Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a avut luni, 31 ianuarie, o întrevedere cu ambasadorul statului Qatar la București, Osama Yousef Abdullah Alqaradawi.
Au fost abordate subiecte care au vizat în principal dezvoltarea relațiilor de cooperare bilaterală în domeniul apărării, dar și în context NATO, din perspectiva Qatarului ca stat partener al Alianței Nord-Atlantice.
De asemenea, cei doi oficiali au exprimat angajamentul de continuare a dialogului politico-militar în scopul dezvoltării cooperării în domeniul apărării prin identificarea de proiecte comune.
Mircea Geoană: “Scutul de la Deveselu nu este negociabil, dar NATO este deschisă la dialog și la măsuri utile pentru climatul de securitate din Europa”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că scutul de la Deveselu nu este negociabil, dar NATO este deschisă la dialog, la transparență, la măsuri utile pentru climatul de securitate din Europa, iar dacă Federația Rusă dorește să se încredințeze cu propriii ochi, pe bază de reciprocitate, că elementele apărării antirachetă de la baza din județul Olt sunt pur defensive, poate să o facă.
Declarația vine în contextul în care oficialii de la Moscova au adus din nou în discuție scutul NATO de la Deveselu. Mircea Geoană a mai declarat că – citez: „Ceea ce nu este negociabil este libera decizie a statelor europene să își aleagă direcția pe care vor să o urmeze și sub nicio formă ideea de a ne reîntoarce înainte de 1997. Acestea sunt lucruri care nu sunt de negociat, în timp ce altele sunt” – am încheiat citatul.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): România trebuie să fie pregătită pentru acțiuni agresive inclusiv în spațiul cibernetic, a declarat, miercuri, președintele Klaus Iohannis, după ce a vizitat Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii.
Potrivit președintelui, actualul context din vecinătatea noastră dovedește că alocarea unui procent de 2% din PIB pentru modernizarea Armatei a fost o decizie bună, deoarece sunt evidente tendinţele de revenire la politica de forță și de contestare a actualei ordini internaționale liberale, precum și a arhitecturii europene de securitate, construită după Războiul Rece.
Klaus Iohannis, președintele României:În aceste condiții, trebuie să fim foarte bine pregătiți pentru a contracara acțiunile agresive, inclusiv de tip hibrid, de exemplu în spațiul cibernetic. Acest context de securitate confirmă necesitatea unei prezențe mai consistente a NATO, a Statelor Unite și a altor aliați în regiunea Mării Negre, pentru a asigura o postură consolidată de descurajare și apărare, așa cum am susținut în mod repetat.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Potrivit șefului statului, România va acorda și pe mai departe o atenție sporită creșterii capacității operaționale a tuturor structurilor militare atât prin efort național, cât și în context multinațional.
Mergem mai departe cu reportajele începute săptămâna trecută despre marile unități militare de la granița de est a NATO.
Pe granița de est a NATO sunt mari unități de nivel brigadă, așa cum este cea pe care o vom prezenta astăzi; este vorba despre flotila fluvială, iar colegul nostru Bogdan Dinu de la „Jurnal militar” Constanța a realizat un grupaj extraordinar, nici noi nu știam câteva lucruri pe care le veți auzi în interviul cu amiralul Rogozan, comandantul flotilei fluviale.
Bogdan Dinu: Flotila fluvială „Mihail Kogălniceanu” nu este doar cea mai veche mare unitate a Marinei Române, în octombrie anul acesta împlinește 160 de ani, ci și cea mai puternică din Europa.
Mai mult, ca dimensiune și putere, este a doua la nivel mondial după cea a Braziliei, dar aceasta din urmă trebuie să gestioneze uriașul fluviu Amazon, inclusiv logistic și nu doar militar. La noi, flotila fluvială are ca zonă de responsabilitate fluviul Dunărea, inclusiv sau mai ales gurile Dunării.
În fiecare an, navele militare fluviale ajung până la Turnu Severin sau Orșova. În prezent, cele trei divizioane de nave sunt dislocate în porturile militare Brăila și Tulcea, mai aproape de provocările din est, am putea spune, iar Regimentul 307 Infanterie Marină „Heracleea” în Garnizoana Babadag.
Contraamiralul de flotilă Cornel Rogozan, comandantul flotilei fluviale: Flotila fluvială are o zonă de responsabilitate specifică, cu o destul de mare întindere, zona specifică: zona Dunării, zona Deltei, zona lagunară, care presupune ducerea unor acțiuni de cumva alt tip decât cele specifice. De asemenea, forțele noastre acționează totdeauna întrunit și în special în sprijinul Forțelor Terestre care acționează pe malul fluviului.
Bogdan Dinu: În urmă cu câțiva ani, generalul american Ben Hodges descoperea cu uimire și încântare navele și capabilitățile flotilei fluviale la un exercițiu multinațional desfășurat în România, care a inclus și o secvență la fluviul Dunărea. Aprecierea domniei sale ne onorează, dar și aici lucrurile au o tradiție.
Acum 100 de ani, cu șapte monitoare fluviale, România era cea mai mare forță de pe Dunăre din Europa. Și azi, lucrurile stau la fel! Pumnul de foc al flotilei este Divizionul 67 Nave purtătoare de artilerie, comandor Virgil Alexandru Dragalina, ale cărui trei monitoare și cinci vedete blindate totalizează mai multe sute de guri de foc.
Comandor Virgil Alexandru Dragalina: Avem trei divizioane de nave: un divizion specific luptei de artilerie – Divizionul 67 Nave purtătoare de artilerie, cu nave puternic dotate cu artilerie navală; vorbim de aruncătoare de 122, tunuri de 100, vorbim de tunuri de 30 de mm, mitraliere de 14,5.
Pe un monitor avem 96 de guri de foc, de exemplu; pe o vedetă blindată, undeva la 90 de guri de foc. Un al doilea divizion îl avem specific pentru patrulare și pentru lupta contra minelor pe fluviu, acțiuni de minare, deminare a fluviului, și un divizion de nave de sprijin logistic, cel care ne asigură în raioanele acțiunilor de luptă cu remorcaj, cu transport, cu reparații și toate celelalte.
Bogdan Dinu: Războiul modern nu se mai bazează doar pe numărul tunurilor de la bord. Foarte important este faptul că în ultimii ani s-a reușit prin câteva programe de succes – și proiectul urmează să se finalizeze în perioada următoare – modernizarea și repararea tuturor navelor de luptă ale flotilei, care, în ciuda vechimii, au devenit altceva, fie că vorbim de sisteme de propulsie, echipamente sau senzori.
Se află, de asemenea, în studiu și un proiect de modernizare a armamentului de la bord, iar schimbarea situației de securitate din Marea Neagră din ultimii ani a condus și la desfășurarea unor exerciții comune pe Dunăre cu forțele navale ale Ucrainei, cum este „Riverine”, exercițiul comun român-ucrainean care se desfășoară o dată pe an.
Comandor Virgil Alexandru Dragalina: În primul rând m-aș referi la modernizarea celor trei nave tip monitor; deja o navă am scos-o anul trecut din șantier cu reparații capitale.
Am avut un program pe care l-am încheiat, de remotorizare a navelor tip vedetă blindată, program încheiat acum doi ani de zile, un program reușit, iar anul asta îmi doresc tare mult și cred că o să reușim să introducem și navele tip vedetă fluvială; prima navă o să o introducem anul acesta în reparații capitale.
Flotila fluvială este la datorie, militarii sunt prezenți pe nave și în toată zona de responsabilitate, fluviul Dunărea, în zona lagunară Deltă, și suntem în măsură să ne facem datoria aici, oricând și oriunde.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, s-a întâlnit joi, la Bucureşti, cu ministrul forțelor armate din Republica Franceză, Florence Parly.
Discuțiile s-au axat, în principal, pe aprofundarea relațiilor militare dintre cele două țări în cadrul Parteneriatului Strategic și s-au analizat misiunile NATO și ale Uniunii Europene, precum și situația de securitate în Europa de Est.
Ministrul Vasile Dîncu și-a exprimat încrederea în finalizarea contractului prin care constructorul francez Naval Group urmează să furnizeze patru corvete statului român și a apreciat răspunsul ferm al Alianței Nord-Atlantice privitor la situația de la granița Ucrainei cu Federația Rusă.
Vasile Dîncu:Provocările cu care se confruntă astăzi lumea democratică nu pot fi depăşite decât prin solidaritate, unitate şi coeziune între toate statele care împărtăşesc aceste valori. Suntem preocupaţi de recentele evoluţii din regiune, şi sperăm că vor prevala dialogul şi înţelegerea între părţi.
Evoluţiile în planul securităţii au confirmat unitatea aliată, recentul Consiliu NATO-Rusia, unde aliaţii s-au exprimat pe o singură voce faţă de solicitările Federaţiei Ruse, fiind un exemplu.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Florence Parly a reafirmat disponibilitatea părții franceze de a contribui la securitatea statelor europene și aliate, prin misiune de prezență înaintată, inclusiv în România.
Florence Parly:O comisie de experți din ministerul meu sosește astăzi în România, pentru a analiza condițiile acestei posibile dislocări. O asemenea schimbare se înacdrează perfect în continuitatea angajamentului nostru actual.
Forțele noastre aeriene zboară de-a lungul țărmurilor voastre și marina franceză dislocă periodic nave pentru a participa la exerciții cu Marina Militară Română. În aceste timpuri dificile, Franța va fi alături de România. Franța își asumă responsabilitățile, cum a făcut-o întotdeauna. Franța nu își abandonează aliații și prietenii.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Programul oficialului francez în România a mai cuprins întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis și cu prim-ministrul Nicolae Ciucă.
Începem de astăzi și în următoarele săptămâni o serie de reportaje în care dorim să vă aducem mai multe lucruri pe care să le aflați despre marile unități de la granița de est a României și, evident, a NATO și sunt multe unități importante, începând cu cele de la Constanța, Tulcea, Brăila Bârlad, Focșani și Iași.
Astăzi am ales o brigadă foarte importantă, de la Focșani. Este vorba despre Brigada 8 Rachete Operativ-Tactice.
În înzestrarea acestei brigăzi a intrat sistemul HIMARS, cel mai nou și mai modern, sistemul de apărare antiaeriană. Îl avem mai întâi la microfon pe colonelul Daniel Condruț, comandantul Brigăzii 8 Rachete Operativ-Tactice.
Daniel Condruţ:Brigada 8 Rachete OperativTactice “Alexandru Ioan Cuza” se află în plin proces de transformare, modernizare și înzestrare cu echipamente de ultimă generație. Este vorba despre sistemul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare. Este unul dintre cele mai fiabile sisteme de sprijin de luptă, testat și validat în teatrele de operații de către Armata Statelor Unite ale Americii.
Zona de responsabilitate a brigăzii în momentul în care toate structurile vor fi înzestrate cu noile echipamente va fi teritoriul național şi, la nevoie, structuri din cadrul brigăzii, în baza angajamentelor asumate de țara noastră la nivelul Alianței, pot fi chiar dislocate în afara teritoriului național.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Foarte interesant este că în ultima vreme au venit doamnele la comanda plutoanelor de infanterie, la comanda unei baterii de rachete ori terestre, ori antiaeriene. Este și cazul domnișoarei pe care o veţi asculta în minutul următor.
Livia Bârsan:Sunt sublocotenent Livia Bârsan. A fost alegerea mea la absolvirea Academiei să fiu repartizată în acest batalion. Sunt din Iași. Primul criteriu cu siguranță nu a fost distanța față de casă, ci criteriul a fost perspective de viitor. Care unitate ar fi fost cea mai oportună pentru un artilerist?
Iar din punct de vedere al înzestrării, cu siguranță, acesta a fost, datorită noului sistem de rachete. Noi suntem prima generație de ofițeri încadrați pe această categorie de armament, chiar de la primirea lui în înzestrare.
În februarie va fi prima tragere reală cu acest sisteme de armament pentru care ne pregătim de un an de zile. Este diferit față de sistemele clasice de artilerie – tunuri, obuziere -, pentru că, în primul rând, este autopropulsat.
Are o mobilitate foarte mare. Instrucția se desfășoară într- un mod mult mai dinamic, lucrul la material este ușurat, minimizat, ceea ce ne dă libertatea extinderii cadrului tactic. Funcțiile din armată permit încadrarea unui om care să îndeplinească acele atribuții specifice, nu a unui gen.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, așa este. Nu este vorba de gen aici. Este vorba de priceperea și de instruirea oamenilor și, dacă vă întrebați așa, ducându-vă după propaganda despre care vorbea și Mircea Geoană mai devreme, iată că există acolo forțe care să apere granița de est a NATO și granița de est a României. Este, iată, la rând și comandantul de batalion în a cărui dotare a intrat sistemul HIMARS.
Teliman Cristian:Sunt maiorul Teliman Cristian, locţiitor al comandantului Batalionului Rachete Operativ-Tactice Focșani. Primul batalion înzestrat cu sistemul de lansare multiplă M142 HIMARS.
Suntem mândri că facem parte din această structură și că suntem primii oameni din România care lucrăm cu acest sistem. Am o echipă extrem de tânără și suntem puțini în cadrul batalionului care face într-adevăr tranziția de la tot ceea ce a însemnat clasic la tot ceea ce înseamnă modern.
Poate apreciem enorm de mult când vedem sistemul ăsta ceea ce pot să fac în comparație cu sistemele clasice. Nu spunem că partea mecanizată nu are beneficiile ei, dar partea automatizată poate să îți ofere niște beneficii fantastice.
În primul rând îți oferă o mobilitate și o putere de foc mai mare, îți oferă o eficiența a focului și o rapiditate în deschiderea lui incomparabilă cu sistemele precedente. Aportul fizic este mai mic din punctul ăsta de vedere, dar tehnologia vine să suplinească aportul fizic din punct de vedere al deservirii sistemului.
Dacă sistemele anterioare puteau avea până la şapte servanți, în momentul de faţă noi avem un singur servant care duce munca celor șapte, lucrează pe un computer și tot ceea ce face pe acel computer.
Lucrăm cu un sistem automatizat. Reacția este cu totul și cu totul diferită. Şi timpul de reacție este cu totul şi cu totul diferit. Suntem mult mai în siguranță cu noul sistem.
Mircea Geoană: “Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, de tipul de direcție strategică. Este în codul genetic al NATO”
„Subiectul săptămânii” este un interviu realizat de colegii de la ziarul armatei, de la Observatorul Militar, un videointerviu realizat de la distanță cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Îl puteți viziona integral pe pagina de Facebook Observatorul Militar.
Marius Bâtcă a dezbătut împreună cu adjunctul Alianței Nord-Atlantice posibilele evoluției geostrategice ale situației tensionate de la granița de est a NATO.
Mircea Geoană:Este un moment complicat. Este probabil şi dacă ne uităm puțin retrospectiv cel mai complicat moment de securitate din Europa din ultimii 30 de ani și este evident faptul că sursa acestor tensiuni este Federația Rusă.
Şi nu acum, cu mulți ani în urmă, ne reamintim 2014, ocuparea ilegală a Crimeii, războiul din Donbas, înainte mai devreme incursiunea militară din Georgia, presiunea constantă pe Republica Moldova și pe țările din spațiul răsăritean, prezența tot mai pronunțată și mai activă și uneori agresivă în Mediterană, în nordul Africii, o postură militară și înzestrare militară, care, evident, creează preocupări.
Ca să vă dau o cifră comparativă pentru a sparge puțin și miturile pe care Federația Rusă încearcă să le propage la adresa NATO sau la adresa Statelor Unite este că prezența militară americană în Europa este astăzi 10% din ceea ce era în timpul Războiului Rece.
Deci unul din zece americani au rămas, nouă din zece au plecat. Într-o perioadă complicată dialogul este foarte necesar, de aceea noi suntem doritori în continuare să angajăm Rusia pe calea dialogului, pe calea diplomației, pe o soluționare politică a problemelor.
E adevărat că, uneori inclusiv în propunerile recente, Federația Rusă nu știm dacă mod deliberat sau în mod maximalist avansează propuneri care o parte dintre ele sunt inacceptabile pentru noi, și pentru noi cei din flancul estic, dar și pentru noi ca europeni și ca aliați în lumea transatlantică.
Dar sunt și alte zone din propunerile Federației Ruse, pe care și noi dorim să le comentăm și să intrăm într-un dialog, mai mult decât o singură întâlnire a Consiliului NATO-Rusia, în care eventual am putea găsi o înțelegere și am putea să găsim formule care de ambele părți să permită detensionarea situației. Dar prima precondiție, orice pozitiv pe agendă este dezescaladarea situației din jurul Ucrainei.
Este anormal să pui presiune atât de explicită, de ostentativă pe o țară suverană din Europa și evident că descurajare și apărare pe de o parte și dialog pe altă parte este poziția constantă și politica constantă a NATO în raporturile noastre cu Federația Rusă.
Marius Bâtcă (realizator): Ştiu că dvs, sunteți un om al dialogului, al diplomației. De multe ori ați pus accent pe faptul că NATO în special este o organizație foarte deschisă la dialog cu Rusia, numai că trebuie să fie sinceritate de ambele părți, însă, după aceste trei runde de discuții, observ din partea oficialilor de la Moscova o reticență în a continua dialogul, chiar s-a spus: nu mai avem ce să mai discutăm.
Nu ni s-au îndeplinit condițiile, noi considerăm că nu are rost. În același timp, se susține că se așteaptă un răspuns în scris. Care este pasul următor? Ce urmează să facă NATO? Ce ar putea să facă SUA în aceste condiții, având în vedere că se pun numai ultimatumuri și totul este așa: vrem noi! Batem cu pumnul în masă!
Mircea Geoană:Secretarul general Jens Stoltenberg, care este și președintele Consiliului NATO-Rusia, deci este președintele celor 30 de aliați și Federația Rusă, în jurul aceleiași mese – de fapt, la întâlnirea noastră de acum câteva zile, ca și la o altă organizație internațională, Federația Rusă era între România și Slovacia, era așezată alfabetic în jurul aceluiași mese, ca un semnal de dorințe de dialog – și ca președinte al Consiliului NATO-Rusia, secretarul general a închis, a tras concluziile acestui prim Consiliu NATO-Rusia, spunând că vor urma din partea noastră, din partea NATO, către Federația Rusă și către toți aliații, evident, o serie de propuneri în scris.
Același lucru l-a menționat și administrația americană. Sunt în pregătire răspunsuri scrise la propunerile Federației Ruse.
Deci noi, când spunem un lucru, ne ținem de cuvânt. De aceea, în următoarele zile, vom relua acest dialog într-o formă scrisă. Rămâne de văzut dacă Federația Rusă, care încă nu a spus de o manieră decisivă dacă dorește să continue dialogul cu NATO și cu Statele Unite sau nu dorește să continue dialogul cu noi și cu Statele Unite.
