Exercițiul interinstituțional SCUTUL 21

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 22:44

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Personalul Bazei Militare 99 Deveselu și al facilității care găzduiește sistemul NATO Aegis  Ashore, de apărare împotriva rachetelor balistice, a participat marți și miercuri la exercițiul interinstituțional Scutul 21, împreună cu specialiști din Minsterul Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații și Serviciului de Telecomunicații Speciale. Exercițiul a constituit un antrenament integrat pentru realizarea unor intervenții anti-teroriste, iar scenariul acestuia a fost construit pe baza mediilor operaționale posibile în cazul unui incident de natură teroristă. Potrivit comandantului Bazei Militare de la Deveselu, comandorul Răzvan Brătulescu, exercițiul a adus împreună resurse umane și tehnice din instituții diferite, care, în caz de amenințare reală, vor conclucra pentru combaterea acesteia.

Comandor Răzvan Brătulescu: Anul acesta am încercat să creștem puțin complexitatea exercițiului. Scopul este realizarea, în principal, a coeziunii operaţionale interinstituționale. Încercăm să vedem dacă procedurile pe care le avem în funcțiune sunt bune și pot fi aplicate și, mai ales, să armonizăm reglementările fiecărei instituții în parte, astfel încât să ne conducă, într-o situație reală, la rezolvarea cu succes a acestei situații.

Integrarea dragorului maritim „Locotenent Lupu Dinescu” în Gruparea Navală Permanentă NATO

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 22:36

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Dragorul maritim „Locotenent Lupu Dinescu” face parte, începând de joi, 23 septembrie, din Gruparea Navală Permanentă NATO de luptă împotriva minelor, care operează în Marea Neagră. Alături de nava românească, în grupare se mai află un dragor maritim bulgăresc, un vânător de mine italian și unul turcesc, precum și o navă de patrulare spaniolă, care asigură și comanda structurii. Cele cinci nave militare vor desfășura, timp de trei săptămâni, misiuni specifice de luptă împotriva amenințărilor subacvatice și de supraveghere navală. Echipajul Dragorului „Locotenent Lupu Dinescu” este format din 72 de militari, comandați de locotenent-comandorul Ionuț Diaconu.

Locotenent-comandor Ionuț Diaconu: A treia integrare, anul acesta, în gruparea de luptă contra minelor, misiuni frumoase, nu ușoare, dar foarte benefice atât pentru pregătirea noastră, ca echipaj, dar și din punct de vedere al Armatei. Încă o dată dovedim că România are cu ce și poate să dovedească integrarea și parteneriatul NATO. Gruparea navală va desfășura activități specifice în Marea Neagră în perioada 23 septembrie – 14 octombrie. Misiunile specifice de luptă contra minerilor, misiuni pe care noi le-am mai făcut, pe care ne pregătim să le facem și cu care foarte ușor ne integrăm în gruparea NATO.

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 17:39 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:33

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Compania 1 Rezervă Intermediară din Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” participă în perioada 18 septembrie – 3 octombrie la antrenamentul operațional „EUFOR QUICK RESPONSE 2021” din Bosnia și Herțegovina. Compania asigură rezerva intermediară a operației EUFOR Althea încă din 31 martie, fiind în măsură să execute misiuni în sprijinul păcii în teatrele de operații din Balcanii de Vest.

Locotenent-colonel Dan Laurențiu Popescu, comandantul Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni”: Compania se va disloca cu tot cu tehnica militară aferentă, pe roți, urmând să participe în cadrul unui batalion multinațional care va acționa îndeplinind diverse tipuri de sarcini și de misiuni specifice operației de stabilitate și sprijin. Ne-am instruit, ne-am pregătit, la momentul de față consider că militarii companiei și compania în întregul său este pregătită, a atins nivelul de instruire suficient să poată participa la acest exercițiu și cred că suntem în măsură să-l executăm așa cum ne-am propus.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Tot în Balcanii de Vest, dar în cadrul misiunii KFOR, Armata României participă în teatrul de operaţii din Kosovo cu 51 de militari, deţinând funcţii cheie de stat major în cadrul Comandamentului NATO. Una din funcţii este cea de ofiţer de protocol, iar despre ce presupune aceasta ne spune maior Alexandra Stroe.

Maior Alexandra Stroe: Biroul din care fac parte se ocupă de organizarea şi întâmpinarea invitaţilor pentru diferite exerciţii care se desfăşoară pe plan local, vizite naţionale, miniştri şi şefi ai apărării, dar şi vizite la nivel NATO. Am avut ocazia să-l întâmpinăm pe secretarul general al NATO, pe comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, dar şi alţi comandanţi din cadrul structurilor NATO.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Între pregătirile pentru ultimul exerciţiu cu trageri reale de luptă, planificat pentru Rotaţia a IX-a a Detaşamentului de Apărare Antiaeriană din Polonia, militarii români sărbătoresc Ziua rachetelor şi a artileriei antiaeriene într-un cadru multinaţional. Cu amănunte, locotenent Mădălina Boboc.

Locotenent Mădălina Boboc: Data de 19 septembrie are o rezonanţă aparte pentru noi, Armata României celebrează Ziua rachetelor şi a artileriei antiaeriene. Cu acest prilej, organizăm o ceremonie militară, la care i-am invitat şi pe aliaţii din cadrul Grupului de luptă. De asemenea, i-am invitat să participe la competiţii sportive, de fotbal, volei, tenis şi campionatul de tras sfoara.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Forţele Navale Române au confirmat participarea puitorului de mine şi plase „Viceamiral Constantin Bălescu” în perioada octombrie – decembrie la operaţia „IRINI” desfăşurată în Marea Mediterană, sub egida Uniunii Europene. Despre scopul misiunii, căpitan-comandor Daniel Gheorma, comandantul puitorului de mine şi plase „Viceamiral Constantin Bălescu”.

Căpitan-comandor Daniel Gheorma: Spectrul de misiuni va fi destul de complex, începând de la embargoul armelor impus Libiei până la trafic ilicit de persoane, armament, migraţie, materiale, astfel încât este nevoie de antrenarea şi crearea de scenarii cât mai apropiate de realitate. Am arătat că se poate, am continuat pregătirea şi ne dorim să executăm un spectru cât mai larg de misiuni şi în teatre de operaţii cât mai diferite.

Reuniunea șefilor apărării din cadrul Comitetului Militar al NATO

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 17:11 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:36

Cristian Dumitrașcu (realizator): Şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, participă în aceste zile la Reuniunea șefilor apărării din cadrul Comitetului Militar al NATO, care are loc în Grecia, la Atena. Pe durata unui an, Comitetul Militar – cea mai înaltă autoritate militară a Alianței Nord-Atlantice – se întrunește de două ori la sediul NATO din Bruxelles și o dată într-o țară membră a Alianței, dând posibilitatea șefilor apărării să abordeze problemele de importanță strategică ale NATO. Reuniunea este condusă de președintele Comitetului Militar, amiralul Rob Bauer, iar printre participanți se află și comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Todd Walters, și comandantul suprem aliat pentru transformare, generalul André Lanata.

Vizita inspectorului pentru Forțele Terestre al Armatei Republicii Federale Germane în România

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 17:05 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:39

Cristian Dumitrașcu (realizator): Generalul maior Iulian Berdilă, Șeful Statului Major al Forțelor Terestre, l-a primit joi, 16 septembrie, la București, pe omologul său din Republica Federală Germania, generalul locotenent Alfons Mais, cu care a dezbătut elementele referitoare la cooperarea militară la nivelul Forțelor Terestre, atât în context aliat, cât și bilateral. S-a mai discutat şi despre Conceptul Națiunilor Cadru (Framework Nations Concept); acesta un concept lansat de Germania la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, în iunie 2013, și reprezintă instrumentul prin care statele Alianței Nord-Atlantice pot să constituie în mod voluntar grupări care să sprijine menținerea și consolidarea capabilităților existente, precum și să contribuie în comun la dezvoltarea de noi capabilități identificate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării.

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 16 septembrie 2021, 01:16

Edi Nicola (realizator rubrică): Militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a din Polonia au executat în această săptămână ședințe de tragere cu armamentul individual – cu pistolul calibru 9 mm, respectiv pușca automată calibru 5,45 mm. Şedințele de tragere au fost executate în poligonul Gaudynek, din apropierea bazei militare Bemowo Piskie. Alături de militarii români au luat parte și aliații americani, britanici şi croați din cadrul grupului de luptă. A fost ultima ședință de tragere organizată de militarii focșăneni înainte de întoarcerea în țară și o excelentă oportunitate de a coopera cu partenerii din cadrul Battle Group-ului.
Sg. major Adrian Patoka: În primul rând, vreau să mulțumesc militarilor detașamentului Sky Guardians pentru invitația în poligon, unde am avut ocazia să tragem cu armamentul lor. Este minunat să încerci și alte arme și să cunoști oameni noi, cu care să lucrezi și cărora să le cunoști modul de operare. De aceea suntem aici, în flancul nord-estic al Alianței, pentru interoperabilitatea dintre americani, români, britanici, croaţi. Lucrăm diferit, dar la final trebuie să fim unitari și să cooperăm.

Edi Nicola (realizator rubrică): Misiunea KFOR contribuie la menținerea unui mediu sigur și a libertății de mișcare pentru toate comunitățile din Kosovo. Aproximativ 3.300 de trupe aliate și partenere acționează ca parte a forței Kosovo aparținând NATO. Munca în mediul internațional pentru militarii români înseamnă în primul rând o provocare. Ofițerii, alături de subofițeri, soldați și gradați profesioniști, sunt parte a unei echipe sudate conștiente de misiunea încredințată. Alături de un coleg italian, maistrul militar Ionuț Captari asigură mentenanța echipamentelor IT, a stațiilor radio și a camerelor video în bazele de pe teritoriul Kosovo.
Maistrul militar Ionuţ Captari: Această echipă se ocupă de mentenanța echipamentelor, calculatoare, radiouri în afara campului în care sunt localizaţi. Comunicarea este foarte importantă pentru buna coordonare a activităților desfășurate. Suntem toți implicați în exerciții – care se desfășoară și în acest moment aici. Ne sprijinim reciproc pentru rezolvarea oricărei situații apărute pe linie de IT, inclusiv să facem mentenanță acolo unde trebuie.

Fregatele ”Regele Ferdinand” si “Regina Maria”- 91 de ani de activitate

Publicat de prosavioleta, 16 septembrie 2021, 00:55

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Fregatele „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria” au marcat marţi, pe 7 septembrie, 91 de ani de la intrarea în serviciul Forţelor Navale Române a distrugătoarelor româneşti cu acelaşi nume. Tradiţia distrugătoarelor a fost reluată odată cu intrarea în serviciul Forţelor Navele Române a celor două fregate în anul 2004, respectiv, 2005.
Fregata „Regele Ferdinand”, cu numărul de bordaj F221, este prima navă militară achiziţionată de România după anul 1990. Fregata 221 a participat de patru ori începând cu anul 2005 la Operaţia NATO „Active Endeavour” din Marea Mediterană, apoi la Operaţia NATO „Unified Protector” de impunere a embargoului armelor împotriva Libiei, aceasta fiind prima misiune reală de luptă de după cel de-al Doilea Război Mondial executată de Forţele Navale Române. Seria misiunilor fregatei „Regele Ferdinand” a continuat cu Operaţia „Atalanta” a UE, de luptă împotriva pirateriei navale în Oceanul Indian, participările la grupările navale permanente ale NATO şi Operaţia „Sea Guardian” din Marea Mediterană.
Fregata „Regina Maria” are numărul de bordaj F222 şi a fost prezentă la rândul ei în Operaţiile NATO „Active Andeavour”, „Sea Guardian”, „Breeze” şi „Sea Breeze”. În prezent, nava face parte din pachetul de forţe navale pus la dispoziţia Alianţei Nord-Atlantice de ţara noastră şi consemnează o premieră pentru evoluţia Forţelor Navale Române, prin asigurarea conducerii Operaţiei NATO „Sea Guardian” din Marea Mediterană, la care fregata F222 participă în această lună.

Certificare NATO-Serviciu de Poliție Aeriană Întărită

Publicat de prosavioleta, 16 septembrie 2021, 00:39

Adrian Gîtman (realizator rubrică):Miercuri, pe 8 septembrie, a avut loc în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” ceremonia de certificare NATO a Detașamentului Forțelor Aeriene Regale Canadiene, sosit în România în vederea executării Serviciului de Poliție Aeriană Întărită. Detașamentul canadian, format din 140 de militari și 6 aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită sub comandă NATO, în următoarele trei luni, alături de militarii Forțelor Aeriene Române, care operează aeronavele F-16, Fighting Falcon și MIG-21 Lancer.
Prezentă la ceremonie, Simona Cojocaru, secretar de stat în MApN, a declarat pentru presa militară:
Simona Cojocaru: Șase aeronave Hornet sunt prezente la Mihail Kogălniceanu pentru această misiune extrem de importantă. Este o dovadă de solidaritate și de angajament pe care Canada o demonstrează, din nou, României și Alianței.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La festivitatea de la Mihail Kogălniceanu a participat și generalul-locotenent Fernando De La Cruz, comandant al Centrului de Operații Aeriene NATO de la Torrejón, Spania, structură responsabilă de coordonarea misiunilor de Poliție Aeriană în sudul Europei.

