunt nebuni, nu vor să își vadă familiile sfârtecate.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Urma să vă întreb despre această ultimă întâlnire ruso-chineză. Iată, confirmă ceea ce spuneați acum ceva vreme, acum câteva luni, despre anterioara vizită importantă a președintelui Biden în China, atunci când a fost o înțelegere care a avut puterea să ne liniștească pe toți, cu privire la folosirea armelor nucleare.
Ștefan Ciochinaru:Da, fără niciun fel de îndoială. Însă, pentru că ați amintit numele lui Joe Biden, sunt aspecte absolut extraordinare în această săptămână diplomatică, despre care am vorbit la început, care au fost trecute cu vederea, care au o importanță chiar mai mare decât unele gesturi politici explicite.
De pildă, la Kiev foarte puțină lume a remarcat că președintele Biden, împreună cu președintele Zelenski, după ce au traversat un traseu simbolic, flancat de portretele celor celor căzuți pentru apărarea Ucrainei, au mers, pentru scurt timp, la Mânăstirea Sfântul Mihail. Ei bine, care este simbolul religios al mamei Rusia? Sfântul Gheorghe. Ei bine, au mers la Mânăstirea Sfântului Mihai.
Cine-i Sfântul Mihail? Sfântul Mihail e cel mai important dintre arhangheli, cel care este asemenea lui Dumnezeu, este protectorul divin în fața râului, cel care are sabia de foc cu care luptă împotriva demonilor, împotriva forței satanice și a îngerilor căzuți, pe care, în final, îi alungă sub pământ.
Sfântul Mihail ar în grija sa balanța dreptății cu care întărește, atenție, sufletele tuturor și nimeni, dar nimeni nu-l poate învinge. A fost evident un simbol. S-a discutat foarte mult de faptul că, în acest timp, în Kiev răsunau alarmele aeriene, sirenele, în vreme ce nu existau relatări privind atacuri aeriene sau cu rachete de rusești.
Da, dar pentru că sunau armele aeriene ca trâmbițele care au făcut să cadă zidurile Ierihonului. De data asta au căzut zidurile Ierihonului rusesc. Încă o dată, cu un apel la simbolistică.
Așa cum la Varșovia, după aceea, președintele Biden va sfârși discursul său de numai 20 de minute îngenunchind alături de copii pe scenă, copiii reprezentând simbolic ce? Viitorul. Diferența de discurs. În vreme ce Putin a vorbit aproape două ore, de adormiseră oamenii în sală, Biden a vorbit 20 de minute, folosind propoziții foarte scurte.
A fost o demonstrație de retorică absolut fantastică. Propoziții scurte, dar în care fiecare propoziție era absolut memorabilă. Păi, Ronald Reagan numea imperiul sovietic un imperiu al răului.
Biden a transformat acest imperiu al răului într-un imperiu al absurdului. Uitați-vă la discursul lui Putin! Putin a construit în discursul lui o realitate alternativă. El trăiește în bula lui, într-o lume imaginară.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Am revăzut cu toții stilul Ceaușescu, pe care unii dintre noi l-am prins.
Ștefan Ciochinaru:Absolut, absolut. Vă rog să mă credeți că mă uitam, eram absolut șocat. Parcă asistam la un discurs al lui Ceaușescu la Sala Palatului, în care ne vorbea de „producții record” care nu existau, ne vorbea de o viață extraordinar de bună pe care nu o aveam ș.a.m.d.
Acest om, mai bine de 60-70% din discursul lui s-a adresat publicului intern, promițându-i o viață minunată: case ieftine, pământuri gratuite, tot soiul de salarii mai mari. Adică stăteai și te uitai, nu-ți venea să creezi.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Compensații pentru familiile celor omorâți pe front.
Ștefan Ciochinaru:Da, și câte și mai câte, pentru cercetători, pentru… parcă era Ceaușescu. Dădea 100 de ruble în plus. A doua zi a dat 500 de ruble, adică aproximativ șapte dolari, nu?