Pe dimensiunea OSCE, Federația Rusă a fost puțin mai explicită, spunând că principalele două căi, modalități de negociere sunt cele bilaterale cu Statele Unite și multilaterale cu NATO. Chiar am terminat în urmă cu câteva ore un Consiliu NATO-Rusia, în care am discutat exact aceste lucruri cu toți aliații și vom transmite în următoarele zile propuneri scrise.
Atunci vom vedea. Dacă Federația Rusă este în mod real interesată de un dialog constructiv cu NATO, dacă într-adevăr dorește să găsim împreună soluții care să fie acceptabile ambelor părți, nu cu ultimatumuri, nu cu… nici măcar cu diplomație prin intermediul presei. E bine să fie transparență, sunt primul care încurajez transparența, dar sunt și lucruri mai delicate, mai gingașe care trebuie discutate nu atât de mult prin interiorul marilor publicații occidentale, cât în interiorul acestor discuții.
Eu unul îmi păstrez un optimism prudent cu privire la șansa de a avea măcar o a doua reuniune a Consilului NATO-Rusia. Până la urmă ar fi nefiresc ca Federația Rusă să ceară un răspuns din partea noastră, noi să îl trimitem și după aceea să nu putem să revenim la masa dialogului.
Unde se va merge mai departe? Sperăm că se va merge către detensionarea situației, către dezescaladarea presiunilor imense asupra Ucrainei și vedeți că sunt de natură militară, sunt și de natură hibridă și să putem să revenim la o situație…
Marius Bâtcă (realizator): Cibernetică…
Mircea Geoană:… la o situație de dialog și o situație detensionată la nivel european.
Marius Bâtcă (realizator): În cazul în care totuși eforturile NATO, ale occidentului, ale SUA nu vor avea rezultat, Rusia nu va trimite un feedback pozitiv, ne putem aștepta totuși la o escaladare, la un conflict nedorit?
Mircea Geoană:Sperăm să nu se ajungă la această situație și ca în cele din urmă, într-un fel evaluarea cost-beneficiu pentru Federația Rusă să indice pentru conducerea acestei țări importante, că costurile pentru o acțiune militară repetată – nu e prima dată, dacă era o ipoteză de lucru, puteam să spunem ”haideți să fim un pic mai puțin vigilenți” – nu! – în 2014 am văzut ce s-a întâmplat la adresa unui stat suveran și independent din Europa, cu anexarea ilegală a Crimeei.
De aceea, eu nu vreau să repet ceea ce au spus și liderul alianței noastre, Jens Stoltenberg, și principalii noștri aliați din NATO: SUA, Canada, Marea Britanie, ce a spus și Uniunea Europeană la unison.
Deci vreau să vă spun că frontul este atât de unit din partea noastră, a aliaților din Europa și din America de Nord, încât costurile ar fi extrem de severe la adresa Federației Ruse. Sperăm să transmitem acest mesaj de unitate și de fermitate pe de o parte – a spus-o și aliatul american, a spus-o secretarul general, v-o spun și eu în calitatea mea oficială de la NATO: în cazul în care se întâmplă o destabilizare sau o incursiune militară la adresa Ucrainei, și postura NATO pe flancul estic va crește în mod corespunzător.
Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, indiferent de tipul de direcție strategică din care ar veni riscul sau de domeniul strategic din care ar putea proveni un risc la adresa oricărui aliat, să luăm măsuri, să ne protejăm aliații.
Acest lucru este în codul genetic al NATO și în timp ce noi vorbim și încurajăm și angajăm un dialog, sperăm constructiv, cu Federația Rusă, în același timp ne facem și planificare prudentă, inclusiv de natură militară, pentru că Ucraina într-devăr nu este un aliat și nu i se aplică articolul 5, dar articolul 5, acest fundamental angajament solemn și sacru între aliații din NATO, care face să fie și unicitatea acestei alianțe a noastre, este mai activ și mai vigilent decât oricând.
Deci, încă o dată un mesaj de încurajare a dialogului, un mesaj de descurajare a violenței și a conflictului și, în același timp, un mesaj extrem de clar de fermitate, de unitate și de faptul că NATO veghează, suntem vigilenţi și că securitatea țărilor NATO, începând cu România, continuând cu flancul estic și oriunde în altă geografie sunt protejate de cea mai importantă, masivă şi credibilă alianță NATO.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, a primit una din cele mai înalte distincții ale statului francez: Ordinul Național al Meritului în Grad de Cavaler i-a fost conferit oficialului român într-o ceremonie care s-a desfășurat luni la București.
Ambasadoarea Republicii Franceze în România, Laurence Auer, a apreciat implicarea secretarului de stat român în favoarea dialogului bilateral, dar și în cadrul organismelor internaționale. La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Apărării a subliniat excelenta cooperare franco-română din domeniul apărării, declarându-se onorată de distincția care i-a fost oferită.
Simona Cojocaru:Am fost deosebit de onorată. Relația cu Franța, care în februarie 2008 a fost ridicată la nivel de parteneriat strategic, a reprezentat întotdeauna o prioritate pe agendă politico-militară și prețuim spiritul Franței pentru consolidarea relațiilor noastre și susținerea atât la NATO, dar și la UE.
Cu atât mai semnificativ este acest moment pentru mine având în vedere că Franța deţine în acest prim semestru din 2022 președinția Consiliului Uniunii Europene.
Ştefan Ciochinaru: Niciodată până acum Putin nu a fost atât de jos în sondaje cum e astăzi. Un război ar aduce poate victorii în primele trei zile, dar pe termen mediu şi lung ar fi catastrofal pentru Rusia
Subiectul săptămânii, care poate fi considerat chiar subiectul central al întregului an 2022, chiar dacă suntem doar la jumătatea lunii ianuarie. După cum știm, ochii întregii comunități internaționale sunt ațintiți pe criza de la granița
Federației Ruse cu Ucraina, iar acum ne găsim într-o situație de echilibru precar după negocieri fără precedent între Rusia și NATO și după întâlnirile miniștrilor apărării de la Brest și ale șefilor apărării de la Comitetul Militar al NATO.
Joi, la emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități, Radu Dobrițoiu a dezbătut acest subiect multiplu cu fostul ministru al apărării și fost vicepreşedinte al Parlamentului European profesorul Ioan Mircea Pașcu și cu analistul de politică externă Ștefan Ciochinaru.
În câteva secunde vă invit să ascultăm un fragment din dezbaterea de joi seara de aici, de la Radio România Actualități.
Domnule profesor Ioan Mircea Pașcu, amenințările lui Vladimir Putin disimulează oare o poziție tot mai slabă, Ucraina reprezentând pentru el o bătălie decisivă în acest moment?
Ioan Mircea Paşcu:Este o bătălie decisivă, pentru că încă de atunci când s-a constituit URSS-ul şi Ucraina a optat să devină o republică în cadrul Uniunii Sovietice, Rusia a făcut un pas uriaș în implicarea ei de putere în Europa. Ucraina, practic, face Rusia o putere europeană în adevăratul înțeles al cuvântului.
Ucraina a fost jucată, ca să spunem aşa. Să nu uităm că după Primul Război Mondial ea a fost cedată, practic, prin Pacea de la Brest-Litovsk, a fost cedată Germaniei. Să nu uităm că Germania a intrat în Al Doilea Război Mondial în primul rând în Ucraina şi a încercat, într-un fel sau altul, să o disocieze de restul Uniunii.
Ucraina independentă imediat a fost contestată şi aţi văzut tot ce s-a întâmplat ulterior acolo. Deci, ea rămâne în continuare contestată şi Rusia, bineînţeles, face tot ce e posibil din punctul ei de vedere să o păstreze în sfera ei de influenţă.
Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Paşcu, o uniune, o voce comună am remarcat a Occidentului în fața Rusiei, atât NATO, cât și Uniunea Europeană și OSCE, mai ales în această săptămână, au făcut front comun. Cât de importantă este această unitate exprimată în fața Federației Ruse?
Ioan Mircea Paşcu:Eu cred că este foarte importantă, pentru că în felul acesta acest front comun împiedică Rusia să încerce să dividă și să obțină, să spunem așa, anumite lucruri prin această diviziune.
Frontul acesta comun arată, dacă vrem, că Uniunea Europeană, în subsidiar, dar NATO în primul rând nu acceptă ca politica sa și măsurile pe care le ia să îi fie dictate din afară, după cum nici nu acceptă ca Rusia să fie țara care hotărăște opțiunile de politică externă ale unor ţări care, din păcate, sunt prea aproape de ea. Vedeți că Rusia, în momentul de față, nu e atât de mult supărată pe noi că am intrat în NATO, cât pe NATO că ne-a acceptat. Asta e o filosofie de mare putere.
Adică domnule, de ce i-aţi acceptat? Au cerut, au cerut, treaba lor, dar dumneavoastră de ce i-aţi acceptat? Și supărarea lor pe Occident şi ceea ce încearcă să obţină în momentul de faţă este aici, dar, într-adevăr, ea doreşte să îşi creeze sau să îşi declare teritoriile din jurul ei, fosta Uniune Sovietică, şi poate cine ştie, chiar dincolo de graniţele acestea pe direcţii strategice importante pentru ea, sferă de influenţă şi lucrul ăsta vrea să fie recunoscut oficial de NATO. Iar noi, în momentul de faţă, ceea ce au cerut ei a fost să ne aducă din nou la momentul în care a fost prima extindere şi a doua extindere în care noi am intrat în NATO politic, fără să intrăm, ca să spunem aşa, şi militar.
NATO nici nu a avut planuri de apărare a noastră în perioada respectivă. Noi am crezut, la momentul respectiv, că apartenenţa noastră politica la NATO este suficientă să descurajeze nişte măsuri agresive din partea Rusiei. Ne-am înşelat – o dată cu Georgia şi a doua oară cu Crimeea şi cu Ucraina.
De aceea, NATO a luat nişte măsuri de întărire, de reasigurare şi ulterior de descurajare și apărare a flancului estic. Dacă Rusia nu ar fi făcut aceste lucruri, nici NATO nu ar fi răspuns aşa.
În schimb, Rusia uită ce a făcut ea, sau trece în mod intenţionat cu vederea această chestiune, şi spune că NATO, din proprie iniţiativă, a decis să se apropie, să devină agresivă, să devină ameninţătoare la adresa Rusiei. De ce? Pentru că, dacă vine şi spune lucrul ăsta, ea îşi justifică ceea ce a făcut ea din proprie iniţiativă.
Radu Dobrițoiu: Domnule Ştefan Ciochinaru, este foarte posibil ca un atac împotriva Ucrainei să agraveze, mai degrabă, situaţia de securitate a Rusiei, cât şi poziţia lui Vladimir Putin pe plan intern, iar dacă un eventual război s-ar prelungi, pierderile umane ale Rusiei ar începe să se acumuleze.
În acelaşi timp, un conflict ar afecta economia şi ar mări izolarea ţării. Cum putem anticipa un posibil scenariu, bineînţeles ipotetic, în acest sens?
Ştefan Ciochinaru:Problema adevărată în încercarea de a răspunde întrebării dumneavoastră constă în obscuritatea de la Kremlin: cine conduce, de fapt, astăzi jocul de la Moscova? Dacă sunt maeştri de şah, atunci avem de-a face cu o maskirovka de diplomaţie hibridă, care forţează limitele pentru a obţine totuşi ceva. În această variantă, se va negocia până în ultima clipă, dar va fi pace.
Dar dacă conduce un mare han Putin, tot mai izolat, injectat cu scenarii mesianic dughiniste chiar crede că America e acum vulnerabilă şi că e momentul să o pună cu umerii la pământ? Ei, atunci am putea avea război, s-ar confirma scenariul pe care îl propuneţi dumneavoastră. Problema este ca sunt socoteli foarte greşite, pentru că nu sunt făcute de maeștri de şah, sunt făcute, nu ştiu, emoţional.
Occidentul este ezitant, încearcă să evite războiul, face concesii, discută, înghite prea multe, pentru că vrea pace, are nevoie de linişte, ca afacerile să meargă mai departe, dar, dacă nu are încotro, va face şi război, aşa cum istoria a demonstrat deja; şi, chiar dacă se mobilizează greu democraţiile, atunci când o fac sunt de neoprit şi, atenţie, de neînvins. Vă aduceţi aminte că şi grecii au învins definitiv uriaşul Imperiu Persan.
Deci, întrebarea e dacă Vladimir Vladimirovici Putin e sau nu sinucigaş, pentru că sfârşitul oricărui război cu Occidentul, în ipoteza pe care o propuneţi, oricât de dureros, oricât de catastrofal, Federaţia Rusa nu va mai exista aşa cum o cunoaştem astăzi, şi asta e o certitudine. Pentru că Rusia lui Putin are o economie precară, e în criză, are o populaţie în declin, un deficit uriaş de democraţie şi coeziune internă.
Niciodată până acum Putin nu a fost atât de jos în sondaje cum e astăzi. Un război ar aduce poate victorii în primele trei zile, dar pe termen mediu şi lung ar fi catastrofal pentru Rusia.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Şefii apărării din cele 30 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice au participat, prin sistemul de video conferință, la prima reuniune din acest an a Comitetului Militar al NATO.
Şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a discutat cu omologii aliații despre implementarea conceptului fundamental al NATO de ducere a războiului și a conceptului de descurajare și apărare în zona euroatlantică, două instrumente de importanță strategică pentru Alianță.
Daniel Petrescu:În cadrul acestei întâlniri, împreună cu ceilalți șefi ai apărării din țările NATO, am evaluat situația curentă de securitate, în perspectivă 360 de grade şi am prezentat pozițiile naționale de consolidare a posturii aliate de descurajare și apărare. De asemenea, ne-am bucurat şi de prezenţa şefilor apărării din Georgia și Ucraina, care ne-au prezentat situația de securitate și progresul reformelor militare din cele două țări.
În ceea ce mă privește, în intervențiile pe care le-am avut, am subliniat faptul că noul concept strategic al NATO trebuie să evidențieze în primul rând angajamentul statelor aliate pentru apărarea colectivă, potrivit Articolului 5 al Tratatului de la Washington, să evidențieze principalele riscuri și amenințări la adresa securității Alianței și am argumentat, de asemenea, necesitatea sporirii prezenței aliate în România și în regiunea Mării Negre pentru întărirea coezivă și credibilă a posturii de descurajare și apărare pe întreg flancul estic.
Reuniunea a fost condusă de amiralul Rob Bauer, preşedintele Comitetului Militar, iar la lucrări a luat parte și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Publicat de Gabriel Stan,
10 ianuarie 2022, 12:32 / actualizat: 17 ianuarie 2022, 17:21
Teodora Mazere (realizator rubrică): La două luni şi jumătate de la începerea misiunii în Polonia, artileriștii antiaerieni din cadrul Rotaţiei a X-a se pregătesc intense pentru exercițiile din acest an. Au încheiat anul 2021 printr-un marș de 15 km, iar luna ianuarie le aduce noi provocări la care vor răspunde alături de partenerii americani, britanici, polonezi și croați.
Diana Aioanei:Sunt locotenent Diana Aioanei, ofiţerul de informare și relații publice a Detașamentului de apărare antiaeriană „Gheparzii de fier”.
Exercițiile desfășurate pe timpul misiunii au rolul de a îmbunătății și menține nivelul de pregătire al militarilor români pentru ca aceștia să își poată îndeplinit cu succes sarcinile ce le revin în cadrul grupului de luptă.
Suntem dornici să ne reluăm activitatea, suntem pregătiți să participăm la exerciții, deoarece ne putem îmbunătăți nivelul de cooperare împreună cu aliații.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Polonia ajungem în Kosovo, acolo unde din 1999, NATO desfășoară operația de menținere a păcii KFOR. În implementarea obiectivului de asigurare a unui mediu de securitate sigur și stabil, precum și a libertății de mișcare în Kosovo, un rol important îl joacă radioul.
Cel mai rapid mijloc de comunicare, radioul KFOR promovează acțiunile desfășurate în sprijinul populației civile și în același timp, încurajează menținerea bunelor relații între membrii diverselor comunități etnice din Kosovo. Plutonierul major Daniel Pleșa, subofițer în cadrul comandamentului KFOR:
Daniel Pleșa:Zi de zi, Radio KFOR oferă publicului din Kosovo muzică locală și internațională, știri care exclud partea politică, organizând concursuri cu premii, cu scopul de a fideliza audienţa. Printre emisiunile mele se numără și verificarea prevenției radio în diferite zone din Kosovo și oferirea unui feedback din partea ascultătorilor cu privire la conținuturile disponibile pe post.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Balcani ajungem în apropierea Ecuatorului, mai precis, în Sudanul de Sud, acolo unde șapte militari români participă la misiunea UNMISS, care are ca obiectiv asigurarea sprijinului pentru procesul de pace și consolidarea pe termen lung a statului de drept și a dezvoltării economice.
Libertatea de mișcare a patrulelor integrate în zona de responsabilitate s-a îmbunătățit, dar încă mai sunt raportate situații sporadice de refuz al accesului patrulelor la punctele de control. Din Sudanul de Sud, colonelul Dan Ruja:
Dan Ruja:A fost stabilit nivelul de securitate dacă este necesar sau nu ‘force protection’. Ajungem acolo şi în primul moment, aceasta este regula, trebuie să întâlneşti şeful din zona respectivă. Asistentul de limbă traduce din engleză ceea ce spun eu în engleză în limba lor, care e un amestec de limbă arabă, dar ei au şi alte dialecte pentru care interpretul respectiv trebuie să fie pregătit.
Daniel Petrescu: “Vom continua să ne îndeplinim angajamentele în teatrele de operații, prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și activi în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale”
Anul 2021 a fost din punct de vedere militar un an cu multe provocări, cu exerciții majore desfășurate pe teritoriul României, cu intrarea în dotare a unor capabilități de ultimă oră cum, sunt sistemul de rachetă Patriot, lansatoarele multiple de rachete HIMARS, dar și transportoarele blindate Pirania V.
A fost și anul în care Armata Română a încheiat misiunea din Afganistan. Despre toate acestea, dar și despre ceea ce va fi în 2022, aflați din interviul de la Subiectul Săptămânii realizat cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bună dimineața! Bine ați venit la ,,Jurnal militar” și ,,La mulți ani”, că e prima oară când ne vedem anul acesta!
Daniel Petrescu, general, șeful Statului Major al Apărării:La mulți ani și cele mai bune urări și radioascultătorilor! E într-adevăr prima întâlnire din acest an. Începem în forță 2022.
Cristian Dumitrașcu (realizator): 2022 în forță, după un an foarte interesant 2021, în care aţi avut multă treabă în care aţi avut, în afară de întâlnirile foarte importante cu oficialii din toată lumea și cu aplicații comune, cu misiune încheiată în Afganistan.
