Adrian Gîtman (realizator rubrică): Adoptarea unui nou concept strategic al Alianţei Nord-Atlantice, sprijinul politic şi militar pentru Ucraina, consolidarea posturii aliate de apărare şi descurajare în flancul estic şi invitarea oficială de aderare la Alianţă a Suediei şi Finlandei sunt principalele decizii pe care şefii de stat şi de guvern din ţările NATO le-au luat în cadrul summitului de la Madrid, din 29 şi 30 iunie. Liderii aliaţi au decis astfel schimbări majore pentru a răspunde unei noi realităţi de securitate – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Vom întări forţele noastre de apărare înaintate, vom creşte grupurile de luptă din partea de est a alianţei, până la nivel brigadă. Forţa de răspuns a NATO se va transforma, iar forţele cu capacitate ridicată de reacţie vor depăşi 300.000 de militari. Vom spori capacitatea noastră de consolidare, prin mai multe echipamente prepoziţionate şi stocuri de provizii militare. Mai multe capabilităţi, dislocate înaintat, cum ar fi: apărarea antiaeriană, structuri de comandă şi control întărite şi planuri de apărare actualizate, cu forţe predesemnate pentru apărarea unor anumiţi aliaţi.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În ceea ce priveşte România, preşedintele SUA Joe Biden, a anunţat suplimentarea trupelor americane în ţara noastră, prin dislocarea unui comandament de nivel brigadă. Grupul de luptă înfiinţat deja în România, cu Franţa în rol de naţiune-cadru, ar putea fi crescut de la nivel de batalion, cum este în prezent, la nivel de brigadă, dacă situaţia de securitate o va impune. Preşedintele Klaus Iohannis a considerat că toate obiectivele pe care ţara noastră şi le-a propus pentru acest summit au fost atinse şi rezolvate în sensul solicitat şi sperat de partea română.
Klaus Iohannis: Pentru prima dată Marea Neagră este menţionată într-un concept strategic al NATO, asigurând o vizibilitate fără precedent Mării Negre şi întregii zone în care ne aflăm, ceea ce reflectă fără echivoc unde se află în prezent NATO. În conceptul strategic, este reconfirmat angajamentul NATO pentru securitatea aliaţilor de pe flancul estic. Acum, atât nordul, cât şi sudul flancului estic au o structură similară, care se bazează pe prezenţa americană şi grupurile de luptă, ceea ce asigură coerenţa posturii pe întregul flanc, aşa cum am cerut noi tot timpul.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În delegaţia României, prezentă la Madrid, s-au aflat şi ministrul apărării, Vasile Dîncu, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a întâlnit la sediul Ministerului Apărării Naționale cu locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Terestre al NATO, general locotenent Nicola Zanelli.
Cei doi oficiali au discutat despre sprijinul pe care structura aliată îl oferă elementelor de comandă control NATO dislocate pe teritoriul României, în special Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est în demersul acestei structuri de creștere a capacității operaționale.
Generalul Petrescu a apreciat contribuția LANDCOM în demersul de reconfigurare a prezenței înaintate în NATO pe întregul flanc estic.
În acest context, Armata României menține coordonarea pentru operaționalizarea noului grup de luptă NATO în țara noastră. Programul generalului Zanelli a mai inclus și vizite la structuri multinaționale aliate dislocate în București și la Comandamentul Brigăzii Multinaționale de Sud-Est din Craiova.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Principalele decizii și perspective strategice în domeniul apărării care vor da greutate Summitului NATO de la Madrid, de la sfârșitul acestei luni, au fost puse în discuție de miniștrii apărării din statele membre NATO, reuniți miercuri și joi la Bruxelles.
În cadrul reuniunii s-au desfășurat și două sesiuni ale Consiliului Nord-Atlantic, în care s-au dezbătut adaptarea, pe termen mediu și lung, a posturii de apărare și descurajare, precum și aspectele referitoare la resursele pentru apărare și finanțare comună.
În marja ministerialei a avut loc și întrunirea Grupului consultativ în domeniul apărării privind Ucraina, constituit la inițiativa Statelor Unite ale Americii și prezidat de secretarul american al apărării, Lloyd Austin.
Ministrul român al apărării, Vasile Dîncu, a evidențiat implicarea deplină a țării noastre în sprijinul poporului ucrainean, inclusiv a celor peste 1,1 milioane de refugiați care au intrat pe teritoriul statului român de la declanșarea conflictului.
Reuniunea s-a înscris în procesul de adaptare a Alianței în contextul deteriorării fundamentale a mediului de securitate regional, european și euroatlantic, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Federația Rusă.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO:Mă aștept ca la Summitul de la Madrid aliații NATO să convină asupra unui pachet curpinzător de asistență pentru Ucraina, ajutând Ucraina pe termen lung să facă trecerea de la echipamentul din epoca sovietică la echipamentul modern NATO și pentru a îmbunătăți interoperabilitatea cu NATO.
Aliații sunt neclintiți în sprijinul lor pentru suveranitatea și integritatea teritorială a partenerilor noștri apropiați din Europa și pentru dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale, fără interferențe din afară.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, s-au întâlnit miercuri în Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde au discutat despre consolidarea Parteneriatului strategic româno-francez, despre aderarea țării noastre la Spaţiul Schengen, dar și despre evoluția situației de securitate din regiune.
Președintele Iohannis a mulțumit pentru prezența militarilor francezi în țara noastră și pentru asumarea de către Franța a comenzii grupului de luptă NATO constituit în România.
Klaus Iohannis:Vă mulțumesc pentru asumarea de către Franța a calității de lider al grupului de luptă NATO din țara noastră, a cărei operaționalizare cât mai rapidă reprezintă o prioritate de prim rang.
Un loc aparte în discuțiile noastre l-a avut pregătirea Summitului NATO de la Madrid, care va adopta decizii esențiale pentru viitorul Alianței și pentru securitatea noastră comună.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Emmanuel Macron a reiterat faptul că România nu este pentru Franța o țară ca oricare alta, alianța dintre cele două state bazându-se pe o prietenie de două secole. Președintele Franței a confirmat creșterea capabilităților aliate de apărare pe flancul estic al NATO.
Emmanuel Macron: În cadrul NATO, împreună cu ceilalți aliați și cu sprijinul Armatei Române, dispozitivul actual va lua amploare, își va spori capacitățile.
Întâlnirea de nivel înalt care va avea loc la Madrid va confirma această ambiție și este o dovadă suplimentară a unității noastre pentru a îndepărta orice amenințare militară de pe flancul estic al Uniunii Europene și al NATO.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În același context al contribuției țărilor europene cu efective la grupul NATO din România, preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit și cu Regele Philippe al Belgiei tot în Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, acolo unde se află și un contingent de militari ai acestei țări.
În această săptămâmă la Inedit vorbim despre Forțele Aeriene Române, care au participat în perioada 6-17 iunie la un stagiu de instruire aplicativ APROC 22, în baza Aeriană Albacete, din Spania.
Detașamentul a fost format din 30 de militari și două elicoptere IAR-330 SOCAT, din cadrul Bazei 95 Aeriană ,,Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu” din Bacău, într-un stagiu ce a vizat executarea unei game largi de exerciții de tip instruire în comun, conform procedurilor NATO.
Pe 16 iunie, Baza 95 Aeriană a împlinit 102 ani de la înființare, fiind organizată o ceremonie militară și religioasă în județul Bacău.
Cursul a fost organizat de către European Personnel Recovery Center (EPRC), în colaborare cu Tactical Leadership Program (TLP) și a fost structurat pe trei zile de pregătire teoretică (academics) și șapte zile de zbor, cu câte o misiune pe zi, cu pachete de câte 5-7 aeronave.
Participarea elicopterelor românești nu a trecut neobservată în presa iberică, fiind evidențiată în publicația Defensa: „Cea mai intersantă prezență este a elicopterelor IAR-330 ale Forțelor Aeriene Române, dislocate în Spania pentru prima dată.
Sunt o variantă a fostului Aérospatiale (azi Airbus Helicopters) Puma, construit sub licență în România pentru uz propriu și export către terți.
Românii operează 60 de IAR-330, dintre care un număr semnificativ au fost modernizate local la varianta IAR 330 Sistem Optronic a Cercetare și Anti-Tanc (SOCAT) cu cooperarea tehnologică a companiei israeliene Elbit Systems.” (Julio Maiz Sanz)
Cum s-a derulat acest stagiu de instruire din Spania, cum a fost drumul până acolo și cum s-au descurcat tinerii piloți ne-a împărtășit unul dintre participanții la acest eveniment.
Comandor Gabriel Goagă:Călătoria a durat undeva la 3 zile, fiind foarte interesantă, cu multe provocări pentru o asemenea distanță…Am avut în total 7 escale pentru alimentare.
Cursul este centrat în mod special pe crearea de lideri, de planificatori, de oameni care să fie pregătiți să ia decizii și să planifice acest tip de misiuni.
Ileana Rotaru: Aceste tehnici de dezinformare și de manipulare în masă au vizat în special chestiuni care țin de psihologie cognitivă, iar lucrurile acestea nu vin dintr-odată ci este o campanie de lungă durată
Constantin Herţeanu: Bun găsit și bine ați revenit în emisiunea Jurnal Militar!
Ileana Rotaru:Mulțumesc frumos pentru invitație! Şi eu mă bucur că am revenit în studioul dumneavoastră și în cadrul emisiunii Jurnal Militar.
Constantin Herţeanu: De ce este important, pentru cei care sunt pe recepție, să facem aceste analize, să știe care este percepția publicului larg asupra unor subiecte sensibile cum este acesta privind războiul din Ucraina?
Ileana Rotaru:Este foarte important pentru fiecare dintre noi într-o formă sau alta să știe cam în ce zonă, în ce val de cunoaștere se regăsește vizavi de problemele cu care se confruntă la modul personal sau la modul societății, la modul general, la nivel societal.
Războiul din Ucraina într-adevăr este un subiect foarte sensibil, ne-a surprins pe toți, așa cum ne-a surprins acum doi ani pandemia, dar mai mult decât atât, desfășurându-se la granițele de est ale României, plus valul de refugiați și tot ce s-a întâmplat acolo și se întâmplă în continuare din păcate, gradul de îngrijorare al populației a fost unul extrem de important.
Deci prin urmare s-a conturat o problemă la nivelul societății, vizavi de autorități, de statul român de cum reacționează fiecare sau cum şi-ar dori fiecare dintre cetățenii României să reacționeze în această situație. Este foarte important de menționat că aceste sondaje, iată cel de față, a fost comandat de către o organizație nonguvernamentală.
Constantin Herţeanu: New Strategy Center.
Ileana Rotaru:Exact, New Strategy Center care este unul dintre think tankurile din România care are ca obiect principal de interes promovarea unei culturi de securitate la nivelul cetățenilor din România; desfășoară o serie de activități legate de securitatea României și relațiile externe ale României, în special în zona bazinului Mării Negre, dar și în Balcani.
În urma cercetării realizate de INSCOP, este iarăși un lucru foarte important pe care l-am remarcat când m-am uitat și eu peste aceste date, faptul că așa cum știm, în perioada dinaintea declanșării războiului în Ucraina, la nivelul spațiului public online românesc și nu numai, existau o serie de tendințe să spun, sau niște atitudini favorabile proruse.
Constantin Herţeanu: Plecând și de la știrile false și de la acțiunile concertate ale Rusiei în ceea ce privește media din România și nu numai, media din Uniunea Europeană.
Ileana Rotaru:Acum că aţi deschis acest subiect, această propagandă sau aceste tehnici de dezinformare și de manipulare în masă au vizat în special chestiuni care țin de psihosociologie, de psihologie cognitivă iar lucrurile acestea nu vin dintr-odată ci este o campanie de lungă durată care a încercat să sedimenteze în mentalul colectiv o anumită atitudine și anumite comportamente.
Acest sondaj – și de ce spun că este important și ne furnizează niște date extrem de interesante, este legat de faptul că a fost derulat în timp. Este o cercetare de tip panel și putem să observăm anumite tendințe legate de modul în care a evoluat, de la declanșarea conflictului în Ucraina până în data de 21 mai…
Constantin Herţeanu: Şi ne arată exact trecerea și schimbarea de opinie a cetățenilor.
Ileana Rotaru:Pe anumite dimensiuni, da, se pot remarca unele modificări care au fost aduse, dar în același timp altele care au fost întărite și care confirmă de fapt pentru marea majoritate a românilor că nu sunt singuri. Şi că sunt şi alţii care gândesc și simt la fel și că anumite mituri – că era și acea emisiune la un moment dat pe un program de știri, documentarul acela cu…
Constantin Herţeanu: În cinci zile, ruşii sunt la Berlin sau la București sau unde vor ei.
Ileana Rotaru:Exact. Şi, de fapt, totul a fost un balon de săpun până la urmă, desigur, cu mari sacrificii și cu pierderi de vieți omenești și cu tot ceea ce se întâmplă în continuare în Ucraina și cu milioanele de refugiați care au părăsit teritoriul Ucrainei, dar, practic, a demonstrat că Marele Urs de la Răsărit nu este chiar atât de mare și nu este nici chiar atât de înfricoșător.
Constantin Herţeanu: 65% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, deoarece ne pot apăra de Rusia, în creștere față de februarie 2022, când procentul era mai mic.
Ileana Rotaru:Da, pentru că forța exemplului a fost și este în continuare covârșitoare. Oamenii au observat că este mult mai bine să fii, de fapt, în NATO și să fie o întreagă structură extrem de importantă de state, de la cele mai mici până la cele mai mari, care vin să te sprijine, au început să înțeleagă ce înseamnă acel Articol 5 – „Toți pentru unul, unul pentru toți”.
Constantin Herţeanu: Şi astăzi, doar 11,9% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din NATO.
Ileana Rotaru:Atenţie, acest sondaj a fost realizat pe o populație reprezentativă la nivelul României, deci acum să ne înțelegem că vorbim doar despre o anumită categorie de persoane din perspectiva vârstei. Deci este un sondaj reprezentativ național. Lucrurile acum sunt un pic mai clare, dar nevoia te-a învățat ca să înțelegi un lucru pe care alții ţi-l spuneau înainte.
Constantin Herţeanu: Peste 70% dintre români cred că Rusia este vinovată pentru războiul din Ucraina, iar mai mult de jumătate cred că Ucraina va ieși câștigătoare.
Ileana Rotaru:Şi mai mult decât atât, este încă un item care a fost dezbătut în acest sondaj. Se referă la faptul că liderii ruși ar trebui să plătească pentru crimele de război din Ucraina și este iarăși o proporție covârșitoare – de 87%.
Da, cum am spus, din păcate, cu prețul a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, oamenii, de fapt, au înțeles că totuși o agresiune a unui stat frate, cum i se spunea, este cu totul și cu totul inacceptabilă, pierderea de vieți omenești, pierderea de copii, pierderea de persoane vulnerabile care au rămas, nu au putut să plece şi au rămas în diferite orașe și au fost bombardaţi nu este acceptabilă și că orice formă de genul acesta de război nejustificat este ceva care nu poate să fie trecut cu vederea.