Generalul-locotenent Fernando De La Cruz: Este o oportunitate minunată de a lucra împreună pentru a îmbunătăți securitatea în zonă, în cazul nostru, a spațiului aerian în această parte a continentului, iar centrul din Torrejón se ocupă de acest aspect în toată partea de sud a Europei. De aceea, pentru mine, în calitate de comandant al Centrului din Torrejón, și în numele NATO, este o ocazie grozavă de a îmbunătăți procedurile și modul în care forțele aeriene interacționează. Totodată, este bine ca aliații să dovedească că pot lucra împreună, că sunt suficient de solidari și să arate că sunt prezenți pentru a se sprijini unii pe alții pe cât este posibil.
Adrian Gîtman (realizator rubrică):Forțele Aeriene Regale Canadiene au mai executat misiuni în țara noastră: patru în baza de la Mihail Kogălniceanu și una în cea de la Câmpia Turzii. Misiunile de Poliție Aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și descurajare, precum și la consolidarea interoperabilității între Forțele Aeriene Române și cele canadiene. Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România face parte din planul de acțiune pentru asigurarea capacității operaționale a NATO pe flancul estic și demonstrează unitatea și determinarea Alianței Nord-Atlantice ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 9 septembrie 2021, 19:28

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotaţia a 9-a din Polonia au participat la un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice de nivel baterie. Au fost simulate o serie de incidente apropiate mediului de acțiune specific artileriștilor antiaerieni. Unul dintre ele a fost extragerea tehnicii de luptă avariate dintr-un teren accidentat, la care au participat și specialiștii în mentenanță, iar alt incident a simulat atacarea punctului de comandă al bateriei. Exercițiile desfășurate pe timpul misiunii de asigurare a prezenței înaintate consolidate au rolul de a îmbunătăți și de a menține nivelul de pregătire al militarilor români, pentru ca aceștia să își poată îndeplini cu succes sarcinile ce le revin în cadrul grupului de luptă din Polonia. Cu detalii vine locotenent Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al contingentului românesc.

Locotenent Mădălina Boboc: Scopul exercițiului a fost de a le testa artileriștilor antiaerieni cunoștințele de specialitate și capacitatea de reacție. S-au pus în practică procedurile de operare, militarii au acționat prompt, au demonstrat că sunt o adevărată echipă și continuăm să ne pregătim pentru exercițiile pe care urmează să le desfășurăm în comun cu partenerii din cadrul grupului de luptă și să ne menținem capacitatea de reacție imediată, pentru ca la final să putem raporta ‘misiune îndeplinită’.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Din anul 2000, Centrul de operații psihologice ‘Samoilă Mârza’ participă în Kosovo cu specialiști PSYOPS, asigurând totodată, prin rotație cu Germania și Italia, conducerea elementului de sprijin operații psihologice. Evoluția naturii conflictului a transformat operațiile psihologice într-o specialitate militară indispensabilă. Pe timpul unui conflict armat, întrebuințarea eficientă a acestora are potențialul de a slăbi voința de luptă a adversarului, iar în perioada post-conflict operațiile psihologice pot avea o contribuție semnificativă la reconcilierea părților. Despre natura activităților desfășurate în Kosovo ne vorbește plutonierul adjutant Iulian Mocanu.

Plutonier adjutant Iulian Mocanu: PSYOPS este acronimul de la operații psihologice, o structură vitală non-kinetică a oricărei armatei moderne. Ne putem numi presa din zonele de conflict, rolul nostru fiind de a influența adversarii, fie militari, fie civili și de a transmite mesaje pacifiste prin intermediul diverselor canale media. Pregătirea unei misiuni, de fapt, este o activitate continuă, care se desfășoară acasă; succesul oricărei misiuni este dat de munca în echipă și de efortul fiecăruia.

Teodora Mazere (realizator rubrică): România va asigura pentru prima dată comanda grupării navale care acţionează în cadrul Operaţiei NATO Sea Guardian, cât şi coordonarea misiunilor de patrulare din Marea Mediterană prin intermediul Statului Major, ambarcat la bordul Fregatei Regina Maria. Cei cinci ani consecutivi de participare la operațiunea Sea Guardian au contribuit la consolidarea capacității Forțelor Navale Române de a răspunde rapid și eficient la întregul spectru de amenințări, inclusiv hibride, în vederea creșterii rezilienței, element central al apărării colective. România participă la această operațiune cu un echipaj alcătuit din 243 de militari, un elicopter IAR 330 Puma naval și un Detașament de forțe pentru operații speciale.

Comandor Bogdan Vochițu: Sunt comandor Bogdan Vochițu, comandantul Grupării navale destinate participării la operația Sea Guardian 2021. Forțele Navale participă cu Fregata Regina Maria la operația Sea Guardian, o operaţie de asigurare a securității stabilității în mediul maritim și de prevenire a oricăror activități ilegale în acest mediu, continuatoarea operațiunii Active Endeavour, prima dată când Regina Maria este navă comandat în această operație, având la bord un Stat Major care va asigura conducerea operațiunilor navale în această perioadă.

Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia

Publicat de prosavioleta, 9 septembrie 2021, 19:11

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul săptămânii’ domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, bine ați venit la ‘Jurnal Militar’!

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ați participat, recent, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia. După cum știm, securitatea spațiului euroatlantic reprezintă o zonă de convergență a obiectivelor strategice ale NATO și ale Uniunii Europene. Care au fost principalele teme de discuție pe care le-ați abordat la întâlnirea cu miniștrii apărării din Uniunea Europeană, domnule secretar general adjunct?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Am particiat la invitația Înaltului reprezentant pentru politică externă și securitate comună Josep Borrell şi a preşedinţiei slovene a Consiliului UE. Este o practică uzuală între cele două organizații, între NATO şi UE; de asemenea, invităm înalţi reprezentanţi ai UE la întâlnirile miniștrilor apărării din NATO şi acest lucru se va întâmpla în luna octombrie la reuniunea miniştirilor apărării din statele aliate. Evident, momentul este foarte, foarte complex. Relația între NATO şi UE reprezintă cheia de boltă a securității europene. NATO este și va rămâne cea mai solidă ancoră de securitate pentru statele aliate, este garanția de securitate pe care relația transatlantică ne-o oferă tuturor, dar și inițiativele Uniunii Europene în domeniul de apărare și securitate sunt de salutat atâta vreme cât ele contribuie la întărirea capabilităților militare ale statelor europene şi, evident, nu intră în competiție în niciun fel cu misiunea Alianţei Nord-Atlantice. Am discutat, bineînţeles, şi despre situația creată la nivel regional și internațional după situaţia complicată din Afganistan. Am discutat şi despre alte zone de tensiune și potențial risc. Am avut și o discuție interesantă cu un alt reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care, la rândul său, ne-a prezentat modul în care Organizația Mondială privește zone de mare complexitate care se întind din zona asiatică, în estul Europei, în Marea Neagră, în zona Orientului Mijlociu și în Africa. Deci, este un lanţ de elemente de insecuritate pe multiple planuri; nu în ultimul rând, modul în care Federația Rusă își manifestă agresivitatea și acțiunile, toate geografiile și domeniile care interesează Alianța Nord-Atlantică, ascensiunea Chinei, probleme legate de dimensiunea cibernetică, atacurile hibride, dezinformarea, noile tehnologii, competiția din spațiu – vă dau o listă destul de lungă de subiecte care sunt, evident, de interes pentru miniștrii apărării și, evident, pentru Alianţa Nord-Atlantică.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pornind de la lecțiile învățate în Afganistan, care sunt în acest moment cele mai mari provocări și amenințări în domeniul securității, pentru că ați amintit despre Federația Rusă, imediat s-au repliat și au folosit imagologic această situație din Afganistan într-un fel în care cu siguranță a provocat o luare de poziție din partea NATO, mă gândesc.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Momentul nu este ușor și trebuie să fim onești și pentru aceasta secretarul general Stoltenberg și noi toți la NATO ne apucăm foarte serios de un proces de autoevaluare și pe linie militară, ceea ce comandanții noștri militari fac de fiecare dată când închidem o misiune e datoria profesională a militarilor noștri și o vom face ca de fiecare dată foarte bine. Şi la nivel politic trebuie să învățăm din ce s-a întâmplat în acești ani lungi de investiții, de sacrificiu, o alianță la nivel global cum nu a mai fost cazul până acuma, nu doar țările NATO în jurul Americii, dar și foarte mulți parteneri internaţionali din Ucraina, din Georgia, din Azerbaidjan, din Japonia, din Australia, din Coreea de Sud, deci este un moment în care necesită sinceritate, introspecție și decizii operaționale, pentru că oricum NATO, care a început deja procesul de adaptare, după ocuparea Crimeei ilegală de către Federația Rusă acuma deja șapte ani, vom continua să facem acest lucru în drumul către summitul de la Madrid, unde liderii noștri vor adopta un nou concept strategic și de aceea ceea ce simțim și învățăm din lecțiile din Afganistan, dar nu numai acest lucru, ci tot ce înseamnă evoluții în spațiul de securitate la nivel european, transatlantic și global vor trebui să fie incorporate în acest nou concept strategic și pentru ascultătorii noștri conceptul strategic al NATO este un document de maximă importanță pentru Alianța Nord-Atlantică, ne afectează pe noi toți, pe români, pe americani, pe canadieni, pe noi toți, sunt miliarde de oameni în țările NATO, pentru că după Tratatul de la Washington, tratatul de întemeiere a Alianței Nord-Atlantice, faimosul articol 5, clauza de securitate mutuală, conceptul strategic este al doilea cel mai important document în ierarhia importanței documentelor care guvernează în momentul în care NATO acționează, reacționează și anticipează riscuri la nivel internațional.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Întorcându-ne la întâlnirea de la Ljubljana, concluziile trase acolo au fost unele optimiste în ceea ce privește perspectiva cooperării NATO cu Uniunea Europeană, cum a fost până acum?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Eu am primit din partea secretarului general Stoltenberg misiunea aceea evident de a-l seconda în tot ceea ce face la conducerea alianței, să acorde o atenție specială la nivel politic relației între NATO și UE. Este o relație fundamentală, pentru că – să vă dau doar o cifră – 90% din populația statelor UE trăiesc de fapt și în state NATO. Vă dau și o altă cifră: 34% din PIB-ul țărilor UE reprezintă practic o treime din PIB-ul tuturor țărilor NATO, iar investițiile de apărare ale UE reprezintă 20% puțin din ceea ce înseamnă ansamblul chetelor de apărare pe care țările non UE le aduc la masa Alianței: America, Canada, Marea Britanie, Norvegia, Turcia. De aceea, nevoia ca Europa să devină mai puternică din punct de vedere securitar și militar, să aibă capabilități mai puternice în complementaritate cu acțiunile din cadrul NATO reprezintă un lucru pe care noi îl încurajăm. Acolo unde există un risc și o tentație uneori de a intra într-o oarecare competiție din punct de vedere securitar între NATO și Uniunea Europeană, acolo o spunem foarte clar și foarte deschis, de aceea chiar săptămâna viitoare voi prezida întâlnirea Consiliului Nord Atlantic, avându-l ca invitat pe cel care conduce serviciul de acțiune externă al UE, ambasadorul Staninov, care ne va prezenta modul în care UE se gândește la busola strategică a UE. Deci  intimitatea strategică, comunitatea de valori, comunitatea de interese și securitatea și geografia comune pe care le avem NATO și Uniunea Europeană ne fac să fim parteneri strategici unici și indispensabili unii pentru ceilalți.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneați despre acel spirit de competiție între NATO și Uniunea Europeană. Direcția este una către bine sau mai e de lucru?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Nu, este o relaţie de complementaritate, și, încă o dată, pentru foarte multe decenii Europa a fost foarte confortabil la adăpostul garanţiei de securitate american, care, în continuare, reprezintă principalul garant de securitate, principala putere militară a lumii, principala putere economică a lumii, şi, în mod evident, relația transatlantică, alături de canadieni, rămâne vitală pentru noi, pentru că este o chestiune care nici măcar nu trebuie comentată, este atât evident că securitatea europeană nu poate fi asigurată fară particiarea aliaţilor noştri de dincolo de Ocean. Europa, în această lume în care, iată, după într-un fel iluzia pe care am avut-o cu toții, poate, după terminarea războiului rece, că intrăm într-o perioadă de pace, de colaborare, unipolară chiar, iată că am revenit la o perioadă a competiției între marile puteri; am vorbit de China, am vorbit de Rusia, Europa are nevoie să devină mai puternică, și de aceea atâta vreme cât facem lucrurile în complementaritate orice investiție europeană suplimentară în propriile capacități militare este un lucrul pe care noi îl salutăm și îl încurajăm.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul saptămânii’, la ‘Jurnal militar’, a fost secretarul general adjunct al NATO, domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!

Transport de artefacte către Spania

Publicat de prosavioleta, 9 septembrie 2021, 18:43

Andreea Popescu (realizator rubrică): O aeronavă a Forţelor Aeriene Române a transportat, pe 29 august, către Spania artefactele care sunt prezentate în cadrul Expoziției ‘Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane’. Expoziția reunește 835 de exponate din colecțiile a 39 de muzee din România și este deschisă pentru public la Muzeul Național de Arheologie din Madrid, sub coordonarea Muzeului Național de Istorie a României. Secretarul de stat și șef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru.

Secretarul de stat al Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare şi Relaţii Internaţionale, Simona Cojocaru: Expoziția găzduită de Muzeul Național de Arheologie din Madrid reprezintă un bun prilej pentru a ne reaminti de valorile noastre comune și apartenența la spațiul european. În același context aniversar, Ministerul Apărării Naționale a organizat anul acesta, în iunie, un eveniment bilateral cu expoziție pe tema celor 140 de ani de relații diplomatice româno-spaniole. Aș vrea să reamintesc de contribuția substanțială a Spaniei la măsurile de asigurare aliate pe flancul estic al NATO, prin dislocare, la începutul acestui an, la Baza aeriană 57 „Mihail Kogălniceanu” a unui detașament de avioane Eurofighter, însoțit de 140 de militari. Mai mult de atât, participarea în comun la exerciții militare multinaționale și exerciții de instruire. Toate acestea formează un tablou extins în domeniul apărării și ne determină în mod constant să menținem un nivel de ambiție adecvat.