Daniel Petrescu:Sunt tentat să spun că a fost un an dificil, dar cred că formularea mai corectă este ,,a fost un an de activitate în condiții dificile.” Armata României și-a îndeplinit obiectivele și în anul 2021, așa cum am făcut-o și pe parcursul anilor anteriori, dar a trebuit să acționăm în condiții de pandemie.
În primul rând, acesta a influențat modul în care ne-am organizat activitățile, a influențat procesul de instruire și a impus un efort mai mare la nivelul tuturor structurilor. În primul rând, am continuat să sprijinim autoritățile publice centrale și locale în activitatea de combatere a pandemiei și este binecunoscut efortul nostru, nu m-aş mai referi la el.
În al doilea rând, am continuat să ne îndeplinim obligațiile luate în cadrul NATO și în cadrul Uniunii Europene, dar și a altor organizaţii de securitate și am menținut o prezență consistentă în teatrele de operații.
Am încheiat într-adevăr misiunea din Afganistan, dar am participat cu militari din Forțele navale în misiunea Uniunii Europene -IRINI. Am obținut aprobarea Parlamentului și pregătim pentru acest an participarea forţelor Armatei României în misiunea din Mali. De asemenea, am menținut o prezență consistentă în Balcani, am crescut forțele ca rezervă operațională pentru acest teatrul de operații, am crescut participarea la forța de răspuns a NATO și de asemenea participarea în cadrul Grupului de luptă privind prezența înaintată a NATO în Polonia și în statele baltice.
Deci, din punct de vedere al participării în teatrele de operații, continuăm să ne îndeplinim angajamentele. Am avut succes și în cadrul unor programe de înzestrare și cel de-al doilea batalion de mijloace de luptă Piranha V au intrat în dotarea Brigăzii multinaționale. Am finalizat chestiunile care țin de completarea primei escadrile de F-16 sistemele HIMARS și Patriot, primele sisteme, lucrăm la operaționalizarea acestora și ne așteptăm să primim în continuare următoarele sisteme din cadrul acestor programe.
De asemenea, în cadrul programului de autovehicule Iveco, au intrat în înzestrare mai multe autovehicule de acest tip pentru Forţele Terestre Române și pentru celelalte categorii de forțe. Deci și pe palierul programelor de înzestrare, lucrurile au funcționat bine. Am pregătit pentru anul 2022 completarea Forțelor aeriene cu Escadrila a doua și a treia de avioane F-16.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Când vorbeați, m-am dus cu gândul la parada militară din 1 decembrie de anul trecut. A fost poate cea mai spectaculoasă paradă din punctul ăsta de vedere, pentru că au intrat în dotarea armatei lucruri noi, scumpe și utile și cred că și oamenii care au ascultat și la radio și care au fost și în fața televizorului, dar au fost și la Arcul de Triumf, au putut să vadă cu ochii lor această realitate așa cum, de asemenea, aţi spus despre participarea în teatrele de operații, în fiecare săptămână la radio, la ,,Jurnal militar”, există rubrica ,,Misiuni internaționale” – unde noi relatăm din fiecare teatru de operații. Anul 2022 vine sub auspicii complicate, dar bănuiesc că optimiste.
Daniel Petrescu:Trebuie să fim nişte optimişti bine informaţi. Mă uitam pe o serie de analize privind principalele trenduri în anul 2022. Este evident că și acest an va fi un an dificil, în primul rând pentru că pandemia de COVID-19 continuă să se manifeste. Sunt și anumite trenduri economice asociate, provocări în creșterea economică, inflație, criza energetică, prețurile mari la energie cu care ne confruntăm în acest moment, forța de muncă afectată de pandemia de COVID-19.
Dar eu sper în continuarea revirimentului economic, nu numai în plan național, ci și în plan european și global, astfel încât să putem avea asigurate resursele pe care ni le-am planificat în acest an, pentru că foarte mult din tot ceea ce ne propunem să întreprindem depinde de alocarea a 2% din PIB pentru Armata României.
De fapt, prioritățile noastre se situează pe trei paliere mari. În primul rând, să consolidăm ceea ce avem, să menținem starea lor operațională și să putem să ne executăm misiunile cu dotarea pe care o avem în acest moment, să operaționalizăm noile sisteme, iar cel de-al doilea palier pe care ne concentrăm efortul este să construim capabilități noi, care sunt relevante în condițiile noului tip de război și în condițiile evoluțiilor din mediul de securitate. Şi cel de-al treilea palier, poate tot atât de important, sau mai important – ne concentrăm asupra personalului. Este vorba de instrucția, educația, sistemul militare de învățământ și sistemul sanitar.
Ne propunem o reformă profundă în acest sistem pe care să o continuăm, pentru că de fapt, planificarea pentru această reformă a început în 2020, o dată cu procesul de analiză strategică a apărării. Vom continua să ne îndeplinim angajamentele, este clar, și în teatrele de operații și prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și vom fi activi și în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale și cred că Armata României va fi prezentă oriunde societatea va avea nevoie de ea.
De fapt, privind din nou în anul 2021, faptul că am continuat să ne păstrăm în topul încrederii populației reflectă foarte bine modul în care fiecare dintre militarii Armatei şi-a îndeplinit datoria. Mă aștept să continuăm să ne îndeplinim această datorie și în anul 2022 şi mă aștept la un salt atât în ceea ce privește capabilitățile pe care le avem, cât și în privința mentalității personalului.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este și început de an de instrucție și care, presupun că aici poate fi un răspuns: interoperabilitate și integrarea noii tehnici – până la urmă, cred că ăsta poate să fie un moment important în anul de instrucție.
Daniel Petrescu:Este foarte important, pentru că am investit resurse în capabilități noi. Este important să operaționalizăm aceste resurse și să le menținem operaționale, într-un timp cât mai scurt să realizăm acest obiectiv. Este un efort, pentru că să ai materialul, personalul, acestea sunt doar câteva părți.
Trebuie să actualizăm și doctrina, trebuie și elementele de susținere logistică, sunt mai multe chestiuni asociate construcției unei capabilități. Instrucția este un proces continuu pe care îl desfășurăm în toate unitățile.
Fiecare unitate are obiectivele ei stabilite. Ceea ce ne propunem să facem de la Statul Major al Apărării este să urmărim mai îndeaproape atingerea acestor obiective în fiecare unitate, să accelerăm procesul de digitalizare, vom extinde acest tip de verificare, de cursuri. Avem o acțiune într-o situație complicată nu numai din punct de vedere al securității, cât și din punct de vedere ale efectelor pandemiei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): La sfârșit, întrebarea tradițională, pe care probabil că o țineți minte de fiecare dată când ne vedem; avem mesaje care ne vin de la ascultători, mai ales în situația asta de început de an complicat, special aici la noi în sud-estul Europei, ați avut mereu un mesaj foarte solid, un mesaj în care aţi venit și aţi spus că nu suntem singuri.
Daniel Petrescu:Nu numai că suntem în cea mai puternică alianță pe care istoria a cunoscut-o, dar suntem un membru respectat în această alianță prin faptul că investim resurse și ne consolidăm capabilitățile proprii.
Eu mă aștept și noi milităm pentru mai multă prezență NATO în România și în același timp, să avem ceea ce ne trebuie să acționăm cu NATO. Ascultătorii noștri trebuie să aibă încredere în Armata României, suntem în măsură să ne îndeplinim misiunile și în același timp, trebuie să știe că suntem permanent preocupați să ne întărim tot ceea ce ține de participarea României la apărarea națională și la securitatea națională.
Vreau să le mulțumesc militarilor pentru acest efort și vreau să îmi exprim în continuare și încrederea mea că fiecare își va face datoria în 2022. Mesajul pe care putem să îl trimitem tuturor este un mesaj de încredere și de siguranță.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!
Daniel Petrescu:Mulțumesc și eu și un an mai bun tuturor!
Anul 2021 a fost din punct de vedere militar un an cu multe provocări, cu exerciții majore desfășurate pe teritoriul României, cu intrarea în dotare a unor capabilități de ultimă oră cum, sunt sistemul de rachetă Patriot, lansatoarele multiple de rachete HIMARS, dar și transportoarele blindate Pirania V.
A fost și anul în care Armata Română a încheiat misiunea din Afganistan. Despre toate acestea, dar și despre ceea ce va fi în 2022, aflați din interviul de la Subiectul săptămânii pe care l-am realizat cu șeful Statului Major al Apărării, cu generalul Daniel Petrescu.
Domnule general, bună dimineața! Bine ați venit la ,,Jurnal militar” și ,,La mulți ani”, că e prima oară când ne vedem anul acesta!
Daniel Petrescu, general, șeful Statului Major al Apărării:La mulți ani și cele mai bune urări și radioascultătorilor! E într-adevăr prima întâlnire din acest an. Începem în forță 2022.
Cristian Dumitrașcu (realizator): 2022 în forță, după un an foarte interesant 2021, în care aţi avut multă treabă în care aţi avut, în afară de întâlnirile foarte importante cu oficialii din toată lumea și cu aplicații comune, cu misiune încheiată în Afganistan.
Daniel Petrescu:Sunt tentat să spun că a fost un an dificil, dar cred că formularea mai corectă este ,,a fost un an de activitate în condiții dificile.” Armata României și-a îndeplinit obiectivele și în anul 2021, așa cum am făcut-o și pe parcursul anilor anteriori, dar a trebuit să acționăm în condiții de pandemie.
În primul rând, acesta a influențat modul în care ne-am organizat activitățile, a influențat procesul de instruire și a impus un efort mai mare la nivelul tuturor structurilor. În primul rând, am continuat să sprijinim autoritățile publice centrale și locale în activitatea de combatere a pandemiei și este binecunoscut efortul nostru, nu m-aş mai referi la el.
În al doilea rând, am continuat să ne îndeplinim obligațiile luate în cadrul NATO și în cadrul Uniunii Europene, dar și a altor organizaţii de securitate și am menținut o prezență consistentă în teatrele de operații.
Am încheiat într-adevăr misiunea din Afganistan, dar am participat cu militari din Forțele navale în misiunea Uniunii Europene -IRINI. Am obținut aprobarea Parlamentului și pregătim pentru acest an participarea forţelor Armatei României în misiunea din Mali. De asemenea, am menținut o prezență consistentă în Balcani, am crescut forțele ca rezervă operațională pentru acest teatrul de operații, am crescut participarea la forța de răspuns a NATO și de asemenea participarea în cadrul Grupului de luptă privind prezența înaintată a NATO în Polonia și în statele baltice.
Deci, din punct de vedere al participării în teatrele de operații, continuăm să ne îndeplinim angajamentele. Am avut succes și în cadrul unor programe de înzestrare și cel de-al doilea batalion de mijloace de luptă Piranha V au intrat în dotarea Brigăzii multinaționale. Am finalizat chestiunile care țin de completarea primei escadrile de F-16 sistemele HIMARS și Patriot, primele sisteme, lucrăm la operaționalizarea acestora și ne așteptăm să primim în continuare următoarele sisteme din cadrul acestor programe.
De asemenea, în cadrul programului de autovehicule Iveco, au intrat în înzestrare mai multe autovehicule de acest tip pentru Forţele Terestre Române și pentru celelalte categorii de forțe. Deci și pe palierul programelor de înzestrare, lucrurile au funcționat bine. Am pregătit pentru anul 2022 completarea Forțelor aeriene cu Escadrila a doua și a treia de avioane F-16.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Când vorbeați, m-am dus cu gândul la parada militară din 1 decembrie de anul trecut. A fost poate cea mai spectaculoasă paradă din punctul ăsta de vedere, pentru că au intrat în dotarea armatei lucruri noi, scumpe și utile și cred că și oamenii care au ascultat și la radio și care au fost și în fața televizorului, dar au fost și la Arcul de Triumf, au putut să vadă cu ochii lor această realitate așa cum, de asemenea, aţi spus despre participarea în teatrele de operații, în fiecare săptămână la radio, la ,,Jurnal militar”, există rubrica ,,Misiuni internaționale” – unde noi relatăm din fiecare teatru de operații. Anul 2022 vine sub auspicii complicate, dar bănuiesc că optimiste.
Daniel Petrescu:Trebuie să fim nişte optimişti bine informaţi. Mă uitam pe o serie de analize privind principalele trenduri în anul 2022. Este evident că și acest an va fi un an dificil, în primul rând pentru că pandemia de COVID-19 continuă să se manifeste. Sunt și anumite trenduri economice asociate, provocări în creșterea economică, inflație, criza energetică, prețurile mari la energie cu care ne confruntăm în acest moment, forța de muncă afectată de pandemia de COVID-19.
Dar eu sper în continuarea revirimentului economic, nu numai în plan național, ci și în plan european și global, astfel încât să putem avea asigurate resursele pe care ni le-am planificat în acest an, pentru că foarte mult din tot ceea ce ne propunem să întreprindem depinde de alocarea a 2% din PIB pentru Armata României.
De fapt, prioritățile noastre se situează pe trei paliere mari. În primul rând, să consolidăm ceea ce avem, să menținem starea lor operațională și să putem să ne executăm misiunile cu dotarea pe care o avem în acest moment, să operaționalizăm noile sisteme, iar cel de-al doilea palier pe care ne concentrăm efortul este să construim capabilități noi, care sunt relevante în condițiile noului tip de război și în condițiile evoluțiilor din mediul de securitate. Şi cel de-al treilea palier, poate tot atât de important, sau mai important – ne concentrăm asupra personalului. Este vorba de instrucția, educația, sistemul militare de învățământ și sistemul sanitar.
Ne propunem o reformă profundă în acest sistem pe care să o continuăm, pentru că de fapt, planificarea pentru această reformă a început în 2020, o dată cu procesul de analiză strategică a apărării. Vom continua să ne îndeplinim angajamentele, este clar, și în teatrele de operații și prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și vom fi activi și în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale și cred că Armata României va fi prezentă oriunde societatea va avea nevoie de ea.
De fapt, privind din nou în anul 2021, faptul că am continuat să ne păstrăm în topul încrederii populației reflectă foarte bine modul în care fiecare dintre militarii Armatei şi-a îndeplinit datoria. Mă aștept să continuăm să ne îndeplinim această datorie și în anul 2022 şi mă aștept la un salt atât în ceea ce privește capabilitățile pe care le avem, cât și în privința mentalității personalului.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este și început de an de instrucție și care, presupun că aici poate fi un răspuns: interoperabilitate și integrarea noii tehnici – până la urmă, cred că ăsta poate să fie un moment important în anul de instrucție.
Daniel Petrescu:Este foarte important, pentru că am investit resurse în capabilități noi. Este important să operaționalizăm aceste resurse și să le menținem operaționale, într-un timp cât mai scurt să realizăm acest obiectiv. Este un efort, pentru că să ai materialul, personalul, acestea sunt doar câteva părți.
Trebuie să actualizăm și doctrina, trebuie și elementele de susținere logistică, sunt mai multe chestiuni asociate construcției unei capabilități. Instrucția este un proces continuu pe care îl desfășurăm în toate unitățile.
Fiecare unitate are obiectivele ei stabilite. Ceea ce ne propunem să facem de la Statul Major al Apărării este să urmărim mai îndeaproape atingerea acestor obiective în fiecare unitate, să accelerăm procesul de digitalizare, vom extinde acest tip de verificare, de cursuri. Avem o acțiune într-o situație complicată nu numai din punct de vedere al securității, cât și din punct de vedere ale efectelor pandemiei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): La sfârșit, întrebarea tradițională, pe care probabil că o țineți minte de fiecare dată când ne vedem; avem mesaje care ne vin de la ascultători, mai ales în situația asta de început de an complicat, special aici la noi în sud-estul Europei, ați avut mereu un mesaj foarte solid, un mesaj în care aţi venit și aţi spus că nu suntem singuri.
Daniel Petrescu:Nu numai că suntem în cea mai puternică alianță pe care istoria a cunoscut-o, dar suntem un membru respectat în această alianță prin faptul că investim resurse și ne consolidăm capabilitățile proprii.
Eu mă aștept și noi milităm pentru mai multă prezență NATO în România și în același timp, să avem ceea ce ne trebuie să acționăm cu NATO. Ascultătorii noștri trebuie să aibă încredere în Armata României, suntem în măsură să ne îndeplinim misiunile și în același timp, trebuie să știe că suntem permanent preocupați să ne întărim tot ceea ce ține de participarea României la apărarea națională și la securitatea națională.
Vreau să le mulțumesc militarilor pentru acest efort și vreau să îmi exprim în continuare și încrederea mea că fiecare își va face datoria în 2022. Mesajul pe care putem să îl trimitem tuturor este un mesaj de încredere și de siguranță.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!
Daniel Petrescu:Mulțumesc și eu și un an mai bun tuturor!
Ilie Pintea: “Nu există apusuri mai frumoase decât cele din Afganistan, chiar dacă sunt brăzdate de avioanele de luptă. Oamenii se bucurau de lucrurile astea, care par foarte simple”
Teodora Mazere: Ilie Pintea, bun venit la Jurnal Militar, bun venit la Subiectul Săptămânii.
Ilie Pintea:Mulțumesc frumos. Bine v-am găsit!
Teodora Mazere: Ai lasat de curând o carte cu același nume pe care l-a avut și expoziția de fotografie, “Afganistan – chipuri ale războiului”, expoziției pe care ai prezentat-o aici în România, dar și în Afganistan. Apoi la sediul NATO din Bruxelles, dar a ajuns chiar și în America.
La ce ar trebuie să se aștepte cititorul atunci când deschide paginile volumului? Este o carte de ficțiune sau un jurnal de front?
Ilie Pintea:Nici una, nici alta. Nu am pretenția de a fi un jurnal de front, nici măcar un reportaj literar de mari dimensiuni. Pur și simplu sunt însemnările mele din cele 5 misiuni la care am participitat împreună cu armata română în teatrul de operații din Afganistan.
Sunt emoțiile pe care le-am simțit acolo, dar mai ales sunt oamenii pe care i-am cunoscut. O mulțime de oameni de la diferite structuri au acceptat să mă primească în mijlocul lor și să-și spună poveștile și cea mai mare bucurie pentru mine a fost să pot să spun mai departe aceste povești la Radio România Actualități și iată cum în această carte găsiți ce nu a încăput în reportajele radio constrânse de un minutaj foarte exact, așa cum bine știți.
Sunt peste 100 de fotografii în cartea acestea, cele mai multe inedite și sunt și 10 coduri QR pe care, o dată scanate cu telefonul, poți vedea secvențe video, care ilustrează și mai bine textul din carte.
Teodora Mazere: În momentul de față, fotografiile și cartea sunt un tot unitar?