Opinia se schimbă foarte ușor sau destul de ușor, în funcție de diferite variabile, de diferite cauze. Este un moment, este un semnal, este o tendință care sperăm să se manifeste și mai departe, să fie o lecție învățată și, desigur, sperăm ca și acest război să se termine și cu câștigul din partea celor care au dreptate și care sunt mai buni.
Constantin Herţeanu: A fost alături de noi doamna conf. univ. dr. Ileana Rotaru, de la Universitatea de Vest din Timișoara. Vă mulțumim!
Ileana Rotaru:Vă mulţumesc şi eu frumos pentru invitație și mult succes în tot ceea ce faceți! Şi, de asemenea, să fie pace!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniştrii apărării din statele membre ale formatului București 9 s-au întâlnit luni pentru o nouă rundă de consultări desfășurate în sistem videoconferință.
La reuniunea coorganizată de Polonia și România au participat miniștrii de resort din celelalte șapte state membre ale inițiativei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria, precum și invitați din Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.
Participanții au discutat despre eforturile de consolidare a postului NATO, de descurajare și apărare pe flancul estic, despre adoptarea noului concept strategic al Alianței și despre evoluția situației de securitate regională.
România a fost reprezentată de ministrul Vasile Dîncu, care a transmis omologilor săi că amenințările actuale necesită o întărire a poziției aliate în regiune într-o manieră unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Brigada Multinațională Sud-Est desfășoară exercițiul „Scorpions Legacy 2022”, împreună cu militarii francezi, belgieni și americani din Task Force Tiger și Task Force Ghost, și cu unitățile afiliate pentru exerciții din Bulgaria, Italia și Portugalia.
Aproximativ 1.800 de militari români și străini, cu peste 250 de mijloace tehnice participă la exercițiul a cărui parte acțională are loc la centrul de instruire pentru luptă Smârdan din județul Galați.
Exercițiul urmărește creșterea capacității de operare în comuna structurilor participante. Prin astfel de antrenamente, comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est se instruiește pentru a reuși să comande forțe dislocate în regiunea de sud-est a NATO, în vederea asigurării contribuției la apărarea colectivă a Alianței Nord-Atlantice.
Dialogul strategic româno-polonez pe problematică de securitate şi apărare a continuat marți, la Varșovia, cu o nouă rundă de consultări.
Delegația țării noastre a fost condusă de Iulian Fota, din partea Ministerului Afacerilor Externe și de Simona Cojocaru, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale.
Cele două părți au discutat pașii necesari pentru consolidarea pe termen lung a posturii NATO pe Flancul estic, cu obiectivul tranziției de la prezența înaintată la apărare înaintată, inclusiv prezență permanentă.
În marja dialogului strategic, Simona Cojocaru a participat la conferința „Defence24 Day”, unde a subliniat importanța apropiatului summit de la Madrid pentru adoptarea conceptului strategic al NATO, bazat pe o viziune realistă asupra amenințărilor actuale ale mediului de securitate.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Începând cu această lună, se va constitui grupul de luptă al NATO din România, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, iar Franța va prelua rolul de națiune cadru.
Batalionul francez va forma Grupul de luptă al NATO pe teritoriul României, integrând rotaţional efective ale Belgiei și Ţărilor de Jos. Forțele principale vor fi dispuse în Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu, unde vor executa misiuni și activități de instrucție alături de structuri ale Armatei României.
Totodată, Franța va disloca un detașament de apărare antiaeriană în Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană din Capu Midia.
Lt.col. Adrien Chantrel, locțiitorul comandantului Batalionului 27 Vânători de Munte din Forțele Terestre ale Republicii Franceze:Am reuşit să clădim parteneriate cu diferite unități din România, în primul rând cu cei de la Brigada Multinațională din Craiova, deoarece ne subordonăm acesteia, dar și cu Brigada 2 din Brașov și Brigada 61 din Miercurea Ciuc, deoarece și noi suntem vânători de munte, iar instruirile comune și schimbul de experiență sunt eficiente pentru dezvoltarea abilităților de luptă și pentru o bună coeziune.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Constituirea grupurilor de luptă reprezintă o parte din măsurile adoptate de NATO pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe termen mediu și lung ca urmare a conflictului militar declanșat de Federația Rusă în Ucraina.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a participat la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată marți, 17 mai, la Bruxelles.
Pe lângă stadiul implementării Busolei Strategice, la reuniune a fost abordată și situația de securitate din Ucraina. Tot din agenda ministrului român al apărării, Vasile Dîncu s-a întâlnit joi cu omologul portughez, Helena Carreiras, cu care a semnat la București acordul între guvernele României și Republicii Portugheze privind cooperarea în domeniul apărării.
Ministrul Helena Carreiras, împreună cu premierul portughez Antonio Costa, au vizitat Batalionul 1 Instrucție din Caracal, unde s-au întâlnit cu președintele României, Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis:Românii apreciază solidaritatea de care dați dovadă, prin angajamentul de a vă alătura militarilor noștri și celorlalţi aliați din cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est.
Războiul Federației Rusiei împotriva Ucrainei ne-a pus în fața unei noi realități strategice. Am reacționat şi vom continua să reacționăm unitar, curajos și hotărât în cadrul NATO prin întărirea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, în special în regiunea Mării Negre.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Cea de-a opta ediţie a Expoziţiei internaționale dedicate industriei aeronautice, apărării, securității naționale și securității private BSDA 2022 s-a desfășurat în perioada 18-20 mai la Complexul Expozițional ROMAERO Băneasa din București.
Expoziția a reunit peste 400 de firme de prestigiu din țară și străinătate din 33 de țări de pe cinci continente, care au prezentat elementele de noutate și stadiul actual de dezvoltare ale echipamentelor și capabilităților militare, precum și ultimele tendințe și soluții tehnice obținute de cercetarea științifică în domeniul securității și apărării.
În cadrul standului organizat de Ministerul Apărării Naționale a fost prezentată oferta profesională și educațională a Armatei. În planul extinsă al epoziției BSDA 2022, la Palatul Cercului Militar Național din București s-a desfășurat, marți, conferința cu tema „Parteneriatul Strategic dintre Industria Națională de Apărare și Sistemul Național de Securitate și Apărare, garanția stabilității și rezilienţei naționale, regionale și euroatlantice”.
În cadrul conferinței, organizate de Statul Major al Apărării, au fost abordate cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării, politica de achiziții de tehnică militară și principalele programe de înzestrare ale Armatei României. Generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării.
Daniel Petrescu:Contextul geopolitic dinamic turbulent și impredictibil pe care îl traversăm necesită un răspuns adaptat și eficient în fața tuturor riscurilor și amenințărilor. Una dintre direcțiile de acțiune pentru obținerea acestui răspuns este, fără îndoială, dezvoltarea de capabilități moderne.
Armata României trebuie să aibă capacitatea de a se autosusține și pentru aceasta, implicarea activă a industriei naționale de apărare este esențială pentru noi.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Tot în această săptămână, generalul Daniel Petrescu a participat la Bruxelles la reuniunile Comitetului Militar al Uniunii Europene și Comitetului Militar al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în formatul șefilor Apărării.
La reuniunea NATO a fost evaluat contextul geostrategic și s-a pregătit summitul de la Madrid, în contextul conflictului din Ucraina care impune implementarea conceptului de descurajare și apărare a zonei euroatlantice și postura Alianței pe termen lung.
Contraamiralul Mihai Panait: Nu suntem o marină dezvoltată, nu suntem o putere maritimă, dar este important să înțelegem că avem deschidere la mare, să dezvoltăm conştiința maritimă și să înțelegem că suntem membri ai unei comunități importante în NATO și în Uniunea Europeană
Reuniunea Comandanților Marinelor Militare din Europa, organizată de Forțele Navale Române a avut loc în București, în zilele de 11 și 12 mai.
În contextul actualelor provocări de securitate din spațiul maritim european, CHENS contribuie la consolidarea unei viziuni unitare în domeniul naval și facilitează discutarea unor concepte definitorii de actualitate ale mecanismului de comandă și control.
Pentru prima dată, Forțele Navale Române au deținut președinția acestui forum pe care au preluat-o de la Malta, în luna mai a anului trecut, și au predat-o Irlandei, la finalul reuniunii de la București. Invitat la „Subiectul săptămânii” este șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, interviu realizat de Cristian Dumitrașcu, de la Radio România Actualități.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule contraamiral, bună ziua și bine ați venit la Radio!
Contraamiralul Mihai Panait: Bună ziua, mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ați avut o acțiune foarte importantă la finalul săptămânii, Forțele Navale Române au organizat Reuniunea Comandanților Marinelor Militare din Europa, între 11 și 12 mai, la București, unde dumneavoastră ați predat președinția acestui forum european omologului dumneavoastră irlandez, comandorul Michael Malone.
V-am sunat cu atât mai mult cu cât este un context complicat din punctul de vedere al siguranței pe mare, și aici, sigur, este vorba despre Marea Neagră, o zonă pe care dumneavoastră o gestionați din punctul de vedere al securității României.
Care este importanța acestei întâlniri și acestei conlucrări la nivel internațional pe partea de marina militară?
Contraamiralul Mihai Panait: Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebare și pentru invitația de a fi parte în emisiunea dumnevoastră. Forumul Comandanților Marinelor Militare din Europa este un forum care aduce împreună un număr de 27 de comandanți de marine, sunt toate țările membre NATO și ale Uniunii Europene care dețin o marină.
În plus, în acest format sunt invitați și au fost prezenți la București, comandantul Comandamentului Maritim NATO (MARCOM) și, de asemenea, comandantul Flotei a șasea al Marinei Statelor Unite ale Americii.
Am avut onoarea să conducem timp de un an de zile acest forum, să pregătim cu atenție această reuniune deosebit de importantă.
Este de subliniat faptul că ultima activitate desfășurată în acest format a fost organizată de către Portugalia în 2019; în 2020 din cauza pandemiei COVID-19 nu s-a organizat, în 2021 ceremonia de preluare a comenzii din partea Forțelor Navale Malteze a fost desfășurată în format online.
Și din acest motiv, faptul că am avut onoarea și oportunitatea să aducem în București pentru două zile comandanții Marinelor Militare din NATO și din Europa, să încercăm să găsim cele mai bune soluții și pentru viitor în această situație deosebit de complexă în care ne aflăm în regiunea Mării Negre, cred că este un eveniment deosebit și pot spune acum, la finalul conferinței Forumului Comandanților Marinelor Militare din Europa, că a fost un real succes și deopotrivă apreciată activitatea de toți participanții.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule contraamiral Panait, conducerea CHENS este asigurată de un comitet director alcătuit din trei șefi de forțe navale, conform unui ciclu rotațional anual, între grupul țărilor din nordul Europei și cel din sudul Europei. Trebuie să amintim că acest CHENS a fost înființat în anii ’90.
Era vorba atunci doar despre Marinele din nordul Europei. Este, așadar o organizație de elită, o organizație a celor mai valoroase și profesioniste, dacă vreți, marine ale Europei și nu doar. Este un context în care cred că ar fi foarte bine dacă ați explica că Marina, Forțele Navale nu înseamnă doar forțele navale române aici, în zonă, ci acțiunile pe mare vorbesc despre interoperabilitate și despre colaborare între aceste forțe navale internaționale.
Contraamiralul Mihai Panait: Este adevărat. În conformitate cu ghidul de desfășurare și de organizare a reuniunilor CHENS – CHiefs of the European NavieS -, această activitate se desfășoară pe principiu rotațional. Este șansa noastră să putem organiza pentru prima dată în România această activitate; a fost o provocare deosebită.
Nu sunt parte a acestui forum doar membrii sau țările riverane din Marea Neagră – Turcia, Bulgaria, România -, sunt și toate celelalte 24 de țări membre în CHENS. Putem spune că România are o marină mică, este adevărat, în comparație cu foarte multe alte state.
Nu suntem o marină dezvoltată, nu suntem o putere maritimă, dar este important să înțelegem că avem deschidere la mare și trebuie să se înțeleagă să dezvoltăm conştiința maritimă și să înțelegem că acele cuvinte ale lui Mihail Kogălniceanu – „Cheia mântuirii noastre este drumul Dunării către marea largă” – este important de ținut minte, nu numai de către marinari, ci de către toți românii.
Este important să dezvoltăm interoperabilitatea, este important să înțelegem că suntem membri ai unei comunități importante în NATO și în Uniunea Europeană, și în acest cadru putem să împărțim și să dezvoltăm experiențele noastre, să ținem într-un, cum îmi place mie să spun, într-un battle ritm intens spiritul marinei, the spirit of the navy.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Înainte de a încheia interviul, domnule contraamiral, aș vrea să vă provoc și să mergem către o discuție foarte la modă, aș putea să spun, foarte actuală, de fapt; este vorba despre acest război informațional paralel cu care ne confruntăm de un timp încoace și în care retorica preferată, mai ales care vine din Est, spune: nu sunteți în stare să vă apărați, aveți o marină mică, precum ați spus dumneavoastră, aveți o forță aeriană de asemenea subdimensionată, cu forțele terestre nici cu ele nu stați prea bine.
Aici voiam să vă aduc cumva și să comentăm un pic declarația ministrul Dîncu de la conferința de la care tocmai ați plecat, pe care tocmai ați încheiat-o, în care ministrul Dîncu a declarat că Ministerul Apărării și Forțele Navale sunt foarte atente la evoluția Rusiei aproape de noi, în Insula Șerpilor și pe toată latura asta către Odesa.
Care este semnalul pe care îl dați dumneavoastră, ca șef al Forțelor Navale Române, în această situație complicată?
Contraamiralul Mihai Panait: Am avut o participare deosebit de importantă din partea conducerii Armatei României. Șeful Statului Major al Apărării, domnul general Petrescu, a fost prezent în ambele zile la activitățile noastre.
Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a fost prezent în ambele zile. Ne-a primit în prima zi a conferinței în minister, cu toți comandanții marinelor. A avut cuvinte foarte frumoase la adresa tuturor marinelor din NATO și din Europa.
În al doilea rând, aș dori să dezvolt puțin faptul că am spus că suntem o marină mică; suntem o marină mică în comparație cu marile puterni navale din Europa și din lume…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Despre asta este vorba, sigur.
Contraamiralul Mihai Panait: … dar asta nu înseamnă că nu suntem o marină capabilă. Suntem o marină modernă, suntem o marină interoperabilă. Forțele Navale Române, începând cu 2004, participă la cele mai importante operații și misiuni are NATO și ale Uniunii Europene, în fiecare an, și inclusiv în această perioadă deosebit de complexă, cu situația de securitate din Marea Neagră, doresc să subliniez doar efortul Forțelor Navale Române pentru înlăturarea pericolului de mine și efortul pentru ținerea la un nivel ridicat a libertății de navigație, pentru a asigura traficul comercial.
Suntem dislocabili, suntem capabili și avem programe de modernizare ale Forțelor Navale Române, ceea ce este foarte important pentru următorii ani, astfel încât să putem să ne păstrăm angajamentele internaționale, să fim parteneri de încredere, să putem apăra granițele maritime și fluviale ale României, atunci când este cerut.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Așadar, oamenii de acasă ar trebui să se simtă în siguranță în momentul acesta.