Fiecărui participant la marele meeting de pe stadionul Lujniki, care a durat exact cât a vorbit el. Pentru că după ce a vorbit el, că el a fugit, că era ger, a plecat și lumea.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da.
Ștefan Ciochinaru:S-a golit stadionul.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că tot ați atins această latură simbolică a vizitei lui Joseph Biden la Kiev, dumneavoastră ca profesor de relații internaționale, sigur aveți o părere specială despre prima vizită a unui președinte american într-un teatru de război unde nu se aflau trupe americane, una la mână, și a doua: trebuie să amintim că a fost monitorizat și de pe spațiul aerian al României, care au vegheat de la marginea spațiul aerian românesc spre cel ucrainean.
Ștefan Ciochinaru:Da, vedeți? Haideți să rămânem în planul simbolic, comentând această întrebare a dumneavoastră. Aveam, până acum, imaginea construită cu grijă, vreme de 20 de ani, a unui Vladimir Putin, caratist, călare pe tigru, luptându-se cu ursul, macho man.
Acest macho man se ascunde în buncăre, în vreme ce bătrânul Biden a aterizat la Kiev, în mijlocul războiului, în inima țării agresate.
Bătrânelul s-a dovedit un luptător extraordinar. Omul care, ați văzut, își îndoaie genunchii când merge, de bătrânețe, dar e mai viu și mai puternic decât tigrul de hârtie.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la Subiectul săptămânii a fost profesor relații internaționale, Ștefan Ciochinaru. Domnule Ciochinaru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.
Ștefan Ciochinaru:Cu Ucraina până la capăt, a spus Joe Biden, și așa va rămâne întreaga lume liberă.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
A 3-a ediție a conferinței internaționale „Unmanned Systems Forum. Smart Approach, Fast Development”
Publicat de Gabriel Stan,
27 februarie 2023, 14:29
Sonia Raicu (realizator rubrică): Cea de-a treia ediție a conferinței internaționale cu tema „Unmanned Systems Forum. Smart Approach, Fast Development”, organizată de Asociația New Strategy Center cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, a avut loc săptămâna aceasta la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” din București.
Dezbaterile, la care au participat oficiali și experți civili și militari din România, cât și din alte state membre NATO și UE, precum și reprezentanți ai mediului academic și ai unor companii cu o vastă experiență în domeniu, s-au axat pe subiecte de actualitate referitoare la evaluarea impactului războiului din Ucraina asupra mediului de securitate internațional, la un an de la izbucnirea acestuia.
Prezent la conferință, ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a declarat că România va continua să sprijine Ucraina atât cât va fi nevoie.
Ministrul Apărării a făcut referire și la utilizarea dronelor în războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina, tehnologii care permit funcționarea cu o autonomie din ce în ce mai mare în acțiuni de recunoaștere, supraveghere, detectare de ținte sau în misiuni de luptă și în război electronic.
Publicat de Gabriel Stan,
20 februarie 2023, 16:23
Edi Nicola și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Detașamentul de Apărare Antiaeriană Sky Guardians, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” și coordonată pe timpul misiunii de Comandamentul Forțelor Întrunite, își continuă misiunea în cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia.
Pentru militarii români au mai rămas două luni de misiune, însă instruirea continuă în același ritm. Zilele trecute secțiile din cadrul bateriei de apărare antiaeriană au participat la un exercițiu de rezolvare a unor situații tactice.
Locotenent Cornelia Dumitru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:Fiecare exercițiu de rezolvare a situațiilor tactice este gândit să pregătească echipajul pentru situații reale.
Misiunea noastră este apărarea spațiului aerian al Alianței, iar situațiile tactice rezolvate în cadrul exercițiului au fost ocuparea raionului de concentrare, mai exact, o zonă de regrupare după deplasare, și angajarea țintelor aeriene.