Ilie Pintea:Da, sigur, așa am gândit, cartea să aibă legătură cu expoziția aceasta. Legătura cea mai strânsă este Mădălin Stoica pe care l-am cunoscut în Afganistan în 2017 și care la scurt timp după ce m-am întors în țară a murit în urma unei explozii produsă de o mașină capcană, undeva pe drumurile din zona de patrulare a plutonului său.
M-a marcat mai mult decât aș fi crezut moartea acestui camarad, chiar dacă am avut atât de puțin timp petrecut alături de el, am fost în câteva misiuni împreună, el fiind sanitarul plutonului. Ne-am împrietenit foarte repede și așa am petrecut câteva zile împreună și când a venit vestea morții sale a fost mai mult decât un nume într-un comunicat de presă, a fost un om pe care l-am cunoscut și căruia am simțit nevoie să îi aduc acest ultim omagiu, dacă pot spune așa.
Așa a pornit ideea acestei expoziții pe care am realizat-o în premieră absolută în Kandahar, de Ziua Națională a României în 2017, împreună cu, colonelul Toni Ene, ofițerul de relații publice al Batalionului 280 Infanterie.
Expoziția a avut un parcurs internațional, care la un moment dat m-a uimit până și pe mine, a ajuns la Consulatul General al României la Los Angeles, prin țară în mai multe locuri, inclusiv acasă la Mădălin, în garnizoana de la Buzău, la Institutul Cultural Român din București, dar și la Cartierul General al NATO unde a fost vernisată chiar la reuniunea ministerială la care au luat parte toți miniștrii apărării din țările NATO și a fost un moment în care s-a vorbit la superlativ despre armata română, la cel mai înalt nivel, la Cartierul General al NATO, dar din punctul meu de vedere militarii noștri merită pe deplin toate superlativele pe care le-am auzit despre ei de-a lungul timpului atât în Cartierul General al NATO cât și în teatrul de operații din Afganistan.
A fost o adevărată aventură și povestesc în carte episodul pentru că a pornit de la o idee care părea absolut nebunească și căreia nu îi dădea nimeni la început sorți de izbândă, însă atât militarii din Afganistan cât și cei de la Ministerul Apărării, dar și colegii mei de la Radio România actualități au îmbrațișat rapid această idee.
S-a întâmplat într-un timp foarte scurt expoziția aceasta, iar toată lumea a făcut eforturi incredibile ca să poată avea loc și cred că aceea a fost cea mai frumoasă ceremonie de Zi Națională la care am participat vreodată, și spun asta pentru că de vreo 20 de ani transmit de la Alba Iulia în fiecare an, la 1 Decembrie, dar nimic nu se compară cu sentimentul pe care mi l-a dat drapelul României fluturând pe esplanada din Kandahar, în prezența unor înalte oficialități ale Alianței și sub privirile lui Mădălin, care ne zâmbea dintr-o fotografie, care deschidea această expoziție la Kandahar.
A fost un moment unic, care nu s-a mai repetat de atunci și mă bucur că am reușit să facem lucrul acesta în memoria unui prieten și că îi ducem mai departe numele și prin el ne amintim de toți cei care au luptat și au căzut în Afganistan.
Teodora Mazere: În luna aprilie a acestui an, după 19 ani de prezență militară în acest teatru de operații, militarii români s-au întors acasă cu amintiri care mai de care mai diverse. Ai fost alături de ei în 5 misiuni, iar pe lângă zecile de corespondețe transmise către Radio România de acolo, din Afganistan, ai adunat și sute de fotografii. Cine sunt oamenii surprinși în fotografii?
Ilie Pintea:Sunt o mulțime de prieteni dragi, începând cu cei pe care i-am cunoscut la prima mea incursiune în Afganistan, în 2013 și până la “inimile neînfricate” Batalionul 280 infanterie de care mă leagă foarte multe amintiri plăcute.
Îmi place să cred că am învățat foarte multe cu toții din experiența aceasta de a lucra împreună cu partenerii americani și nu numai și că toate aceste lecții învățate au fost bine asimilate și distribuite ca să zic așa și către unitățiile din țară, care au ajuns mai puțin sau deloc în teatrul de operații.
Teodora Mazere: În cartea ta există un titlu “Cel mai frumos apus”! Cum arată acest tablou? Sau e doar o parabolă?
Ilie Pintea:Să știi că cei care au ajuns în Afganistan or să-mi dea dreptate când o să spun că nu există apusuri mai frumoase decât cele de acolo, chiar dacă sunt brăzdate de avioanele de luptă.
Oamenii să știi că se bucurau de lucrurile astea, care par așa, foarte simple, sau nu știu cum să le zic, puerile poate într-un teatru de operații, dar dimpotrivă eu cred că au însemnat extrem de mult. Faptul că ne bucuram de lucruri pe care poate nu le-am fi băgat așa de mult în seamă acasă, cred că a însemnat extrem de mult pentru cei care am fost acolo, iar apusurile astea de soare sunt într-adevăr ceva greu de povestit, de aceea am folosit din plin fotografiile în cartea aceasta.
Teodora Mazere: Ilie, care este fotografia ta de suflet?
Ilie Pintea:E greu de zis. Am primit de mai multe ori întrebarea aceasta și nu cred că am un răspuns, dar sunt câteva fotografii pe care aș fi vrut să le fac și nu le-am putut face, așa cum e cea a castelului de la Kalat, ridicat de Alexandru Macedon, undeva aproape de baza Apaș din Afganistan. Povestesc episodul asta și în carte, era un centru de transmisiuni acolo și evident că nu puteam face fotografii, dar prietenul meu Sorin Homeag, ofițerul de relații publice al “Scorpionilor Galbeni”, m-a dus totuși să văd de undeva de pe parapeții bazei, castelul acesta și mi-a zis “Uite, nu poți să faci fotografii, dar poți să ții minte” și am ținut minte momentul acela așa cum poate nu l-ar fi suprins megapixelii aparatului foto și au fost multe astfel de momente pe care mi-ar fi plăcut să le imortalizez, dar nu am putut.
Cred că cea mai dragă fotografie este cea cu Mădălin Stoica pentru că, o să vedeți în carte, sunt două fotografii cu el, o să vedeți că are un început de zâmbet, care te duce cu gândul la optimism, la ceva pozitiv și faptul că l-am suprins într-un moment în care poate că era așa optimist și plin de speranță înseamnă mult pentru mine și este evident fotografia care mă emoționează cel mai mult prin prisma faptului că el nu mai este și că îl ținem minte măcar așa, prin intermediul acestui început de zâmbet cu care ne privește din fotografie.
Teodora Mazere: Invitat la Subiectul Săptămânii a fost Ilie Pintea, jurnalist Radio România și corespondent de război. Îți mulțumesc și îți doresc sărbători fericite!
Jens Stoltenberg: “România este un aliat NATO implicat și de încredere, care joacă un rol esențial în securitatea Mării Negre”.
Publicat de Gabriel Stan,
27 decembrie 2021, 12:16
Cristian Dumitrașcu (realizator): O delegație condusă de premierul Nicolae Ciucă, din care a făcut parte și ministrul apărării, Vasile Dîncu, a participat la o serie de întâlniri la Bruxelles cu reprezentanți ai Uniunii Europene și ai Alianței Nord-Atlantice.
Au fost abordate teme de actualitate ale agendei de securitate, cu accent pe evoluțiile din vecinătatea estică și Marea Neagră.
Totodată s-a discutat și despre viitorul concept strategic al NATOm care urmează să fie adoptat anul viitor, la summit-ul Alianței de la Madrid, în negocierea căruia România este hotărâtă să se implice substanțial, inclusiv în contextul în care țara noastră a fost primul stat aliat care a susținut încă din noiembrie 2019 necesitatea actualizării acestui document programatic al Alianței. Îl ascultăm pe secretarul general al NATO, pe Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg:România este un aliat NATO implicat și de încredere, care joacă un rol esențial în securitatea Mării Negre, atât prin asigurarea comenzii Brigăzii Multinaționale de la Craiova, cât și prin misiunea de poliție aeriană întărită și acțiunile maritime. Totodată, ajută la descurajarea agresiunii ca parte a grupului de luptă multinațional din Polonia și găzduiește un punct cheie pentru apărarea antirachetă.
Mai mult decât atât, România contribuie la construirea stabilității din Balcanii de Vest, prin misiunea KFOR de menținere a păcii, și sprijină partenerii NATO, inclusiv Moldova și Ucraina. Trebuie să fim puternici, fermi, pregătiți și capabili să ne putem proteja unii pe ceilalți. Dar, în același timp, suntem pregătiți să ne angajăm într-un dialog semnificativ cu Rusia.
Publicat de Gabriel Stan,
27 decembrie 2021, 12:05
Teodorei Mazăre (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, au intrat în această săptămână în legătură prin videoconferință cu echipele de comandă ale structurilor dislocate în misiuni externe în Balcanii de Vest, Polonia, Marea Mediterană și în cadrul operației NATO „Allied Solace”.
Vasile Dîncu: L-am însoțit pe primul ministru al României la o vizită la Bruxelles, printre care o întâlnire cu secretarul general al NATO, domnul Stoltenberg.
Vreau să vă spun că în deschiderea discuției noastre primul lucru pe care ni l-a spus erau felicitările pentru contribuția pe care dumneavoastră o aveți în teatrele de operații.
A fost o mare bucurie pentru mine și o mândrie și pentru mine și pentru domnul premier să auzim acest lucru de la cea mai autorizată voce din cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Deci, încă o dată, vă rog să transmiteți din partea mea militarilor pe care îi aveți în subordine, dumneavoastră personal vă transmit mulțumirile noastre, ale Ministerului, ale Guvernului României pentru ceea ce faceți și vreau să știți că sacrificiul pe care îl faceți dumneavoastră acolo nu rămâne fără sens. Este foarte important pentru România.
Vă doresc Sărbători fericite! Crăciun fericit! La mulți ani și să fiți sănătoși, la fel de disciplinați, așa cum vedem, și utili pentru România în misiunea dumneavoastră!
Teodorei Mazăre (realizator rubrică): La rândul său, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, le-a mulțumit tuturor pentru curajul și implicarea de care au dat dovadă în misiune.
General Daniel Petrescu: La trecerea dintre ani, cu toții ne gândim ce am făcut în anul care s-a încheiat și ce planuri avem pentru 2022. Cred că dumneavoastră puteți să vă gândiți că realizați destule nu numai pentru dumneavoastră, ci și pentru Armata României în 2021, și vă mulțumesc pentru asta. Sărbători cu bine și un an mai bun, cu sănătate și dorințe împlinite! Mulțumesc! Transmiteți militarilor cele mai bune urări pentru 2022.
Teodorei Mazăre (realizator rubrică): Trecem la misiunea din Polonia, unde la mijlocul lunii decembrie peste 400 de militari ai Grupului de Luptă, împreună cu cei din cadrul Brigăzii IV Apărare Teritorială a Poloniei, au intrat în cursa pentru dobândirea insignei Forțelor Armate Germane pentru competență militară. Probele de concurs au constat într-un test de evaluare a capacităților motrice, trageri cu pistolul tip M-17 și un marș în teren variant.
Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și informații publice al detașamentului: Concursul s-a desfășurat în decurs de o săptămână. Au participat un număr de 11 militari din candrul contingentului românesc. A fost o activitate organizată de aliații americani, în preajma sărbătorilor, pentru a reanima spiritul competitiv, și au invitat toți militarii națiunilor din cadrul battle grupului.
Teodorei Mazăre (realizator rubrică): Ajungem la prezența militarilor români în Marea Mediterană, unde Puitorul de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” își continuă misiunea în cadrul Operației IRINI. Marinarii militari și scafandrii de luptă de incursiune au derulat aproximativ 200 de interogări ale navelor comerciale, precum și acțiuni de promovare a operației Uniunii Europene.
Căpitan-comandor Daniel Gheorma, comandantul puitorului de mine: Întreaga misiune s-a desfășurat în condiții de siguranță. Luna sărbătorilor de iarnă ne prinde în teatrul de operație, la bordul navei, la datorie, cum îi stă bine marinarului, și pe această cale vreau să fac o urare de bine către toți cei de acasă, un Crăciun fericit! La mulți ani tuturor celor sunt alături de Forțele Navale Române și de această mare familie!
Teodorei Mazăre (realizator rubrică): Din Marea Mediterană trecem în Balcanii de Vest, unde aproximativ 3.300 de trupe aliate și partenere acționează ca parte a forței Kosovo aparținând NATO. Maistrul militar clasa a IV-a Eduard Bălan se află la prima misiune internațională, departe de familie în aceste zile ale Crăciunului, ocupându-se în prezent de mentenanța vehiculelor din flota KFOR.
Eduard Bălan: La finalul săptămânii precedente comandantul și comanda bazei au organizat un eveniment care a constat în aprinderea luminilor bradului de Crăciun și invitarea unor artiști locali care au cântat muzică live.
Astfel se face simțită și aici atmosfera Sărbătorilor, deoarece după aproape jumătate de misiune ne simțim ca într- o familie. Cu acest prilej vă urez tuturor românilor, atât din partea mea, cât și din partea celorlalți militari ai contingentului român Sărbători fericite și un an mai bun decât cel care se apropie de final.
Numeroase întâlniri oficiale la nivelul conducerii Ministerului Apărării Naționale
Publicat de prosavioleta,
21 decembrie 2021, 18:40
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Instruirea în comun și cooperarea militară au fost subiectele întâlnirii dintre șeful statului Major al Forțelor Terestre, generalul maior Iulian Berdilă, cu omologul său grec generalul locotenent Charalampos Lalousis, aflat în vizită în țara noastră. Oficialul grec a fost primit și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Concluzia discuțiilor fiind că participarea militarilor la exercițiile militare comune rămâne cheia pentru creșterea interoperabilității forțelor celor două state. Tot în această săptămână secretarul de stat, Simona Cojocaru și generalul Daniel Petrescu au reafirmat la întâlnirea cu atașații apărării acreditați la București faptul că relațiile dintre Armata României și armatele străine se bazează pe dialog și colaborare. În cadrul acțiunilor de cooperare militară se înscrie și vizita în România a comandantului zonei maritime mediteraneene, viceamiralul Gilles Boidevezi.
Viceamiral Gilles Boidevezi: Cooperarea cu România nu se limitează la zona Mării Negre, ci continuă şi în zona Mării Mediterane, activitățile fiind planificate la nivel global. Relațiile dintre România și Franța trebuie să fie consolidate, dar, bineînțeles, asociind atât ţările riverane, cât şi cele din NATO și Uniunea Europeană. Adrian Gîtman (realizator rubrică): Vizita oficialului militar în țara noastră a avut loc în contextul în care în Marea Neagră își desfășoară misiunea de prezență fregata franceză Auvergne, care va avea și o serie de exerciții comune cu Forțele Navale Române.
Alt lot de autoturisme de teren Dacia Duster a fost achiziționat
Publicat de prosavioleta,
21 decembrie 2021, 18:29
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un nou lot de autoturisme de teren Dacia Duster a fost achiziționat prin programul de stimulare a înnoirii parcului auto național. Vehiculele vor fi folosite în misiunile de poliție militară și la exercițiile de instruire. Iată ce a declarat ministrul Apărării, Vasile Dîncu, la activitatea de recepție a noilor echipamente. Ministrul Apărării Vasile Dîncu: Participarea la NATO înseamnă și participarea la un nou model de civilizație. MApN a achiziționat autoturisme românești de teren. Acestea sunt destinate misiunilor de poliție militară și participării personalului la exerciții și activități de instruire. Adrian Gîtman (realizator rubrică): În ultimii șase ani, Ministerul Apărării a cumpărat prin acest program 886 de mașini de acest tip, cu o valoare totală de 78 de milioane de lei.
Italia preia misiunea de poliție aeriană întărită din România
Publicat de prosavioleta,
21 decembrie 2021, 18:12
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Misiunile de poliție aeriană întărită sub comandă NATO ale Forțelor Aeriene Române vor fi efectuate în următoarele patru luni, împreună cu aviatorii militari italienii. Detașamentul forțelor aeriene italiene formate din 140 de militari și patru aeronave Eurofighter Typhoon a fost certificat pentru această emisiune miercuri în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Serviciul de Poliție aeriană al Alianței Nord Atlantice în zona țării noastre este coordonată de Centrul de Operații Aeriene de la Torrejón, Spania, comandat de generalul locotenent Fernando de la Cruz, prezent la ceremonia de la Mihail Kogălniceanu. General locotenent Fernando de la Cruz: Acesta este un exemplu al spiritului de solidaritate și cooperare pe care îl împărtășim în cadrul Alianței. Vreau să vă transmit aprecierea mea față de nivelul înalt al angajamentului Forțelor Aeriene Române, dar și al forțelor aeriene italiene, în această misiune de poliție aeriană întărită care iată se execută din nou în această zonă.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul italian este la a doua rotație în România pentru misiunile de poliție aeriană. Comandantul Comandamentului forțelor de luptă ale Forțelor aeriene italiene, generalul maior Francesco Vestito. General maior Francesco Vestito: Sunt aproape șase ani de când se desfășoară sistemul de poliție aeriană. Este o operațiune obișnuită a forțelor aeriene care se desfășoară zi de zi pentru apărarea spațiului aerian NATO. Adrian Gîtman (realizator rubrică): Dislocarea avioanelor Eurofighter Typhoon în România face parte din planul de acțiune al NATO pentru securizarea flancului estic al alianței și este un răspuns la provocările mediului de securitate actual. Îl ascultăm pe șeful statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, la ceremonialul din Baza 57 aeriană.
General Daniel Petrescu: Creșterea prezenței militare a NATO în România și în regiunea Mării Negre reprezintă o altă punere în fapt a solidarității și unității aliate.
George Scutaru: Acest bombardament informaţional provine din anumite zone care își manifestă ostilitatea în acest fel. Este un fenomen care se înregistrează și în România și lucrul acesta se vede în unele teorii alarmiste, conspiraționiste.
Publicat de Gabriel Stan,
14 decembrie 2021, 13:59
„Subiectul săptămânii” este reprezentat fără nici un dubiu de tensiunile fără precedent de la granița Federației Ruse cu Ucraina, tensiuni care îngrijorează comunitatea internațională, dar mai ales țările de la granița de est a NATO.
Iminenţa unui conflict ruso-ucrainean este susținută și de obișnuita avalanșă de știri false, mesaje aruncate în spațiul public, din ce în ce mai greu de descifrat. Invitat la „Subiectul săptămânii” este George Scutaru, director general al New Strategy Center, organizație care a dezbătut recent problematica știrilor false în cadrul unor dezbateri online, dar și în format fizic, organizate la Sibiu și la Timișoara.
Domnule Scutaru, bună dimineața și bun venit la „Jurnal militar”!