Un al doilea cetăţean român a fost evacuat din Afganistan!

Publicat de Andra Radu, 20 august 2021, 08:46

Un al doilea cetăţean român, angajat al unei agenţii NATO, a fost evacuat din Afganistan, în cursul nopţii de joi spre vineri, de către aeronava Forţelor Aeriene Române, informează MAE.

Românul se afla deja pe aeroportul internaţional din Kabul, iar odată cu el au fost preluaţi şi alţi trei cetăţeni ai unor state aliate: un bulgar, un britanic şi un american.

Aeronava militară de transport a Forţelor Aeriene Române a aterizat în cursul nopţii pe aeroportul internaţional din Kabul. Ca şi în cazul primului zbor, pe lângă personalul militar s-a aflat la bord şi o echipă consulară mobilă a MAE.

După preluarea pasagerilor, avionul a decolat către Islamabad unde a ajuns în siguranţă. Cetăţeanul român evacuat va fi găzduit momentan la Islamabad, urmând a fi repatriat în România.

MAE precizează că aeronava Forţelor Aeriene Române va continua staţionarea la Islamabad, fiind pregătită să se deplaseze din nou la Kabul pentru evacuarea altor cetăţeni români, atunci când aceştia vor ajunge în aeroportul internaţional.

De asemenea, autorităţile române din cadrul Celulei de criză interinstituţionale continuă demersurile complexe, pe canale specifice, pentru asigurarea transferului către aeroport a altor cetăţeni români. Celula de criză menţine permanent legătura cu cetăţenii români aflaţi în diversele locuri din Kabul.

Celula de criză interinstituţională a efectuat deja demersurile pentru identificarea, validarea şi contactarea unor cetăţeni afgani, foşti colaboratori ai trupelor române pe perioada desfăşurării misiunii acestora în Afganistan, respectiv studenţi bursieri ai statului român cu studii în derulare sau care au fost acceptaţi la studii în România.

În măsura în care vor putea ajunge în aeroportul din Kabul, aceştia vor fi evacuaţi cu aeronava românească.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 17 august 2021, 15:18

Teodore Mazere (realizator rubrică): Membrii  detașamentului de Apărare Antiaeriană Rotația a IX-a dislocat in Polonia au participat la un exercițiu de antrenament în teren, de nivel secție. Activitatea s-a desfășurat pe parcursul a două zile și a avut ca principal obiectiv antrenarea echipajelor Gepard de a acționa sincronizat într-un mediu de luptă complex.

În cadrul scenariului tactic, artileriștii antiaerieni vrânceni au avut de soluționat diverse incidente apropiate condițiilor de luptă actuale, precum acordarea primului ajutor și transportul unui rănit, respectiv evacuarea tehnicii avariate din câmpul de luptă.

Mădălina Boboc – ofițerul de informare si relații publice al detașamentului: În cadrul sceneriului tactic, militarii au avut de soluționat diverse incidente, care au avut ca scop să-i transpună în condiții cât mai apropiate mediului de luptă actual.

S-au descurcat excelent, au colaborat foarte bine în situații de stres și putem spune că au demonstrat că au cunoștințele necesare să facă față în astfel de situații.

Teodore Mazere (realizator rubrică): La solicitarea instituțiilor kosovare, Misiunea KFOR condusă de NATO a  oferit sprijin pentru stingerea incendiilor forestiere. Susținerea KFOR pentru echipele terestre a fost indispensabilă, având în vedere complexitatea situației din Parcul Național Rugova.

Kfor se angajează să colaboreze cu instituțiile din Kosovo, în conformitate cu mandatul derivat din Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pentru asigurarea unui mediu sigur și stabil și a libertății de circulație pentru toate comunitățile care trăiesc in Kosovo.

Cu detalii vine maiorul Constantin Pleșa – șef producție media: Trupele KFOR au contribuit la stingerea incendiilor, din pădurile din zona Rugova. Intervenția s-a făcut atât cu elicoptere cât și cu autospeciale militare.

În Kosovo, în luna octombrie, vom avea o situație mai sensibilă…urmează alegerile locale iar KFOR este responsabil pentru menținerea libertății de mișcare în toată aria de responsabilitate.

Colegii mei se pregătesc pentru misiuni de control și dispersare a mulțimilor…sperăm să nu avem incidente grave.

Șeful Statului Major al Forțelor Terestre la Summit-ul pentru Securitate Cibernetică 2021, din Germania

Publicat de Gabriel Stan, 17 august 2021, 14:11

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Şeful Statului Major al Forțelor Terestre, generalul maior Iulian Berdilă, a participat la Summitul anual pentru securitate cibernetică 2021 care a avut loc în perioada 10 -12 august la Wiesbaden, în Germania, în organizarea Comandamentului Forțelor Terestre ale SUA pentru Europa și Africa.

În cadrul lucrărilor summitului au fost prezentate problematica și abordările naționale și aliate actuale, precum și perspectivele și evoluțiile din domeniul comunicațiilor și securității cibernetice.

La eveniment au luat parte peste 120 de experți în domeniu, care au dezbătut în noile metode de protejare a rețelelor de comunicații impotriva atacurilor cibernetice, cooperarea și interoperabilitatea în domeniul apărării cibernetice în cadrul NATO atât pe timpul desfășurării activităților militare în diverse medii operaționale, cât și pe timpul exercițiilor, în vederea creșterii rezilienței în domeniul securității cibernetice.

Strategia militară a României aprobată de Guvern

Publicat de Gabriel Stan, 17 august 2021, 13:57

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Strategia militară a României a fost aprobată în ședința de guvern de miercuri. Documentul stabilește prioritățile în dezvoltarea capabilităților de apărare ale armatei, continuând liniile de acțiune ale strategiilor anterioare în mod corelat cu garanțiile de securitate ce decurg din dubla apartenență a României la NATO și Uniunea Europeană, precum și din parteneriatele strategice cu alte state.

Pentru continuarea programelor de înzestrare esențiale și planurilor de transformare ale structurii de forțe, strategia militară prezintă conceptele operaționale aplicate pentru finalizarea programului privind transformarea dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă ca prima etapă în derularea programului ”Armata 2040”.

În acest context, alocarea pentru Ministerul Apărării Naționale a minimum 2% din PIB, din care minim 20% pentru înzestrare și modernizare, respectiv 2% pentru în cercetare, dezvoltare și inovare, va asigura continuarea procesului de transformare și modernizare a Armatei României.

Noua strategie subliniază necesitatea unor obiective realizabile destinate configurării structurii de comandă și a structurii de forțe, creșterea capacității de reacție a unităților, digitalizării și utilizării noilor tehnologii, modernizării sistemului de învățământ militar, precum și adaptării cadrului juridic necesar îndeplinirii misiunilor la pace, criză și război.

Generalul de flotilă aeriană Valerică Vrăjescu, la comanda Componentei Operaționale Aeriene

Publicat de Gabriel Stan, 10 august 2021, 12:07

Edi Nicola (realizator rubrică): Generalul de flotilă aeriană Valerică Vrăjescu a preluat comanda componentei operaționale aeriene în cadrul ceremoniei de investire în prezența șefului Statului Major al Apărării, general-locotenentul Daniel Petrescu, și a șefului Statul Major al Forțelor Aeriene, general-maior Viorel Pană.

Componenta operațională aeriană, aflată sub comanda generalului de flotilă aeriană Valerică Vrăjescu, asigură supravegherea aeriană, managementul traficului aerian și comanda controlului misiunilor aeriene în spațiul aerian al României, sub comandă națională și NATO.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 27 iulie 2021, 13:04

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Fregata „Regina Maria” s-a întors joi, 22 – douăzecișidouă iulie, în Portul Militar Constanța, după încheierea misiunii internaționale pe care a executat-o, în perioada 1 – 21 iulie, ca parte a grupării navale permanente SNMG-2 – Standing NATO Maritime Group Two.

Pe durata celor trei săptămâni, nava militară românească a participat, în apele internaționale ale Mării Negre, la exercițiile multinaționale „Sea Breeze 21”, organizat de forțele navale ale Ucrainei și cele ale Statelor Unite ale Americii și „Breeze 21”, organizat de Forțele Navale ale Bulgariei.

Cum a decurs misiunea pentru cei 240 de marinari militari români ne spune comandorul Adrian Gobjilă, comandantul Fregatei „Regina Maria”.

Comandorul Adrian Gobjilă: Am desfășurat multiple exerciții de apărare antiaeriană cu participarea a numeroase platforme aeriene ale forțelor armate ale Ucrainei și Bulgariei. Misiuni de luptă la suprafață împotriva unor nave de luptă de patrulare din Grecia, România, Bulgaria.

Am executat misiuni de interdicție maritimă cu forțele de scafandrii și un exercițiu de fastrow cu inserție la bordul Fregatei Regina Maria. Misiunea din Marea Neagră s-a terminat.

Ne pregătim pentru următoarea misiune în arealul Mării Mediterane cu alte noi provocări.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Cu ocazia împlinirii a 27 de ani de la înființarea Brigăzii 15 Mecanizată din Polonia, militarii Grupului Multinațional de Luptă au primit vizita unor elevi de liceu, prilej cu care au organizat o prezentare de tehnică, în vederea familiarizării tinerilor cu rolul și misiunile pe care Grupul Multinațional le are de îndeplinit.

Cu aceeași ocazie, pe unul din lacurile din apropierea localității Giżycko, a fost organizată și o competiție sportivă de caiac-canoe. Cum a fost pentru militarii detașamentului românesc de apărare antiaeriană, rotația a noua, ne spune locotenent Mădălina Boboc.

Locotenent Mădălina Boboc: Militarii au fost implicați să le arate tinerilor cât mai multe…și le-au prezentat principalale echipamente și categorii de armament pe care le întrebuințează în luptă. Pentru mulți dintre elevi a fost o experiență unică.

Militarii detașamentului au fost invitați la o competiție sportive de caiac-canoe și volei pe plajă. Vremea a fost excelentă, astfel că cei 7 kilometrii pe care participanții i-au avut de parcurs la proba de canoe au fost prea puțini. Toți coechipierii s-au bucurat pe deplini și au avut posibilitatea de a lega noi prietenii.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Cu un rol strategic în menținerea securității în Balcanii de Vest, misiunea NATO KFOR reprezintă una din principalele forțe de stabilitate din Kosovo, aducând contribuții remarcabile în ce privește facilitarea integrării euro-atlantice în regiune.

Cei aproximativ 3.500 de militari din 27 de țări ajută la menținerea unui mediu sigur prin sprijinirea efortului umanitar internațional și asigurarea siguranței și a ordinii publice. Dintre aceștia, 51 de militari sunt români,deținând funcții cheie de stat major în cadrul comandamentului NATO.

Șeful Statului Major al Apărării Daniel Petrescu s-a întors recent dintr-o vizită la Pentagon

Publicat de Gabriel Stan, 27 iulie 2021, 11:58

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bună dimineața și bine ați venit la „Jurnal militar”!

Daniel Petrescu: Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi avut o întâlnire importantă în Statele Unite ale Americii. V-aţi întors chiar în ziua în care noi aveam emisiune.

Am reportat acest interviu în săptămâna aceasta, în care, iată, am avut și ceremonialul de încheiere a misiunii din Afganistan. O să vă întreb mai întâi despre lucruri pe care le-ați discutat în Statele Unite.

Daniel Petrescu: Întâlnirile pe care le-am avut se înscriu în ansamblul de întâlniri pe care le avem în cadrul Parteneriatului Strategii cu Statele Unite ale Americii, un parteneriat care funcționează foarte bine.

Vă amintiți că anul trecut, împreună cu ministrul apărării, Nicolae Ciucă, ne-am deplasat la Washington, unde ministrul apărării, împreună cu secretarul de stat al apărării, a semnat o foaie de parcurs privind cooperarea împreună cu Statele Unite.

Vizita pe care am desfășurat-o în acest moment a permis o discuție mai aprofundată pe fiecare linie de efort din această foaie de parcurs, a permis să explicăm mai bine situația din regiunea noastră, preocupările naționale, atât privind securitatea, cât și consolidarea capabilităților militare și a fost un excelent schimb de idei. Am constatat că avem aceleași opinii cu Parteneriatul nostru Strategic, privind modalitățile de răspuns, modalitățile de acțiune, felul în care ne consolidăm capacitatea noastră de acțiune comună.

A cuprins toată săptămâna trecută. A fost prilejuită în primul rând de activitățile pe care mi le-am planificat la Pentagon, iar momentul cel mai important a fost constituit de întâlnirea cu omologul meu, preşedintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore din Forţele Armata Statelor Unite, generalul Mark Milley, și de participarea la Norfolk, la declararea capacității operaționale finale a Comandamentului Întrunit Norfolk, este cel de-al treilea comandament de nivel operativ al NATO și comandament situat în Statele Unite ale Americii.

Mai întâi, am participat la Norfolk. A fost o ocazie foarte bună să văd cum s-a desfășurat procesul de realizare a capacității operaționale a acestui comandament, care este rolul comandamentului, importanța lui în ansamblul revizuirii structurii de comandă a NATO.

Am fost impresionat în primul rând de constituirea și operaționalizarea într-un termen foarte scurt a acestui comandament, adică o chestiune foarte serioasă la nivelul Alianței Nord-Atlantice privind revizuirea structurii de comandă a Alianţei. Am participat şi la ACT.

A fost o întâlnire plăcută, după mai mulți ani în care am activat la ACT în postura de reprezentant naţional.

A fost o ocazie să văd progresul realizat de ACT în această perioadă și să discut cu locțiitorul comandantului suprem aliat pentru transformare principalele proiecte de pe agenda acestui comandament.