Sunt lucruri cunoscute, dar repetarea lor ne pregătește pentru a acționa la nevoie, într-un timp foarte scurt.
Edi Nicola și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Din Europa ne mutăm în Africa, unde 24 de militari români dislocați în Baza Militară Bamako din Mali sunt pe ultima sută de metri în misiunea Uniunii Europene pentru instruirea forțelor armate maliene, alături de colegi din alte 14 națiuni. În acest scop, EUTM Mali pregătește forțele armate maliene și dezvoltă capacitatea de instruire autonomă a acestora.
Despre modul de relaționare dintre națiunile participante, detalii ne oferă căpitanul Roxana Davidovits, consilier pentru armata maliană: Suntem pe funcții independente. Fiecare a venit pe o anumită specializare.
Sunt și cunoscător de limba franceză, pentru a interacționa și a te înțelege trebuie să vorbești cu ei în limba franceză, dacă vrei să le predai ceva, dacă vrei să îi înveți ceva sau dacă vrei să îi consiliezi într-o anumită problemă, orice discuție pe care o porți cu ei o porți în limba franceză. Fiecare își face treaba cât de bine poate în condițiile de aici.
Edi Nicola și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Pe același continent, în Sudanul de Sud, se află în derulare misiunea de menținere a păcii desfășurată sub egida Națiunilor Unite, inițiată prin Rezoluția Consiliului de Securitate din 2011.
Situația de securitate în această țară este una impredictibilă, caracterizată de conflicte intercomunitare și intertribale, sub formă de jafuri și atacuri sau amenințări la adresa organizațiilor non-guvernamentale internaționale care activează pe teritoriul statului.
Cu detalii despre situația din zonă vine colonelul Eduard Vitalis, ofițerul de legătură senior în Yambio: Multitudinea de uniforme pe care le vezi pe stradă te face să fii într-o permanentă confuzie, nu știi dacă vorbești cu polițiști, nu știi dacă vorbești cu un militar care este din armata în opoziție sau militari care au absolvit anul trecut și sunt militari uniți, o nouă formă de a face să dispară diferențele între diferitele armate.
Bineînțeles că apar și dezertorii din armată, care își construiesc propriile lor grupuri paramilitare, cu care încearcă să conducă zona politicului din aria de responsabilitate.
Angel Tîlvăr: Întâlnirea a fost dedicată discutării evoluțiilor de securitate în contextul războiului de agresiune condus de Rusia în Ucraina. Rusia trebuie oprită în acest război de agresiune, iar Ucraina și poporul ucrainean trebuie să primească sprijinul care să le permită să o facă
Publicat de Gabriel Stan,
20 februarie 2023, 16:00
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a participat săptămâna trecută la trei întâlniri ale liderilor lumii libere, așa cum este deja cunoscută sintagma folosită de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova. Și nu întâmplător fac această trimitere, într-o perioadă în care retorica rusă este din ce în ce mai agresivă la adresa fraților de peste Prut.
Spuneam despre cele trei întâlniri din această săptămână ale liderilor NATO și din Uniunea Europeană, dar și din ONU. Ultima dintre ele este chiar acum în desfășurare în Germania, Conferința de Securitate de la München, care a început ieri și se va termina duminică.
Iar pe ministrul român al apărării l-ați putut asculta aseară la „Agenda globală”, cu o declarație exclusivă pentru Radio România Actualități, pe care mi-a acordat-o și din care am aflat cât de importantă este pentru Alianță, pentru Uniunea Europeană și pentru ONU, cum spuneam, zona noastră, zona Mării Negre, în contextul geopolitic actual.
La „Subiectul săptămânii” vă propun un alt interviu, realizat tot cu ministrul Tîlvăr și tot în exclusivitate pentru Radio România Actualități, despre primele două întâlniri importante ale săptămânii: reuniunea grupului de contact pentru Ucraina și reuniunea miniștrilor apărării din țările membre NATO, ambele desfășurate la Bruxelles.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ce este nou față de întâlnirile trecute, cu atât mai mult cu cât, iată, v-ați întâlnit cu ministrul ucrainean al apărării? Este un plus de speranță pentru ei? Sunt lucruri importante care s-au hotărât acum?