George Scutaru: Bună dimineaţa dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este foarte interesant nu doar în vremuri tulburi să vorbim despre fake-news, despre lucrurile care sunt cumva încifrate pentru marea masă a oamenilor care se uită la televizor sau intră pe internet. Dumneavoastră ați reușit cu New Strategy Center să coagulaţi o anumită zonă nu doar a opiniei publice, ci a unei comunități specializate în lucruri legate de armată, de securitate. La Timișoara aţi organizat o întâlnire între două grupuri mari de studenți, între două instituții – Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu.
George Scutaru: Într-adevăr, este vorba de o cooperare inedită într-un proiect destinat creşterii rezilienţei tinerilor în fața campaniilor de dezinformare. Este un consorțiu format din New Strategy Center, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, care derulează acest proiect „Investments in a safer future”. Acesta a fost selectat de divizia de diplomație publică a NATO în cadrul unui apel de proiecte ce urmărește să crească reziliența statelor NATO în fața campaniilor de dezinformare.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi căutat să descifraţi, nu pentru dumneavoastră, ci pentru cei către care dumneavoastră vă îndreptați, ați căutat să descifrați aceste mesaje otrăvite, să încercați să le dați niște instrumente oamenilor prin care ei să gândească și să nu cadă pradă acestei dezinformări? Presupun că este un proces foarte interesant chiar și pentru dumneavoastră, pentru că luați pulsul… De fapt vedeți cum a rodit acest atac informațional în creierele și în sufletele oamenilor.
George Scutaru: Da, într-adevăr este o preocupare a noastră și ne-am dat seama că pandemia nu a făcut decât să accelereze niște fenomene care se înregistrau deja.
Asistăm și în România, ca și în alte țări ale Uni, la un adevărat bombardament informațional, la o campanie de informații false, defetiste care încearcă să acrediteze tot felul de teorii conspiraționiste și care nu fac decât să submineze această legătură între cetățean și stat.
Este un fenomen care nu se întâlnește doar în România, se întâlnește, așa cum aţi spus, şi în alte țări ale lumii democratice. Acest bombardament informaţional provine, să spunem, din anumite zone care își manifestă ostilitatea în acest fel și care doresc să submineze coeziunea aliată. Este un fenomen care, din păcate, se înregistrează și în România și lucrul acesta se vede pe o creștere din ce în ce mai mare a euroscepticismului, se îmbrățișează așa cum am spus, unele teorii alarmiste, conspiraționiste.
Lucrul acesta se vede inclusiv în creşterea unor opţiuni politice care mizează, să spunem, pe o anumită autarhie, euroscepticism, care se înregistrează şi în România. Tinerii sunt mai expuși unor asemenea acțiuni de dezinformare fiindcă, din păcate, nu toți își dezvoltă un aparat critic real.
În social media sunt bombardaţi cu multe informaţii false, informaţii care sunt receptate de ei și de multe ori se transformă în niște persoane care nu fac decât să retransmită asemenea informații, fără a-și dea seama că devin astfel niște instrumente utile unor campanii de dezinformare.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Nu pot să nu vă întreb despre subiectul cel mai fierbinte al zilelor noastre. Spuneați despre teorii false, aruncate în spațiul public. Ştim cu toții teoriile alarmiste care spuneau că în nu știu câte zile armata Federației Ruse poate fi la București, ori mai departe, la Viena. Se vorbește în aceste zile de către un iminent război aproape de granița României. Cum ați putea să gestionați aceste informații prin filtrul dumneavoastră către studenții cu care veți vorbi la Timișoara, de exemplu?
George Scutaru: Da, vom atinge și asemenea subiecte. Ele fac parte din realitate și e bine să le explicăm studenților ce înseamnă principiul solidarității. Cel mai bine pot să înțeleagă aplicând principiul muschetarilor: „toți pentru unul, unul pentru toți” și să fi convinși că un stat NATO va fi apărat de celelalte state NATO.
Una dintre teoriile false care se înregistrează este faptul că în caz de un conflict România nu va fi apărată, noi vom fi singuri, practic estul o alianță pur formal. Nu este așa, ştim foarte bine că aliații din cadrul NATO, Statele Unite, vor fi alături de România aşa acum și România va fi alături de alte state NATO, de colegii baltici, de exemplu sau polonezi dacă ceva se va întâmpla, practic, discutăm de investiții în apărare.
Când alianța îşi va crește capacitatea de descurajare odată cu România, şi vă mai spun un lucru, este un aspect poate asupra căruia nu se insistă, investitorii vin într-o ţară mai sigură, că vorbim de un parteneriat industrial între companii din industria de apărare din statele NATO și companii similare din România, lucru care se întâmplă deja și se va întâmpla mai pregnant în următorii ani.
E o schimbare de generație evidentă și lucrul acesta trebuie să îl spunem foarte ferm și celor tineri ca să înțeleagă mai bine că noi nu suntem singuri, acționăm într-o alianță, cea mai puternică alianță din lume în acest moment, iar România are cele mai solide garanţii de securitate din istoria asta.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult! Invitat la subiectul săptămânii a fost directorul general al New Strategy Center, domnul George Scutaru. Domnule Scutaru vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!
George Scutaru: Mulțumesc mult și aș mulțumi cu această ocazie și partenerilor din acest proiect, în mod deosebit rectorului Ghiță Bârsan, rectorul Academiei Forțelor Terestre și domnului rector Marilen Pirtea şi doamnei prorector Flavia Varna de la Universitatea de Vest din Timișoara, care s-au implicat foarte mult pentru ca acest proiect să fie unul succes! Vă mulțumesc mult, încă o dată!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Publicat de Gabriel Stan,
14 decembrie 2021, 13:38
Anca Făgăraș (realizator rubrică): România prezentă la „Cyber coalition 2021”. Exercițiul NATO de apărare cibernetică a fost organizat către Comandamentul aliat pentru transformare, cu sprijinul Centrului de excelență NATO pentru apărare cibernetică din Tallinn, Estonia, la începutul lunii decembrie.
Evenimentul a reunit în mediul online 30 de echipe naționale din state aliate și partenere, cu o audiență de aproximativ 1.000 de profesioniști ai domeniului militar și civil, cu scopul de a testa și antrena experții în domeniul cibernetic privind capacitatea lor de a apăra rețelele NATO și naționale, precum și exersarea procedurilor de răspuns la incidentele de securitate cibernetică.
Echipa României a fost compusă din aproximativ 70 de specialiști aparținând instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și ai companiilor Bitdefender și Safetech și coordonată de personalul Agenției de Apărare Cibernetică al Ministerului Apărării Naționale.
România, 30 de ani de participare la misiuni ONU de menținere a păcii
Publicat de Gabriel Stan,
14 decembrie 2021, 13:33
Anca Făgăraș (realizator rubrică): România împlinește 30 de ani de participare la misiuni ONU de menținere a păcii. În acest context, secretarul de stat Simona Cojocaru și ambasadorul României la Seul, Cezar Manole Armeanu, au participat prin video conferință, în zilele de 7 și 8 decembrie, la întâlnirea ministerială privind operațiile ONU de menținere a păcii „United for Peace, Together for a Better Future”, organizată de Coreea de Sud.
Oficialii României au exprimat disponibilitatea țării noastre atât pentru participarea la eforturile ONU de stabilizare și menținere a păcii, cât și pentru implementarea rezoluțiilor ONU pe problematica „Femeile, pacea şi securitatea”.
Evenimentul a tratat în mod deosebit tehnologia și consolidarea capacităților medicale, a revizuit prioritățile comune și a pus accent pe capabilitățile militare și de poliție, performanța și protecția civililor.
Simona Cojocaru, secretarul de stat pentru politica de apărare:Am subliniat sprijinul nostru activ pentru inițiativa secretarului general ONU, demarată în anul 2018, și anume inițiativa „Action for Peacekeeping”, un moment de referință din perspectiva organizării, pregătirii și evaluării misiunilor de menținere a păcii sub egida organizației mondiale.
Am subliniat că România, în calitate de membru ONU, NATO, UE și OSCE, a făcut pași importanți în direcția implementării politicii de gen; strategia națională și planul național de acțiune ce au ca obiect implementarea Rezoluției 1325 „Femeile, pacea și securitatea”, Ministerul Apărării Naționale preluând coordonarea domeniului la nivel național.
Publicat de Gabriel Stan,
14 decembrie 2021, 13:25
Anca Făgăraș (realizator rubrică): O nouă reuniune a Comitetului Militar al NATO a avut loc luni, 6 decembrie, în cadrul căreia au fost sincronizate acțiunile naționale și aliate aflate în derulare. România a fost reprezentată de către șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, care alături de ceilalți șefi ai apărării au dezbătut provocările prezente de securitate la care trebuie să răspundă Alianța.
Comitetul militar consiliază autoritățile politice ale NATO în privința măsurilor necesare pentru descurajarea și apărarea colectivă, respectiv implementarea deciziilor privind operațiile și misiunile NATO.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Marți, 30 noiembrie, conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat o videoconferință, la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor care acționează în mai multe zone de pe glob în misiuni externe. Recent învestit în funcție, ministrul Vasile Dâncu i-a asigurat pe militarii români aflați departe de casă că una dintre prioritățile mandatului său este îmbunătățirea calității vieții personalului Armatei Române.
Vasile Dâncu: Sunteţi cei mai buni ambasadori ai noștri și pentru asta vă mulțumim. Raportați întotdeauna orice nevoi aveți, pentru că noi vom fi alături și vom reacționa prompt. Vă transmit la mulți ani de Ziua Națională, să fiți sănătoși și să vă întoarceți cu bine acasă. Vă așteptăm cu drag!
Teodora Mazere (realizator rubrică): Primii la raportul de dimineață au fost marinarii de pe Fregata Regina Maria. Din luna octombrie una dintre navele fanion ale forțelor navale române este integrată în gruparea navală permanentă a Nato și desfășoară misiuni de monitorizare a traficului maritim în Marea Mediterană pentru consolidarea securității aliantei pe flancul sudic. A raportat comandantul navei, comandorul Adrian Gobjilă.
Comandor Adrian Gobjilă: Nava se află în prezent la finalul exerciţiului NIIRIS 2021. Starea moralului şi starea de sănătate sunt foarte bune. Tot echipajul navei este vaccinat. Până în prezent nu am avut simptome, nu am avut cazuri de infectare.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Forțele Navale Române participă cu Puitorul de mine și plase Viceamiral Constantin Bălescu și un detașament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat la operația Irini de respectarea embargoului ONU asupra armelor impus Libiei si de combatere a traficului ilicit de produse petroliere, droguri și persoane. Comandantul puitorului de mine și plase, căpitan comandorul Daniel Gheorma
Căpitan Comandor Daniel Gheorma: Puitorul se află în portul Souda, Grecia, în scopul refacerii capacităţii operaţionale alături de alte 12 nave integrate atât în grupări de luptă permanentă ale NATO, cât şi UE. Tot echipajul navei este vaccinat şi carantinat înainte de dislocarea în teatrul de operaţii în Marea Mediterană. Echipajul navei nu părăseşte bordul navei pe perioada de refacere a capacităţii operaţionale şi nu interacţionează cu alte persoane fără a respecta măsurile de protecţie.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Videoconferința a continuat cu informări legate de situația de securitate din zonele de dislocare. Iată ce le-a transmis șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu:
General Daniel Petrescu: Știți, ca de fiecare dată, că suntem preocupați de ceea ce faceți acolo și știți că urmărim foarte îndeaproape atât situația de securitate, misiunile pe care le executați, ci și modul în care putem să vă sprijinim din țară. Vă rog să vă păstrați în continuare concentrarea în operație și orice nevoie de sprijin aveți, să le raportați la timp.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Aproximativ 600 de militari români se află în prezent în misiuni și operații externe sub comandă sau mandat în NATO, UE, ONU şi OSCE, iar contingentul dislocat în Kosovo, cu un efectiv de 50 de militari, a transmis echipei de comandă de la București, reprezentată de comandantul Comandamentului forțelor întrunite, generalul maior Dorin Ioniță, situația din ariile de responsabilitate. Îl ascultăm pe locotenent colonelul Alexandru Barbu.
Locotenent Colonel Alexandru Barbu: Activitatea personalului din cadrul Comandamentului KFOR, cât şi a structurilor de informație, se desfășoară normal. În prezent, mai există un singur militar român aflat în izolare în baza militară Villaggio Italia, confirmat pozitiv cu testul PCR.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Atât reprezentantul național din Kosovo, locotenent colonelul Alexandru Barbu, pe care l-am ascultat mai devreme, cât și maiorul Adam Moronescu, comandantul „Gheparzilor de fier”, care acționează în Polonia, i-au informat pe reprezentanții Ministerului Apărării Naționale despre situația cazurilor de COVID apărute în rândul militarilor din subordine. Secretarul de stat Simona Cojocaru i-a felicitat, la rândul său, pe militarii români pentru modul în care își execută misiunile, mulțumindu-le tuturor pentru curajul și dedicarea cu care își fac datoria departe de țară și de cei dragi.
Simona Cojocaru: Este un prilej extraordinar să ne vedem acum cu toții, în preajma Zilei Naționale. Trupele noastre, dumneavoastră, cei din Kosovo, din Bosnia, din Irini, din Gruparea Permanentă Navală, din Polonia, materializați, practic, deciziile politico-militare pe care noi le luăm aici, la nivel național și o faceți excepțional. Nu evaluăm doar noi acest lucru, ci aliații și partenerii noștri. Eu, cel puțin, în toate formatele în care am participat și la NATO și la UE, am auzit numai cuvinte de laudă. Și pentru acest lucru vă mulțumim!
Teodora Mazere (realizator rubrică): Chiar dacă observatorii ONU aflați în numeroase țări din Africa, dar și în India și Pakistan nu au participat la videoconferința cu reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, am reușit să luăm legătura cu locotenent colonelul Adrian Cîrstea. Ofițerul român ne-a împărtășit o parte din secretele specifice care îi ajută pe observatorii ONU să își ducă misiunile la final, în siguranță.
Locotenent Colonel Adrian Cîrstea: Misiunile ONU sunt misiuni individuale. Asta înseamnă că nu prea îți poartă nimeni de grijă. Totul ține, în primul rând, de tine, în al doilea rând, de echipă și, mai departe, inclusiv situația asta de securitate, ține de cât de bine este pregătită echipa, cât de bine planifici, cât de bine te informezi înainte de a pleca într-o patrulă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule comandant, bună ziua și bun venit la „Jurnal Militar”, bun venit la Radio!
Răducu Moise: Bună ziua, vă salut pe dumneavoastră și ascultătorii dumneavoastră!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aş fi putut să mă adresez și cu formula militară „Am onoarea să vă salut!”, pentru că ați fost pilot militar, pilot de avion supersonic pe MIG-21 și, cumva, aș vrea să pornim de aici discuția, după care să mergem către zborul pe care l-ați efectuat dinspre Africa de Sud înapoi, cu românii de acolo. Ați îmbrăcat mai întâi costumul de pilot militar. Când se întâmpla asta?
Răducu Moise: Cariera mea a început în armată, cu Liceul militar, în 1991, apoi Academia Forțelor Aeriene, prima promoţie de la Brașov, pe care am terminat-o în 1999, după care am fost detaşat ca pilot militar de MiG 21 la unitatea militară de la Fetești, de la Borcea.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi cât ați zburat pe MiG?
Răducu Moise: Şapte ani, între 2000 și 2007. Eu consider că a fost o perioadă extraordinară, perioada imediat următoare în care România a intrat în NATO, iar programul pe care piloții l-au avut la momentul respectiv, programul de pregătire, de training a fost destul de mare.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Venind către acest zbor în ajutorul românilor care au fost surprinși de această carantină rapidă, în urma acestui nou tip de virus mutant, presupun că a fost o pregătire rapidă și cu privire la protecția dumneavoastră epidemiologică?
Răducu Moise: Da. Într-adevăr, timpul de pregătire a fost foarte scurt, practic, o zi și o noapte am avut la dispoziție să pregătim această misiune, că a fost o misiune, nu putem spune că a fost un zbor normal. Eforturi au fost făcute din partea tuturor celor implicați, adică toate departamentele, nu numai piloţi sau însoţitori de bord, conducerea companiei, departamentul comercial. Legat de protecție, având în vedere pandemia, pot spune că eram pregătiți din punctul ăsta de vedere, pentru că în ultimii doi ani de zile am încercat să ne protejăm echipajele și nu numai echipajele de zbor, ci şi colegii de la departamentul tehnic, de la departamentul security. Nu a fost o surpriză pentru noi, avem deja experienţă și în ultimul timp, Tarom chiar a făcut eforturi majore să ajute cât se poate la acest gen de misiuni, când a fost solicitat. S-au mai făcut misiuni de transport aerian chiar și a trupelor noastre militare din Mali sau din alte destinaţii. Acum a apărut această cursă din Africa de Sud, care, după părerea mea, a fost destul de dificilă, luând în considerare numai faptul că a fost foarte lungă. Tarom nu operează curse de peste 11, 12 ore în mod normal. Avem avioane mediu curier și e destul de dificil să executăm o cursă așa de lungă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Trebuie să fie un sentiment foarte special. Sigur, dumneavoastră sunteți obișnuiți cu asta, să mergi, practic, în aceeași zi din emisfera sudică în emisfera nordică sau, în fine, din nordică în sudică și înapoi. Este o meserie foarte, foarte frumoasă, sigur că da, a oamenilor care știu carte, care au instrucție și care sunt și curajoși. Această meserie ați deprins-o, după cum spuneam, în armată și voiam să vă întreb dacă la ora asta duceți dorul stilului cu totul diferit de a pilota un avion de vânătoare sau sunteți mai confortabil și mai mulțumit pe un avion de transport pe linia cea mai importantă a României, pe Tarom?
Răducu Moise: Sincer, sper ca colegii pe care îi am acum în aviaţia civilă să nu se supere pe mine, dar, da, simt dorul zborului cu un avion supersonic, cu un avion militar.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru cei care ascultă la radio și nu au neapărat cunoștințe nici militare și nici aviatice, pentru că diferențele mari sunt?