Contraamiralul Mihai Panait: Să se simtă în siguranță, pentru că știm să ne facem meseria, profesia, și avem un echipaj al Forțelor Navale Române, bărbați și femei, determinați, în cadrul Armatei României, să ne îndeplinim misiunea pentru care am fost constituiți.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule contraamiral Mihai Panait, vă mulțumesc pentru intervenția de aici, de la „Jurnal militar”. Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Forțelor Navale Române, contraamiralul Mihai Panait. Domnule contraamiral, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!
Contraamiralul Mihai Panait: Vă mulțumesc foarte mult, am onoarea să vă salut!
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Evaluarea situației regionale de securitate și acțiunile întreprinse în context aliat pentru formarea cât mai rapidă a grupurilor de luptă NATO din România și Bulgaria au fost principalele teme ale întâlnirii de la Sofia dintre șefii apărării celor două state, generalul Daniel Petrescu și amiralul Emil Eftimov.
Cei doi oficiali militari au mai discutat despre modul de executare a misiunilor de creștere a vigilenţei în cadrul componentei aeriene și au decis includerea în planul cooperării bilaterale a unui număr crescut de exerciții.
Generalul Petrescu i-a prezentat omologului bulgar dinamica realizării și operaționalizării structurilor aliate de nivel brigadă, divizie și corp dispuse pe teritoriul României. În cadrul vizitei în Bulgaria, șeful Statului Major al Apărării a depus o jerbă de flori la mausoleul „Sfântul Gheorghe Biruitorul” de la Plevna în onoarea militarilor români care au luptat în Războiul de Independență.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Nava-şcoală „Mircea” îşi continuă marșul de instrucție început în luna martie. După o escală de patru zile în Portul Napoli, echipajul navei şi-a refăcut forţele în vederea trecerii peste cea de-a doua provocare a acestei misiuni şi anume marșul de 1.000 de mile marine până în Turcia, mai precis la Istanbul, aceasta urmând să fie ultima escală până la sosirea în țară. Până atunci, la bord continuă activitățile de instruire ale celor 92 de elevi, mai precis lucrul în arboradă, examenele practice sau „şcoala ramelor”.
Comandor Mircea Târhoacă, comandantul navei-școală „Mircea”: Am plecat acum câteva zile din Napoli, ne îndreptăm spre Strâmtoarea Dardanele. Lucrurile decurg bine, facem instrucție, atât cât ne permite vremea încercăm să mergem și cu vela.
Dacă timpul ne va permite, vom încerca să facem și o „școală de rame”, astfel încât să ne atingem toate obiectivele pe care ni le-am propus în acest marş și să ajungem la data și termenul stabilit pentru Portul Istanbul.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Marea Tireniană, poposim pe continentul african, mai precis în Sudanul de Sud, unde șapte militari români participă la misiunea UNMIS care are drept obiectiv asigurarea sprijinului pentru procesul de pace și consolidarea pe termen lung a statului de drept și a dezvoltării economice.
Situația de securitate este una precară, semnalându-se frecvent ciocniri intertribale, jafuri armate, tâlhării și răpiri.
Colonelul Dan Ruja, observator ONU în Sudanul de Sud:A crescut simţitor gradul de periculozitate şi atitudinea lor negativă în ceea ce priveşte Organizaţia Naţiunilor Unite, de la care aşteptările sunt mult mai mari şi se referă în speţă la partea materială, iar acest gen de activităţi sunt cu preponderență specifice ONG-urilor şi nu Organizaţiei Naţiunilor Unite. Problema este că devin din ce în ce mai agresivi.
Teodora Mazere (realizator rubrică): La 4.500 km depărtare de Sudan, mai precis în Polonia, militarii celui de-al unsprezecelea detașament românesc și-au început misiunea de aproximativ o lună de zile.
Gheparzii Transilvaniei reprezintă România în cadrul grupului de luptă din Polonia pentru a doua oară, urmând ca pe parcursul celor șase luni de misiune să participe la exerciții și activități de instruire alături de militari americani, britanici, croați și polonezi, în vederea îmbunătățirii coeziunii și creșterii nivelului de interoperabilitate între trupele membre NATO.
Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului românesc dislocat în Polonia:Săptămâna a debutat cu o serie de activități de întreținere a echipamentelor folosite la exercițiul Thunder Ball Focus şi activități de mentenanță preventivă la sistemele antiaeriene Ghepard, efectuate de plutonul Sprijin Logistic.
Am avut și primele ședințe de tragere cu armamentul individual din dotare, având scopul de a antrena și dezvolta deprinderile militarilor români și de a evalua nivelul de instruire atins.
Parlamentul României a luat act de informarea președintelui Klaus Iohannis privitoare la pachetul de forțe ale ministerelor Apărării și Afacerilor Interne, care pot fi puse la dispoziție în acest an pentru misiuni în afara teritoriului național.
Peste 1.600 de militari români participă la misiuni externe sub comandă NATO, a Uniunii Europene, a Organizației Națiunilor Unite, a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa sau în cadrul coalițiilor internaționale.
Forțele aflate în așteptare pe teritoriul național și care pot fi desfășurate rapid sunt formate din aproape 1.000 de militari, iar alți 700 constituie rezerva. În informarea trimisă legislativului s-au aflat şi deciziile referitoare la dislocarea în țara noastră a unor forțe străine pentru executarea misiunilor subsumate postului de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a avut o nouă discuție telefonică cu secretarul Apărării Statelor Unite ale Americii, Loyd Austin.
Cei doi oficiali ne-au vorbit despre cooperarea dintre cele două state, cu accent pe evoluțiile situației de securitate din regiunea Mării Negre în contextul războiului din Ucraina şi despre eforturile NATO pentru întărirea posturii aliate de pe Flancul estic, inclusiv operaţionalizarea grupului de luptă aliat din Romania.
Ministrul Dîncu a apreciat angajamentul american în regiune prin repoziţionarea Batalionului Stryker şi dislocarea unor aeronave F-16 şi F-18 pentru consolidarea misiunilor de poliție aeriană întărită în România.
Sonia Raicu (realizator rubrică): După un marș de nouă zile pe mare, nava-școală „Mircea” a ajuns în portul Sète din Franța, ocazie cu care participă la festivalul maritim de aici.
Interesul pentru nava românească este unul uriaș din partea publicului, mii de vizitatori urcând zilnic la bord, aceasta reprezentând de cea de a doua misiune importantă a navei, aceea de reprezentare a României pe mările și oceanele lumii sau în porturile de escală. Şi instrucția cadeților aflați la bord continuă, aceasta fiind misiunea primordială a navei de formare a viitorilor maiștri militari sau ofițeri de marină. Din portul Sète, comandorul Mircea Târhoacă, comandantul navei-școală „Mircea”.
Mircea Târhoacă:Am reușit să ne atingem mare parte din obiectivele pe care ni le-am propus. Am făcut antrenamente de întindere a velelor, de brațare, lucrări de matelotaj. Elevii care sunt la bordul navei-școală „Mircea” în această perioadă pentru pregătire sunt foarte motivați, au un tonus ridicat și sper ca la sfârșitul acestor 54 de zile, ei să înțeleagă mai bine şi să priceapă mai bine, cum s-ar spune, cu ce se mănâncă viața la bordul unei nave militare.
Sonia Raicu (realizator rubrică): De pe mare ajungem pe uscat, mai precis în Polonia, acolo unde Gheparzii de Fier și-au încheiat misiunea, după 6 luni de instruire comună, alături de partenerii britanici, croați, polonezi și americani din cadrul grupului de luptă NATO.
Cei 100 de militari din cadrul celui de al 10-lea contingent românesc au participat la exerciții și activități de instruire multinațională, în care au fost testate și validate tehnicile, tacticile și procedurile exersate, în vederea îmbunătăţirii coeziunii şi creşterii nivelului de interoperabilitate între trupele membre NATO. Cu detalii despre cooperarea multinațională vine maiorul Saul Castillo, ofițer în cadrul grupului de luptă din Polonia.
Saul Castillo:Aici, în Polonia, ca parte a grupului de luptă, sunt multe oportunități de a învăța de la partenerii noștri NATO cum funcționează armatele lor, asta ne ajută să ne sporim cunoștințele, asimilând o parte din ele și aplicând în practică. Perspectiva asupra evenimentelor din lume, asupra parteneriatelor și alianțelor NATO pe care le avem, ne-a întărit convingerea conform căreia colaborarea este cheia succesului pe măsură ce progresăm în furnizarea siguranței și securității în lume.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Artileriștii antiaerieni vor fi înlocuiți în această perioadă de Gheparzii Transilvani din Batalionul 3 Apărare Antiaeriană din Turda.
Aceasta va fi cea de a 11-a rotație națională la misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței, în cadrul grupului de luptă din Polonia, la care mai contribuie Statele Unite, Marea Britanie și Croația. Din Polonia coborâm spre sudul continentului, mai precis în Bosnia, unde 134 de militari români acționează de o lună și jumătate în cadrul batalionului multinațional al misiunii EUFOR ALTHEA.
Această misiune a Uniunii Europene se desfășoară pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei începând cu anul 2004, în baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite. Locotenent Andrei Murariu, comandantul companiei de infanterie din cadrul rezervei intermediare pentru operația EUFOR ALTHEA.
Andrei Murariu:Activarea companiei s-a executat în urma cerințelor structurii EUFOR, pentru a spori preventiv siguranța populației locale şi, practic, suntem aici pentru ei.
Odată cu noi au mai fost activate încă alte trei companii ale altor trei state: Austria, Bulgaria și Slovacia. Am reușit să executăm anumite activități de instruire: securizarea unui obiectiv, activități specifice patrulei, au fost doar cele ale campaniei.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Din Sarajevo ajungem în Pristina, Kosovo, unde a avut loc transferul de autoritate între contingentele românești care acționează în cadrul misiunii KFOR.
Lansată în 1999 operația de menținere a păcii Kosovo Force are drept obiectiv asigurarea unui mediu de securitate sigur și stabilit, precum și a libertății de mișcare în Kosovo, România fiind reprezentată în această misiune de 53 de militari.
Valentin Naumescu: O parte bună a acestui război este rezistenţa admirabilă, eroică a forţelor armate ucrainene, a populaţiei Ucrainei care, practic, s-a redescoperit şi s-a reunificat ca naţiune în această teribilă încercare prin care trece. Acesta este adevăratul război de independenţă al Ucrainei faţă de imperiul rus!
Costantin Herțanu (realizator rubrică): Bun găsit! Alături de noi la „Jurnal militar” este domnul Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, președinte al Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană. Bun găsit, domnule profesor.
Valentin Naumescu:Bine v-am găsit!
Costantin Herțanu (realizator rubrică): Din păcate, ce se întâmplă la granițele României ridică mari semne de neliniște. Cum considerați situația internațională în această parte de Europa de mai bine de 50 de zile?
Valentin Naumescu:Traversăm un moment critic și crucial în același timp pentru ordinea europeană de securitate post Război Rece și chiar pentru reconfigurarea ordinii globale.
Pentru că Rusia lui Putin nu a atacat doar Ucraina, în opinia mea, Putin a atacat în fapt Europa, a atacat Occidentul, valorile occidentale, a atacat ordinea europeană de securitate stabilită după Războiul Rece și în felul acesta pune în pericol întregul sistem al relațiilor internaționale, dar, desigur, pune în pericol în primul rând existența statului suveran ucrainean şi a vecinătăţilor, în care se află şi Republica Moldova și România și, aş spune, flancul estic al NATO.
Costantin Herțanu (realizator rubrică): Există în continuare oameni și din România, dar și din alte țări care răspândesc în mediul online știrile false privitoare la Ucraina. Ce le-aţi transmite celor care mai cred în minciunile Moscovei?
Valentin Naumescu:Din păcate, întotdeauna războaiele şi invaziile au fost asociate cu campanii de dezinformare și cu o doză foarte mare de ideologie, pentru că în primul rând aceste invazii trebuie „justificate” și, sigur, vă rog să sesizaţi ghilimele de pe „explicate”, în faţa propriului public, a publicului intern.
Deci Vladimir Putin începuse cu mai multă vreme în urmă să încerce să își convingă publicul intern din Rusia, pentru că e clar, pe altcineva nici nu se pune problema, nici un om raţional din afara Rusiei, dintr-o ţară liberă, care are surse de informare corecte, nu poate să fie victima acestei campanii de dezinformare, dar, din păcate, în Rusia majoritatea rușilor îl cred, și anume că Ucraina devenise un pericol pentru securitatea Rusiei, că în Ucraina se dezvoltau facţiuni neonaziste sau chiar regimul, pe care noi îl considerăm şi este democratic și legitim ales al Ucrainei, ar fi fost nazist, agresiv şi pregătea, am văzut chiar zilele trecute această declaraţie aberantă, că ar fi pregătit un atac al Ucrainei asupra Rusiei.
Evident că așa ceva nu a existat niciodată în intenţiile Ucrainei, nici nu era realist din punct de vedere politic, militar, Ucraina are cu totul alte ambiţii, aspirații. A avut, desigur, aspiraţia de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, la NATO, din păcate nu s-a putut atunci când era momentul optim, eu spun la summitul NATO de la Bucureşti, din aprilie 2008, aceea a fost o fereastră de oportunitate strategică pentru Ucraina de a fi primită în NATO, a fost ratat acel moment.
Ulterior şansele au scăzut continuu. Apoi, sigur, există această dorinţă legitimă a Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană şi din toate informaţiile pe care le avem se pare că destul de curând îi va fi recunoscut Ucrainei statutul de ţară candidată la integrare, ceea ce va schimba foarte mult nivelul şi calitatea relaţiilor între Uniunea Europeană şi Ucraina.
Deci, în nici un caz, nimic din propaganda putinistă nu este adevărat. Singurul agresor aici este regimul Putin al Rusiei, care ţară se profilează tot mai mult ea însăşi ca un regim neonazist, agresiv, militarist, criminal. Sunt evidenţe dincolo de orice dubii că în Ucraina s-au comis şi se comit crime de război.
Costantin Herțanu (realizator rubrică): De la Kremlin, tot ceea ce ţine de flacul estic al NATO este privit cu suspiciune, cu argumentul lor fals cum că sunt acţiuni ofensive, agresive.
Valentin Naumescu:Este foarte limpede: nimic, absolut nimic din ceea ce vine dinspre Moscova, dinspre Rusia nu poate fi crezut. Rusia este condusă de 22 de ani de un regim mincinos, criminal, agresiv care, iată, deşi noi, de aici, din regiunea în care ne aflăm, din flancul estic al NATO, am transmis semnale de alarmă repetate spre Vest, nu au fost întotdeauna luate în considerare, aceste semnale.
Iată, mulţi recunosc astăzi, inclusiv în Occident, că au greşit şi că toate evaluările şi îngrjiorările transmise din regiunea noastră au fost reale şi trebuiau luate în considerare mult mai devreme.
Deci propaganda rusă nu face în acest moment decât să îşi ţină captiv propriul public din Rusia, care nu poate vedea decât posturile de televiziune controlate de Kremlin, toată presa este subordonată dictaturii de la Moscova şi totul este, de la început până la sfârşit, o minciună, o înlănţuire de fake news, de propagandă, dezinformare şi multă, multă manipulare ideologică, care încearcă să-i convingă pe ruşi că acţiunea de invadare a Ucrainei este legitimă din punct de vedere istoric, moral, politic şi că Ucraina ar fi fost unrisc pentru securitatea Rusiei.