Angel Tîlvăr:Sunt lucruri care vin în linia determinării pe care alianța, pe care aliații, dar și lumea democratică au dovedit-o atunci când am putut vedea, şi eu am făcut lucrul acesta și înainte de a fi ministru al apărării, atunci când, ca senator, am fost acolo în calitate de președinte al Comisiei pentru afaceri europene, este clar că Rusia trebuie să fie oprită în acest război de agresiune, iar Ucraina și poporul ucrainean trebuie să primească sprijinul care să le permită să o facă.
Întâlnirea a fost dedicată discutării evoluțiilor de securitate în contextul războiului de agresiune condus de Rusia în Ucraina, dat fiind faptul că se va împlini un an de când agresiunea neprovocată și ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei a început.
Omologul meu ucrainean, cu care ne-am văzut și la Ramstein, dar și în alte formate, fie înainte de a fi ministrul apărării, eu am fost la Kiev și m-am întâlnit cu Oleksii și acolo. El ne-a informat asupra evoluțiilor privind apărarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și a făcut o evaluare și o prezentare clară a nevoilor specifice din mai multe perspective.
Noi, în România, așa cum foarte bine știți, încă din primele zile am condamnat această agresiune și ne-am raportat față de vecinii noștri ucraineni, oferind sprijin multidimensional, cu accent pus pe componenta de management al crizei refugiaților. Am putut vorbi de o anumită criză, dată fiind amploarea procesului de trecere a frontierei de către vecinii noștri ucraineni, atunci când hub-ul de la Suceava a devenit un model la nivel internațional în ceea ce privește felul în care o țară cum este România înțelege să își utilizeze arhitectura instituțională pentru a oferi sprijin unor oameni care au plecat din casele lor ca urmare a unui act de agresiune.
Nu în ultimul rând, așa cum știți, dar o repet pentru ascultătorii noștri, România a făcut în așa fel încât prin noi să treacă aproximativ 13 milioane de tone de cereale, care au mers în locuri unde era nevoie de a preveni, ştiu eu, foametea, foamete care ar fi generat poate o altă…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Altă criză globală, sigur.
Angel Tîlvăr:Exact, exact. Și dacă tot vorbeam de ajutor umanitar, cred că peste 2 milioane de oameni care au tranzitat România și care au dus și la modificări în ceea ce privește legislația românească, au fost în jur de 20 de modificări, care să le permită vecinilor noștri să stea aici, să lucreze, să studieze, să beneficieze de asistență medicală sau persoane care aveau nevoie de asistență socială în sine au putut să o facă și ca urmare a modificărilor pe care statul român din punct de vedere legislativ le-a făcut.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): După această întâlnire, a urmat reuniunea miniștrilor apărării. Înțeleg că au fost alte discuții, mai puțin tehnice sau mai mult legate de partea militară.
Angel Tîlvăr:Evident, a existat și o componentă de abordare în ceea ce privește evoluțiile din această perspectivă, dar în primul rând s-au dat mesajele potrivite și au fost discuții potrivite care să țină de felul în care urmează să ne poziționăm, pentru că unul din atributele pe care lumea democratică l-a evidențiat a fost acela că suntem solidari, că există coeziune între noi.
Iar faptul că România este de partea bună a istoriei, că atât în format NATO, dar și în format al Uniunii Europene putem contribui pentru a transforma Europa și în zona în care ne aflăm într-o zonă de pace, de stabilitate și, de știu eu, condiții care să permită desfășurarea vieții de zi cu zi în condiții normale cred că nu este puțin lucru.