Răducu Moise: Pentru că eu cred că mie mi se potrivea mai bine, da să știți că provocări sunt și de o parte și de cealaltă și frumusețea profesiei o pot vedea și acolo și aici. Gândiţi-vă numai la un singur aspect, și în viaţia militară şi la aviaţia civilă, dacă jos plouă, ai ocazia să vezi soarele în fiecare zi când zbori, iar asta pentru mine este un lucru foarte frumos și foarte important. De fiecare dată când mă urc în avion eu simt că mă rup de absolut orice este jos. Frumuseţea zborului cu un avion militar este că avionul ăsta este numai al tău, dar ai o zonă de antrenament sau de desfășurare a misiunii care îţi este destinată doar ție sau unui grup de avioane, mai multe avioane care desfășoară aceeași misiune. La aviația civilă și acolo, bineînțeles, să nu fiu înţeles greşit, regulile sunt și de o parte și de cealaltă. La aviaţia civilă, într-adevăr, trebuie să urmezi strict niște reguli și e foarte bine că este așa, mai ales că și la Tarom prioritățile sunt în ordine: siguranță, securitate, punctualitate şi confort al pasagerilor.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Ultima întrebare: dacă nu ați simțit presiunea responsabilității având în vedere că adineauri aţi spus că la aviația militară erați dumneavoastră singur în avion, așa cum este un pilot de vânătoare, și, iată, ați trecut în altă ligă într-un fel, în care aveți în responsabilitatea dumneavoastră sute de oameni la un zbor. A fost o presiune pe care a trebuit să o depășiți?
Răducu Moise: A fost o presiune, este o presiune și acum. Nu pot să spun că nu simt o presiune, chiar şi în momentul de față şi totuşi am o experienţă de peste 10.000 de ore de zbor, dar este o presiune constantă. Presiune era și acolo, responsabilitățile erau aproape la fel și în partea militară și aici în partea civilă. Acolo, să zic, eram singur în avion, dar colaboram cu colegii cu care zburam în formație, cu care desfășuram misiuni, doar că nu erau lângă mine, erau în alte avioane, dar colanorarea era aceeaşi. La aviația civilă în schimb, trebuie să ținem cont și de faptul că pasagerul are nevoie de siguranță, are nevoie de confort și noi trebuie să le oferim lucrurile acestea. Zburaţi cu Tarom!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult! Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost comandantul pilot la Tarom Răducu Moise. Domnule comandant, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!
Răducu Moise: Şi eu vă mulțumesc! Vă urez o zi bună!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
”Securitatea națională nu are termene, și asta pentru că suntem nu doar o armată și o țară care primește securitate, dar mai ales suntem furnizori de securitate. Am legat această temă a emisiunii de faptul că în curând va fi Ziua națională și această Zi națională este unul dintre termenele despre care vrem să vorbim și despre faptul că în misiune, militarii nu au termene, nu au momente de repaus, au doar o misiune de îndeplinit. Invitatul, în direct, este comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, generalul maior Dorin Ioniță” – col. Cristian Dumitrașcu, realizatorul emisiunii.
#CFI #jointforces #army #multinationalforces #military #armata #NATOforces #WeAreNATO #securitatenationala #ArmataTv #ArmataTV360
??? Vă rugăm să nu uitați să vă abonați la canalul nostru de Youtube și, bineînțeles, să trageți de imagine cu mouse-ul pentru a vă bucura de un video la 360 de grade! Pentru o vizionare mai clară, setați rezoluția la 5K!
Creat de col. Viorel Amzărescu, Armata Tv 360, Trustul de presă al MApN
Teodora Mazere (realizator rubrică): La mai bine de o lună de la începerea misiunii în Polonia „Gheparzii de fier” au participat la primul exercițiu tactic cu trageri de luptă pe timp de noapte în poligonul South Hills. Pentru artileriștii antiaerieni dobrogeni a fost un bun prilej de a demonstra că sunt pregătiți să execute cu succes misiunile încredințate în cadrul Grupului de luptă din Polonia. Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a X-a.
Locotenent Diana Aioanei:Desfăşurarea unui exercițiu cu trageri de luptă reale pe timp de noapte a fost principala activitate la care am luat parte. Pe timpul acestuia echipajele complexului antiaerian „Ghepard” au executat foc asupra bombelor de iluminare, lansate de plutonul de aruncătoare al aliaților. Am avut și un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice în apropierea bazei de antrenament Bemowo Piskie. Au fost create incidente asemănătoare cu cele reale cu scopul de a ne testa capacitatea de adaptare și de a crește nivelul de pregătire al militarilor.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în 1999, ca operaţiune de susţinere a păcii, forţa păcii KFOR este desfășurată în prezent în Balcani, pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo şi pentru a facilita integrarea euroatlantică a Balcanilor de Vest. Prin proiectele și donațiile sale KFOR continuă să-și dedice eforturile pentru a sprijini orice inițiativă care ar putea îmbunătăți viitorul populației, cu atenție deosebită acordată generației tinere.Căpitanul Ionuț Dincă, ofițer în cadrul Biroului cooperare civil-militară în Comandamentul KAFOR.
Căpitan Ionuț Dincă: Misiunea echipei din care fac parte este de a sprijini inițiativele de proiecte. Ultimul a constat în donarea de instrumente muzicale unei școli din localitatea Drenas, cu scopul de a asigura un viitor mai bun populație din Kosovo, îndeosebi noii generați, copiilor.
Teodora Mazere (realizator rubrică):Prin participarea la misiuni internaționale sub egida NATO, ONU sau UE România este un contributor important la pacea și securitatea internațională. Desfășurată sub egida Națiunilor Unite ca urmare a adoptării rezoluției Consiliului de Securitate numărul 1996 din 2011, misiunea din Sudanul de Sud are ca obiectiv asigurarea sprijinului pentru procesul de pace și consolidarea pe termen lung a statului de drept și a dezvoltării economice. Colonelul Dan Ruja, observator militar în cadrul misiunii României în Sudanul de Sud.
Colonel Dan Ruja: Noi aici suntem 7 militari români. Mai avem şi membri ai Poliţiei Române, care execută misiuni aici, dacă nu mă înşel în jur de vreo 5. Mai sunt civili, care lucrează pe forţe de protecţie. Noi suntem câţiva români, însă nu prea mulţi. Mai schimbăm o vorbă în limba română în afară de telefon. Ne mai întâlnim, iar acum de 1 Decembrie încercăm să organizăm o întâlnire în capitală.
Teodora Mazere (realizator rubrică):Fregata „Regina Maria” este integrată până la sfârșitul lunii noiembrie în Gruparea navală permanentă a NATO și desfășoară misiuni de monitorizare a traficului maritim în Marea Mediterană, pentru consolidarea securității Alianţei pe flancul sudic, iar în perioada 25-30 noiembrie navă românească participă la exercițiul multinațional NIRIIS 21.
Petruţa Obrejan(realizator rubrică): Alocarea a 2% din PIB pentru apărare, decisă în urmă cu cinci ani prin acordul tuturor partidelor politice, nu a fost doar un răspuns la o cerinţă a Alianţei Nord-Atlantice, ci trebuie văzută ca o decizie pentru consolidarea capacităţii de apărare a ţării, a susţinut premierul Nicolae Ciucă în cadrul ceremoniei de predare-primire. El a explicat că pe lângă paşii importanţi care s-au făcut în ceea ce priveşte înzestrarea cu echipamente și tehnică militară modernă, factorul uman este de departe cel mai important. Şi în acest sens, se poate spune că Armata Română dispune acum de o resursă umană bine pregătită în școlile militare, dar și cu experiență dobândită atât în cadrul comandamentelor internaționale, cât și în teatrele de operații.
Nicolae Ciucă, premier: Tot pentru oameni am cautat să realizăm tot ceea ce presupune echiparea şi dotarea astfel încât să poată să îşi îndeplinească misiunile. Am avut discuții la nivelul conducerii Statului Major al Apărării, la nivelul ministerului să putem să aplicăm din lecțiile învățate în anii pe care i-am petrecut în teatrele de operații și să avem pentru militari tot ceea ce au nevoie să poată să-și îndeplinească misiunile. Am căutat să găsim tot ceea ce poate să însemne nivelul cel mai potrivit pentru armata română din punct de vedere al dotării cu echipamente și tehnică militară, aveam nevoie și avem nevoie în continuare să modernizăm echipamentele și tehnica pentru a realiza capabilitățile în conformitate cu nivelul de ambiție al țării noastre pentru creșterea capacității de apărare.
Petruţa Obrejan(realizator rubrică): Calitatea şi nivelul de viaţă al personalului militar este fără nici o îndoială o prioritate şi pentru noul ministru al apărării, Vasile Dîncu care a precizat în cadrul ceremoniei de predare-primire că va încerca totodată să asigure şi un parteneriat corect cu societatea civilă, cu cea politică, dar şi cu Parlamentul. Mai mult, Vasile Dîncu crede că actualul cabinet va putea să unească toate ţintele societăţii într-un program guvernamental care să sprijine şi Armata. Marile proiecte pe care în acest moment le are Armata Română vor fi continuate.
Vasile Dîncu, ministrul apărării naționale:Voi sprijini programele de dotare, pentru că oamenii sunt importanți, e adevărat, cea mai importantă armă este mintea omului, dar dincolo de asta, într-o situație cum este cea de-acum, avem nevoie de o dotare la cel mai înalt nivel. Va trebui să convingem, să arătăm societății că parteneriatele, solidaritatea din interiorul NATO sunt lucruri foarte importante, sunt un nivel de civilizațe, sunt o familie modernă care se bazează pe valori, nu numai pe angajamente și pe tratate. Prezența noastră consistentă la NATO și în toate componentele de apărare regionale, zona europeană, înseamnă nu numai o insignă pusă în piept, nu numai un element în CV, ci înseamnă că partajăm împreună o cultură a modernității, fără să ne pierdem identitatea, fără să uităm că avem interese naționale și interesele noastre naționale sunt primul lucru, dar în interesul nostru național intră, în viziunea mea, acest parteneriat cu ceilalți.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Camelia Stroiu (realizator rubrică): NATO se implică în combaterea ştirilor false. S-a dat startul unui nou proiect NATO pentru combaterea campaniilor de dezinformare. „Investments in a Safer Future” este titlul proiectului organizat de consorţiul format din Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, Universitatea de Vest din Timişoara şi organizaţia nonguvernamentală New Strategy Center. Iniţiativa îşi propune să contribuie la instruirea viitorilor lideri din zona civilă şi militară în cadrul mai multor activităţi ce au drept obiectiv recunoaşterea ştirilor false şi a acţiunilor de propagandă ostilă, precum şi înţelegerea consecinţelor grave ale campaniilor de dezinformare asupra democraţiei, încrederii în NATO şi bunei funcţionări a acestei organizaţii
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Situația fără precedent de la granița dintre Polonia și Belarus dezbătută la București. O nouă reuniune a miniștrilor apărării din ţările participante la „Inițiativa Bucharest 9” s-a desfășurat în capitală, pe parcursul a două zile. Lansată la inițiativa României și Poloniei în anul 2015, platformă București 9 a fost gândită pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe flancul estic al NATO: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă și Ungaria. Ministrul apărării Vasile Dîncu a subliniat importanța reuniunii în contextul evoluțiilor recente pe flancul estic al C.
Vasile Dîncu, ministrul apărării naționale:Consultările acestui forum au o importanță aparte în contextul dezvoltărilor de securitate din ultima perioadă, având în vedere dislocările masive de trupe ale Federației Ruse la Marea Neagră, în apropierea graniței cu Ucraina. Reuniune este relevantă, de asemenea, în contextul evoluțiilor recente de la granița Poloniei, Lituaniei și Letoniei cu Belarus, unde regimul de la Minsk instrumentează valul de imigranți împotriva statelor NATO. Doresc să folosesc acest prilej pentru a exprima solidaritatea noastră cu Polonia, țară cu care avem un parteneriat strategic solid și care se confruntă cu o amenințare hibrid fără precedent în aceste zile. Pe acest fond, întâlnirea noastră a dorit să transmită un mesaj clar de unitate și solidaritate a statelor NATO de pe flancul estic aliat, în linie cu valorile comune pe care le împărtășim în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Publicat de Gabriel Stan,
23 noiembrie 2021, 13:55
Din această săptămână, rubrica „Misiuni în teatrele de operații” devine „Misiuni internaționale”.
Edi Nicola (realizator rubrică): „Gheparzii de Fier” își continuă misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate în Polonia, în Baza de antrenament Bemowo Piskie.
Zilele trecute, militarii români au participat, împreună cu aliați americani, britanici și croați, la un exercițiu cu trageri de luptă în prezența ministrului apărării din Polonia, Mariusz Błaszczak, precum și a secretarului apărării din Marea Britanie, Ben Wallace. Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a X-a.
Locotenent Diana Aioanei:Atât pe timpul deplasării, cât și pe timpul executării misiunilor de foc ale aliaților NATO, misiunea noastră a fost de a securiza spațiul aerian, contribuind astfel la buna desfășurare a tragerilor reale.
Prezenți în Baza de antrenament Bemowo Piskie, secretarul apărării din Marea Britanie și ministrul apărării din Polonia au fost invitați să observe desfășurarea trupelor grupului de luptă în teren. Aceștia au apreciat manevrarea eficientă a tehnicii, dar și precizia acesteia în dobărârea țintelor.
Edi Nicola (realizator rubrică): Aflat în Marea Mediterană pentru a participa la operația IRINI, puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu” a sărbătorit zilele trecute patru decenii de la intrarea sa în serviciul Marinei Militare Române.
Prezent la bordul navei, în portul militar Souda Bay din Creta, contraamiralul de flotilă Cornel-Eugen Cojocaru, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale, a apreciat profesionalismul echipajului navei și modul în care militarii de la bord își îndeplinesc misiunile.
Cornel-Eugen Cojocaru:O misiune destul de dificilă, datorită condițiilor pandemice. Echipajul navei a plecat carantinat, vaccinat, măsuri necesare și suficiente pentru a fi în siguranță la bordul navei și de a-și desfășura misiunile din cadrul operației în cele mai bune condiții. Un echipaj foarte bine pregătit.
Edi Nicola (realizator rubrică): Misiunea NATO KFOR contribuie la menținerea unui mediu sigur și a libertății de mișcare pentru toate comunitățile din Kosovo. Imaginea militarilor români în teatrul de operații este una foarte bună, fiind caracterizați ca buni profesioniști și implicați în tot ceea ce fac. Anual are loc rotirea echipei de comandă a misiunii KFOR și, implicit, conducerea militarilor din cele 28 de țări contribuitoare.
Locotenent-colonel Cristian Zaharia, ofițer de Stat Major în cadrul misiunii Kosovo Force:În această săptămână, în Baza Militară Film City din Pristina, acolo unde se află sediul Comandamentului Misiunii KFOR, a avut loc predarea-primirea comenzii între generalul de brigadă Günter Schöpf, din Austria, și generalul de brigadă Luca Piperni, din Italia, pentru funcția de locțiitor al Comandamentului Kosovo Force.
Elementul de noutate în ceea ce privește schimbarea echipei de comandă constă în faptul că Italia, țara care în ultimii ani a asigurat comanda misiunii, acum va asigura funcția de locțiitor al comandantului, funcție asumată până la această dată de către Austria.
Edi Nicola (realizator rubrică): Fregata „Regina Maria” își continuă misiunea în Marea Mediterană în cadrul Grupării Navale Permanente a NATO numărul 2.
Participarea navei la cea de a 23-a ediție a Exercițiului „Dogu Akdeniz” a consolidat deprinderile marinarilor români pentru executarea unui spectru larg de misiuni în cadrul operațiilor multinaționale, cu rezultate apreciate chiar și de comandantul grupării, contraamiralul de flotilă Stefano Russo.
Fregata „Regina Maria” se pregătește pentru un alt exercițiu organizat de forțele navale ale Greciei, NIRIIS 21.
Locotenent comandorul Nicoleta Burlacu, ofițerul de informare și relații publice al Fregatei „Regina Maria”: Misiunile fregatei „Regina Maria” sub comandă NATO, în cadrul grupării permanente navale SNMG-2, demonstrează faptul că forțele navale române și Armata României este un partener de nădejde, că dispunem de resursele umane și materiale necesare îndeplinirii unui spectru larg de misiuni maritime în sprijinul Alianței Nord-Atlantice.
Publicat de Gabriel Stan,
23 noiembrie 2021, 12:33
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, a participat, în perioada 17 – 19 noiembrie, la Conferința șefilor apărării din Europa Centrală, organizată la Sofia de Comandamentul Forțelor Armate ale Statelor Unite ale Americii din Europa.
La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai Comandamentului american și șefii apărării din Cehia, Croația, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria și din țara gazdă, Bulgaria. Analiza situației de securitate din regiune și exercițiile majore de instruire ale NATO din acest an au fost subiecte pe agenda de lucru a conferinței.
Publicat de Gabriel Stan,
17 noiembrie 2021, 12:50
Anca Făgăraș (realizator rubrică): Exercițiul „Junction Strike 2021” la care au participat peste 1000 de militari români și străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice terestre, aeriene și navale, s-a încheiat în această săptămână cu certificarea a doua ţinte de capabilități NATO: un grup maritim de forțe pentru operații speciale și Comandamentul de componentă de operații speciale.
Marți, 9 noiembrie, la poligonul de la Sângeorgiu de Mureș, a avut loc Ziua distinşilor vizitatori, la care au fost prezenți ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă și șeful statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, alături de comandanți ai Forțelor pentru Operații Speciale din ţări aliate și partenere, iar la sediul componentei Forțelor pentru Operații Speciale au fost prezentate capabilități, o expoziție de tehnică și echipamente specifice, dar și un exercițiu demonstrativ.
Nicolae Ciucă, ministrul apărării: Importanța este cât se poate de evidentă, pentru că reprezintă, așa cum spuneam, un instrument militar care poate să îndeplinească misiuni, atât izolat, ca o componentă de sine stătătoare, dar într-un mod aparte ei reprezintă acea forță complementară care, atunci când este nevoie de acțiuni decisive, ei sunt cei mai nimeriți.
La 15 noiembrie este celebrată Ziua scafandrilor militari şi Ziua scafandrului român. Această dată aminteşte de momentul anului 1976, când Grupul 279 Scafandri, înfiinţat la 15 noiembrie 1967, s-a transformat în Grup Scafandri de Luptă, devenind parte a Centrului de Scafandri, potrivit www.centruldescafandri.ro.
În 1998, Centrul de Scafandri a fost acceptat ca membru în Grupul de Lucru pentru Standardizarea Problemelor de Scufundare (UDWG), structură coordonată de Agenţia Navală de Standardizare a NATO, iar un an mai târziu a fost inclus în ATP 67 B – Manual de Salvare de pe Submarine.
Printre realizările extraordinare ale scafandrilor militari se remarcă:
prima scufundare în saturaţie cu amestecuri heliu-oxigen, la adâncimea de 301 m (1981);
prima scufundare în saturaţie după o tehnologie proprie cu amestecuri heliu-oxigen la adâncimea de 350 metri (1982);
prima scufundare în saturaţie după o tehnologie proprie cu amestecuri azot-oxigen (februarie 1983);
omologarea unei tehnologii de scufundare în saturaţie cu amestecuri azot-oxigen;
recordul naţional de adâncime, la 500 metri, prin scufundare în saturaţie, executată în perioada 25 septembrie-9 octombrie 1984.