Doar ruşii cred în ceea ce le mai spune Vladimir Putin, pentru că nu au din păcate surse alternative de informare, aşa cum avem noi în ţările democratice şi libere.
Costantin Herțanu (realizator rubrică): La ce ar trebui să ne aşteptăm în perioada următoare?
Valentin Naumescu:Suntem în plin război, ofensiva armatei ruse continuă în Ucraina şi toate indiciile sunt că va exista o prelungire a războiului, deci nu suntem aproape de sfârşitul războiului pentru că dictatorul Putin nu are încă acele successe, nu a obţinut nimic concret care să-l facă să oprească această agresiune şi să o prezinte pe 9 mai, aşa cum ştim că este tradiţia, Ziua Victoriei la Moscova, drept un triumf al aşa-zisei sale peraţiuni militare speciale, de aceea cred că mai degrabă în săptămânile următoare va exista o intensificare a luptelor şi a războiului în Ucraina, cu riscuri foarte mari în întreaga regiune, în special în Transnistria, în Republica Moldova, ca să ne referim la vecinătăţi. Dar, dacă este să vedem şi o parte bună, dacă se poate spune aşa ceva…
Costantin Herțanu (realizator rubrică): Exact.
Valentin Naumescu:… este rezistenţa admirabilă, eroică a forţelor armate ucrainene, a populaţiei Ucrainei care, practic, s-a redescoperit şi s-a reunificat ca naţiune în această teribilă încercare prin care trece. Eu am spus-o şi cu alte ocazii, o spun şi acum, acesta este adevăratul război de independenţă al Ucrainei faţă de imperiul rus.
Nu am nici o îndoială că pe termen lung Ucraina va câştiga războiul, iar Rusia va ieşi perdantă, dar, din păcate, sfârşitul războiului nu este aproape, trebuie să mai avem răbdare.
Ucraina trebuie susţinută prin furnizare de armament militar greu, armament performant, pentru că urmează bătălii grele, în special în zonele de est şi de sud, pe care Putin doreşte neapărat să le cucerească, în ideea de a se prezenta, cum spuneam, pe 9 mai ca învingător. Sperăm să nu aibă ocazia să-şi declare această victorie pe 9 mai.
Costantin Herțanu (realizator rubrică): Sperăm cu toţii. Mulţumim pentru aceste informaţii. A fost alături de noi Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolya din Cluj-Napoca şi preşedinte al Asociaţiei Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană.
Anca Făgăraș (realizator rubrică): Aeronavele MiG-21 Lancer ale Forțelor Aeriene Române au fost suspendate de la zbor printr-un ordin al șefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Măsura a fost luată având în vedere incidența considerabilă a evenimentelor și accidentelor de aviație înregistrate pe timpul exploatării acestui tip de aeronavă soldate cu mai multe victime și pagube materiale.
Serviciul de Luptă Poliție Aeriană al Aviației Militare Române va fi executat în continuare cu aeronavele F-16 aflate în dotare, sprijinite de aeronavele aliate dislocate în România în cadrul misiunii de Poliție Aeriană Întărită sub comandă NATO.
În același timp au fost accelerate demersurie pentru achiziționarea celor 32 de aeronave F-16 din Norvegia, care vor constitui alte două escadrile ale Forțelor Aeriene Române.
Anca Făgăraș (realizator rubrică): O delegație a Congresului Statelor Unite ale Americii a vizitat luni, 11 aprilie, Baza aeriană „Mihail Kogălniceanu” din județul Constanța, unde s-a întâlnit cu secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale Marius Bălu și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Discuțiile dintre părți au vizitat analiza situației regionale de securitate și modalitățile de întărire a cooperării politico-militare, în baza Parteneriatului strategic româno-american. În cadrul întrevederii au fost discutate și aspecte privind contextul geopolitic actual și s-au prezentate elemente de natură operațională din regiune.
Generalul Petrescu a informat delegația Statelor Unite despre acțiunile de consolidare a posturii de descurajare și apărare în regiunea Mării Negre și a subliniat relevanța adusă acestui proces defensiv de suplimentare substanțială a trupelor americane pe flancul estic al NATO.
Programul vizitei a inclus și întâlniri cu militarii americani și francezi dislocaţi în Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Miercuri, 13 aprilie, șeful apărării s-a întâlnit cu omologul belgian Michel Hoffmann.
Cei doi oficiali au discutat despre situația de securitate în regiunea Mării Negre și despre activitățile de instruire ale militarilor români și belgieni în țara noastră pentru creșterea capacității comune de reacție și a interoperabilității.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): 150 de militari britanici cu aeronave Eurofighter Typhoon vor executa în următoarele patru luni misiunii de Poliție aeriană întărită împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române sub comandă NATO.
În baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu a avut loc vineri ceremonia de certificare a detașamentului Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii sosit în România pentru această misiune. În cadrul evenimentului a fost prezentat și un exercițiu demonstrativ de poliție aeriană cu participarea Forțelor Aeriene Române, Britanice și Italiene.
Misiunile de poliție aeriană întărită ale forțelor aflate la Mihail Kogălniceanu se desfășoară sub coordonarea Centrului de Operație Aeriene Multinaționale de la Torrejón, Spania.
Este cea de-a patra rotație în România a piloților britanici pentru astfel de misiuni după cele executate în anii 2017, 2018 și 2021. Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și de descurajare precum și la consolidarea interoperabilității între forțele participante.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, s-a întâlnit marţi cu ambasadorii Suediei, Danemarcei, Estoniei, Lituaniei şi cu adjuncţii Ambasadelor Finlandei şi Norvegiei.
Discuţiile s-au axat pe provocările cu care se confruntă statele europene şi pe impactul agresiunii Rusiei pentru arhitectura de securitate europeană. Ministrul Dîncu a subliniat necesitatea continuării consolidării posturii aliate de la Marea Baltică la Marea Neagră şi a reiterat susţinerea necondiţionată a Ucrainei.
Tot în această săptămână, ministrul apărării a primit vizita preşedintelui Comisiei de afaceri externe, apărare şi forţe armate din Senatul Franţei, Christian Cambon. Ministrul Dîncu a aprecizat şi în acest cadru angajamentul substanţial al Franţei în ceea ce priveşte consolidarea prezenţei aliate pe flancul estic al NATO prin dislocarea în România a peste 650 de militari francezi din cadrul Batalionului 27 Vânători de Munte, componentă a forţei de Răspuns a NATO cu nivel de reacţie foarte ridicat.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Iar miercuri, într-o videoconferință organizată de Turcia și la care au mai participat miniștrii apărării din Bulgaria, Georgia, Polonia, România și Ucraina, Vasile Dîncu a adus în atenție creșterea amenințărilor din Marea Neagră, restricționarea libertății de navigație și pericolul generat de minele maritime aflate în derivă.
Oana Lungescu: Din punct de vedere al NATO, putem să spunem că nu există nicio indicație că țările NATO sunt sub amenințare. Se pun bazele unui nou batalion în România, va fi un șir de noi batalioane care se adaugă celor deja existente în regiunea baltică
În fiecare an, în 4 aprilie se aniversează Ziua NATO, iar cu acest prilej săptămâna trecută Dan Constantin Mireanu de la ziarul „Observatorul militar” a fost la Bruxelles, chiar în timpul desfășurării summitului extraordinar organizat la Cartierul General al NATO.
În România, în fiecare primă duminică din aprilie se sărbătorește, așa că mâine, la Ministerul Apărării, va fi această aniversare.
Vă propunem un interviu-eveniment cu Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al NATO încă din 2010, când, după o carieră jurnalistică la BBC World Service, a fost prima femeie și primul jurnalist care a preluat această funcție.
Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Trăim o criză fără precedent, un război la granițele cu România. Ce înseamnă acest lucru din perspectiva expertului în comunicare la Alianța Nord-Atlantică? Cum se vede criza aceasta și cum o gestionați din perspectiva comunicării?
Oana Lungescu:E probabil primul conflict care este live stream, deci care este transmis în direct pe toate platformele, nu numai televiziune, radio, presă scrisă, dar și pe toate platformele de medii sociale, ceea ce înseamnă că trebuie să fim și mai vigilenți, dormim foarte puțin, evident, deci munca de echipă atât în interiorul serviciului de presă NATO, dar echipa largă, familia NATO, deci toate cele 30 de țări aliate și cu partenerii noștri, de exemplu Finlanda, Suedia, devine atât mai importantă.
Pentru că fiecare poate să vadă mai mult ceea ce se întâmplă în spațiul lor mediatic sau în limba lor şi fiecare are un răspuns mai țintit și e bine ca fiecare țară să răspundă ea însăși, e mai important decât să răspundem noi oficial de la sediul de la Bruxelles. Dar coordonarea rămâne extrem de importantă.
Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Sigur, au mai fost războaie, dar niciodată un război cu o așa expunere mediatică. Cum gestionați, cât de greu, cât de provocator este acum pentru NATO să gestioneze o astfel de criză?
Oana Lungescu:Într-un fel această criză atât de teribilă cum este ne ajută să ne îndeplinim misiuneam în sensul că poate în anii trecuți oamenii nu știau foarte bine la ce servește NATO, pentru că nu le era clar în minte care este amenințarea și pentru noi Rusia nu reprezenta un adversar formal.
Cred că vedem acum foarte clar că Rusia subminează ordinea internațională și este gata să folosească forța, ceea ce face acum în mod brutal în Ucraina, ca să împiedice o țară suverană, democratică să își urmeze propria cale.
Deci într-un fel acum este mult mai clar în mintea fiecăruia despre ce e vorba, care este miza şi de ce este important să avem o apărare puternică și să rămânem împreună în cadrul NATO.
Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Ce aţi spune, în calitate de expert, unor oameni care nu știu ce să mai creadă, într-un flux de informații greu de gestionat despre care se spune că nicio minte umană obișnuită nu ar mai putea filtra, nu ar mai putea alege informația corectă de dezinformare, de fake-news? Ce i-aţi sfătui?
Oana Lungescu:Da, cred că e important în primul rând ca oamenii să aibă încredere în faptul că NATO și autoritățile naționale își dau seama despre ce e vorba și iau toate măsurile necesare ca să fie siguri că fiecare țară NATO și toate țările NATO împreună sunt sigure și oamenii nu au de ce să se teamă, pentru că văd că este o temere generalizată, inclusiv aici, în Belgia, și oamenii se gândesc: poate că noi suntem următorii.
Deci din punct de vedere al NATO, putem să spunem că nu există nicio indicație că țările NATO sunt sub amenințare, tocmai pentru că, de la începutul acestei crize despre care noi am avertizat încă din luna octombrie anul trecut, s-au luat măsurile necesare de întărire a apărării și disuasiunii NATO, în special pe flancul estic, inclusiv în România și de aceea vedem că acum se pun bazele unui nou batalion în România, dar, de fapt, va fi un șir de noi batalioane care se adaugă celor deja existente în regiunea baltică.
Deci pe tot flancul estic, NATO este mult mai puternic decât era înaintea acestei crize ca răspuns defensiv la ceea ce se întâmplă. Şi deci ăsta este un mesaj foarte important, ca lumea să fie sigură, să fie calmă, evident vigilentă, dar senină, pentru că avem sute de mii de trupe într-o stare de alertă ridicată pe tot cuprinsul Alianței;
100.000 de soldați americani în momentul de față în Europa, 40.000 de trupe sub comandamentul direct NATO, marea majoritate pe flancul estic şi, în plus, avem cinci portavioane în toată zona euroatlantică, ceea ce este fără precedent.
Deci capacități militare la cel mai înalt nivel. Deci din acest punct de vedere cred că un mesaj de încurajare, de siguranță, de certitudine e foarte important și de calm.
Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Acum, v-aş întreba din perspectiva specialistului de la Bruxelles, dar și al românului la origine: cum se vede Armata României de aici, de la Bruxelles? Prin prisma misiunilor executate în teatrele de operații, a exercițiilor în comun?
Oana Lungescu:Armata României este o armată serioasă, profesională, care totdeauna dă un semnal de încredere în cadrul Alianței și am întâlnit foarte mulți militari români în misiuni, atunci când am o călătorit cu doi secretari generali NATO, din Kandahar până în Kosovo, evident cel mai recent acum la Mihai Kogălniceanu, unde am fost luna trecută cu secretarul general Jens Stoltenberg, care este și el impresionat de nivelul militarilor români, de dedicația lor, de angajamentul lor și de cât de bine sunt capabili să lucreze și, când e nevoie, să exerseze și, când e nevoie, să lupte alături de aliați.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a avut luni, 28 martie, o întâlnire bilaterală cu ministrul italian al apărării, Lorenzo Guerini, în baza 57 aeriană Mihail Kogălniceanu.
În cadrul vizitei, ministrul italian al apărării a comunicat intenția Italiei de a trimite în perioada imediat următoare două dragoare maritime care să acționeze împreună cu forțele navale ale României în Marea Neagră, în vederea descoperirii și neutralizării minelor marine.
Ministrul italian al Apărării, Lorenzo Guerini:Italia recunoaște rolul strategic al României ca prezență europeană fundamentală în Marea Neagră, la fel cum România recunoaște rolul jucat de Italia ca proiecție a Europei și a Alianței Atlantice în Marea Mediterană.
Sunt aspecte importante, care au implicații foarte concrete, primul și cel mai important fiind sensibilitatea comună cu privire la șansa întăririi posturii pe flancul de est al NATO în fața situației grave, agresiunea violentă și nejustificată a Ucrainei din partea Rusiei.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Tot în baza 57 aeriană de la Mihail Kogălniceanu au aterizat în această săptămână 4 aeronave Eurofighter Typhoon ale forțelor aeriene regale britanice.
Detașamentul britanic, format din aproximativ 150 de militari, va executa în următoarele patru luni misiuni de poliție aeriană întărită, sub comandă NATO, împreună cu militarii forțelor aeriene române.
Misiunile de poliție aeriană dezvoltă capacitatea de reacție și descurajare a amenințărilor care ar putea apărea în spațiul aerian al României.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): În vederea asigurării securității spațiului maritim și fluvial al țării noastre, Forțele Navale Române desfășoară concomitent între 28 martie și 8 aprilie două exerciții întrunite: „Tomis 22” și „Danube Protector 22”.
Forțele navale participă cu trei nave militare maritime, șase nave de luptă fluviale, patru nave auxiliare, două dispozitive mobile de lansare rachete de coastă, un elicopter Puma naval, un detașament de scafandri de luptă EOD și o companie de infanterie marină împreună cu militari din partea forțelor terestre.
Astfel, se desfășoară acțiuni de instruire, conform unui scenariu fictiv de respingere a unei agresiuni asimetrice la gurile de vărsare ale Dunării și în zona costieră a României, la care participă aproape 1.000 de militari.
De asemenea, în cadrul exercițiului Tomis 22 va fi evaluat pachetul de forțe navale ale României gata de acțiune, care va face parte din Forța de Răspuns a NATO în anul 2023. Comandorul Cornel Tănăsescu, comandantul grupului maritim.