La Pentagon m-am întâlnit cu generalul Milley, cu șefii categoriilor de forțe. Am avut niște discuții foarte bune, nu numai la Pentagon, dar și în Washington DC, cu trei think tank americane –  Center for European Policy Analysis, Atlantic Council şi The Heritage Foundation. Vizita s-a desfășurat într-un moment în care am primit primul sistem HIMARS, am constituit prima escadrilă de avioane F-16, am primit primul sistem Patriot, am primit autovehicule pentru echiparea primului batalion cu Pirania V și suntem în proces de operaționalizare a acestor capabilități.

Avem nevoie de sprijinul aliatului nostru strategic în operaționalizarea lor și în integrarea lor în niște planuri coerente de acțiune.

Discuțiile au fost foarte bune, eforturile pe care le facem la nivel național pentru dotarea forțelor armate cu capabilități moderne sunt foarte apreciate, nu numai de partenerul american, ci de către toți aliații și prin ceea ce am prezentat acolo practic am consolidat imaginea noastră de furnizor de securitate, de partener strategic, care este foarte interesat, care ia foarte în serios problemele privind securitatea regională.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneaţi despre implementarea acestor capabilități moderne, trecând la al doilea subiect pe care l-am stabilit împreună. Asta s-a întâmplat și în Afganistan, aţi fost comandat de batalion și acolo s-a întâmplat asta, ați avut de implementat capabilități moderne, unele venite de la aliatul strategic, altele pe parcurs aduse de Armata Română.

Daniel Petrescu: Avem foarte multe lecții învățate după 19 ani de misiune în teatrul de operații Afganistan, poate cel mai dificil teatru de operații în care am participat cu trupe în acest moment, şi avem implementate o parte din aceste lecții învățate în capabilitățile pe care le-am constituit în timp.

Este vorba de cooperarea în domeniul civil militar, de capabilitățile PSYOPS, de forțele pentru operații speciale pe care le-am consolidat în toată această perioadă, de acțiunile și instruirea pentru contracararea dispozitivelor explozive improvizate, și așa mai departe.

Dar pentru că ați adus în discuție subiectul Afganistan, a fost o onoare deosebită pentru Armata României să poată raporta misiune îndeplinită după 19 ani de implicare în acest teatru de operații.

A fost un subiect pe care l-am discutat și la Washington. Activitatea noastră în Afganistan, cooperarea pe care am avut-o, faptul că am respectat principiul împreună în teatrul de operații, împreună încheiem misiunea, sunt lucruri foarte apreciate de către partenerul nostru strategic și de către toţi aliații.

Am învățat foarte multe, dar cred că cel mai important este ce a rămas în mintea şi în sufletul fiecărui militar participant acolo, oameni, veteranii ai acestui teatru de operații care cred că se pot mândri cu faptul că au îndeplinit misiunea cu succes.

Cristian Dumitrașcu (realizator): La rândul dumneavoastră sunteți veteran de teatru de operații și aș vrea să vă întreb personal dacă aveți convingerea că fără această experiență în teatru de operații cariera dumneavoastră ar fi fost la fel?

Nicolae Timofti: Nu este vorba numai despre teatrul de operații din Afganistan. Fără experiența teatrelor de operații Armata României nu ar fi fost la nivelul de modernitate actual și probabil că fără participarea Armatei în aceste teatre de operații, aderarea noastră la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, la Uniunea Europeană, nu spun că nu s-ar fi întâmplat, dar probabil s-ar fi întâmplat într-o altă etapă, într-o altă perioadă.

Adică, am convingerea că am contribuit la profilul nostru strategic și am contribuit la realizările României în toată această perioadă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult! A fost invitat la „Subiectul săptămânii” generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc!

Daniel Petrescu: Mulțumesc și eu! Toate cele bune!

Exerciţiul multinaţional „Thracian Star 2021”

Publicat de Gabriel Stan, 27 iulie 2021, 11:43

Sonia Raicu (realizator rubrică): Aeronave F-16 Fighting Falcon, aparţinând Bazei 86 Aeriene „Lt. Aviator Gheorghe Mociorniţă”, au participat săptămâna aceasta la exerciţiul multinaţional „Thracian Star 2021” din Bulgaria.

Acesta este organizat în comun de România, Bulgaria, Grecia şi SUA de mai mulţi ani şi urmăreşte pregătirea piloţilor de vânătoare într-un mediu multinaţional, în conformitate cu cerinţele NATO.

Comandorul Cătălin Micloş, locţiitor pentru operaţii al Bazei 86 Aeriene:

Cătălin Micloş: Sunt misiuni cu specific aer-aer de apărare a spaţiul aerian, misiuni cu pachete integrate – forţelor americane, române, forţe din Grecia, Bulgaria – în aşa fel încât scopul este de a eficientiza cât mai mult integrarea forţelor NATO.

Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene

Publicat de Gabriel Stan, 27 iulie 2021, 11:36

Sonia Raicu (realizator rubrică): Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene a fost sărbătorită marţi, 20 iulie, în Ziua Sf. Ilie.

Cu acest prilej, la Monumentul Eroilor Aerului din Piaţa Aviatorilor s-a desfăşurat o ceremonie militară şi religioasă, cu depuneri de coroane de flori, în cadrul căreia s-a acordat Drapelul de luptă Regimentului 74 Patriot Unitatea Tactică de Luptă cu misiunea de a acţiona împotriva unui spectru larg de ameninţări aeriene înfiinţată la 1 Decembrie 2018.

Zborurile demonstrative, care marcau anual acest eveniment, au fost anulate ca urmare a incidentului petrecut săptămâna trecută în care un elicopter Black Hawk al Armatei SUA a aterizat forţat în Piaţa Chareles De Gaulle din Bucureşti. Generalui mr. Viorel Pană, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene Române:

Viorel Pană: N-am putut zbura, pentru că n-am putut face antrenamentele de care aveam nevoie pentru asemenea misiuni.

Un survol al unui oraş, un survol al Capitalei României este o misiune deosebit de complexă, care implica coordonarea şi pregătirea a 57 de echipaje de zbor, misiune care nu poate fi lăsată la voia întâmplării.

N-am putut să ne antrenăm, atunci ne-am mărginit să marcăm într-un mod festiv Ziua Forţelor Aeriene fără zbor.

O perioadă foarte lungă de timp am fost singura naţiune nou intrată în NATO, care îşi susţinea şi îşi rotea forţele, utilizând aeronavele proprii.

A fost şi o perioadă în care toate aceste forţe au căpătat experienţă, au luat contact cu lumea războiului. Terminarea acestui tip de misiune nu înseamnă nimic altceva decât că ne pregătim pentru acest tip de misiune sau pentru alte misiuni în viitor.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 20 iulie 2021, 14:31

Teodora Mazere (realizator rubrică): Nava purtătoare de rachete 190 – Lăstunul a participat la exercițiul multinațional BREEZE 2021, desfășurat în portul Varna, în apele teritoriale ale Bulgariei și în apele internaționale ale Mării Negre, în scopul creșterii nivelului de pregătire al echipajului și al nivelului de interoperabilitate.

În cadrul exercițiului, nava Lăstunul a participat, în port și pe mare, la exerciții de luptă la suprafață, inclusiv cu trageri de artilerie, completate de exerciții de luptă antiaeriană, navigație tactică și exerciții de comunicații, punând în aplicare permanent tehnicile, tehnicile și procedurile NATO specifice.

Locotenent comandor Alin Florin Vasile, comandantul navei purtătoare de rachete 190 – Lăstunul: Forțele Navale Române contribuie la asigurarea securității la granița de est a NATO și UE și considerăm că, prin participarea la misiuni și exerciții multinaționale de acest gen, contribuim la consolidarea posturilor de descurajare.

Doresc să le mulțumesc tuturor militarilor care fac parte din echipajul navei purtătoare de rachete 190 pentru modul în care s-au implicat și au contribuit la îndeplinirea cu succes a misiunii și pentru felul în care au reprezentat Forțele Navale Române.

Teodora Mazere (realizator rubrică): O parte din militarii celui de-al 9-lea contingent dislocat în Polonia au participat la cursul Team Leader Academy, un curs de formare a comandanților de grupă, organizat de către partenerii americanii.

Pe parcursul a cinci zile, militarii vrânceni și-au însușit noțiunile de bază privind sistemele de armament și de comunicații ale celorlalte națiuni și s-au familiarizat cu stilurile de conducere ale partenerilor din Alianța Nord-Atlantică.

Contingentul românesc, format din aproximativ 100 de militari aparținând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană Milcov, participă pentru prima dată la misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței, fiind și cea de a doua rotație din Polonia care are în înzestrare sistemul antiaerian Gepard.

Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Cursul Team Leader Academy a fost organizat de către partenerul american. Instructorii au fost desemnați de către fiecare națiune în parte, astfel participanții au avut șansa de a vedea cum gândesc și cum acționează comandanții din alte armate NATO. Cum să devii lider nu a fost doar un curs, a fost un schimb de experiență inedit.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a efectuat, la începutul lunii iulie, o vizită la Forța  Kosovo condusă de NATO.

Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii, Forța Kosovo este desfășurată în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de mișcare pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euroatlantică a Balcanilor de Vest.

Mai multe detalii despre această vizită aflăm de la maiorul Constantin Pleșa, ofițer în comandamentul KFOR din Kosovo.

Constantin Pleşa: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vizitat Comandamentul KFOR. A fost primit de către comandantul KFOR, generalul maior Franco Federici şi a fost informat despre situația actuală din Kosovo.

A vizitat trupele aflate în teatru, apoi a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții țărilor membre NATO din Kosovo.

Într-un scurt interviu acordat Radio KFOR, secretarul general al NATO a ținut să reamintească ascultătorilor că numai prin toleranță și cooperare interetnică se va putea depăși situația actuală, iar KFOR va asigura în continuare pacea, stabilitatea și libertatea de mișcare în Kosovo.

NATO Secretary General Jens Stoltenberg and the Commander of KFOR, Major General Franco Federici

Șeful statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu în vizită oficială în Statele Unite ale Americii

Publicat de Gabriel Stan, 20 iulie 2021, 12:40

Andreea Popescu (realizator rubrică): Șeful statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, s-a aflat săptămâna aceasta în vizită oficială în Statele Unite ale Americii, unde a avut întâlniri cu președintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore din Armata Statelor Unite, generalul Mark Miley și cu alți oficiali militari NATO și americani de rang înalt.

Vizita șefului Statului Major al Apărării face parte din întâlnirile curente în cadrul Parteneriatului strategic, ce urmărește consolidarea securității României și promovarea țării noastre ca vector de stabilitate în Europa de Sud-Est.

Terminal dat în folosință în Baza 90 Aeriană Otopeni

Publicat de Gabriel Stan, 14 iulie 2021, 10:39

Alina Sonia Raicu (realizator rubrică): Un terminal destinat recepției staționării temporare și continuării deplasării trupelor și tehnicii a fost dat în folosință în Baza 90 Aeriană Otopeni. Facilitatea a apărut în urma discuțiilor din 2015 de construire a unui pachet de capabilități de acțiune conform standardelor NATO, iar proiectul a fost derulat cu finanțare mixtă, în cadrul programului de investiții în securitate al NATO, sub îndrumarea Direcției domenii și infrastructuri și a Forțelor Aeriene Române.

Comandor Gabriel Movileanu comandantul Grupului Sprijin din Baza 90 Aeriană: Acest terminal înseamnă să intrăm în normalitate, să avem o dotare normală pentru transportul aerian al materialelor și al pasagerilor, ai unde să faci verificarea pasagerilor, a materialelor, pașapoartelor în condiții conform standardelor NATO, să poți să păstrezi materialele, să le primești în diferite locații și să asamblezi un transport aerian. Materialele nu se transportă încărcate vrac, ci se paletizează.

Pentru asta este nevoie de o locație în care să fie păstrate la adăpost de intemperii. Avem și scannere cu raze X pentru materiale, atât pentru bagajele personale, cât și pentru cală.

Poate fi folosit în diverse scopuri. Ţinta NATO pentru care a fost construit, și în situații de urgență – în 2018 am avut un exercițiu național Seism; atunci ar fi fost foarte util un astfel de terminal pentru tranzit materiale, pasageri.

Exercițiul multinațional „Toxic Dragoon 21”

Publicat de Gabriel Stan, 14 iulie 2021, 10:31

Alina Sonia Raicu (realizator rubrică): Aproximativ 240 de militari români și aliați, cu 94 de mijloace tehnice, au participat timp de două săptămâni la exercițiul multinațional „Toxic Dragoon 21”, condus de Regimentul 2 Dragoni în Camp Ruchard din Franța.

Între 28 iunie și 8 iulie, din partea Armatei Române a participat plutonul de decontaminare CBRN din Batalionul 49 Argeș Apărare Chimică, Bacteriologică, Radiologică și Nucleară, ce a acționat alături de militari din Franța, Bulgaria, Ungaria, Spania și Polonia, participante la Forța NATO Întrunită cu nivel de reacție foarte ridicat.

Căpitan Eugenia Popa, ofițer de informare și relații publice în cadrul exercițiului: Exercițiul a debutat cu prezentarea tuturor capabilităților ca specialiști în apărare chimică, biologică, radiologică și nucleară, urmată de desfășurarea unor activități de instruire în comun cu trupe în teren.

Au fost simulate accidente la diferite fabrici industriale, deținătoare de agenţi toxici de luptă sau materiale industriale. Am fost singura structură participantă care a reprezentat România. Nu este prima dată. Am mai fost implicați de-a lungul timpului, începând din anul 2004, ca forţă de răspuns NATO în Italia, Cehia, Polonia, Germania.