Evident că discuțiile au oferit perspectiva fiecărui stat asupra situaţiei cu care ne confruntăm, dar pot să vă spun că nu am sesizat divergențe sau abordări diferite vizavi de principalele căi de urmat. Prin asta înțeleg continuarea sprijinului unei ţări suverane care este victima unei agresiuni, abordarea poziţiei geografice, în care este și România, din perspectiva rezilienței, iar noi, ca români, avem dorința și încercăm să promovăm și încurajăm discuții care să vizeze Marea Neagră, pe care ni-l dorim, la rându-i, ca un spațiu de pace, de comerț liber și de sigurață, Marea Neagră căpătând și după summit-ul de la Madrid, apărând pe conceptul strategic NATO.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Presupun că în ochii oficialilor Uniunii Europene și în ochii oficialilor NATO, pentru că ați folosit termenul de reziliență, noi suntem un pic mai importanți decât alți membri ai Alianței, fiind aici lângă război.
Angel Tîlvăr:Evident. Poziția de proximitate în care ne aflăm evident că ne particularizează, dat fiind faptul că avem o graniță foarte lungă cu Ucraina și, nu în ultimul rând, Insula Șerpilor, care a fost pentru scurt timp, din fericire, subiect de conflict armat, de agresiune, nu se află la distanță foarte mare de gurile Dunării.
Evident că fluxul mare de refugiați care au trecut prin România ne particularizează în raport cu alte țări, care se află la distanță mai mare, dar încercăm ca tot ce facem să facem în linie și în consultare permanentă cu aliații noștri, pentru că aici este vorba de un concept strategic și de o abordare unitară în raport cu valorile în care credem și de la care nu ne vom abate și în raport și cu obligațiile și cu drepturile pe care le avem ca membri ai Alianței și ai Uniunii Europene.
Dar lucrurile se petrec planificat, în acord unii cu ceilalți. Acesta este și motivul pentru care întâlnirile de tipul celei la care am participat își au rostul și sunt absolut lucrative și firești. Este foarte important ca să vorbim aceeași limbă și să avem aceeași viziune și să ne pregătim în același mod.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Este așadar un mesaj echilibrat, un mesaj de optimism despre parteneriat și despre o planificare. Oare ați vorbit cu cei de acolo cam cât se așteaptă până când vine placea?
Angel Tîlvăr:Pacea va fi la îndemâna și la decizia celor care au pierdut teritorii și care sunt agresați și care suferă ororile unor acte de violență pe care nu ni le imaginam până acum ceva timp, deci, ei vor decide, pentru că ei au teritorii care le-au fost smulse, ei au plătit un tribut în victime umane, au infrastructura civilă atacată, viața socială este perturbată, deci, decizia de a discuta pe acest subiect aparține exclusiv Ucrainei.
Noi nu facem altceva decât ca, alianță defensivă – și nu întâmplător spun acest lucru -, să asigurăm o anumită pregătire și o anumită abordare care să permită Alianței să-și îndeplinească funcția pentru care a apărut, și anume aceea de a asigura pacea în țările care fac parte din alianță.
Vizavi de ajutorul pe care îl primim, mi-aș permite să vă spun că, în egală măsură, și noi ajutăm, deci nu este vorba de a fi ajutați, cât de a fi parte dintr-un format care garantează eficacitatea pregătirii și rezilienței. Deci nu trebuie să prezentăm România ca primind ajutor, ci ca parte dintr-o structură care generează pace și care garantează pace.
Vizavi de optimismul despre care vorbeați, nu este vorba de a fi optimist sau pesimist, este vorba de a spune cetățenilor țării noastre că la acest moment viața socială și economică în România se poate desfășura normal și că arhitectura de securitate a statului român funcționează așa cum a făcut-o întotdeauna.
Dar faptul că există în secolul acesta, în mileniul acesta, un loc nu departe de România în care o țară agresează o altă țară, agresează ilegal teritorii, nu este un lucru care să nu preocupe comunitatea internațională – din care, evident, facem și noi parte.