Cornel Tănăsescu: În cele două săptămâni de desfășurare a exercițiului Tomis, principalele două direcții pe care ne vom axa vor fi în primul rând certificarea națională a plutitorului de mine și plase 274 și evaluarea pentru detașamentul EOD în vederea certificării participării în cadrul NATO Response Force 2023.
Ştefan Ciochinaru: Să ştiţi că se încearcă în mod incorect să se arunce responsabilitatea doar asupra lui Putin… Poporul rus este vinovat pentru această situaţie, Putin este un exponent al poporului rus
Interviul de la Subiectul săptămânii este realizat cu profesorul de ştiinţe politice, jurnalist, realizator de emisiuni radio şi de televiziune, consilier de imagine comunicare şi relaţii internaţionale, doctor în drept internaţional, domnul Ștefan Ciochinaru despre această săptămână fierbinte, care ne dă însă speranţe că lucrurile vor merge către bine.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Ştefan Ciochinaru, bun venit la “Jurnalul militar”!
Ştefan Ciochinaru:Bună dimineaţa! Cu plăcere!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Recunosc că discuţia pe care am avut-o înainte de a intra în direct optimistul eraţi dumneavoastră şi pesimistul eram eu.
Nu poate decât să ne bucure poziţia dumneavoastră, pentru că ştirile care vin din mediul internaţional sunt unele care ne îngrijorează pe toţi.
A fost această reuniune pe la Bruxelles, unde însuşi preşedintele Statelor Unite a venit acolo cu o poziţie solidă în ceea ce priveşte războiul din Ucraina şi poziţia NATO de acolo. Cum aţi prezenta dumneavoastră studenţilor, e o situaţie cu un mediu pe care aţi putea să îl predaţi 20 de ani de azi înainte.
Ştefan Ciochinaru:Absolut, aşa este. În primul rând optimismul se datorează tocmai acestei poziţii solide evocate de dumneavoastră. Au fost trei summituri la Bruxelles, a fost summitul NATO, a fost summitul celor şapte cele mai bogate industrializate şi puternice state ale lumii, aşa numitul G7, Grup G7 şi a fost summitul Consiliului Uniunii Europene, consiliu pentru că în acest summit UE a fost reprezentată de şefii de stat şi de guverne.
Ei bine, în primul rând Occidentul, lumea liberă a demonstrat că este unită şi acesta este un motiv de optimism. Apoi a demonstrat că nu se lasă şantajată de arma energetică a Rusiei pe care Vladimir Putin a pregătit-o îndelung, timp de 20 de ani tocmai pentru acest moment. Apoi, alte motive de optimism sunt date de măsurile care au fost stabilite. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, spunea imediat după reuniunea la vârf a ţărilor membre să resetăm postura defensivă a NATO, atenţie, pe termen lung în estul alianţei.
Şi ca urmare a acestei resetări, trebuie să spunem că România beneficiază, alături de alte trei ţări, de trimiterea de noi trupe, e vorba de înfiinţarea acelor grupuri de luptă, dar sunt convins că dumneavoastră deja aţi discutat aceste lucruri, aşa că nu voi insista.
E foarte interesant însă că Jens Stoltenberg a transmis trei avertismente, care după aceea au fost reluate în diverse moduri şi de şefii de state şi de guverne atât în reuniunea NATO, cât şi în reuniunea G7 şi a UE, şi anume avertismentele au fost transmise către China să se abţină de la sprijinirea Rusiei şi a făcut epocă declaraţia preşedintelui american, Joe Biden, care a spus: nu l-am ameninţat pe preşedintele X, i-am atras doar atenţia asupra pericolului.
Apoi a fost avertizat Belarusul să nu mai acţioneze ca un complice al Rusiei şi, foarte interesant, în declaraţia premergătoare summitului NATO, Stoltenberg a atras atenţia că trebuie să oprească acţiunile de subminare din Bosnia şi Herţegovina.
Acolo era vorba de un avertisment la adresa Belgradului. Aşadar, Serbia este a treia ţară avertizată la reuniunile de ieri. Şi este interesant pentru că vorbim, iată, de aliaţi ai Rusiei, ai unei Rusii agresive, a unei Rusii care nu vrea să înţeleagă că nu mai este un imperiu acum, la aproape jumătatea secolului XXI, şi că nu mai poate să acţioneze cum doreşte în relaţiile internaţionale şi că trebuie să respecte aceste relaţii internaţionale, potrivit dreptului internaţional pe care, de altfel, l-a încălcat.
Toate principiile şi normele fundamentale ale dreptului internaţional au fost încălcate, iar pe teatrul de război din Ucraina au loc crime de război definite ca atare în documentele internaţionale la care şi Rusia este parte, dar care, iată, nesocoteşte.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Ciochinaru, aş vrea să vă invit să demontăm o temă falsă care circulă în România şi care spune că, de fapt, noi, în fine, NATO i-am provocat pe ruşi, pentru că am venit în coasta lor şi asta este o expresie pe care ei au folosit-o.
Şi eu mă gândesc că însăşi această acţiune de aducere a unor battle group-uri ale NATO în estul Alianţei sunt dovada clară că aceasta este o temă falsă. Dacă noi am fi fost agresivi sau dacă am fi stat în coasta lor, aşa cum ziceau ei, aceste battle group-uri erau aici.
Ştefan Ciochinaru:Evident, probabil că nu ştie lumea, dar ar trebui reamintit, este faptul că NATO nu a avut niciun plan de luptă, n-avut nici măcar un singur soldat deplasat în Europa Centrală şi de Est, până după evenimentele din 2014, care au dus la anexarea Crimeei.
Deci NATO nu a făcut nicio mişcare către frontierele geopolitice ale Rusiei, aşa cum sunt ele teoretizate delirant de către Aleksandr Dughin, ideologul lui Vladimir Putin. Dar, dincolo de asta, eu vă mulţumesc pentru întrebare, domnule Dumitraşcu, şi cred că este, iertaţi-mă, rolul dumneavoastră, al redacţiei militare, să arătaţi că noi ne găsim într-un război informaţional. Ştiţi, ultimul mesaj fals care este răspândit pentru a crea panică în România este că ar urma o criză a medicamentelor în farmacii.
Dar noi în fiecare zi suntem supuşi unui adevărat asalt de ştiri false, aşa-numitele fake news, deci aceste ştiri false care sunt menite să contribuie la o dezorganizare a ţărilor aliate, iar România este o ţară de primă linie şi atunci este, bineînţeles, o ţintă şi noi trebuie să demontăm aceste lucruri. Aşa este şi cu mitul pe care îl evocaţi dvs.
Nu a existat niciun fel de tratat, niciun fel de înţelegere scrisă şi nici măcar verbală, pentru că, ştiţi, după ce au spus că s-au încălcat nişte înţelegeri, ruşii au venit şi au spus: nu, de fapt au fost nişte înţelegeri verbale, nişte gentlemen’s agreement, o înţelegere între domni.
Ei, nici vorbă de aşa ceva şi, culmea este, şi foarte bine că s-a întâmplat aşa, dezminţirea a venit chiar de la cel care ar fi putut să facă aceste înţelegeri, şi anume preşedintele Mihail Gorbaciov.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Exact.
Ştefan Ciochinaru:Mihail Gorbaciov care a spus: nu au avut loc astfel de discuţii, iar după aceea, bineînţeles că a fost verificat Gorbaciov şi a fost întrebat cu privire la aceste lucruri şi traducătorul său, evident un ofiţer KGB, care, la rândul său, a spus că nu au avut loc astfel de discuţii.
Deci este evident un mit, e o poveste inventată de propagandiştii Moscovei pentru a justifica un pericol inexistent. Pentru că, bun, ei ocupă Ucraina şi, dacă ocupă Ucraina, nu vin cu frontiera la marginea Poloniei şi a României? Deci nu vor fi din nou în frontieră cu NATO?
Nu există niciun fel de logică. Sunt sofisme de liceu, iertaţi-mă. Este chiar dezamăgitor. Noi credeam că la Kremlin acolo sunt nişte maeştrii…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Sunt nişte creiere!
Ştefan Ciochinaru: Da, da. Ei bine, nu sunt. Se dovedeşte că nu sunt. Îmi pare rău.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Către finalul interviului, domnule Ciochinaru, cât preţ puneţi pe aceste ameninţări nucleare, chimice, bacteriologice?
Ştefan Ciochinaru:Chimice şi bacteriologice… nu cred că Rusia îşi poate permite, iar cele nucleare cred că sunt folosite doar ca un şantaj diplomatic pentru a favoriza dobândirea de imunităţi în negocierile ulterioare.
Nu degeaba Putin vrea să vorbească cu Biden, nu vrea să vorbească cu Zelenski. Cum să vă spun, eu cred că dacă ar da un astfel de ordin l-ar împuşa ai lui, pentru că ar trebui să moară şi familiile celor care ar executa ordinul.
Ar fi o catastrofă care ar pune sfârşit umanităţii, ar pune sfârşit acestei planete şi nu cred că cineva ar avea demenţa de a apăsa pe buton. Însă, e adevărat, dumneavoastră aveţi dreptate. Ursul este grav rănit, e prins în capcană, cu cât se zbate mai mult, cu atât sângerează mai tare.
Are foarte puţine căi de ieşire, vom vedea, dar în orice caz nu retorica agresivă şi ameninţările nucleare îl vor salva din această capcană în care a intrat singur. Rusia încă are resurse. În momentul de faţă, ştiţi foarte bine, se regrupează şi îşi reorganizează trupele, se pregătesc pentru o confruntare de lungă durată şi să ştiţi că veştile care vin de la Moscova nu sunt foarte bune, din punctul nostru de vedere, în sensul în care totul e în regulă, magazinele au fost umplute cu produse, oamenii discută despre preţuri, pentru că preţurile sunt mari, dar nu discută despre invazie.
Putin are susţinerea ruşilor. Să ştiţi că se încearcă în mod incorect să se arunce responsabilitatea doar asupra lui Putin, se personalizează toată povestea. Nu, poporul rus este vinovat pentru această situaţie, Putin este un exponent al poporului rus…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Din păcate aşa este.
Ştefan Ciochinaru:Poporul rus va trebui, aşa cum japonezii şi germanii au fost demilitarizaţi printr-o reeducare democratică, asta va trebui să se întâmple.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi autostigmatizaţi cum sunt nemţii.
Ştefan Ciochinaru:Da, absolut, aveţi perfectă dreptate. Deci, nu se poate să fii în permanenţă o ameninţare pentru vecini, pentru pacea lumii, doar pentru că ai rămas printr-o conjunctură ultimul imperiu din această lume în care se îndreaptă către un ev absolut revoluţionar.
Ne aşteaptă nişte vremuri extraordinare. Dar nu poţi să intri în această etapă nouă de dezvoltare a umanităţii în al patrulea val cum i-ar fi spus Alvin Toffler cu o putere barbară şi iată criminală.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la Subiectul săptămânii la “Jurnal militar” a fost analistul politic şi profesorul în relaţii internaţionale Ștefan Ciochinaru. Domnule Ciochinaru, vă mulţumesc şi vă mai aşteptăm la radio!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale, Simona Cojocaru şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-au întâlnit, luni, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu cu o delegaţie a Congresului Statelor Unite ale Americii.
Discuţiile dintre părţi s-au axat pe analiza situaţiei regionale de securitate şi pe relaţiile de cooperare politico-militară, atât din perspectiva parteneriatului strategic, cât şi în format aliat.
Tot în această săptămână, generalul Petrescu s-a întâlnit la sediul Ministerului Apărării Naţionale cu omologul ungar, generalul locotenent Romulusz Ruszin-Szendi.
Oficialii militari au discutat despre măsurile aliate de consolidarea postului de descurajare şi apărare în flancul estic al NATO şi despre colaborarea dintre forţele armate ale celor două ţări în cadrul iniţiativelor regionale, cum sunt Batalionului mixt româno-ungar de menţinere a păcii şi Batalionul Multinaţional de Geniu “Tisa”, iar şeful Statului Major al Forţelor Terestre, generalul maior Iulian Berdilă a participat la Strasbourg la cea de-a VIII-a ediţie a Forumului Comandanţilor Forţelor Terestre din Europa, un cadru de identificare a soluţiilor comune pentru gestionarea eficientă a provocărilor la adresa securităţii cu care se confruntă partenerii NATO şi ai Uniunii Europene.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Busola strategică a Uniunii Europene, instrument ce stabileşte politica de apărare comună a statelor membre, a fost adoptată luni, la Bruxelles, de miniştrii apărării şi ai afacerilor externe din ţările Uniunii.
Documentul a fost asumat joi, la cel mai înalt, de nivel de şefii de stat şi de guvern în cadrul reuniunii Consiliului European.
Uniunea Europeană şi-a propus crearea unei forţe de reacţie rapidă de până la 5.000 de militari. Coordonarea şi cooperarea Uniunii Europene cu NATO sunt esenţiale şi constituie aspecte de importanţă majoră în implementarea prevederilor busolei strategice, a declarat ministrul apărării, Vasile Dîncu.
Vasile Dîncu: Sunt în acest document decizii privind foarte rapidă dislocare de trupe, atunci când este cazul, noile tipuri de agresiune, cum este războiul hibrid, cyberattack-urile la adresa ţărilor, care au devenit deja acţiuni din ce în ce mai puternice.
Punem bazele resurselor pentru investiţii în domeniul cercetării, al inovării şi al mijloacelor de apărare. Este importantă această strategie, pe care o stabilim noi astăzi, să fie complementară cu conceptul strategic al NATO.
Vasile Dîncu: Se va întări încontinuu flancul estic de la Marea Baltică la Marea Neagră şi principala hotărâre este aceea a permanentizării prezenţei a unor battle group-uri, care să dea siguranţă
Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a participat miercuri, 16 martie, la Cartierul general al NATO de la Bruxelles, la Reuniunea extraordinară a miniştrilor apărării din statele membre ale NATO, prezidată de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Stoltenberg.
Agenda evenimentului, pe fondul războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, s-a concentrat pe evoluţiile conflictului armat şi pe implicaţiile acestuia la adresa Alianţei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, vă mulţumim pentru că aţi acceptat să intraţi cu noi.
Vasile Dîncu:E o mare bucurie şi pentru mine să mă întâlnesc pe unde cu ascultătorii dumneavoastră.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Probabil că aţi observat şi dumneavoastră că în aceste zile, destule deja, se strâng destule zile de când a început războiul în Ucraina, oamenii se uită cu alţi ochi către armată, se uită cu mai multă speranţă, cu încrederea că lucrurile nu pot avansa mai mult decât se întâmplă la estul Alianţei şi, iată, dumneavoastră v-aţi deplasat la Bruxelles, la această întâlnire extraordinară a miniştrilor din Alianţă Nord-Atlantică, a miniştrilor apărării, la cald, pentru că de-abia aţi ieşit din prima rundă de întâlniri. Care sunt lucrurile care s-au discutat şi dacă vă dau speranţă aceste lucruri?
Vasile Dîncu: Da, astăzi am avut două sesiuni destul de complexe despre modul în care trebuie să ne organizăm ca pe viitor să nu mai avem surprize strategice, cum a fost acest atac al Rusiei în Europa, totuşi şi s-a discutat despre Ucraina.