Acțiunile de Poliție Aeriană Întărită sub comanda NATO

Publicat de Gabriel Stan, 14 iulie 2021, 10:25

Alina Sonia Raicu (realizator rubrică): Forțele Aeriene au desfășurat, la începutul acestei luni, un exercițiu de poliție aeriană Întărită, în care a fost inclusă și interceptarea unei aeronave țintă, reprezentată de un avion de transport C-27 Spartan, care a evoluat pe traiectul Baza 90 Aeriană Otopeni – Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu de către aeronave F-16 Fighting Falcon, aparţinând Forțelor Aeriene Române, aflate la Serviciul de Luptă Permanent Poliție Aeriană, și ulterior de aeronave F-16, aparținând Forțelor Aeriene Elene.

Acțiunile de Poliție Aeriană Întărită sub comanda NATO sunt misiuni de apărare colectivă pe timp de pace pentru protejarea integrității spațiului aerian al Alianței.

În orice moment, câte două aeronave de vânătoare sunt pregătite pentru Serviciul de Luptă Poliție Aeriană în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. Misiunea principală a Serviciului de Luptă Poliție Aeriană este apărarea spațiului aerian național, prin interceptarea aeronavelor care pătrund pe teritoriul național fără autorizație din diverse motive.

Comandor Daniel Moise, comandantul Grupului 86 Operațional: Un exercițiu de poliție aeriană, sub comandă NATO, coordonat de la bordul unui AWACS venit din Germania, cu un echipaj multinațional, ce a demonstrat determinarea NATO de a contribui la securizarea spațiului aerian aproape de Crimeea.

Întrevedere în România între șeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu și șeful Statului Major al Apărării din Bulgaria, Emil Eftimov

Publicat de Gabriel Stan, 14 iulie 2021, 10:09

Alina Sonia Raicu (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale Nicolae Ionel Ciucă și șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, s-au întâlnit miercuri, 7 iulie, la sediul Ministerului Apărării Naționale cu șeful Statului Major al Apărării din Bulgaria, amiralul Emil Eftimov, în cadrul vizitei pe care oficialul bulgar a efectuat-o în perioada 6-8 iulie în România.

Discuțiile s-au axat pe creșterea participării la acțiuni comune de instruire, dezvoltarea angajamentelor celor două state în domeniul securității regionale și pe consolidarea măsurilor NATO de asigurare în zona Mării Negre. Agenda șefilor Apărării a cuprins întâlniri cu echipele de comandă ale Brigăzilor Multinaționale Sud-Est, 8 Rachete Operativ Tactice și 282 Blindată.

De asemenea, cei doi oficiali au participat la evenimentul de inaugurare a noului stadion al Clubului Sportiv al Armatei Steaua București. Amiralul Emil Eftimov a avut întrevederi cu militarii din subordine încadrați în structurile multinaționale din țara noastră, dar și întâlniri cu echipele de comandă ale Diviziei Multinaționale Sud-Est și Regimentului 74 Patriot.

Generalul locotenent Daniel Petrescu a apreciat că participarea consistentă a militarilor din Forțele Terestre Române și Bulgare la exerciţiile „Strike Back 21”, „Steadfast Defender 21” și „Defender Europe 21” a realizat o bună coeziune a trupelor.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 13 iulie 2021, 11:38

Edi Nicola (realizator rubrică): România a găzduit la Baza 90 Transport Aerian Otopeni, comandor aviator Gheorghe Bănciulescu, operaţiunea militară Resolute Support Retrograde, care a avut ca scop redislocarea trupelor şi materialelor din Afganistan către Europa pentru ţările membre ale programului „Unităţi multinaţionale de transport strategic”.

În acest sens, grupul de transport aerian strategic din Baza Aeriană Pápa, din Ungaria, a executat un pod aerian între Baza 90 Transport Aerian Otopeni, folosită ca nod, şi alte trei aeroporturi militare din Afganistan – Bagram, Mazar i Sharif, Kabul – pentru redislocarea trupelor, echipamentelor şi materialelor în Europa.

Operaţiunea Resolute Support Retrograde are dublă însemnătate istorică, în primul rând fiind cea mai mare operaţiune de tip pod aerian şi, în al doilea rând, a contribuit la retragerea trupelor şi a materialelor din Afganistan. după 20 de ani de luptă.

Cu detalii, comandorul Gabriel Movileanu, comandantul Grupului de Sprijin al Bazei 90 Transport Aerian Otopeni:

Comandorul Gabriel Movileanu: Pentru această operaţiune, Baza 90 a pus la dispoziţie platformele pentru parcarea aeronavelor C-17 şi a asigurat dirijarea la sol a acestora.

De asemenea, spaţiile de lucru pentru echipele grupului de transport greu de la Pápa, din Ungaria, care au asigurat pregătirea şi executarea misiunilor şi mentenanţa aeronavelor.

Baza 90 a utilizat un nou terminal de pasageri şi materiale, dat în exploatare în cursul acestui an, lucru care a ajutat mult buna desfăşurare a activităţilor.

Edi Nicola (realizator rubrică): Forţele Navale Române au participat în perioada 28 iunie – 10 iulie la exerciţiul multinaţional „Sea Breeze 21”, organizat de Forţele Navale ale Statelor Unite ale Americii şi cele ale Ucrainei în apele internaţionale ale Mării Negre şi în raioanele de instrucţie terestre din zona Odesa.

Corveta contraamiral „Horia Macelariu” a plecat din Portul Militar Mangalia şi a luat cap compas Portul Odesa din Ucraina, unde a acostat, alături de alte nave militare străine participante la „Sea Breeze 21”.

Căpitan comandor Gabriel Lungu, comandantul corvetei contraamiral „Horia Macelariu”:

Căpitan comandor Gabriel Lungu: În timpul exerciţiului am executat respingerea ambarcaţiunilor rapide de suprafaţă, reaprovizionare de mare, remorcajul unei nave avariate cu defecţiuni la sistemul de propulsie, respingerea aviaţiei inamice şi căutarea, descoperirea, indentificarea, urmărirea şi atacul submarinului.

Edi Nicola (realizator rubrică): Cea de-a doua navă militară, care a reprezentat Forţele Navale Române la exerciţiul din Ucraina, a fost fregata „Regina Maria”, cu un elicopter IAR-330 Puma Naval, ambarcat la bord.

Fregata a executat o serie de exerciţii în comun cu fregata neerlandeză „Eversten”, după care s-a integrat în gruparea navală permanentă a Alianţei Nord-Atlantice care operează în Marea Neagră şi a participat la exerciţiul „Sea Breeze 21” din Ucraina. Comandor Adrian Gobjilă, comandantul fregatei „Regina Maria”:

Comandor Adrian Gobjilă: „Sea Breeze 21” este cea mai mare participare din istoria exerciţiilor. De asemenea, are o înseamnătate deosebită, pentru că deschiderea s-a suprapus cu Ziua Forţelor Navale Ucrainene, precum şi Ziua Statelor Unite. Reacţia Federaţiei Ruse a fost semnificativă, cu un număr crescut de nave, care au monitorizat acest exerciţiu.

Edi Nicola (realizator rubrică): Contingentul românesc aparţinând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană „Milcov”, din Focşani, îşi continuă misiunea în Polonia. Artileriştii vrânceni participă la exerciţii şi activităţi de instruire, alături de militarii americani, polonezi, britanici şi croaţi, în cadrul cărora sunt testate şi validate tehnicile, tacticile şi procedurile exersate pe terenul de instrucţie. Locotenent Mădălina Boboc, ofiţerul de informare şi relaţii publice al detaşamentului:

Locotenent Mădălina Boboc: Timp de două zile, secţiile de tragere au exersat tactici şi proceduri specifice privind deplasarea pe terenuri greu accesibile, au avut posibilitatea de a pune în practică schemele de manevră şi s-au antrenat la îmbunătăţirea baremelor, pentru a fi gata de luptă în cel mai scurt timp.

Toate eforturile şi experienţa dobândintă ne-au ajutat să desfăşurăm un exerciţiu integrat şi sincronizat, astfel încât să ne putem pune în valoare toate capabilităţile de care dispunem.

Edi Nicola (realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a efectuat o vizită la Forţa Kosovo, condusă de NATO, unde s-a întâlnit cu comandantul KFOR, generalul-maior Franco Federici.

Personalul din 27 de naţiuni, care au contribuit cu trupe şi directorul echipei NATO de consiliere şi legătură, generalul de brigade Jörg Rüter, Mai multe amănunte în ediţia viitoare a „Jurnalului militar”.

Exercițiul multinațional „Sea Breeze 21”

Publicat de Gabriel Stan, 13 iulie 2021, 10:58

Cristian Dumitrașcu (realizator): Începem cu interviul de la Constanța, pe care l-am realizat cu contraamiralul de flotilă Valentin Iacoblev și asta pentru că Forțele Navale Române au participat, între 28 iunie și 10 iulie, adică astăzi, la exercițiul multinațional „Sea Breeze 21”, organizat de Forțele Navale ale Statelor Unite ale Americii și cele ale Ucraina aici în apele internaționale ale Mării Negre și în raioane de instrucție terestră din zona Odesa.

Amiralul Iacoblev este comandantul Flotei 56 Fregate și mi-a vorbit despre etapele de pregătire a exercițiului „Sea Breeze”, dar și despre ce va fi anul acesta la Ziua Marinei.

Amiralul Valentin Iacoblev: Întotdeauna participarea la activități de instrucție pe mare presupune o pregătire minuțioasă din partea echipajelor cu privire la nave, exerciții, antrenamente, astfel încât personalul, echipajul navei să poată acționa în condiții corespunzătoare în funcție de situațiile de instrucție sau, după caz, de situațiile reale care pot apărea. Prin urmare, da, ne pregătim.

Un astfel de exercițiu pentru fiecare tip de navă începe undeva cu trei luni înainte, timp în care se verifică starea de funcționare a tehnicii, se verifică încă o dată și încă o dată până când suntem mulțumiți.

Bineînțeles, personalul se concentrează pe exercițiile normale și firești care se execută în cadrul postului de luptă, serviciului de luptă și cu nava, bineînțeles, la sfârșit, deci sunt o serie întreagă de activități peste care nu trecem, nu vrem să trecem și nu vom trece niciodată.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Dumneavoastră aveți experiența comandantului de fregată care a participat la multe exerciții și spuneați mai devreme că trebuie verificat încă o dată și încă o dată. Asta vine și din experiența dumneavoastră nu?

Amiralul Valentin Iacoblev: Da, de acord face parte din experiența pe care am dobândit-o în timp și consider că este modul normal și firesc de a proceda în continuare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Lecţii învăţate sunt întotdeauna după un astfel de exerciţiu?

Amiralul Valentin Iacoblev: Da! Procesul de lecții învățate este un proces cu care noi lucrăm în mod normal, dar din punct de vedere al pregătirii navelor, sunt acele rutine, tehnice, operaționale pe care trebuie să le desfășurăm, astfel încât totul să fie funcțional.

În schimb, din această situație legată de contextul pandemic, am convingerea personale că cei mai mulți dintre noi am învățat foarte mult.

Am putut observa că oamenii sunt mult mai grijulii, am putut înțelege că împreună, cei de la bordul navelor, reușesc să gestioneze lucrurile foarte bine din această perspectivă, lucru care pe mine mă încântă efectiv.

Singurul lucru pe care şi-l dorește orice comandant de navă în momentul în care pregătește o astfel de activitate este să-și pregătească nava cât mai bine și echipajul, iar când se înapoiază, să raporteze misiune îndeplinită.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumesc mult, domnule contraamiral. Acum, dacă tot v-am prins, mai ai o lună până la Ziua Marinei. Sunteți gazdă în fiecare 15 august. Cum va fi anul ăsta?

Amiralul Valentin Iacoblev: Din păcate pentru publicul larg, și în acest an se manifestă în continuare restricțiile legate de COVID-19, fapt ce nu ne permite încă să desfășurăm activitățile așa cum publicul a fost învățat și ne dorim și noi.

De asemenea, Ziua Porților Deschise, o activitate care întotdeauna ne-a permis și am realizat o apropiere mai bună față de publicul constănțean, de vizitatorii, de cei veniți în vizită în Constanța, din acest punct vedere ne concentrăm pe acest lucru.

Cu public, dar cu înțelegerea din partea publicului că nu vom intra cu toții în port, va fi o forma de eșalonare a personalului, astfel încât să nu avem foarte, foarte mulți oameni care să formezi aglomerare la un moment dat. Şi atunci vom coordona acest aspect și în continuare ne vom prezenta așa cum am făcut-o dintotdeauna, la standarde cât mai înalte.

La Subiectul săptămânii s-a mai discutat despre exercițiul Sea Breeze alături de șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, și cu șeful de Stat Major al Comandamentului Forțelor Întrunite, contraamiral de flotilă Marian Săvulescu

Contraamiral Mihai Panait: Sea Breeze pot spune că face parte din planul de măsuri de consolidare a securității pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, prin dezvoltarea unor exerciții comune cu statele partenere, având ca obiective principale consolidarea cooperării militare și a interoperabilității între forțele navale participante.

Sea Breeze, alături de celelalte exerciții care se desfășoară în Marea Neagră, și doresc să aduc aici în atenție exercițiul Breeze, Breeze este un exercițiu condus, planificat, coordonat de către forțele navale ale Bulgariei și va începe imediat după Sea Breeze, unde vom avea de asemenea o participare consistentă, cu unități navale, Sea Shield este un exercițiu condus de către forțele navale ale României și este cel mai mare exercițiu de luptă antisubmarin dezvoltat, planificat, condus de către forțele navale române, în anul acesta de instrucție, în 2021, dacă vă aduceți aminte, în aprilie am desfășurat acest exercițiu cu rezultate remarcabile, și alte câteva exerciții, Poseidon sau EPMCM Dive, Riverine sau Summer Storm, conduse sau planificate în cooperare cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică.