În 2020, Ziua scafandrilor militari şi a scafandrului român a fost marcată prin organizarea unei ceremonii festive, în portul Constanţa, de către Divizionul 175 Nave Scafandri de Luptă „Comandor Constantin Scarlat”, potrivit unui comunicat de presă al Statului Major al Forţelor Navale (SMFN).
Organizarea evenimentului a avut loc în cinstea memoriei întemeietorului scafandreriei române moderne, Constantin Scarlat, fost cercetător şi cadru militar al Marinei Militare Române.
Comandorul Constantin Scarlat a fost cercetătorul subacvatic care a iniţiat scufundarea autonomă cu aparat autonom de respirat sub apă, punând bazele primei unităţi de scafandri din Marina Militară Română, în 1967, şi ale unui sector de cercetare a acestui domeniu, în 1969.
Lui i se atribuie meritul realizării primei hărţi a reliefului submarin şi a resurselor platoului continental al Mării Negre. A fost ofiţer secund pe nava de cercetări şi intervenţie cu scafandri de mare adâncime „Emil Racoviţă” (1977-1979) şi după 1980 a lucrat ca specialist scafandru la bordul navelor româneşti de pescuit oceanic din Oceanul Atlantic.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Militarii români şi canadieni care participă la misiunea de poliţie aeriană întărită a NATO au desfăşurat un exerciţiu demonstrativ luni, 1 noiembrie, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. Forţele Aeriene Române au fost reprezentate de un avion de transport C 27 J- Spartan şi de aeronave F-16 Fighting Falcon în timp de Forţele Aeriene Regal Canadiene au participat cu aeronave F-18 Hornet.
Forţele Aeriene Române execută misiunea de poliţie aeriană sub comanda Comandamentului operaţiilor aeriene întrunite de la Torrejon încă de la începutul aderării la NATO. Poliţia aeriană întărită este o misiune de apărare colectivă pe timp de pace pentru protejarea integrităţii spaţiului aerian al NATO.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): În perioada 1-12 noiembrie, în facilităţi de instruire ale Armatei României şi în zonele din vecinătatea localităţilor Reghin, Brădet, Miercurea Ciuc, Mihail Kogălniceanu, Babadag şi Sângeorgiu de Mureş se desfăşoară exerciţiul Forţelor pentru operaţii speciale Junction Strike 2021.
La exerciţiu participă peste 800 de militari români împreună cu aproximativ 150 de militari străini din ţări aliate sau partenere.
Acţiunile de instruire în comun din cadrul exerciţiului urmăresc certificarea a două ţinte de capabilităţi NATO, un grup maritim de forţe pentru operaţii speciale şi comandamentul de componentă pentru operaţii speciale.
Îl ascultăm pe unul din operatorii pentru operaţii speciale participant la exerciţiu într-un scenariu desfăşurat undeva în Dobrogea: Detaşamentul este înfiinţat proaspăt, în urmă cu un an de zile, dar noi am mers pe altă idee, ideea de închegare a oamenilor, prima oară, şi apoi am început să lucrăm foarte mult pe partea de muncă, de meserie pe partea de operaţii. Întodeauna am considerat că atunci când tragi pentru un frate de-al tău ai o altă viziune asupra muncii pe care o depui. Noi tratăm orice exerciţiu ca şi cum ar fi o misiune reală. Noi nu avem timp să ne jucăm. Noi avem timp să execut misiuni reale. De aceea la noi nu există exerciţii, există misiuni reale.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În perioada 26-28 octombrie, România a găzduit exercițiul ”Noble Blueprint” organizat de Comandamentul Forțelor Aliate Întrunite al NATO de la Napoli ca parte a programului de exerciții și antrenamente întrunite destinate consolidării măsurilor de apărare colectivă a țărilor membre NATO.
Exercițiul a oferit autorităților politice și militare ale NATO suportul necesar pentru proiectarea, organizarea și desfășurarea unor operații de răspuns la posibile crize regionale, în conformitate cu Articolul 5 al Tratatului Alianței Nord Atlantice privitor la apărarea colectivă a statelor membre. ”Noble Blueprint” s-a încheiat la Constanța, pentru a sublinia importanța asigurării securității și stabilității în regiunea Mării Negre.
Şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotentent Daniel Petrescu, a apreciat că obiectivul exercițiului, acela de a ne cunoaște unii pe alții înainte de a avea nevoie unii de alții, a fost atins.
Daniel Petrescu:Prin astfel de exerciţii asigurăm coeziunea pentru apărarea intereselor naționale și NATO în regiunea Mării Negre. ”Noble Blueprint 21″ este un argument al faptului că instrucţia nu se termină niciodată. La final, mulțumesc domnului amiral Burke pentru modul de conducere al exercițiului, pentru implicare și organizarea acestei activități.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În opinia comandantului Comandamentului Forțelor Aliate Întrunite al NATO de la Napoli, amiralul Robert Burke, exercițiul a oferit ocazia unui excelent schimb de idei, iar România rămâne un aliat statornic în regiune.
Robert Burke:Acest exerciţiu, „Noble Blueprint”, a validat libertatea de acţiune a alianţei în zona euroatlantică. A reafirmat suberanitatea, siguranţa şi integritatea teritorială a naţiunilor aliate în regiunea Mării Negre şi a demonstrat că postura noastră militară combinată rămâne credibilă, coerentă şi rezilientă la acțiunile oricărui potențial adversar.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Armatei României a fost sărbătorită luni, 25 octombrie, printr-o serie de manifestări organizate în format restrâns și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară, în principalele garnizoane din țară și în bazele militare din teatrele de operații unde sunteți dislocați militari români.
În București au avut loc ceremonii militare la Monumentul Eroilor Patriei din cel de-Al Doilea Război Mondial, amplasat la Universitatea Națională de Apărare și la Mormântul Ostașului Necunoscut. La ceremonia din Parcul Carol, unde a fost prezent și președintele Klaus Iohannis, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, a punctat în discursul său eroismul ostașilor români, respectul pentru veteranii de război, dar și proiectele derulate la nivelul ministerului, misiunile externe și angajamentele internaționale.
Nicolae Ciucă:Am continuat să acționăm pentru întărirea organismelor de apărare colectivă din care facem parte. Granița de est a țării noastre în toate cele trei dimensiuni ale sale: terestră, aerienă și maritimă, este o parte importantă a flancului estic al NATO și granița Uniunii Europene.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): O ceremonie militară a avut loc și la ansamblul monumental Glorie Ostașului Român de la Carei, unde a participat șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenentul Daniel Petrescu.
Ceremonii similare s-au desfășurat și în cimitire și la monumente ale ostașilor români din Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Federația Rusă, Polonia, Republica Moldova și Ungaria.
Alexandru Grumaz: “Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite sunt la cel mai jos nivel de când au fost stabilite, în pragul de a închide ambasadele din cele două state…”
Publicat de Gabriel Stan,
28 octombrie 2021, 12:12
Cristian Dumitrașcu (realizator): Subiectul săptămânii a fost fără îndoială vizita secretarului american al apărării, Lloyd Austin. La telefon se află în direct cu noi analiştii militari Alexandru Grumaz și Radu Tudor.
Aş începe cu dumneavoastră, domnule Radu Tudor. Declarația șefului Pentagonului a fost un răspuns chiar la întrebarea pe care dumneavoastră i-ați adresat-o în cadrul conferinței de ieri.
Radu Tudor (analist militar): E adevarat, e un privilegiu să poți adresa o întrebare șefului Pentagonului, care nu vine atât de des la București; şi reconfirmarea angajamentului american pentru apărarea teritoriului și populației României în interiorul Alianței Nord-Atlantice, odată cu protejarea teritoriilor și populațiilor tuturor statelor membre NATO, este cel mai bun mesaj pe care îl puteam primi. Să nu uităm că se vorbește în mod nejustificat de o dezangajare a Statelor Unite în Europa de Est…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aşa este!
Radu Tudor(analist militar): Nimic mai fals! În România se află cea mai importantă investiție militară americană de la terminarea Războiului Rece. Elementele scutului…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Baza de la Deveselu, sigur.
Radu Tudor(analist militar): Da, elementele scutului antirachetă, care este în momentul de față sub comanda NATO a însemnat o investiţie de un mliard de dolari în România, nici mai mult, nici mai puțin.
Se derulează alte proiecte sub egida EDA – European Defense Initiative, un proiect de 7 miliarde de dolari aprobat de Congresul american, în România se investesc 300 de milioane de dolari în bazele de la Câmpia Turzii şi Kogălniceanu.
Şi cred că această vizită esențială demonstrează că angajamentul Statelor Unite este deplin în NATO, este subliniată din nou esenţa Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite și avem nevoie de asigurări ferme în contextul în care noi suntem aici pe flancul de est, simțim cel mai puternic vântul rece care vine de fiecare dată de la Moscova și cred că România este într-un moment fast al istoriei sale militare și de securitate, cred că lucrul acesta ar trebui marcat, prin atâtea nevoi, frustrări și supărări pe care le avem în alte domenii, dar măcar din această perspectivă e pace, e securitate în România, şi nu e puțin lucru.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Susţineţi că este un mment fast și este opinia dumneavoastră de jurnalist și analist militar.
Am să trec la domnul Alexandru Grumaz, ca fiind cunoscător al organizației militare în general, dar și a celei americane în special, ați fost, ca militar de carieră, unul din interior, ca să spun așa.
Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declarațiile oficiale are un caracter normal credeți, dar şi a celei americane în special. Aţi fost, ca militar de carieră, un om din interior, ca să spun aşa.
Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declaraţiile oficiale? Are un caracter normal, credeţi, al unei vizite care face parte dintr-un turneu premergător reuniunii de la Bruxelles ori este și altceva la mijloc?
Alexandru Grumaz(analist militar): Nu, am să vă spun exact ceea ce a declarat Austin. El şi-a caracterizat opririle planificate în Georgia, Ucraina și în România ca un efort de a liniști și de a recunoaște munca pe care fiecare națiune a dedicat-o misiunilor NATO, în special în Afganistan.
Georgia şi Ucraina, ştim foarte bine, nu sunt membre NATO, dar au participat la misiunea afgană. Călătoria i-a fost, de asemenea, un răspuns, cum a spus şi Radu Tudor, un răspuns inconfundabil la intensificarea agresiunii ruse în regiune.
De fapt vreau să spun că vedem o realinierea acțiunilor americane în flancul estic. Nuland merge la Moscova, a avut două zile întâlniri la Moscova cu reprezentanți din cercul interior al puterii, ai lui Putin, dar și cu reprezentanți de la Departamentul de Stat.
De fapt, vizita lui Nuland acolo, ca şi vizita lui Austin, sunt două elemente extrem de importante. Vizita lui Nuland este urmare a discuţiei de la Geneva dintre Vladimir Putin și președintele Biden. Deci au discutat despre armamente, au discutat despre diplomație.
Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite, atenție, sunt la cel mai jos nivel de când aceste relații au fost stabilite, sunt în pragul de a închide ambasadele din cele două state pentru că nu mai primesc vize diplomații care sunt în statele respective de la Departamentul de Stat și de la Ministerul de Externe.
Şi mai e un lucru, la Varşovia a avut loc Warsaw Security Forum, o chestie extraordinar de importantă cu participarea generalului David Petraeus şi a tuturor miniștrilor din flancul estic.
Acolo s-a discutat despre creșterea numărului de militari americani în flancul estic. Dar Petraeus a spus un lucru foarte interesant, şi cu permisiunea dvs cu asta închei, am să citez: „Există un spectru aici, privind retragerea SUA din Afganistan, care va bântui relaţia SUA – Uniunea Europeană şi celelate relaţii ale noastre din întreaga lume”.
Deci o viziune asupra faptului că momentul Afganistanului are implicații în ceea ce se întâmplă astăzi. De fapt, unul din punctele de la Bruxelles ale discuţiei miniştrilor Apărării este Afganistanul şi modul în care ne putem apăra de o reacție a teroriștilor care îşi vor baza structurile de comandă în Afganistan.
“Șapte povești afgane”, o carte despre veteranii teatrelor de operații
Publicat de Gabriel Stan,
28 octombrie 2021, 11:35
Plutonierul adjutant principal Lucian Irimia, redactor la săptămânalul armatei Observatorul Militar, și-a făcut debutul literar la Sala Mare a Cercului Militar Iași.
Autorul pune în paginile cărții Șapte povești afgane, emoțiile și trăirile veteranilor acestui teatru de operații, el însuși fiind de trei ori în misiune în Afganistan.
Lucian Irimia: „Șapte povești afgane” este o carte despre noi, veteranii teatrelor de operații, cei care ne-am făcut datoria în Bosnia, Afganistan, Irak, Angola și peste tot unde România ne-a trimis și am slujit țara sub faldurile drapelului românesc.
Sunt niște povești mai altfel despre militarii români așa cum i-am simțit eu, cum am trăit lângă ei, povești în care se găsește multă emoție, mult dor, dar în același timp și multă motivație de a-ți face treaba ca și militar român, ca și militar NATO și sunt povești și de luptă.
Cartea are o particularitate pentru că personajele sunt grade, nu sunt oameni. De ce? Pentru că primele apariții ale poveștilor au fost în “Observatorul militar”, ziarul unde lucrez, și mai mulți militari citind acele articole inițiale spuneau: și eu am trăit asta! De asta am avut această opțiune de a pune în unele povești doar grade și a simți fiecare militar român care a fost acolo să spună alor lui că asta am făcut eu acolo.
O să găsiți militarul dincolo de uniformă, dincolo de vesta antiglonț, dincolo de cască și de armă. O să găsiți un om care iubește dar care și luptă, și nu uită niciodată că slujește România chiar și la mii de kilometri depărtare de casă.
Reportajul a fost realizat de Adrian Gîtman, de la Jurnal Militar Iași.
Publicat de Gabriel Stan,
18 octombrie 2021, 18:33
Camelia Stroiu(realizator rubrică): Încă din anul 2017 România sprijină eforturile NATO de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-vestic al Alianței, participând cu un detașament de apărare antiaeriană în cadrul grupului de luptă din Polonia, alături de parteneri britanici, americani, croați și polonezi.
Militarii Batalionului 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani au asigurat rotația a IX-a a detașamentului încă din luna aprilie a acestuia an, având oportunitatea de a se instrui într-un cadru multinațional.
Mircea Zemțev, comandantul Detașamentului de Apărare Antiaeriană, rotația a IX-a:Pe parcursul celor șase luni de antrenamente intense ne-am dezvoltat și ne-am adaptat procedurile operaționale la specificul cerințelor grupului de luptă.
Această colaborare între națiunile aliate este deosebit de importantă, deoarece prin acest schimb de experiență ne îmbunătățim nivelul de interoperabilitate și putem acționa întrunit pentru înlăturarea oricărei potențiale agresiuni asupra flancului nord-estic.
Camelia Stroiu(realizator rubrică): În strânsă colaborare cu misiunea EULEX a Uniunii Europene şi cu Organizaţa Naţiunilor Unite, misiunea NATO, KFOR, reprezintă principala forță stabilizatoare din Kosovo, cu un rol strategic în menținerea securității în Balcanii de Vest și contribuții remarcabile în ce privește facilitarea integrării euro-atlantice în regiune. Armata României participă în teatrul de operații din Kosovo cu 51 de militari, deținând funcție de stat major în cadrul Comandamentului NATO.
Maior Adrian Peter:Activitatea mea din ultima perioadă s-a axat în special pe actualizarea şi armonizarea procedurilor de operare la nivelul comandamentului, fiind nominalizat ofiţer de proiect pentru secţia din care fac parte, şi anume, Centrul de Efecte Integrate.
Periodic, am participat la şedinţe de coordonare şi informare pentru a putea menţine o imagine comună asupra mediului de securitate din zonă. Având în vedere faptul că misiunea se va încheia în curând, doresc să le mulţumesc colegilor pentru sprijinul acordat în această perioadă.
Camelia Stroiu(realizator rubrică): Joi, 14 octombrie, dragorul maritim „Locotenent Lupu Dinescu” a acostat în Portul Militar Constanţa, după ce timp de trei săptămâni a executat misiuni în Marea Neagră.
Nava militară românească a făcut parte din gruparea navală permanentă a NATO de luptă contra minelor numărul doi şi a mai avut în compunere alte patru nave, din Spania, Italia, Turcia şi Bulgaria.
Acestea au executat misiuni specifice de luptă împotriva ameninţărilor subacvatice și de supraveghere navală în raioane maritime din Marea Neagră, precum și exerciții în comun cu Garda de Coastă a Georgiei și cu nave turcești din compunerea Operation Black Sea Harmony.
Locotenent comandorul Ionuț Diaconu, comandantul dragorului maritim „Locotenent Lupu Dinescu”:A fost o misiune dificilă din punct de vedere al exercițiilor pe care care le-am făcut alături de grupare, a fost o integrare foarte complexă şi un an foarte încărcat, cu multe misiuni, multe exerciţii, dar care sunt foarte benefice pentru Marina română. Orice ieșire pe mare nu este o rutină, nu avem timp niciodată să ne pierdem din interes pentru misiune.
Publicat de prosavioleta,
13 octombrie 2021, 01:14
Teodora Mazere (realizator rubrică): Cei aproximativ 130 de militari aparținând detașamentului Batalionului 812 Infanterie Bistrița, aflați la exercițiul multinațional Green Griffin 21 din Germania, au participat la o serie de exerciții într-un scenariu tactic complex, care include acțiuni ale unor detașamente de forțe terestre, forțe aeriene și forțe speciale. Aceste acțiuni fac parte din seria de exerciții Griffin sub egida NATO, în parteneriat cu Germania și presupun desfășurarea de către compania de infanterie a unor operații de stabilitate și sprijin, escortă convoaie, securitate zone și ulterior, spre finalul exercițiului, executarea unei operații de înlocuire a forțelor partenere. Locotenent Neștiut Octavian, ofițerul de legătură al detașamentului bistrițean, participant la exercițiu. Locotenent Neștiut Octavian: Spre finalul scenariului, compania a primit misiunea de a executa un marș tactic pe roți, de aproximativ 70 de km, iar mai apoi de a înlocui forțele Batalionului 11 olandez. Deși unele aspecte ale acestui exercițiu au fost de noutate pentru noi, dat fiind faptul că majoritatea militarilor companiei nu au mai lucrat în comun cu militari germani și olandezi, a fost o experiență foarte bună.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii bateriei Gepard, aparținând detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a din Polonia au participat, alături de aliații americani și croați, la prima parte a exercițiului Rifle Focus, desfășurat pe perioada a două săptămâni. În primele zile, militarii s-au axat pe planificarea secvențelor de instruire și pe integrarea tuturor capabilităților în scenariul tactic al exercițiului. Este ultimul exercițiu desfășurat împreună cu partenerii în cadrul grupului de luptă din Polonia înainte de întoarcerea detașamentului în țară. Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al contingentului antiaerian românesc din Polonia, rotația a IX-a. Locotenent Mădălina Boboc: S-au format două grupuri de luptă multinaționale, de nivel companie. Au avut rolul de a asigura protecția antiaeriană a tuturor forțelor de manevră pe toată durata exercițiului. Ne-am integrat foarte bine în scenariul tactic și am colaborat eficient cu partenerii celorlalte națiuni. Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii, Forța Kosovo este desfășurată în prezent în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euro-atlantică a Balcanilor de Vest. Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și alți actori internaționali continuă să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic și pașnic. Sergentul major Alexandru Matache, curier în cadrul Comandamentului KFOR din Kosovo, face parte din cei 51 de militari români participanți la această misiune. Sergent major Alexandru Matache: La început, când am ajuns aici, mi s-a părut foarte diferit. Au fost câteva provocări din perspectiva lingvistică. Nu toată lumea cunoaște o limbă de circulație internațională, iar relaționarea cu anumite persoane a fost dificilă. Activitatea mea în teatru începe de la ora 7:00 dimineața, de luni până duminică, și mă ocup de tot ce înseamnă corespondența fizică KFOR. E nevoie, chiar și în această epocă a transferului, a internetului, și de transport al unor informații pentru o mai bună securitate.