A fost prezent ministrul apărării din Ucraina, Reznikov, printr-o teleconferinţă. Evident, au fost prezenţi, de asemenea, şi invitaţii, cei care nu sunt membri NATO, dar sunt partenerii noştri, cum este Finlanda, Suedia. A fost prezent, evident şi secretarul Austin, din partea Statelor Unite, din partea zonei militare a NATO, au fost şi din partea Uniunii Europene.
În această situaţie s-a reiterat sprijinul pentru Ucraina şi, evident, nevoia de a participa cât mai mult la sprijinul Ucrainei, a Republicii Moldova, Georgiei şi ţărilor de pe flancul estic. Rolul pe care ţări ca Polonia, România, Slovacia sau ţările baltice în au în această zonă, pentru a consolida flancul estic, pentru managementul fluxurilor de refugiaţi şi sprijinul de care au nevoie pentru ca să fie în continuare puternice, să aibă o rezilienţă destulă pentru a primi, a sprijini Ucraina şi a primi refugiaţi.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este o figură foarte frumoasă pe care o face, iată, poporul român în această relaţie cu refugiaţii ucraineni. În acelaşi timp, opinia publică din România este foarte îngrijorată.
Sunt convins că dumneavoastră, dincolo de funcţia publică de ministru al apărării, aveţi oameni apropiaţi, aveţi oameni, poate, din familie care v-au întrebat cu aceeaşi înfrigurare cu care ne-au întrebat şi pe noi, ceilalţi, care mai avem legătură cu armata: vine sau nu vine războiul peste noi?
Care este pericolul real, dincolo de întâlniri, de documentele pe care le-aţi amintit mai devreme? În condiţiile în care vin trupe aliate din ce în ce mai multe – şi la Kogălniceanu şi în toate bazele militare. Suntem într-o situaţie de îngrijorare, dar nu de nesiguranţă, bănuiesc.
Vasile Dîncu:Este logică această nevoie a oamenilor de securitate, este logică neîncrederea în promisiunile pe care Rusia le face acum, că Ucraina este singura lor problemă. Este logic ca oamenii să se îngrijoreze cu privire la situaţia economică sau la situaţia de securitate a României.
Dar ceea ce am discutat la a doua sesiune a fost tocmai întărirea flancului estic, trecerea la o nouă postură NATO în această zonă. Se trece, evident, trecerea la postura de apărare, după ce a fost activată forţa de răspuns, înseamnă că flancul estic va fi întărit într-un mod accelerat. Era un proces care era pe termen mai lung, dar acum, aşa cum aţi văzut, avem deja un battle grup, un batalion de luptă care are Franţa ca naţiune cadru. S-a anunţat participarea Belgiei, Olandei, de asemenea.
Belgia şi Olanda au adus deja oameni în România. Portugalia ne-a anunţat că va contribui cu trupe, italienii au dublat numărul de avioane, forţa aeriană pentru poliţie aeriană, nemţii au adus Eurofighters în România, deja dublându-şi, de asemenea, prezenţa. Deci este o preocupare vie în a asigura securitatea României.
România nu este singură, România este parte a NATO şi a primit şi aici toate aprecierile pentru modul în care s-a pregătit pentru a primi trupe străine, pentru a face toate lucrurile ca trupele venite pe teritoriul nostru să intre continu în aplicaţii cu Armata României, să lucreze împreună la antrenamente.
Deci, totul se desfăşoară într-o dinamică extraordinară. Oamenii pot să stea liniştiţi din această perspectivă, nu există niciun semn că putea fi atacat un teritoriu NATO. Încă o dată, toate ţările NATO, Statele Unite, prezente aici prin secretarul Lloyd Austin al III-lea, au reiterat încă o dată hotărârea de a apăra orice centimetru dintr-o ţară NATO, aşa cum s-a vorbit şi înainte, dar noi nu suntem în această situaţie.
Sigur că ne îngrijorează faptul că avem un război, faptul că avem fluxuri de refugiaţi, care vor fi din ce în ce mai puternice, dar dincolo de aceste lucruri, vreau să spun că nu există niciun fel de informaţie sau nicio îndoială cu privire la faptul că NATO nu va intra în această perioadă într-un conflict militar cu Rusia, nu este în interesul nimănui să pornească al treilea război mondial, aşa încât sperăm că prin demersuri diplomatice se va opri şi acest conflict din Ucraina şi că va fi şi mai sigură această situaţie a noastră de securitate din zonă.
Se va întări încontinuu flancul estic de la Marea Baltică la Marea Neagră şi principala hotărâre care este pe cale de a se lua la viitorul summit, probabil, este aceea a permanentizării prezenţei pe teritoriile ţărilor de pe flancul estic a unor battle group-uri, a unor forţe multinaţionale care să dea siguranţă şi, în acelaşi timp, continuitate în ceea ce priveşte securitatea naţională şi apărarea în această zonă.
A fost dezminţită orice propagandă rusă care spunea că nimeni nu va ridica niciun deget pentru a apăra teritoriile din est. Se vede că solidaritatea este reală şi ceea ce s-a mai văzut şi astăzi, foarte multe ţări au anunţat deja creşterea procentului, ajungerea la 2% din PIB – noi, românii, am anunţat 2,5% din PIB, au mai fost şi alte ţări care au anunţat deja creşteri importante, pe lângă evenimentul major, care a fost anunţul Germaniei de a aduce o mare contribuţie, 2% din PIB-ul Germaniei pentru apărare colectivă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vorbeaţi mai devreme, domnule ministru, despre diplomaţie, anticipând cumva ceea ce vroiam să vă rog să spuneţi la sfârşitul interviului. Acum ceva timp am vorbit, eraţi tot la o întrunire NATO foarte importantă şi spuneaţi atunci că dumneavoastră, dincolo de faptul că sunteţi pasionat de istorie, faceţi istorie chiar în momentul ăla, împreună cu colegi din Europa, istorici.
Iată că atunci era pace, acum este război. Credeţi că şi acum veţi face istorie împreună cu NATO prin stoparea acestui război şi prin permanentizarea securităţii mondiale, până la urmă?
Vasile Dîncu:Sigur că lumea nu va mai fi în viitor aşa cum a fost. Este o frază care se spune adesea, dar de data aceasta chiar aşa va fi. Suntem o schimbare de lume în acest moment. Acest război neaşteptat, pentru că, până la urmă, toată lumea a avut speranţa că se va ajunge la un consens şi nu se va ajunge la un război de asemenea amploare.
Din păcate, s-a întâmplat. Diplomaţia încă mai poate să facă minuni. Se caută pacea peste tot, până la urmă. Sperăm că această pace va aduce cu sine şi o nouă gândire despre viitor, o nouă gândire legată de securitate, o nouă gândire legată de descurajarea tuturor celor care ar putea, la un moment dat, să ameninţe pacea şi prosperitatea lumii.
O reinvestire umanistă, să spunem, a sistemelor noastre de dezvoltare socială, politică şi garanţii pe care întreg sistemul mondial trebuie să şi le ia că nu vom mai ajunge în această situaţie.
Mileniul al III-lea ar trebui să fie unul mai degrabă spiritual decât unul în care să avem aceste bătălii pentru spaţiul vital sau pentru împărţirea lumii, ceea ce credeam că a trecut demult. Vin dintr-un secol şi dintr-un mileniu care a apus, sperăm într-o nouă eră şi sperăm într-o eră a păcii şi aceasta ar fi adevărata istorie pe care am putea-o face.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult, domnule Vasile Dîncu. Invitat la subiectul săptămânii a fost ministrul apărării naţionale. Vă mai aşteptăm la Radio! Mulţumesc!
Camelia Stroiu (realizator rubrică): În contextul evoluţiei situaţiei de securitate din Ucraina şi din regiunea Mării Negre, ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, avut o convorbire în sistem videoconferinţă cu omologul uncrainean, Oleksii Reznikov.
Ministrul român a reiterat solidaritatea cu poporul ucrainean, precum şi susţinerea totală şi necondiţionată a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în graniţele recunoscute la nivel internaţional.
De asemenea, ministrul Vasile Dîncu a mai avut o serie de întrevederi cu omologii săi din state membre NATO, dintre care amintim întâlnirea cu ministrul apărării din Belgia, Ludivine Dedonder, cu prilejul vizitei contingentului militar belgian în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar şi pe cele bilaterale, cu miniştrii apărării din Canada şi Lituania, cu ocazia participării, în data de 16 martie, la Reuniunea extraordinară a miniştrilor apărării din statele membre NATO.
Evenimentul a avut loc la cartierul general al NATO de la Bruxelles şi s-a desfăşurat pe fondul războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, concentrându-se pe evoluţiile conflictului armat, împreună cu implicaţiile acestuia la adresa Alianţei. Reuniunea a fost prezidată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg:NATO nu va tolera niciun atac asupra suveranităţii sau integrităţii teritoriale a aliaţilor.Ne-am activat deja planurile de apărare pentru a proteja Alianţa.
Ne-am crescut gradul de pregătire şi am dislocat trupe de pe ambele maluri ale Atlanticului. Acum există sute de mii de forţe aflate în alertă sporită în întreaga Alianţă, 100.000 de soldaţi americani în Europa şi aproximativ 40.000 de soldaţi sub comanda directă a NATO, majoritatea în partea de est a Alianţei, sprijiniţi de puternice forţe aeriene şi navale şi de apărare antiaeriană.
Edi Nicola (realizator rubrică): Una dintre cele mai mari coaliții militare din istoria Statelor Unite ale Americii o reprezintă Comandamentul Central, ce totalizează în prezent 47 de națiuni.
Acest comandament, cu sediul la Tampa, Florida, conduce activități și operații militare cu aliații și partenerii, pentru a spori securitatea și stabilitatea regională din zona de responsabilitate.
Membrii NATO asigură echipe de legătură în cadrul comandamentului, care participă la procesele de planificare a operațiilor. În luna august a anului trecut a fost derulată în Afganistan misiunea de evacuare a peste 100.000 de cetățeni de toate națiile, în mai puțin de două săptămâni, acțiunea fiind organizată și condusă în condiții optime.
Colonelul Paul Dumitru, șeful echipei de legătură din cadrul Comandamentului Central de la Tampa: Am lucrat în condiţii de stres, dar suntem antrenaţi pentru aşa ceva. Blocul european a funcţionat. E mult mai greu să realizezi o operaţie de evacuare a necombatanţilor decât una a militarilor, oameni care sunt instruiţi, căliţi şi ştiu ce îi aşteaptă.
În astfel de situaţii, se vede valoarea echipei de legătură. În ţară am avut sarcini clar trasate. Partea asta de relaţionare şi încredere stabilite aici, la faţa locului, au făcut să se întâmple şi minuni.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Statele Unite ne deplasăm pe continentul asiatic și ne oprim în Irak, acolo unde se desfășoară operația NATO Mission Iraq.
Lansată în octombrie 2018, sub egida NATO, ca urmare a unei solicitări din partea Guvernului irakian, această misiune are ca principal obiectiv consolidarea instituțiilor și forțelor aparținând sistemului de securitate al Irakului. Colonel Vasile Bătinaș, consilier superior pe probleme de capacitate de luptă în cadrul NATO Mission Iraq.
Vasile Bătinaş:Dacă în Afganistan situaţia politică era instabilă, statul în sine era mai puţin organizat. Aici, în Irak, statul este definit, armata irakiană este pregătită, dotările de care dispune sunt mult mai bune, avansate.
Lucrăm pe partea de dezvoltare a unor noi metode de antrenament, experienţa NATO poate să ajute foarte mult, având în vedere istoricul Alianţei Nord-Atlantice.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din îndepărtatul Irak revenim în Europa şi ne oprim în teatrul de operaţii din Bosnia şi Herţegovina. Celor 27 de militari ai Companiei de Infanterie din cadrul Rezervei Intermediare pentru Operaţia EUFOR ALTHEA, generată de Batalionul 22 Infanterie Romanaţi din Caracal, li s-au alăturat alţi 107 militari dina ceeaşi companie, care au în dotare mijloace tehnice blindate Piranha IIIC.
Militarii români sunt dislocaţi în Camp Butmir din Sarajevo şi vor executa timp de aproximativ o lună de zile misiuni în sprijinul autorităţilor locale, având ca scop menţinerea unui climat de securitate şi stabilitate în bosnia şi Herţegovina.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a avut, în cursul săptămânii, o serie de întâlniri cu oficiali din țările care au trimis trupe în România pentru exerciții, misiuni de poliție aeriană sau în cadrul Forței de Răspuns a NATO.
Măsurile adaptate amenințărilor potențiale luate de statele aliate au demonstrat solidaritatea și angajamentul NATO pentru apărarea întregului teritoriu aliat – a fost mesajul reieșit din discuția cu președintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore din Armata Statelor Unite ale Americii, generalul Mark Miley în baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu.
Tot acolo, generalul Petrescu a discutat cu ministrul de externe al Canadei, Mélanie Joly, despre acțiunile de sprijin întreprinse de aliați pentru gestionarea crizei umanitare declanșate de războiul dus de Federația Rusă în Ucraina.
Şeful Statului Major al Apărării a apreciat participarea militarilor canadieni în cadrul comandamentelor NATO dislocate în țara noastră și contribuția Forțelor Regale Aeriene canadiene în cele cinci rotații ale detașamentelor în misiunile de poliție aeriană întărită din România.
Iar pe timpul întâlnirii cu șeful Ştatului Major al Apărării din Regatul Ţărilor de Jos, generalul Onno Eichelsheim, cei doi oficiali au discutat despre procesul de dislocare a elementelor Forţei de Răspuns a NATO în zona de est a Alianței și au convenit creșterea numărului de exerciții multinaționale.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Situația de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul războiului din Ucraina, și acțiunile aliate pentru consolidarea posturii NATO de apărare și descurajare au fost principalele teme ale întâlnirii pe care ministrul apărării Vasile Dîncu a avut-o luni, în bază de la Mihail Kogălniceanu, cu ministrul apărării Regatului Ţărilor de Jos, Kajsa Ollongren.
Baza din Mihail Kogălniceanu este astăzi un punct focal, care exprimă fără echivoc unitatea și solidaritatea NATO, angajamentul ferm pentru protejarea flancului estic al Alianței, a declarat ministrul Dîncu.
Vasile Dîncu:Aici este locul unde Forțele Terestre și Aeriene din Regatul Ţărilor de Jos, Statelor Unite ale Americii, Franței, Belgiei, Portugaliei, Italiei și Germaniei sunt împreună, alături de români, pentru exerciții, misiuni de poliție aeriană sau participarea la Forţa de Răspuns a NATO, având rolul de a transmite un mesaj clar și ferm de descurajare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În România se află, în aceste zile, un detașament de militari ai Regatului Ţărilor de Jos pentru exerciții comune aliate. Ministrul Kajsa Ollongren a punctat faptul că țara sa se alătură acțiunilor NATO de întărire a prezenței în flancul estic.
Kajsa Ollongren:Suntem foarte îngrijorați în privința situației actuale și a evoluției acesteia. Ca răspuns, NATO a sporit pregătirile și armata olandeză a accelerat activitățile de participare la acest efort, iar o parte a acestuia este programarea de exerciții suplimentare ale unităților noastre.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cei doi oficiali au mai convenit că în această perioadă dificilă este nevoie de unitate, solidaritate și de acțiuni concrete din partea comunității internaționale democratice pentru condamnarea Rusiei și pentru sprijinirea Ucrainei.