Contribuim în felul acesta la asigurarea securității pe această regiune deosebit de importantă și încercăm prin ritmul pe care îl impunem să creștem nivelul de pregătire al echipajelor și să consolidăm relația în cadrul angajamentelor euroatlantice ale forțelor navale române, ale Armatei României.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că aţi spus chiar acum, angajamentele euroatlantice, nu întâmplător v-am invitat pe amândoi, foști colegi, cum am spus, de pe fregată, pe dumneavoastră şi pe domnul Săvulescu.

După modelul NATO, iată că lucrurile se întâmplă foarte interesant printr-o predare de responsabilitate, atunci când se merge în misiune NATO, către Comandamentul Forțelor Întrunite şi aș vrea, domnule Săvulescu, să ne spuneți, pentru ascultători, cum este şi de ce este mai eficient așa.

Contraamiral Marian Săvulescu: În Marea Neagră, teatrul de operații, aici avem responsabilități, vorbim de Comandamentul Forţelor Întrunite, privind coordonarea, conducerea forțelor puse la dispoziție de statul roman.

În câteva cuvinte, vorbim despre generator, Statul Major al Forțelor Navale, care pregătește unitățile navale sau forțe de nivel de grupă, vorbim de specialiștii în distrugeri, EOD-iştii, şi după ce parcurgem procesul de pregătire, certificare și evaluare, avem un proces de transfer de autoritate de la generator către cel care conduce lupta. Revin la întrebarea anterioară și aceste exerciții menţionate de domnul amiral anterior nu sunt de ieri, de astăzi.

Factorul declanşator a fost 1994, semnarea Parteneriatului pentru Pace, și începuturi timide, gen „Cooperative Partner” în Marea Neagră în țările din partea vestică, de la nord la sud, Ucraina, România și Bulgaria. Aceste exerciții s-au dezvoltat de-a lungul anilor. Așa a apărut Sea Breeze, aşa a apărut Breeze, aşa a apărut, ulterior, Poseidon și Sea Shield, exerciții pe care le avem pe radar din 1997.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vi s-a întâmplat, pe când erați comandanți de navă, să vă întâlniți cu forțe ostile Alianței, domnul Săvulescu?

Contraamiral Marian Săvulescu: În Marea Neagră nu avem nevoie să ne imaginăm OPFOR așa cum spuneaţi mai devreme, el este prezent. Nave ale Federației Ruse monitorizează orice navă militară străină la momentul în care intră la nord de Bosfor și, de asemenea, este parte, să zic așa, făcând urmărirea grupărilor navale pe timpul exercițiilor.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Îmi aduc aminte că, domnule Panait, aţi avut acea misiune în Africa…

Contraamiral Mihai Panait: Operaţia EU NAVFOR Atalanta de luptă împotriva pirateriei, 2012.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Inamic periculos şi acolo.

Contraamiral Mihai Panait: Şi întotdeauna avem, întotdeauna trebuie să fim pregătiți pentru vreme rea, pentru mare rea și să să reușim să contracarăm toate amenințările și toate riscurile.

Este important, spuneați că am performa la bordul navelor și încercăm acum de pe pozițiile pe care suntem să transmitem toată experiența noastră și să îmbunătățim prin lecțiile identificate sau lecțiile învățate procesul de planificare, de pregătire și de execuție cu o permanentă evaluare a tuturor echipajelor navelor, astfel încât pe timpul misiunii să să plecăm foarte bine pregătiți şi să ne întoarcem acasă cu navele și cu echipajele în siguranţă.

Federația Rusă obișnuiește să reacționeze la activitățile pe care NATO le planifică și le execută în Marea Neagră prin prezență navală și aeriană militară în proximitatea raioanelor de desfășurare și a navelor noastre, chiar dacă sunt anunțate din timp zonele în care desfășurăm exercițiile.

Legislația internațională, dreptul mării, libertatea de navigație în apele internaționale este un drept sfânt din punctul nostru de vedere, al Forțelor Navale, al marinarilor, și sunt toate exercițiile planificate în conformitate cu legislația internațională, cu regulile de angajare și restricțiile internaționale și naționale ale țărilor participante.

Contraamiral Marian Săvulescu: Domnule amiral, dacă îmi permiteţi, aş vrea să intervin. Vizavi de cele 32 de țări, zic așa, oarecum exotice: Brazilia, Japonia, Senegal, Tunisia, până acum nu au fost în Marea Neagră, au reprezentanți, e o chestiune foarte interesantă, noi, care am plecat din copilărie în zona aceasta, să vedem acum în Marea Neagră țări de dincolo de meridiane, participanți cu structuri diferite în acest exerciţiu de importanță pentru noi, de altfel.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am în față doi oameni foarte importanți din punctul meu de vedere, pe care eu îi prețuiesc deopotrivă. Ați fost comandanții celei mai puternice nave militare românești, cu guri de foc, nu povestim acum că nu avem timp. Se mai pune problema, ca în Al Doilea Război, să fim singuri în fața unui eventual atac?

Contraamiral Marian Săvulescu: Răspunsul meu aici la prima acţiune…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este retorică, sigur.

Contraamiral Marian Săvulescu: … este nu, pentru că, uitați-vă, domnul amiral amintea mai devreme de exercițiile din partea de vest ale Bazinului Mării Negre. Mesajul național, generatorul, Statul Major al Forțelor Navale, și Comandamentul Forțelor Întrunite, unitatea de comandă a NATO, suntem împreună.

Apoi, mai avem în zona respectivă și în afară țări partenere care sunt împreună în acest proces de instruire vizavi de răspunderea la amenințări.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este o temă falsă, asta am vrut să subliniez la sfârșit. Se tot spune, ce să facem noi cu două fregate – Maria, Ferdinand și Mărășești, de model românesc un pic mai vechi? Generalul Petrescu spunea la o întrebare similară în „Actualitatea militară” mai acum câteva săptămâni același lucru. Ce facem? Păi nu suntem singuri. Acesta a fost mesajul, nu?

Contraamiral Marian Săvulescu: Este adevărat. Datoria noastră este să ne pregătim, şi datoria noastră națională, dar și datoria noastră ca membru în Alianța Nord-Atlantică și este foarte important să încercăm să menținem navele și echipajele într-o formă foarte bună, astfel încât să executăm împreună cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică misiunile pe care le primim, atunci când ne întoarcem în porturile de bază, de la mare sau de la Dunăre, să raportăm „misiune îndeplinită”.

Escală fregata „Evertsen” în Portul Constanța

Publicat de prosavioleta, 6 iulie 2021, 15:09

Andreea Popescu (realizator rubrică): Fregata Marinei Regale a Țărilor de Jos „Evertsen” a făcut o escală de patru zile în Portul Constanța, după executarea unei serii de misiuni în apele internaționale ale Mării Negre. Secretarul de stat și șef al Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare și Relații Internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, s-au aflat luni, 28 iunie, în vizită oficială la bordul fregatei neerlandeze.

Simona Cojocaru, Secretar de stat: Este o reală plăcere să mă aflu la bordul navei „Evertsen”. Suntem, într-o perioadă cu numeroase provocări la adresa mediului de securitate, cele mai dificile dintr-o generație. Aici, la Marea Neagră, situația este complexă, pentru că Rusia își conti nuă acțiunile agresive. Acum două săptămâni, conducătorii noștri s-au întâlnit la Bruxelles ca să pregătească NATO pentru aceste vremuri schimbătoare, într-un mandat tot mai greu de anticipat. Urmăm deciziile cruciale din agenda NATO 2030, pentru a fi siguri că Alianța are capabilitățile care îi sunt necesare. Pentru a ne păstra puterea de descurajare și apărare ridicate, trebuie să ne pregătim în toate mediile: pe mare, în aer, pe uscat.

 Roelof Sander van Ees, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în România: Trăim întru-un mediu de securitate din ce în ce mai complex. Alianța noastră se confruntă cu amenințări multiple și o competiție strânsă din partea unor state. Chiar dacă România și Olanda sunt situate în părți diferite ale continentului, ambele țări se confruntă cu aceleșai provocări când vine vorba despre amenințările la adresa mediului de securitate. Aș dori să profit de această ocazie și să îmi exprim încă o dată aprecierile și recunoștința pentru sprijinul continuu al României.

60 ani de poliție aeriană

Publicat de prosavioleta, 6 iulie 2021, 15:02

Andreea Popescu (realizator rubrică): Șeful Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii, mareșal al aerului Sir Michael Wigston, și șeful Forțelor Aeriene Germane, general-locotenent Ingo Gerhartz, au semnat joi, 1 iulie, în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, declarația comună privind interoperabilitatea aeronavelor Eurofighter Typhoon pentru executarea în comun a misiunilor de poliție aeriană, în cadrul unei ceremonii găzduite de șeful Forțelor Aeriene Române , generalul-maior Viorel Pană.

General-maior Viorel Pană, Șeful Forțelor Aeriene Române: Ziua de astăzi marchează 60 de ani de executare neîntreruptă a serviciului de poliție aeriană în NATO. O misiune de înaltă complexitate, care necesită specialiști de înaltă clasă și pe care România o execută fără întrerupere, la rândul ei, din 2004. În cadrul acestei misiuni, un număr de avioane, în cazul nostru, două avioane românești de aici, de la Mihail Kogălniceanu, două de la Câmpia Turzii, și atunci când funcționează Poliția Aeriană întărită – alte două avioane dintr-o țară aliată, sunt gata de decolare în 3 până la 5-8 minute, depinzând de condițiile meteo și situația tactică, și în măsură să intercepteze orice avion care utilizează neautorizat spațiul aerian românesc.

Andreea Popescu (realizator rubrică): În cadrul aceleiași ceremonii, generalul-locotenent Gerhartz și generalul-maior Pană au semnat declarația de intenție privind dezvoltarea relațiilor bilaterale în domeniul aerian. Șeful Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii, mareșal al aerului Sir Michael Wigston, a reconfirmat linia de acțiune solidă în NATO, dar a subliniat și intenția unei cooperări cu flota de Eurofighter, aeronavă operată de mai multe armate din Alianță.

Mareșal al aerului Sir Michael Wigston, Șeful Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii: Trebuie să ne întărim nivelul de interoperabilitate. Acum, împreună cu Aviația Regală, ne adâncim cooperarea în domenii diferite. În viitor, vom intensifica colaborarea, operând flota de Eurofighter împreună ori de câte ori va fi posibil, pentru a amplifica eficacitatea bazându-ne pe o intenție reciprocă.

Redislocarea Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est

Publicat de prosavioleta, 6 iulie 2021, 14:53

Andreea Popescu (realizator rubrică): Comandamentul Corpului Multinaţional Sud-Est a fost redislocat din 1 iulie în Garnizoana Sibiu. Comandamentul a fost înfiinţat în anul 2020, cu dislocare temporară în Garnizoana Bucureşti, iar în luna februarie a.c. a fost activat în structura de forţe a NATO, cu misiunea de a asigura coordonarea forţelor din cadrul prezenţei aliate în regiune, monitorizarea evoluţiilor din mediul de securitate, precum şi o bună integrare operaţională a forţelor aliate la criză şi conflict. Cu ocazia redislocării la Sibiu, a avut loc, o ceremonie militară, la care a fost prezent şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu.

General locotenent Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Mare parte din agenda militară a fost construită în funcţie de evenimentele acestui comandament. Mutarea în Sibiu este, fără îndoială, o decizie strategică de poziţionare geografică a acestei capabilităţi. Apărarea colectivă este un efort care necesită implicare şi costuri, însă capabilităţile construite în cadru multinaţional demonstrează voinţa şi coeziunea aliaţilor de a rămâne împreună în demersul de realizare a posturii de decurajare şi apărare.

Andreea Popescu (realizator rubrică): Comandantul Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est, generalul locotenent Daniel Petrescu:

General locotenent Cătălin Tomescu, Comandantul Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est: Bucureştiul şi-a cam făcut treaba. Acolo rămân banii, concepţia strategică şi mandatul. Acum trebuie să ne ajutaţi să ne integrăm în comunitatea dvs. Suntem câteva sute de oameni care venim aici. Nu foarte mulţi sunt din garnizoană sau din zonă. Suntem mulţi care venim ca să ne facem treaba.

Exercițiul “SEA BREEZE ‘21”

Publicat de prosavioleta, 6 iulie 2021, 14:45

Andreea Popescu (realizator rubrică): Bun găsit! Forţele Navale Române participă între 28 iunie şi 10 iulie la Exerciţiul Multinaţional „Sea Breeze 21”, organizat de Forţele Navale ale SUA şi cele ale Ucrainei în apele internaţionale ale Mării Negre şi în raioane de instrucţie terestre din zona Odessa. Ţara noastră este reprezentată de fregata „Regina Maria”, având un elicopter IAR-330 PUMA Naval ambarcat la bord, corveta „Contraamiral Horia Macelariu” şi peste 300 de marinari militari.

Contraamiral Mihai Panait, Șeful Statului Major al Forţelor Navale: Marea Neagră este o regiune importantă pentru păstrarea echilibrului. Este important să menţinem libertatea de navigaţie în apele internaţionale, în conformitate cu procedurile operaţionale şi cu legislaţia internaţională în vigoare. „Sea Breeze 21” este determinant pentru dezvoltarea unui cadru de interoperabilitate la nivelul alianţei euroatlantice şi este important şi pentru membrii NATO, dar şi pentru membrii PFP – partenerii noştri din Marea Neagră, Ucraina şi Georgia – să fie prezenţi, să participe în aceste exerciţii, să planifice, să conducă şi să încerce să îşi ridice nivelul de interoperabilitate de la procedurile pe domeniul naval, pe domeniul maritim până la procedurile Joint sau inter-agenţii.

Încheierea misiunii din Afganistan, după 19 ani!

Publicat de Gabriel Stan, 6 iulie 2021, 12:29

„Subiectul săptămânii” este reprezentat de încheierea misiunii din Afganistan, după 19 ani.