Şi aici trebuie să vă spun că pe această zonă, pe flancul estic și în regiunea Mării Negre, România este un pivot important, este un partener de nădejde pentru Alianță și intenționăm să rămânem așa.
Dar din perspectiva preocupărilor pe care dumneavoastră le-ați evocat, eu din nou repet că nu este cazul ca viața economică și socială din România să poată fi îngrijorată sau să nu se poată desfășura normal, pentru că avem lucrurile în analiză în permanență, iar cei care sunt în drept să se ocupe de aceste lucruri o fac.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la radio!
Angel Tîlvăr:Și eu vă mulțumesc și vă doresc mult succes!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Rusia a trimis pe mare nave de luptă cu arme nucleare tactice la bord
Publicat de Gabriel Stan,
20 februarie 2023, 15:29
Sonia Raicu (realizator rubrică): Un raport anual al serviciului de informații norvegian, care a fost făcut public la începutul săptămânii, arată că, după o pauză de 30 de ani, navele de luptă aparținând flotei de nord a Federației Ruse au început să iasă din nou pe mare cu arme nucleare tactice la bord.
În perioada sovietică, navele rusești navigau în mod regulat cu astfel de arme, însă după încheierea Războiului Rece, asemenea cazuri nu au mai fost semnalate.
Reprezentanții norvegieni consideră că pentru Rusia, importanța armelor nucleare a crescut semnificativ după începerea războiului din Ucraina.
Navele de suprafață și submarinele Flotei de Nord găzduiesc partea cea mai importantă a potențialului nuclear al Rusiei.
Specialiștii norvegieni mai spun că armele nucleare reprezintă o amenințare deosebit de grabă pentru operațiunile care implică state membre NATO.
Ministerul Apărării Naționale va achiziționa 150 de transportoare blindate Piranha 5
Publicat de Gabriel Stan,
20 februarie 2023, 15:03
Sonia Raicu (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a solicitat Parlamentului aprobarea prealabilă pentru inițierea procedurii de atribuire a contractelor de achiziție a 150 de transportoare blindate pentru trupe Piranha 5.
Suplimentarea numărului existent de transportare este impusă și de noile cerințe minime de capabilități ale NATO, asumate de țara noastră în cadrul procesului aliat de planificare a apărării.
Achiziția vehiculelor de luptă face parte din programul privind transformarea Armatei Române până în anul 2040.
Costurile sunt estimate până la un plafon de 674 de milioane de dolari. Producția transportoarelor blindate pentru trupe Piranha 5 va fi realizată în România.
Țintă aeriană de mici dimensiuni detectată de Forțele Aeriene Române
Publicat de Gabriel Stan,
20 februarie 2023, 14:56
Sonia Raicu (realizator rubrică): Sistemul de supraveghere al Forțelor Aeriene Române a detectat marți o țintă aeriană de mici dimensiuni, având caracteristicile unui balon meteorologic, care a evoluat la o altitudine de circa 11.000 de metri, în spațiul aerian național, în zona de sud-est a României.
Autoritățile române au aplicat procedurile standard în astfel de situații, iar două aeronave din serviciul de luptă Poliție Aeriană, sub comandă NATO, au decolat de pe Baza 86 Aeriană Fetești, fiind direcționate către zona unde a fost semnalată ținta.
Echipajele celor două aeronave nu au confirmat prezența țintei aeriene, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, generalul de brigadă Constantin Spînu.
Constantin Spînu:Ţinta nu s-a confirmat nici vizual, de către echipajele celor două aeronave și nici cu aparatura radar de la bordul aeronavelor.
Aeronavele au fost menținute pentru circa 30 de minute în zonă pentru clarificarea deplină a situației aeriene, după care au revenit pe baza aeriană de pe care au decolat.
Monitorizăm în continuare spațiul aerian, avem soluții de reacție în fața oricărei posibile situații, ceea ce s-a întâmplat și acum.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