NATO continuă să trimită forțe suplimentare la baza de la Mihail Kogălniceanu. Un detașament belgian, parte din Forța de Răspuns NATO a ajuns în această dimineață în România și se va alătura detașamentului francez, aflat deja la Mihail Kogălniceanu.
Ministrul apărării, Vasile Dîncu, și ministrul apărării din Regatul Ţărilor de Jos au susținut astăzi o conferință de presă comună, la Mihail Kogălniceanu.
„Pentru România, una din principalele priorități este accelerarea procesului privind intrarea grupului de luptă NATO în România. Securitatea europeană, euroatlantică și, în mod particular, ai aliaților din prima linie, inclusiv România, necesită consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, în special pe Flancul de Est şi la Marea Neagră”, a declarat Vasile Dîncu.
Ministrul Apărării a mai spus că „România a trimis Ucrainei muniţii, echipamente militare” şi a iniţiat demersuri pentru a înfiinţa în ţara noastră, cu sprijinul Comisiei Europene, un „hub umanitar, care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale”.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est are din această săptămână un nou comandant, în persoană generalului-maior Dragoș Iacob, care a preluat conducerea structurii NATO de la generalul-locotenent Cătălin Tomescu, la trecerea în rezervă a acestuia.
Schimbarea de ștafetă a avut loc la Sibiu în cadrul unei ceremonii, în prezența șefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a locțiitorului comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite Aliate de la Napoli, generalul-locotenent Jocelyn Paul, și a comandantului Comandamentului Forțelor Terestre Aliate, generalul-locotenent Roger Cloutier.
Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est asigură coordonarea forțelor din cadrul prezenței NATO din regiune, coerența operațională între planurile naționale de apărare și cele aliate, precum și o mai bună integrare operațională cu forțele aliate.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Situaţia critică de securitate din Ucraina şi eforturile aliate în vederea întăririi posturii NATO de descurajare şi apărare în regiunea Mării Negre au fost discutate în cadrul întâlnirii pe care ministrul apărării, Vasile Dîncu, a avut-o miercuri, în Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, cu omologul german, Christine Lambrecht. Ministrul german a arătat că este importantă să fie exprimată, prin măsuri concrete, cooperarea care există în cadrul NATO, iar Germania şi-a suplimentat detaşamentul de forţe aeriene, pe care îl are în România, pentru misiunile de Poliţie Aeriană Întărită.
Christine Lambrecht:Suntem aici prezenți cu șase avioane de luptă, șase aeronave Eurofighter. Am crescut această implicare a noastră și vom vedea ce posibilități sunt ca să continue această prezență a Germaniei în România. Pentru noi, flancul de est al NATO este foarte important.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Vasile Dîncu a apreciat contribuţia partenerului german în cadrul eforturilor NATO subsumate Forţei Întrunite de Reacţie Rapidă a alianţei şi a declarat că prezenţa în România a forţelor aeriene germane, alături de cele italiene şi americane reprezintă o dovadă reală de solidaritate.
Vasile Dîncu:Contribuția Germaniei la asigurarea securității României, la întărirea flancului estic al NATO, într-o perioadă în care securitatea europeană este grav amenințată reprezintă, de fapt, esență alianței noastre.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Aeronavele Forțelor Aeriene Germane sunt operate în misiunile de poliție aeriană desfășurate în țara noastră de un detașament format din 75 de militari, piloți și personal tehnic.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): 900 de militari români şi americani, cu peste 70 de mijloace tehnice, se instruiesc în această perioadă la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române de la Smârdan, în judeţul Galaţi, în cadrul Exerciţiului Multinaţional „Justice Eagle 22”.
Acesta este organizat de Brigada 9 Mecanizată, iar militarii americani participanţi fac parte din detaşamentele dislocate în România, ca parte a măsurilor de consolidare a posturii aliate pe flancul estic al NATO.
Sunt folosite în exerciţiu tancuri şi transportoare amfibii blindate româneşti, vehicule de luptă Bradley şi transportoare blindate Striker americane. „Justice Eagle” este un exerciţiu multinaţionale, care se desfăşoară anual, pe teritoriul României, şi are ca obiectiv creşterea interoperabilităţii forţelor armate ale statelor membre NATO.
Prezent telefonic în emisiunea Jurnal Militar Timișoara, prezentată de Larisa Vasile, Florian Bichir, istoric, analist și publicist, a analizat situația dintre Federația Rusă și Ucraina și războiul pe care cele două îl duc în această perioadă. Vă invităm să ascultați interviul integral!
Larisa Vasile: Alături de noi se află istoricul, analistul și publicistul Iulian Bichir. Bună seara, domnule profesor!
Iulian Bichir: Bună seara dumnevostră și ascultătorilor dumneavoastră. Ați văzut și dumneavoastră și evident și ascultătorii noștri că Ucraina a avut o cere să intre în Uniunea Europeană și în NATO.
Moment în care au cerut să intre în NATO au început acele războaie hibride, Crimeea a fost recâștigată de către Federația Rusă… Din punct de vedere militar are loc un război preventiv, așa cum a spus și președintele Putin “Vrem să-i demilitarizăm”, practic să promită să nu intre în NATO.
Rușii nu vor accepta nicioadată ca orașul Kiev să nu fie socotit rusesc, să fie cel puțin sub influența lor. Acolo s-a născut poporul rus, de partea cealaltă a Niprului, iar a spune acolo că intră și în NATO este un afront la imagologia rusească.
Consecințele se vor întinde pe minim 2-3 ani după acest război cu Rusia în dreptul Ucrainei. Războiul e crunt, oamenii nu vor avea unde să se întoarcă, va urma și o criză, mai ales că rușii vor scumpii gazele. Slavă lui Dumnezeu că noi nu avem nevoie decât de vreo 40%, restul îl producem noi.
Constantin Spînu: Nu avem motive la nivelul cetățenilor români, la nivelul opiniei publice din România, să fim îngrijorați cu privire la riscuri de securitate
Publicat de Gabriel Stan,
28 februarie 2022, 13:34
Generalul de brigadă Constantin Spînu, șeful Direcției Informare și Relații Publice din Ministerul Apărării Naționale a dezbătut alături de realizatorul emisiunii Jurnal Militar, Cristian Dumistrașcu, la Radio România Actualități, conflictul dintre Ucraina și Federația Rusă ce a dus la un război în această perioadă. Vă invităm să ascultați interviul integral!
Generalul de brigadă Constantin Spînu:Pare straniu să discutăm de calm și de raționalitate când avem o astfel de desfășurare de evenenimente, dincolo de granițele noastre în statul vecin Ucraina, dar nu avem motive la nivelul cetățenilor români, la nivelul opiniei publice din România, să fim îngrijorați cu privire la riscuri de securitate, de amenințări directe la integritatea și securitatea României, unde altfel nimeni, în nici o țară NATO nu trebuie să se considere vulnerabilă într-o astfel de situație pentru că Alianța are principiul sacrosanct asigurat de articolul 5, suntem ca mușchetarii de pe vremuri, suntem toți pentru unul și unul pentru toți.
Generalul de brigadă Constantin Spînu: Vedeți cum s-a întâmplat acum cu conflictul din Ucraina. Pricipalele țări din Alianța Nord-Atlantică, vă aduceți aminte, Statele Unite, Marea Britanie, chiar Alianța Nord-Atlantică în întregul ei au avertizat cu privire la tacticile de dezinformare care urmau să fie puse în practică…aceasta este forma despre care vă spun, te gândești la narativele cele mai grave și încerci să le prezinți ca atunci când ele se întâmplă oamenii să știe despre ce este vorba.
Un titlu de campanie în lucru, nu este cel care va fi final, dar vrem să ne axăm pe informare pentru apărare și apărare pentru informare pentru că discutăm despre un drept fundamental la fel de important ca toate celelalte drepturi din zona informării.
Klaus Iohannis: „România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina!”
Foto: Sursa foto: GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Publicat de Andra Radu,
24 februarie 2022, 14:00 / actualizat: 24 februarie 2022, 18:50
Președintele României a susținut o declarație de presă după ședința CSAT.
„Din păcate, în această dimineață, Federația Rusă a ales calea reprobabilă și complet ilegală a violenței armate masive împotriva unui stat independent și suveran.
Astăzi, la eforturile comunității internaționale pentru menținerea păcii și dialog, Rusia a răspuns cu rachete care lovesc orașele și obiectivele militare ucrainene. Astăzi, Federația Rusă a ales forța tancurilor în detrimentul vieților cetățenilor. Rusia este agresorul, nu victima, cum încearcă să acrediteze Kremlinul, și întreaga planetă vede astăzi limpede acest adevăr incontestabil.
România condamnă ferm agresiunea complet nejustificată, ilegală și neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieți omenești.
În ultimele săptămâni, Statele Unite ale Americii, NATO, Uniunea Europeană și întreaga comunitate a statelor democratice au făcut tot posibilul ca diplomația să prevaleze.
România a fost puternic implicată în adoptarea tuturor deciziilor la nivel aliat și european și a pledat întotdeauna pentru continuarea dialogului în vederea detensionării situației de la granițele Ucrainei.
Niciodată nu este însă prea târziu ca vocea rațiunii să învingă. Singura soluție de a depăși cu bine această gravă criză este cea diplomatică.
Dragi români, știu că sunteți îngrijorați de conflictul care are loc nu departe de granițele țării noastre, dar vă asigur: niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale!
România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile. Statutul de membru NATO și al Uniunii Europene, Parteneriatul Strategic solid cu Statele Unite ale Americii constituie o umbrelă de securitate extrem de solidă. Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați în fața oricărei potențiale agresiuni.
Vreau să subliniez foarte clar: România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina! Mai mult, vă asigur că voi lua absolut toate măsurile care se impun, împreună cu Guvernul, Parlamentul României și aliații noștri internaționali, pentru ca securitatea și siguranța cetățenilor români să nu fie sub nicio formă afectate.
Încă din 26 ianuarie, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am analizat toate scenariile posibile și am luat măsurile necesare pentru a fi pregătiți indiferent de evoluția situației. Am discutat și acum, în cadrul ședinței de astăzi a CSAT despre ultimele evoluții și măsurile care trebuie luate urgent pentru a răspunde acestei situații de criză majoră.
România este pregătită să facă față oricăror consecințe economice și umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia și Ucraina. Suntem în permanentă legătură cu aliații și partenerii noștri din NATO, din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pentru a găsi cele mai bune soluții și a oferi asistență umanitară dacă situația o va cere. În acest context tensionat, se impune fără doar și poate consolidarea consistentă a Flancului Estic.
Forța noastră este în primul rând aceasta: suntem uniți, suntem fără teamă și rămânem neclintiți, împreună, în fața unui agresor care amenință, prin acțiunile sale, pacea întregii planete!”, a declarat Klaus Iohannis.
Vasile Dîncu: România nu are o problemă de securitate în acest moment. Avem nevoie în continuare să fim vigilenți, să ne consolidăm flancul estic alături de aliații noștri
Publicat de Gabriel Stan,
23 februarie 2022, 13:41
Subiectul săptămânii a fost cu siguranță întâlnirea miniștrilor apărării din NATO care a avut loc la Bruxelles, săptămâna precedentă. Vasile Dîncu, ministrul apărării, a fost acolo. Am vorbit cu domnia sa chiar la sfârșitul unei runde de întâlniri.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la subiectul săptămânii! Bun venit la „Jurnalul militar”!
Vasile Dîncu:Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Întâlnire cu multe semnificaţii, mai ales într-una dintre cele mai importante crize pe care le traversează Europa şi întreaga lume.
Vasile Dîncu:Da, sunt două zile foarte importante pentru alianță, și nu numai pentru alianța NATO, dar și pentru întregul sistem de securitate european și mondial, aş spune, pentru că pe lângă faptul că discutăm o temă de o mare urgență, cea legată de criza descrisă de Rusia prin masarea de trupe la granița Ucrainei, avem și lucruri de esenţă strategică pe care trebuie să le hotărâm aici.
De exemplu, am discutat despre conceptul strategic al NATO, o discuție sigur care va fi finalizată în iunie la Madrid.
Am discutat, deasemenea, despre modul cum se vor face în viitor alocările financiare, despre nevoia de resurse pe care o are NATO, despre statutul NATO în viitor, despre cum vor trebui adaptate conceptele strategice, atât busola strategică, cât și conceptul NATO la noile amenințări, pentru că, să nu uităm vechiul concept strategic al NATO avea ca an de naştere 2010, ori de atunci multe lucruri s-au întâmplat, au apărut noi actori strategici, au apărut noi tipuri de ameninţări, alte forme de agresiune şi s-a deteriorat, să zicem așa, decalogul care a fost lansat la Helsinki acum câteva decenii.
Deci, clar că este o acțiune deosebit de importantă, aceasta de a ne consulta încă o dată asupra celor mai importante probleme atât de strategie viitoare, cât și cele legate de urgențele de astăzi.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru ştiu că aveţi în urmă o carieră didactică și că sigur sunteți pasionat de istorie. Aveți, iată, şansa de a vă întâlni într-o reuniune importantă la Bruxelles, la NATO, cu actori importanți, cu ministrul apărării turc, cu ministrul apărării norvegian. Vi se pare că este, în sfârșit, România într-o poziție interpretată corect în zona asta în care suntem noi?
Vasile Dîncu:Da, apelul la istorie pe care l-aţi făcut are mai multe semnificația aici. Avem senzația acum că de fapt suntem în momente în care se face istoria, în care suntem în același timp, ca sociolog eu, să zicem, atât ca actor, dar în același timp putem și reflecta asupra viitorului. Deci, este un lucru foarte important.
Apropo de istorie, sigur că am făcut o bilaterală cu ministrul apărării din Turcia, un reputat intelectual, profesor de istorie, de altfel, cu care am putut să setăm o serie de lucruri legate de colaborarea bilaterală și evident am vorbit pentru a obține sprijinul pentru acțiunile pe care România le face.
Același lucru am avut o bilaterală cu Norvegia, o țară cu care noi avem o relație foarte bună, avem o serie de colaborări recente nu numai în domeniul educației, instrucției, dar și achizițiile de F16, alte proiecte pe care de asemenea le avem și am stabilit o serie de linii directoare în ceea ce privește educația, instruirea viitoare, pregătirea tehnicienilor pentru mentenanță în cazul achiziției de aeronave.
De asemenea, am discutat, în aceste zile, aici, despre o serie de elemente care arată că România este în acest moment un furnizor de securitate și este privită cu respect aici. Să nu uităm că în această reuniune, din această seară, am reafirmat angajamentul României de a aduce în continuare pentru al șaselea an consecutiv o contribuție la bugetul de apărare național, dar până la urmă face parte și din bugetul alianței, a 2% din PIB, cel puțin 25% pentru înzestrare, cercetare și inovare.