În 2002, pe când începea misiunea militarilor români în Afganistan, unul dintre artizanii aderării României la alianță a fost Ioan Mircea Pașcu, secretar de stat mai întâi și apoi ministru al apărării, la începutul anilor 2000. Cristian Dumitrașcu a realizat un interviu telefonic pe care vă invit să îl ascultați.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la „Jurnal militar”!

Ioan Mircea Paşcu: Mulţumesc pentru invitaţie!

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Şi noi mulțumim pentru că ați răspuns apelului nostru în acest moment important, în acest moment de sărbătoare, într-un fel, pentru că această construcție a aderării la NATO și a misiunii în Afganistan încheiată după 19 ani este una începută de dumneavoastră și de echipa guvernamentală de la începutul anilor 2000. Cum a fost pentru dumneavoastră să reușiți să duceți România în NATO, după ce fusese respinsă în acel summit anterior?

Ioan Mircea Paşcu: Vreau să vă spun că am avut un avantaj dublu: pe de-o parte, fusesem cel care negociase, împreună cu domnul secretar de stat Lazăr Comănescu, de la MAE – eu negociam din partea Ministerului Apărării -, în prima perioadă, înainte de Madrid.

Începuturile procesului de apropiere, primele negocieri, Parteneriatul pentru Pace, documentul de prezentare, studiul privind extinderea, toate lucrurile acestea fuseseră pe masa noastră de lucru, a domnului Comănescu și a mea.

Şi, într-un fel, ăsta a fost un avantaj, pentru că aveam o idee foarte clară cu privire la modul în care funcționează acest mecanism al negocierilor, dar, pe de altă parte, ce era mai important, și al interacțiunii dintre principalele state care trebuiau să-și dea acordul ca România să devină membru al NATO.

Ăsta a fost un avantaj; al doilea avantaj a fost că, în această calitate – eram secretar de stat în MApN, iar în a doua calitate, înainte de Praga, eram ministrul spărării -, cunoşteam foarte bine din interior funcționarea Ministerului Apărării, care era un factor principal în aderarea noastră.

Pentru că, până la urmă, NATO este o alianță politico-militară și factorul militar este un factor decisiv.

Deci, astea au fost două avantaje mari pe care le-am avut. Am fost conștient de ele împreună cu toți colegii noștri. Lucrurile au fost tranșate mai târziu, nu imediat. Am reușit să materializăm acest lucru, care astăzi, iată, ne ajută foarte mult.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Este vorba despre această intrare în lumea bună, pentru că am intrat în NATO și apoi în Uniunea Europeană. Sigur că da, au fost planuri multiple de analiză atunci când am fost primiți în această alianță de elită.

Domnule ministru, există și acum discuții – nu le-aş spune polemici – în care unii se miră și spun că este un paradox că România până la urmă a pornit pe drumul acesta al Vestului, al integrării euroatlantice, dar atunci când a intrat în aceste structuri a fost condusă de o echipă de stânga. Cum vă explicați treaba asta?

Ioan Mircea Pașcu: La fel cum explic faptul că atunci când a fost refuzată să intre, la Madrid, aveam o echipă de dreapta la putere. Până la urmă, să știți că țara contează, și nu atât de mult – și nu am putea spune că nu contează lucrul acesta – culoarea echipei care se află la conducere la un moment dat.

Aş mai spune un lucru, care este important: profesionalismul echipei, din punct de vedere strict tehnic, acesta contează foarte mult.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Cum vedeți evoluția și lucrurile pe care Armata României le-a reușit în această misiune încheiată de curând în Afganistan, având în vedere că noi am plecat în misiune pe când erați dumneavoastră ministru, și, dacă nu mă înșel, și nu mă înșel, primul comandant de batalion a fost chiar actualul ministru al apărării, Nicolae Ciucă.

Ioan Mircea Pașcu: Da, maiorul Nicolae Ciucă. Noi am fost atunci, înainte să plece, am fost la Craiova; atunci l-am cunoscut pe domnul Ciucă și i-am cunoscut pe băieți. Îmi aduc aminte că mi-au făcut, nu numai mie, tuturor, am fost cu premierul, dacă nu mă înșel, am fost cu ambasadorul american, toată lumea a fost impresionată de cei care aveau să devină Scorpionii Roșii, primul batalion românesc care a ajuns în Afganistan în iulie 2002.

Îmi aduc aminte că atunci am avut o discuție cu domnul maior Ciucă, la vremea respectivă, și l-am rugat un singur lucru, nu pot să spun că i-am dat un ordin, pentru că este o chestiune care depășește, să spunem așa, disciplina militară.

Rugămintea a fost să vină cu toți băieții întregi acasă. Și de lucrul acesta dânsul s-a achitat foarte bine, ca și ulterior toate misiunile repetate pe care le-a avut și acolo, și le-a avut și în altă parte; o carieră militară de excepție, aș spune. Dar eu am și zburat cu primele elemente care au intrat acolo, în Afganistan.

În iulie 2002 am fost prezent acolo. Țin minte că stăteam la Kandahar. Noi nu trebuia să mergem la Kandahar, trebuia să mergem la  Bagram, și în ultima clipă ni s-a schimbat locația. Iar cel care a răspuns de toată intrarea noastră în teatru, ca să spun așa, și de toate lucrurile pregătitoare a fost regretatul general Ioan Sorin, care a fost unul dintre oamenii de bază în această activitate.

Iar, anterior, în plan politic, să știți că a fost domnul George Maior, secretar de stat, și domnul general Rotaru, încă în 2001, la sfârșitul anului, când se negocia ISAF și am reulit să participăm și la ISAF foarte bine.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Este o construcție istorică la care ați luat parte, l-ați amintit și pe regretatul general Ioan Sorin. Îi amintim cu pioșenie și pe cei 27 de militari căzuți la datorie și alte câteva sute de militari răniți, care au contribuit, iată, la această situație de securitate fără precedent pe care o trăiește România astăzi.

Ioan Mircea Paşcu: Da, eram ministru când am primit primele vești despre cele două victime. A existat o perioadă de timp între ele: primul a fost Fogoroși și al doilea… Mihai Samoilă. Şi am trecut prin momente dificile…

Dar n-aş vrea să închei… Iată că până la urmă au fost, din păcate, mai mulți oameni care au suferit de pe urma rănilor, care şi-au pierdut, unii dintre… – spuneaţi, 20 și ceva și au pierdut chiar viața.

N-aș vrea să încheiem acest interviu fără să aduc în discuție un militar, generalul Popescu, care era șeful Statului Major General la vremea respectivă și care a avut alături de echipa sa o contribuție esențială atât în Afganistan,  intrarea noastră în Agfanistan – care de fapt a fost demonstrația de ce poate să facă Armata română atunci când va fi primită în NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Să încheiem optimist, așa cum ați spus mai devreme, și aș vrea să vă rog să ne spuneți care este părerea dumneavoastră acum, după 19 ani de misiune, după 31 de ani de reforme ale Armatei: cum vedeți dvs Armata în momentul ăsta? Puteți să faceți o comparație pertinentă.

Ioan Mircea Paşcu: Eu  eu mă bucur că Armata reprezentat un sector al societății românești care s-a aflat întotdeauna în avangarda reformelor. Armata a fost cea care a inițiat procesul de reformă, ea singură și l-a planificat, a reușit să se țină de el și iată că merge în continuare. Ceea ce se neglija era capacitatea operațională, care creștea, a celor rămași.

Şi Afganistanul, dar și celelalte misiuni, au reprezentat exemplele cele mai bune prin care Armata română a căpătat experiență efectivă pe câmpul de luptă și a ajutat la operaționalizarea unităților și a marilor unități pe care le avem. A fost întotdeauna un sector societal aflat în vârful ierahiei româneşti.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Vă mai așteptăm la „Jurnal militar” nu doar la „Subiectul săptămânii”; când se mai relaxează lucrurile, poate chiar în studio, în direct.

Ioan Mircea Paşcu: Mulţumesc, la revedere!

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 6 iulie 2021, 11:18

Teodora Mazere (realizator rubrică): Ultimul detaşament românesc care a acţionat în teatrul de operaţii Afganistan a ajuns acasă duminică 27 iunie. Contingentul, format din 140 de militari, a revenit în țară sub comanda generalului de brigadă Iulian Daniliuc, reprezentantul național al Armatei României în Afganistan.

Din anul 2002 și până în prezent, peste 32.000 de militari români, provenind din toate structurile luptătoare ale forțelor terestre, aeriene, navale, forțelor pentru operații speciale și structurilor de informații militare, au participat la misiuni și operații internaționale în teatrul de operații din Afganistan.

Prezent la ceremonia de repatriere, Ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, le-a mulțumit tuturor pentru efortul depus astfel încât România, ca ţară membră NATO, să își poată îndeplini angajamentele asumate.

Ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă: Vreau să vă mulţumesc încă o dată dumneavoastră, vreau să mulţumesc încă o dată tuturor militarilor români care și-au desfășurat activitatea în teatrul de operații, tuturor celor care au sprijinit armata română să poată să își îndeplinească această misiune şi sunt convins că odată ce ne vom așeza și ne vom reacomoda cu viața din țară vom putea să trecem prin filtrul minții tot ceea ce s-a întâmplat în această perioadă de timp, să așezăm toate lecțiile învățate și să putem să lăsăm o pildă celor mai tineri decât noi, care la rândul lor au decis şi au îmbrăcat haina militară pentru a se pregăti și a fi în măsură să își îndeplinească viitoarele misiuni.

Teodora Mazere (realizator rubrică): La mai bine de două luni de la dislocarea în Polonia, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană, rotația a IX-a, continuă să se instruiască cu aceeași determinare și implicare pentru menținerea unui nivel înalt de pregătire.

În Poligonul Wierzbiny s-a desfășurat exercițiul de rezolvare a unei situații tactice, acțiunea debutând cu deplasarea în poligon și executarea manevrei. Le-au urmat apoi operațiunile pentru pregătirea și ducerea acțiunilor de luptă.

Locotenent Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a: Militarii au avut de soluționat diverse incidente, foarte apropiate mediului de luptă actual, cărora le-au făcut față cu brio. Suntem nerăbdători să desfășurăm cât mai multe astfel de exerciții, ne creștem capacitatea de reacție și putem face față tuturor situațiilor ce pot apărea.

Teodora Mazere (realizator rubrică):  NATO desfăşoară o operaţiune de menţinere a păcii în Kosovo încă din anul 1999, Misiunea KFOR fiind asigurare a unui mediu de securitate sigur şi stabil, precum şi a libertăţii de mişcare în Kosovo.

În îndeplinirea acestor responsabilităţi alianţa conlucrează îndeaproape cu Misiunea Uniunii Europene în Kosovo, EULEX. Unităţile CIMIC s-au angajat în activităţi umanitare, estompând limitele dintre activităţile militare şi cele umanitare. Cu detalii, maiorul Adrian Peter, ofiţer în Biroul CIMIC din cadrul Comandamentului KFOR.

Adrian Peter, ofiţer în Biroul CIMIC: Am executat o misiune specifică de sprijin al populaţiei locale în localitatea Peci. Aceasta a constat într-o donaţie de echipamente IT moderne pentru Şcoala Gimnazială Skander Cecu. Prin acest proiect KFOR dorește să contribuie la dezvoltarea și integrarea tinerilor în societate, promovând toleranța interetnică. KFOR își continuă mandatul încredințat de a asigura un mediu sigur și stabil pentru populație, implementând mai multe proiecte CIMIC, în special în domeniul educației.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 29 iunie 2021, 12:32

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Procesul de retragere a militarilor români din teatrul de operații Afganistan, început la data de 1 mai, continuă conform declarației comune a Consiliului Nord-Atlantic.

Armata României a participat la misiunile sub egida NATO din Afganistan încă din perioada de preaderare la Alianța Nord-Atlantică, ridicându-se la o contribuție de peste 32.000 de militari, în rotații de câte șase luni, din 2002 și până în prezent.

Aceștia au executat misiuni de patrulare în aria de responsabilitate, de asigurare a accesului securizat în baze și misiuni de tip escortă și protecție apropiată.

Căpitan Andrei Vicol: În această săptămână, două detașamente ale contingentului românesc din Afganistan au ajuns în țară după ce și-au încheiat misiunea. Pentru cei rămași aici lucrurile se desfășoară normal și continuăm să ne îndeplinim toate sarcinile și obiectivele specifice acestui teatru de operații. Misiunea NATO Resolute Support reprezintă în continuare o prioritate pentru toți militarii de aici și tratăm lucrurile cu maximă responsabilitate.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): În 22 iunie, la sediul KFOR din Pristina a avut loc vizita comandantului suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Tod Wolters.

Acesta a amintit militarilor participanți că misiunea NATO KFOR reprezintă principala forță stabilizatoare din Kosovo, cu un rol strategic în menținerea securității în Balcanii de Vest și contribuții remarcabile în ce privește facilitarea integrării euroatlantice în regiune.

România participă la misiunea din Kosovo cu 51 de militari, deținând funcții-cheie de stat major în cadrul comandamentului NATO.

Capitan Teodora Mariș (analist media): Ceea ce pentru mulți alții a fost o simplă zi de marți, pentru noi, militarii care servesc sub egida NATO în cadrul KFOR, a reprezentat o zi foarte importantă, și anume vizita comandantului SACEUR.

Această întâlnire a constituit prilejul de a prezenta către cel mai înalt nivel de comandă activitatea desfășurată aici. Ne simțim onorați de faptul că am luat parte la acest eveniment. Misiunea continuă cu energie pozitivă, motivație, profesionalism și dăruire din partea militarilor români.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Tot în 22 iunie s-a realizat schimbarea comenzii din cadrul Grupului multinațional de luptă din Polonia, asigurată în prezent de contingentul american War Eagles.