Publicat de prosavioleta,
13 octombrie 2021, 00:42
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Statul Major al Forțelor Aeriene informează că în perioada 4-8 octombrie a avut loc exercițiul bilateral româno-ungar „INTERCEPTOR 2021”. Exercițiul a avut ca obiectiv principal exersarea tehnicilor, tacticilor și procedurilor NATO specifice misiunilor de poliție aeriană, precum și participarea activă la procesul de pregătire și executare a misiunilor aeriene în comun cu partenerii unguri. Forțele Aeriene Române au participat în cadrul exercițiului cu două aeronave MIG-21 Lancer ale Bazei 71 Aeriene Câmpia Turzii și cu o aeronavă C-27J Spartan, din cadrul Bazei 90 Aeriene Otopeni.
Edi Nicola (realizator rubrică): În această săptămână, șapte militari din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană, rotația a 9-a, au participat alături de aliații americani, britanici, polonezi și croați, aparținând grupului de luptă din Polonia, la competiția sportivă Norwegian Foot March. Această competiție s-a derulat pentru prima dată în Norvegia în anul 1915, în timpul Primului Război Mondial și avea ca principal obiectiv testarea rezistenței fizice a tinerilor recruți și călirea acestora la rigorile specificului militar.
Locotenent Mădălina Boboc – ofiţer de informae şi relaţii publice al detaşamentului: Participanţii au avut de parcurs un marş pe distanţa de 30 de kilometri, pe un teren împădurit din apropierea Bazei militare Bemowo Piskie, având asupra lor un rucsac militar cu o greutate de 12 kilograme. Marşul s-a desfășurat contratimp, militarii având la dipoziţie patru ore şi 30 de minute pentru a termina cursa. La final, toţi militarii români care au participat la această competiţie au reuşit să termine cursa în baremul acordat şi au primit insigna onorifică Norwegian Foot March.
Edi Nicola (realizator rubrică): Militarii companiei 1 rezervă intermediară, generată de Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni”, au participat, zilele trecute, la extracţii ale echipelor de legătură şi observare, patrule de prezență şi au interacţionat cu populaţia locală din Lipno, teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina, conform scenariului exerciţiului EUFOR Quick Response 21. Aceştia se instruiesc întrunit sub comandă operaţională a Comandamentului Batalionului Multinaţional din subordinea Comandamentului EUFOR, pentru a fi în măsură să sprijine autorităţile, populaţia locală şi peronalul EUFOR în situaţie de criză.
Adriana Ghiunea – locotenent, comandatul companiei rezervă intermediară, teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina: Mediul operaţional este diferit de cel al Afganistanului, iar misiunile noastre s-au adaptat la specificul ţării. Odată cu participarea în cadrul acestui exerciţiu am demonstrat capabilitatea blindatelor de a executa misiuni în zone urbane şi capabilitatea subunităţilor de infanterie în executarea misiunilor în sprijinul populaţiei civile.
Edi Nicola (realizator rubrică): Detaşmentul Batalionului 812 Infanterie Bistriţa, participant la exerciţiul multinaţional Green Griffin 21, a început în forţă instrucţia în poligonul Klietz din Germania. Militarii bistriţeni derulează, până pe 7 octombrie, o serie de exerciţii într-un scenariu tactic complex, care include intervenţia întrunită a companiei de infanterie, a forţelor ariene şi a operatorilor de forţe speciale. Prezenţa militarilor români alături de parteneri din SUA, Olanda şi Germania are ca obiectiv creşterea nivelului de interoperabilitate şi totodată dezvoltarea reacţiei rapide într-un mediu de forţe interarme. Exerciţiul Green Griffin 21`se derulează sub egida NATO în parteneriat cu Germania.
Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): În prezent, Serviciul de poliţie aeriană întărită sub comandă NATO este asigurat de militari ai Forţelor Aeriene Române cu avioane F-16 Fighting Falcon şi MIG-21 Lancer, alături de militari ai Forţelor Aeriene Canadiene, cu şase aeronave CF-188 Hornet, iar la începutul săptămânii, ministrul apărării, Nicolae Ciucă şi şeful apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, s-au întâlnit, la Bucureşti, cu şeful apărării canadian, generalul Wayne Eyre, cu care au discutat şi despre acest important parteneriat de apărare aeriană a României, aflat în desfăşurare.
Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): S-au împlinit cinci ani de la intrarea oficială a avioanelor F-16 în serviciul Forţelor Aeriene Române. O ceremonie militară dedicată aniversării a avut loc joi, 30 septembrie, în Baza 86 Aeriană locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă din Borcea, judeţul Călăraşi.
Locotenent aviator Cătălin Micloş – comandatul Bazei aeriene 86: F-16, primul avion multirol din cadrul Forţelor Aeriene Române, bineînţeles a necesitat foarte multe investiţii în infrastructură, în personal. Din acest motiv cred că Baza 86 Aeriană o să fie în continuare casa primei escadrile de F-16 unde se formează piloţi, se formează tehnicieni capabili pentru a exploata acest avion pe care îl consider coloana vertebrală a viitorului Forţelor Aeriene Române, şi mă refer aici la tot ce ţine de apărarea spaţiului aerian.
Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): Prezent la ceremonial, şeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu, a subliniat importanţa prezenţei flotei de avioane multirol de la Borcea.
General locotenent Daniel Petrescu- Șeful Statului Major al Apărării: Capacitatea dumneavoastră de reacţie este încercată periodic şi cred că nu spun cuvinte mari, aveţi poate cea mai dificilă şi mai complexă misiune, pentru că în situaţii de criză, în situaţii de război sunteţi primii care veţi intra în luptă. Împreună cu aliaţii NATO contribuiţi la dezvoltarea capacităţii de recţie şi de descurajare, precum şi la consolidarea interoperabilităţii între forţele armate române şi forţele aliate.
Cursul pentru jurnaliști care transmit din zone de conflict
Publicat de prosavioleta,
28 septembrie 2021, 23:47
Cristian Dumitrașcu (realizator): fost o săptămână plină. Am fost la Târgu Mureș, acolo unde a fost organizat de Direcția Informare și Relații Publice cu sprijinul Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale, Statului Major al Forţelor Terestre şi Statului Major al Forţelor Aeriene, cursul pentru jurnaliștii care transmit din zone de război. Este un curs aflat la a 17-a ediție. Armata României este una dintre puținele din NATO care oferă un astfel de tip de pregătire jurnaliştilor preocupaţi de domeniul militar. Radio România Actualităţi l-a avut până astăzi acolo pe Alex Buzică. O să ne spună el săptămâna viitoare ce a păţit. De asemenea, toată reţeaua „Jurnal militar” a avut acolo şi de la București, şi de la Brașov, şi de la Târgu Mureș ziarişti care s-au instruit toată săptămâna aceasta. Cei 316 jurnaliști care au absolvit acest curs, începând din 2004 și până în prezent, reprezintă interlocutori obiectivi, care își îndeplinesc cu competență și profesionalism misiunea asumată de a aduce informații corecte către publicul larg – este un comunicat pe site-ul Ministerului Apărării care spune așa. După săptămâna care a curs acum, sunt convins că au dreptate. Ascultăm o secvență din prima zi de instruire pe care au avut-o jurnaliștii la Târgu Mureș.
Instructor din Forțele pentru Operații Speciale: De exemplu, dacă sunteţi undeva într-o zonă, eu știu, vă faceți dumneavoastră meseria acolo și apar probleme, ușor intrăm după dumneavoastră cu asta. Am intrat, v-am scos afară, v-am pus în maşină, am pişcat-o, imediat. Sunt foarte mobile mașinile. Poți să treci prin apă cu ele până la nivelul filtrului. O să daţi şi o tură cu ea, ca să vă învățați un pic cu sunetul. Sunt nişte chestii pe care trebuie să le simțiți. Când plecați de aici, vreau să simțiți feeling-ul ăla, da? Ce înseamnă puterea aia a unei mașini de luptă, ce înseamnă sunetul ăla, să faci diferența. De exemplu, când încep să tragă pe aici, scapă situația de sub control, dumneavoastră vă aruncaţi într-un şanţ sau ceva şi ţi-ai tras în cap o glugă sau te-ai pus cu mâinile la cap, tu trebuie să auzi motorul. „Vin ăştia să mă scoată să mă scoată, vine Humvee-ul, ăsta e al meu” – ştii o treabă, da? Ai ieşit afară, că poate te-ai ascuns sub un podeţ, auzi o mşină, ai ieşit afară, e exact ăla care te caută. Nu e bine. Dacă auzi un Humvee – „Ăsta a venit să mă salveze”. Dumneavoastră trebuie să fiţi în stare să faceți deosebirile astea, da? Asta vreau să vă fac eu aici, să înţelegeţi. Trebuie să simţi mirosul ăala de praf de pușcă, că aşa miroase Humvee-ul, când îl simţi. S-ar putea să fie noapte, nu vezi, e ceaţă, simţi mirosul ăla de gaz ars de la Humvee. Astea sunt chestii pe care trebuie să le simţiţi – miros, sunet. În armată nu e numai tot ce vezi. Aşa sună o armă a prietenilor, ăștia care sunt cu mine, armele lor sună așa, ale inamicului sună invers. Cristian Dumitrașcu (realizator): L-am ascultat aici, la „Jurnal militar” pe unul dintre instructorii din Forțele pentru Operații Speciale. Nu îi dăm numele, că nu se poate, așa este regula pentru militarii aceștia speciali.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO de la Atena
Publicat de prosavioleta,
28 septembrie 2021, 23:10
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bun venit la „Subiectul săptămânii”! General locotenent Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație! Cristian Dumitrașcu (realizator): V-aţi întors recent de la reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO, care a fost la Antena, între 17 și 19 septembrie. Care au fost lucrurile, temele importante care s-au stabilit și s-au discutat la Atena? General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Întâlnirea de la Atena a fost cea de-a treia întâlnire a Comitetului Militar în formatul cu șefii apărării din acest an și prima întâlnire pe care am desfășurat-o în afara cadrului oferit de Comandamentul de la Bruxelles. Grecia a fost țară organizatoare, a fost o gazdă perfectă pentru activitățile noastre și am avut ocazia în cadrul conferinței Comitetului Militar să discutăm mai multe puncte de foarte mare actualitate pentru Alianță și pentru țările din cadrul Alianței. Ne-am referit la operațiile, misiunile şi angajamentele operaționale ale Alianței, am discutat despre adaptarea strategică a NATO, am avut o discuție strategică privind provocările la adresa securității țărilor aliate pe timp de pace și o discuție strategică privind NATO în perspectiva viitoare, NATO 2030 – noul concept strategic al Alianței. De asemenea, în marja Comitetului Militar am avut ocazia să mă întâlnesc bilateral cu omologi din Marea Britanie, Germania și Franța, întâlniri care ne-au permis să abordăm atât chestiunile de cooperare militară, cât și un schimb de opinii privind securitatea în regiunea care ne interesează pe noi cel mai mult, regiunea Mării Negre. Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi discutat şi despre ce se întâmplă după plecarea din Afganistan? Este o temă sensibilă, este o temă care suscită interes. Oamenii se întreabă în continuare ce se întâmplă după și ce am învățat de acolo, și cred că sunteți în măsură să ne răspundeți, atât cât puteți după discuțiile de acolo, despre tema asta.
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Prezența României în Afganistan în aceşti 19 ani de implicare ne-a adus, cu siguranță, respectul aliaților și al partenerilor de coaliţie, respectul comunității internaționale, atât pentru decizia de a ne implica în operație, cât și pentru felul în care militarii români și-au dovedit profesionalismul în acest teatru de operații. Am cooperat cu militarii altor națiuni și am cooperat cu populația civilă din zonă. Ne-am menținut prezența până la sfârșit și am fost credincioși aranjamentului împreună în teatru, împreună încheiem misiunea din teatrul de operații, ceea ce dovedește angajamentul ferm al țării noastre pentru valorile promovate de NATO și pentru valorile, până la urmă, promovate și de Uniunea Europeană. Noi am pornit de la premisa că într-un mediu global de securitate, securitatea națională este direct afectată de menținerea unor focare de tensiune, iar Afganistanul era un focar de tensiune, un focar care putea sprijini, și a sprijinit, ați văzut, pe timpul atentatelor din 11 septembrie, terorismul internațional. Angajamentul a fost alături de SUA, partenerul nostru strategic cel mai important, a adus beneficii majore și pentru Armata României, beneficii care sunt incontestabile în procesul de transformare și în lecțiile de la nivel tactic și operațional pe care le-am învățat în acest teatru de operații, a condus la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii și, cu siguranță, a fost un atu important pentru acceptarea României în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Eu sunt mândru că militarii români și-au făcut datoria şi mă plec în fața sacrificiilor Armatei României în acest teatru de operații. Ne vom orienta asupra lecțiilor învățate și vom vedea și la nivel aliat cum pot fi planificate activitățile viitoare, pentru că am încheiat misiunea din Afganistan, dar suntem în continuare implicați în celelalte teatre de operații. Şi aici, în cadrul conferinței Comitetului Militar, am discutat despre continuarea implicării în cadrul misiunii NATO de instruire a forțelor din Irak, am discutat despre continuarea implicării în Balcani. Pentru mine a fost și o oportunitate, pentru că tot operație și activitate NATO o reprezintă și prezența înaintată, consolidată pentru ceea ce numim „Tailored Forward Presence” pe teritoriul României, să prezint ceea ce facem prin acțiunile Brigăzii Multinaționale, prin acțiunile Diviziei Multinaționale, să mulțumesc țărilor care participă la misiunile de poliție aeriană și care au completat toate sloturile privind prezența acestor detașamente de poliție aeriană în anul 2021 și în anul 2022, să mulțumesc aliaților portughezi pentru că tocmai au trimis o subunitate de nivel companie care se încadrează în Brigada Multinațională, care acum participă la exerciții cu militarii Brigăzii Multinaționale și care reprezintă tot o parte a prezenței consolidate la flancul sud-estic al Alianţei. Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc, domnule general! Un mesaj pentru oamenii de acasă, conform a ceea ce știți, a ceea ce panificați, conform discuțiilor pe care le aveți și la Comitetul Militar NATO, dar și cu omologii dumneavoastră, totul este într-o zonă de siguranță? General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Şi Armata României, și celelalte armate din cadrul NATO sunt angajate în diferite misiuni, sunt angajate în diferite operații. Cu toții avem un nivel comun de percepție a riscurilor și a amenințărilor și cu toții avem de soluționat probleme concrete, care se referă la situația din fiecare țară. Suntem, așa cum știți, foarte implicați în campania de vaccinare, suntem foarte implicați în procesul de construire de noi capabilități, în programele de înzestrare pe care le desfășurăm, în exercițiile pe care le-am planificat și în semnalul pe care îl transmitem cu acest exerciţiu. Cred că este evident că am plecat de la un nivel de capabilitate și că, odată cu alocarea resurselor necesare – cel puțin 2% din PIB – pentru apărare, am început să îmbunătățim consistent acest nivel de capabilitate. Situația în regiunea noastră evoluează așa cum evoluează, avem foarte clar specificat și în Strategia Națională de Apărare și în Strategia militară ceea ce reprezintă un pericol militar în regiunea Mării Negre și ce avem de făcut pentru contracararea acestui pericol. Nu putem acționa singuri, iar întâlnirile pe care le avem – cum a fost acest Comitet Militar – este un prilej de a ne expune punctul de vedere și a pleda pentru o prezență consistentă, aliată pe teritoriul României și a discuta, bineînțeles, și cu partenerul strategic și vom avea în curând și Comitetul Militar al Uniunii Europene, pentru că aceștia sunt cei trei stâlpi pe care se sprijină securitatea României: NATO, Uniunea Europeană și Parteneriatul strategic cu Statele Unite. Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Locotenent Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio. General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Vă mulţumesc și eu, toate cele bune și aveți încredere în Armata României!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Publicat de prosavioleta,
28 septembrie 2021, 22:54
Adrian Gîtman(realizator rubrică): 400 de militarii din România, Portugalia și Polonia, cu peste 65 de mijloace tehnice, participă la exercițiul Green Scorpions 21, care se desfășoară în perioada 20 septembrie – 1 octombrie la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica”, de la Cincu, în județul Brașov. La exercițiu sunt prezenți militarii contingentului polonez afiliat Batalionului 26 Infanterie, de la Craiova, și cei 100 de militari ai detașamentului portughez aflat pentru trei luni în țara noastră, pentru a participa în cadrul unei inițiative NATO la activități de instruire organizate și conduse de brigada multinațională sud-est. Comanda exercițiului Green Scorpions 21 este asigurată de Batalionul 22 Infanterie, de la Caracal, al cărui comandant este locotenent-colonelul Liviu Vasîlca.
Locoenent-colonel Liviu Vasîlca: Instrucţia decurge foarte bine. Pentru prima săptămână este în desfășurare antrenamentul în teren cu trupe, pe o durată de trei zile, fără pauză pe timpul nopții. Scenariul exercițiului acoperă întregul spectru al operațiilor, plecând de la ofensivă, trecând prin apărare, operații intermediare și terminând cu operații de stabilitate. A doua săptămână este dedicată tragerilor cu muniție reală. Acestea se vor desfășura în parteneriat cu compania americană din Batalionul 116, care este dislocat în momentul de față la Mihail Kogălniceanu.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