Deci, am avut câteva lucruri în care România și-a spus cuvântul în ceea ce privește postura NATO, în ceea ce privește actuala situație de pe flancul estic și evident că am construit împreună cu alți colegi, cu prietenul meu, cu ministrul apărării din Polonia, cu alți miniştri de pe flancul estic, un front comun în ceea ce privește prioritizarea amenințărilor din această zonă pe lista riscurilor și, de asemenea, în ceea ce privește prezența înaintată a forțelor NATO în această zonă, constituirea de battlegroup-uri și alte forme până la urmă de participare colectivă la ceea ce înseamnă descurajare și securitatea țărilor noastre. Au fost momente foarte importante și sunt în aceste zile momente importante și pentru România.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru Dîncu, două întrebări foarte scurte. Spuneați că suntem priviți cu respect acolo la reuniunea NATO. Cum simți dumneavoastră ca român din interiorul, iată, al alianței?
Aveți un sentiment de siguranță acum la granița de est a NATO?
Vasile Dîncu:Da. Cu cât avansăm mai mult în acest angajament colectiv, cu cât primim tot mai multe semne, nu numai declarative, dar prezența unor trupe, prezența unor battlegroup-uri în România și nu numai asta, tot angajamentul practic pe care îl arată în acest moment țările din NATO îmi dau un sentiment, sigur, de securitate și evident că aș vrea să și pot transmite acest lucru pentru toți concetățenii noștri.
Sigur că aici sunt bucuros și un lucru în special aș vrea să îl spun: simt un și un sentiment mai mare, aici, la sediul NATO, de securitate și de familiaritate, ca să spun așa, pentru că prietenul meu, domnul Mircea Geoană, fostul meu coleg de politică de acum mulți ani, este secretar general adjunct, ne sprijină aici, sprijină România, nu este un lucru puțin să ai la acest înalt nivel un înalt demnitar, un patriot care să sprijine țara. Mă bucur și de acest lucru și a fost o mare bucurie să mă reîntâlnesc și cu Mircea Geoană aici.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Iată că ați răspuns înainte de a vă întreba. Îmi propusesem la sfârșit să vă rog să transmiteți un mesaj pentru concetățeni. Ați făcut asta.
Vasile Dîncu:Da, eu cred că România nu are o problemă de securitate în acest moment. Sigur că avem nevoie în continuare să fim vigilenți, avem nevoie să ne consolidăm flancul estic alături de aliații noștri.
Trebuie să creștem reziliența României în ceea ce priveşte acestei campanii de dezinformare, războiul hibrid. Va trebui să ne pregătim în ceea ce privește securitatea cibernetică și alte lucruri. Oamenii pot să se simtă liniștiți într-o țară normală.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult! Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu. Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!
Avioane Eurofighter Typhoon au aterizat la Mihail Kogălniceanu
Publicat de Gabriel Stan,
23 februarie 2022, 13:25
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Joi, 17 februarie, trei aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane au sosit în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu.
Detașamentul german, formată din aproximativ 60 de militari și aeronave Eurofighter Typhoon va execut, alături de militarii Forțelor Aeriene Române și Forțelor Aeriene Italiene, misiuni de poliție aeriană întărită sub comandă NATO în următoarele trei săptămâni.
Misiunile de poliţie aeriană desfășurate în comun contribuie la creșterea interoperabilității între aliații din cadrul NATO, precum și la dezvoltarea capacității de reacție și descurajare.
Vasile Dîncu: “Națiunea cadru al grupului de luptă al NATO va fi Franța”
Publicat de Gabriel Stan,
23 februarie 2022, 13:19
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Statul Major al Forțelor Terestre a finalizat operațiunile necesare declarării capacității operaționale inițiale a grupului de luptă al NATO care va fi constituit în România în cadrul măsurilor aliate de întărire a vigilenței pe flancul estic. Ministrul apărării, Vasile Dîncu, a declarat că națiunea cadru al grupului de luptă va fi Franța.
Vasile Dîncu:Mai este nevoie de câteva elemente care țin de decizii tehnice. Noi am depășit, să spunem, prima frază în care împreună cu partea franceză am evaluat capabilitățile noastre și posibilitățile de a aduce un Battle Group, în jur de 1.000 de luptători în România. Suntem optimiști că în această primăvară vom reuși să finalizăm aceste proceduri, care țin de decizi NATO.
Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO la Bruxelles
Publicat de Gabriel Stan,
23 februarie 2022, 13:10
Camelia Stroiu (realizator rubrică): În 16 și 17 februarie, la Bruxelles a avut loc reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO. S-au dezbătut: situația de securitate generată de comportamentul agresiv al Rusiei în vecinătatea flancului estic al NATO și implicațiile pentru securitatea euroatlantică, dar și aspectele continuării procesului de adaptare a posturii de descurajare și apărare a Alianței la noile condiții din plan securitate.
Jens Stoltemberg, secretarul general al NATO:Ne-am îmbunătățit deja descurajarea și apărarea cu mai multe trupe, avioane și nave, cu o pregătire mai mare a forței de răspuns a NATO. Acești pași sunt defensivi. NATO nu este o amenințare pentru Rusia.
Nu știu ce se va întâmpla în Ucraina, dar situația a demonstrat deja că ne confruntăm cu o criză a securității europene. Moscova a spus clar că este pregătită să conteste principiile fundamentale care au stat la baza securității noastre de zeci de ani și să facă asta folosind forța.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Cu ocazia reuniunii a avut loc și ceremonia de semnare a scrisorii de aderare a României la proiectul NATO Air Battle Decisive Munitions (ABDM), program dezvoltată de Divizia de investiții pentru apărare a NATO și care permite accesul în condiții mai favorabile la muniția necesară în timpul manevrelor aeriene. Cu detalii Radu Dobrițoiu:
Radu Dobrițoiu:Prin semnarea Memorandumului de înțelegere privind accesul la munițiile strategice pentru aeronavele de luptă Forțele Aeriene ale României pot primi în dotare muniție de tip decisiv Air Battle (ABDM), așa cum este denumită această capacitate de luptă în documentele Alianței, muniții caracterizate ca bombe inteligente, datorită capacității lor de a lovi cu precizie o țintă desemnată, bazându-se pe coordonare sau pe sisteme proprii de ghidare. Pentru a spori acuratețea loviturilor, aceste muniții folosesc GPS, ghidarea cu laser, frecvență radio sau alte metode ce pot fi utilizate pentru a crește precizia.
Reportaj Brigada 10 Geniu Dunărea de Jos din Brăila
Publicat de Gabriel Stan,
14 februarie 2022, 14:16
Continuăm seria de reportaje cu marile unități care apără flancul estic al României și cel sud-estic al NATO. Dacă săptămâna trecută am trecut în revistă Brigada 15 Mecanizată Podu Înalt din Iași, astăzi vorbim despre Brigada 10 Geniu Dunărea de Jos din Brăila, reportaj de Bogdan Dinu de la Jurnal Militar Constanța.
Bogdan Dinu: Singura mare unitate care continuă tradiția armei geniu în armata României, fie că vorbim de geniști pontonieri EOD sau alte specializări, este Brigada 10 Geniu Dunărea de Jos.
Dincolo de faptul că este una din structurile de elită al armatei României, cu un specific aparte, trebuie să spunem că brigada acoperă tot teritoriul național, nu doar flancul estic.
Mai mult, poate nu știați, dar este singura unitate din Forțele Terestre care are în subordine nave militare fluviale de transport; este vorba de Batalionul Nave Treceri Fluviale Danubius de la Brăila.
Comandantul Brigăzii 10 Geniu Dunărea de Jos, colonelul Sorin Călin:Brigada 10 Geniu asigură sprijinul de geniu al Forțelor Terestre prin sprijinul de geniu luptă, asigurarea protecției forțelor și menținerea capabilității de supraviețuire a acestora.
Misiuni importante: construcții pe drumuri și poduri plutitoare și poduri fix, amenajarea punctelor de comandă, amenajarea pozițiilor de tragere, asigurarea cu apă și cu energie electrică a punctelor de comandă.
Comandantul brigăzii este dislocat la Brăila. În Brăila mai sunt două unități de geniu: Batalionul Nave Treceri Fluviale și Batalionul 72 Geniu, care este de pontonieri. În țară, mai avem în București Batalionul 96 Geniu, la Alba Iulia – Batalionul 136 Geniu și la Satu Mare – Batalionul 52 Geniu.
Bogdan Dinu: Geniștii Brigăzii 10 asigură sprijin atât în acțiuni militare, cât și sprijin autorităților locale în situații de urgență, iar cel mai bun exemplu este instalarea, într-un timp foarte scurt, a formațiunii medicale de tip Rol 2 în incinta Institutului Ana Aslan din Otopeni.
De-a lungul timpului, brigada a fost prezentă în teatrele de operații din Bosnia-Herțegovina, Irak și Afganistan, dar exercițiile multinaționale din ultimii ani din estul României, desfășurate pe măsura tensionării situației de securitate din zonă, ultimul fiind ”Argedava 21”, cu secvențele extraordinare de forțare a fluviului de la Bordușani, Frecăței și Vărsătura, sunt elementele cele mai recente de pe blazon și care îi dau măsura adevăratei valori.
Sorin Călin:Au fost exerciții la care Brigada 10 a participat în cooperare cu forțe din NATO; exercițiile s-au desfășurată la Frecăței și Bordușani, unde Brigada 10 Geniu efectiv a construit la Bordușani un pod de pontoane pe trei fire de circulație, cu lungimea de aproximativ 780 de m.
Bogdan Dinu: Dincolo de existența grupurilor EOD în cadrul batalioanelor, vorbim de cea mai nouă specialitate a armei geniu – Explosive Ordnance Disposal, grupul care lucrează inclusiv cu câini de serviciu sau specificului naval fluvial dat de Batalionul Nave Treceri Fluviale Danubius, fără îndoială pata de culoare, dacă vreți, dar și cartea de vizită a Brigăzii este Batalionul 52 Geniu Tisa de la Satu Mare, care acționează într-un cadru multinațional.
Căpitanul Marius Brândușan, șef al operațiilor și instrucției la Batalionul 52 Geniu Tisa: Batalionul a fost reorganizat în anul 2002, moment în care a fost desemnat să facă parte din inițiativa regională numită Tisa, alături de alte unități de geniu din Ungaria, Ucraina și Slovacia.
Anual se desfășoară prin rotație pe teritoriul fiecărei țări membre. Anual participăm la un exercițiu Resolute Castle, care se desfășoară în poligonul Cincu, alături de partenerii americani, britanici și alte țări membre NATO. Avem destul de lucru!
Bogdan Dinu: E încă mult de lucru pentru Brigada 10 Geniu Dunărea de Jos, l-ați auzit pe interlocutorul meu, și mai ales aici, în partea de est, dovadă, exercițiile aliate semnificative care au loc în zonă și în care este implicată marea unitate, astfel că structurile de geniu vor fi, în continuare, modernizate și înzestrate cu tehnică și materiale încât să fie în măsură să asigure cooperarea cu forțele din structurile NATO și sprijinul genistic pentru acțiunile desfășurate.
Marius Brândușan:Brigada, în curând, va intra la consolidare; prima unitate care intră este chiar grupul 2 EOD de la București, urmând ca anul viitor să intre grupul EOD de la Brăila și Batalionul 96 Geniu, brigada fiind planificată a intra ulterior. Vreau să asigur întreaga populație că Brigada 10 Geniu este în măsură să își îndeplinească misiunile atât la pace, cât și la război.
Publicat de Gabriel Stan,
14 februarie 2022, 14:01
Edi Nicula (realizator rubrică): Zilele trecute, militarii din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană, Rotația a X-a, din Polonia, au derulat un exercițiu de antrenament în teren de nivel baterie, în Poligonul Klusy.
Timp de două zile, artileriștii antiaerieni au exersat tactici și proceduri specifice privind deplasarea pe terenuri greu accesibile, au pus în practică schemele de manevră și s-au antrenat la îmbunătățirea baremelor. Experiența dobândită pe parcursul etapei de instruire de nivel secție și-a pus amprenta asupra modului în care s-au desfășurat principalele secvențe de instruire ale acestui exercițiu.
Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: A fost un exerciţiu complex, în cadrul căruia a trebuit să rezolvăm mai multe situații tactice, precum respingerea unui atac aerian și a unui atac terestru, extragerea răniților din câmpul de luptă, dar și reacția la un atac chimic. S-a desfășurat într-un ritm alert, pe o perioadă de două zile, timp în care toți militarii şi-au executat activitățile în permanență în terenul de instrucţie.
Edi Nicula (realizator rubrică): Din Polonia, mergem în sud şi ne oprim în Balcanii de Vest, unde misiunea KFOR contribuie la menținerea unui mediu sigur și a libertății de mișcare pentru toate comunitățile din Kosovo, unde trupele aliate și partenere acționează ca parte a forței Kosovo, aparținând NATO.
Munca, în mediul internațional, pentru militarii români înseamnă în primul rând o provocare. Ofițerii alături de subofițeri, soldații și gradații profesioniști sunt parte a unei echipe sudate, conștientă de misiunea încredințată. Plutonierul-adjutant principal Claudiu Biosan conduce echipa care realizează legătura dintre comandament și unitățile subordonate din punct de vedere al comunicațiilor și informaticii.
Claudiu Biosan:Răspundem nevoilor de sprijin venite din partea unităților subordonate. Nici o zi nu seamănă cu cealaltă deoarece pot apărea diverse disfuncții pentru care trebuie să găsim o soluție în cel mai rapid timp posibil. Până la acest moment, am reușit să depășim orice provocare atât datorită bunei organizări, cât și datorită priceperii oamenilor din echipa mea.
Edi Nicula (realizator rubrică): De pe bătrânul continent traversăm Atlanticul și ajungem în Statele Unite ale Americii, mai precis în Texas, locul unde desăvârșirea ca subofițer de comandă al militarilor americani se face prin absolvirea cursului de Sergeant Major, acesta reprezentând ultima formă de pregătire din cariera militară. Plutonierul adjutant principal Florin Băniceanu, unul dintre cursanții programului de formare a subofițerilor de comandă americani.
Florin Băniceanu:În clasa în care sunt acum semestrul acesta sunt doar eu ca student străin și 14 sud-americani. Profesorul mă angajează ori de câte ori e o discuție fiindcă vrea să vadă, și prin perspectiva mea, cum gândesc, cum se face în armata noastră pentru dezvoltarea militarului. Gândirea critică este încurajată aici, la tipul acesta de curs.
Bilanțul exercițiilor de instruire naționale și multinaționale pe anul 2021
Publicat de Gabriel Stan,
14 februarie 2022, 12:39
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Peste 200 de exerciții de instruire naționale și multinaționale, la care au participat circa 30.000 de militari români, este bilanțul anului 2021, a reieşit în cadrul ședinței de autoevaluare a Statului Major al Apărării, desfășurată miercuri la sediul Ministerului Apărării Naționale.
Mai mult de 5000 de misiuni au fost executate de Armată și pentru intervențiile în situații de urgență, potrivit șefului Apărării, generalul Daniel Petrescu.
În acest an rămân esențiale consolidarea prezenței aliate, starea de operativitate a echipamentelor și creșterea atractivității profesiei militare. Principalul eveniment de instruire planificat la nivel strategic va fi exercițiului Histria 22, care va urmări intensificarea cooperării elementelor Sistemului Național de Apărare, precum și conectarea activității de instruire la exerciții majore ale NATO.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