Pe lângă partenerii americani, militarii detașamentului românesc de apărare antiaeriană rotația a 9-a au ocazia de a se antrena cu militari britanici, croați și polonezi.

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Ne bucurăm foarte mult că am avut oportunitatea de a ne instrui în comun cu militarii profesioniști și foarte bine pregătiți cum au fost cei din Dark Rifles, alături de care am avut șansa să executăm foarte multe exerciții.

De asemenea, așteptăm cu nerăbdare să îi cunoaștem pe noii noştri colegi să putem să le împărtășim din experiența dobândită până în prezent, aici, în Polonia. Suntem încrezători că vom avea o colaborare fructuoasă cu aceștia.

Summitul NATO

Publicat de prosavioleta, 22 iunie 2021, 16:53

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Luni, 14 iunie, a avut loc summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, organizat la cartierul general al NATO de la Bruxelles. Şefii de stat şi de guvern ai celor 30 de ţări membre ale NATO au decis asupra liniilor prioritare pe care se va fundamenta consolidarea rolului politic şi militar al alianţei, ca rezultat al procesului de reflecţie strategică NATO 2030. În cadrul summitului s-a hotărât şi declanşarea negocierilor pentru elaborarea noului concept strategic al alianţei în contextul schimbărilor fundamentale ale mediului internaţional de securitate faţă de momentul adoptării în 2010 a conceptului strategic actual. Deciziile luate luni la Bruxelles răspund intereselor de securitate ale României, iar obiectivele majore fixate de ţara noastră pentru acest summit au fost atinse, a declarat la finalul întâlnirilor preşedintele Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis, Președintele României: Am decis astăzi să continuăm consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare. Am evidenţiat în acest sens că apărarea colectivă rămâne piatra de temelie a NATO. Am evidenţiat necesitatea ca procesul de consolidare a posturii alianţei de descurajare şi apărare să vizeze cu precădere flancul estic ca întreg, în mod coerent, cu atenţie specială pentru evoluţiile de securitate de la Marea Neagră. Alianţa trebuie să dispună de forţele, structurile şi capabilităţile necesare pentru a răspunde eficient ameninţărilor cu care ne confruntăm în regiune.

Exercițiul Red Griffin 21

Publicat de prosavioleta, 22 iunie 2021, 16:43

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Militarii Brigăzii 81 Mecanizată au desfăşurat în perioada 7-18 iunie exerciţiul de comandament Red Griffin 21, parte a unei serii de exerciţii conduse de divizia germano-olandeză de forţe rapide sub egida Conceptului naţiunilor cadru, o iniţiativă NATO funcţională din anul 2013. Militarii români s-au instruit alături de militari din Brigada 1 aeropurtată din Germania şi din Brigada 11 Asalt Aerian din Olanda. Exerciţiul a contribuit la creşterea nivelului de interoperabilitate între structurile participante şi la dezvoltarea abilităţilor personalului în planificarea şi ducerea acţiunilor de luptă într-un cadru multinaţional, a apreciat comandantul Brigăzii 81 Mecanizată, colonelul Cornel Scurt.

Colonelul Cornel Scurt, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată: Exerciţiul Red Griffin este partea seriei de exerciţii Griffin pe care o desfăşurăm în acest an. Am început în luna februarie cu exerciţiul White Griffin de tip Cpx. Continuăm cu acest exerciţiu de comandament şi vom finaliza participarea la exerciţiile Griffin în luna septembrie, când o structură din cadrul brigăzii va fi dislocată în Germania pentru exerciţii cu trupe în teren. Feed-back-ul pe care l-am primit până acum este unul pozitiv. Nu trebuie să lăsăm niciun moment stacheta jos, pentru că deviza noastră este să ne instruim aşa cum vom lupta, iar dacă vrem să obţinem performanţă va trebui ca şi efortul pe care îl depunem să fie unul pe măsură.

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 22 iunie 2021, 16:03

Edi Nicola (realizator rubrică): Participarea Armatei României la misiunea Resolute Support are un caracter non-combat. Activităţile au vizat domenii prioritare, precum planificare şi programare, inclusiv bugetară, transparenţă, asumarea răspunderii şi supervizare, implementarea principiilor ce ţin de statul de drept şi buna guvernare, procesul de generare a forţei, sustenabilitatea forţelor, recrutare, managementul şi dezvoltarea personalului. Militarii Batalionul de Protecţie a Forţei Jderii îşi continuă emisiunea în teatrul de operaţii Afganistan.

Căpitan Andrei Vicol (ofițer de relații publice):  Ne îndeplinim cu responsabilitate angajamentele asumate în cadrul misiunii NATO – Resolute Support, indiferent de complexitatea misiunilor pe care le avem. Obiectivul nostru principal a rămas acela de a securiza baza aeriană Bagram, situată în nordul ţării. Fiecare militar român ştie ce are de făcut. Suntem la datorie zi şi noapte, suntem foarte motivaţi şi depunem un efort susţinut pentru a ne îndeplini misiunea până la sfârşit.

Edi Nicola (realizator rubrică):  Misiunea KFOR contribuie la menţinerea unui mediu sigur şi a libertăţii de mişcare pentru toate comunităţile din Kosovo. Aproximativ 3.300 de trupe aliate şi partenere acţionează ca parte a forţei Kosovo, aparţinând NATO. Unităţile CIMIC s-au angajat în activităţi umanitare, estompând limitele dintre activităţile militare şi cele umanitare.

Cooperarea civil-militară sau CIMIC este configurată ca o etichetă militară utilizată pentru a descrie acele ocazii în care elementele forţelor armate colaborează cu entităţile civile, cum ar fi autorităţile locale sau alte agenţii guvernamentale, organizaţiile neguvernamentale sau organizaţiile interguvernamentale. Maiorul Adrian Peter, ofiţerul de legătură între Comandamentul KFOR şi ONU, s-a integrat uşor, datorită experienţei acumulate în cele trei misiuni internaţionale:

Maior Adrian Peter, ofiţer de legătură între Comandamentul KFOR şi ONU: Diferenţele culturale şi modurile diferite de rezolvare a sarcinilor ne oferă şansa de a învăţa lucruri noi. În acest moment avem în desfăşurare şapte proiecte CIMIC, donaţii de echipamente medicale, electronice, rechizite către populaţia civilă. Şi pregătim deja pachetul pentru perioada octombrie-decembrie 2021. Doresc să profit de acest timp pentru a acumula noi cunoştinţe şi experienţe, care îmi vor fi cu siguranţă utile în carieră după încheierea misiunii.

Edi Nicola (realizator rubrică): Contingentul românesc format din aproximativ 100 de militari aparţinând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană Milcov din Focşani îşi continuă misiunea în Polonia. Pe timpul misiunii, artileriştii vrânceni participă la exerciţii şi activităţi de instruire, alături de militarii americani, polonezi, britanici şi croaţi, în cadrul cărora sunt testate şi validate tehnicile, tacticile şi procedurile exersate pe terenul de instrucţie. Militarii din cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană rotaţia a IX-a din Polonia au fost implicaţi, împreună cu partenerii britanici şi cu forţe aparţinând Armatei Poloneze la exerciţiul Amber Desire.

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Acest exerciţiu a fost condus de către Comandamentul Diviziei Multinaţionale Nord-Est şi a avut ca principal obiectiv testarea capacităţii forţelor de a se disloca rapid. Tot în această săptămână, militarii Bateriei Ghepard au executat un exerciţiu de antrenament în teren cu ţinte aeriene marcate, exerciţiu ce s-a desfăşurat în comun cu parteneri britanici din cadrul grupului de luptă şi cu un pluton de apărare antiaeriană din cadrul Brigăzii 15 Mecanizate din Gizycko.

Edi Nicola (realizator rubrică): Parlamentul României a aprobat miercuri proiectul de hotărâre privind participarea Armatei Române cu forţe, mijloace şi echipamente la Misiunea Task Force Takuba pe continentul african sub conducerea Franţei, începând cu trimestrul al patrulea al acestui an. Detaşamentul românesc va avea un efectiv de 50 de militari, iar fondurile necesare pregătirii şi executării acestei misiuni se asigură din bugetul MApN. Franţa a lansat operaţiunea Barkan în anul 2014 pentru a lupta împotriva grupărilor islamiste din ţările din Sahel: Mali, Mauritania, Burkina Faso, Niger şi Ciad. În luna martie a acestui an, Franţa şi alte 12 ţări au creat gruparea de forţe Takuba, care asigură asistenţă Forţelor Armate din Republica Mali.

101 ani de la înființarea Bazei 95 Aeriene

Publicat de prosavioleta, 22 iunie 2021, 15:05

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Subiectul pe care îl anunţam la început: aniversarea celor 101 ani de la înfiinţarea Bazei 95 Aeriene iniţial sub denumirea de Centru de Instrucţie al Aviaţiunii. În Garnizoana Tecuci a fost el înfiinţat. Astăzi, această bază aeriană este una de importanţă strategică pe partea de est a României, dar şi pe graniţa de est a NATO. Funcţionează în Bacău şi poartă numele marelui aviator militar Alexandru Şerbănescu. Colegul Viorel Amzărescu a fost în Bacău şi a realizat un interviu filmat cu generalul de brigadă Leonard Baraboi, comandantul Bazei 95 Aeriene, interviu pe care îl puteţi vedea pe pagina de youtube Armata TV 360. Noi difuzăm acum un fragment din interviul despre care vă spuneam.

General de Brigadă Leonard Baraboi, comandantul Bazei 95 Aeriene: Baza 95 Aeriană, o unitate subordonată Statului Major al Forţelor Aeriene este baza aeriană care se ocupă de apărarea cerului patriei pe zona Moldovei, zona de responsabilitate a celor opt judeţe componente. Următoarea misiune importantă a Bazei 95 este sprijinul acordat autorităţilor publice locale şi sprijinul cetăţenilor în cazul calamităţilor. Colectivul Bazei 95 este un colectiv deosebit. Consider că suntem o adevărată familie atât piloţii, cât şi cei din umbră şi aici mă refer la maiştri militari, la navigatori, la cei de la financiar, la cei de la personal. Consider că toţi sunt la fel de importanţi. Suntem nişte rotiţe fără de care nu s-ar mişca angrenajul Bazei 95, nu ne-am putea îndeplini cu succes misiunile încredinţate. O familie mare, petrecem la fel de mult timp cât petrecem şi acasă, aici, cu colegii. Tot timpul avem grijă de cei tineri, astfel încât să-i educăm, să-i creştem şi să fim în stare să le predăm ştafeta, să fim convinşi că şi viitorul este asigurat din acest punct de vedere.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): L-am ascultat pe generalul de aviaţie Leonard Baraboi, comandantul Bazei 95 Aeriană din Bacău, intervievat exact la împlinirea celor 101 ani de la înfiinţarea unităţii, în 16 iunie.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 17 iunie 2021, 11:30

Teodora Mazere (realizator rubrică): La două luni de la anunţarea retragerii trupelor din Afganistan, repatrierea din acest teatru a contingentului Armatei României continuă.

Pe timpul participării la acțiunile militare, camarazii noștri au executat misiuni specifice de protecție a forței, cât și misiuni de consiliere în cadrul misiunii NATO Resolute Support.

Armata României acționează sincronizat cu partenerii de coaliție NATO, până în acest moment repatriind aproximativ 50% din contingentul național participant la această misiune NATO.

Căpitan Andrei Vicol: Duminică, 6 iunie, un alt detașament al contingentului românesc ajuns în țară, după ce şi-a încheiat misiunea în Afganistan.

Pentru ceilalți militari din Batalionul de Protecția Forței misiunile continuă cu aceeași responsabilitate şi implicare.

Joi, de ziua Înălţării Domnului, militarii români prezenți în Baza Aeriană Bagram au participat la o ceremonie de comemorare a eroilor neamului.

Nu s-a uitat nici de cei 27 de eroi care au căzut la datorie aici în teatrul de operații din Afganistan. Suntem datori să păstrăm memoria lor vie și să-i onorăm de fiecare dată așa cum se cuvine.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii forța KFOR Kosovo este desfășurată, în prezent, în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euroatlantică a Balcanilor de Vest.

Pe lângă misiunea de bază, militarii participă la diverse competiții sportive, prin intermediul cărora își pot demonstra valorile. Prin rolul său social, cultural și de recreere, sportul deține un potențial imens de a reuni persoane, indiferent de vârstă sau origine socială.

Sergent major Alexandru Matache, curier în baza militară KFOR: Mă aflu la prima misiune în afara graniţelor țării. A fost diferit de ceea ce fac în țară mediul internațional.

Emoții de început, dar sunt deja două luni de când sunt aici, iar totul acum mi se pare firesc.

Am aflat despre această competiție, îmi doream să fac ceva diferit de activitatea de zi cu zi. Mi s-a părut o provocare. Concursul a avut loc în altă bază militară de pe teritoriul Kosovo și a fost în același timp o oportunitate.

Am ales cursa de 5 km, unde am câștigat locul trei din aproximativ o sută de participanți. Sunt mândru de locul obținut. România a fost în primele trei locuri din 29 de țări.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a din Polonia au participat alături de partenerii americani, britanici și croați la ședințe de tragere cu armamentul individual.

Activitatea a fost una dinamică și interesantă, care a avut ca scop familiarizarea militarilor cu armamentul celorlalte națiuni din cadrul grupului de luptă.

Acest schimb de experiență contribuie semnificativ la menținerea unui nivel ridicat de interoperabilitate dintre parteneri. Cu detalii din prima sa emisiune internațională vine sublocotenentul Sebastian Trandaf.

Sublocotenent Sebastian Trandaf: Înainte de sosirea în teatru, mă așteptam ca partenerii să fie foarte bine pregătiți și să desfășurăm foarte multe exerciții în comun.

Noi, ca detașament, am avut un răspuns ferm și o reacție rapidă la toate solicitările partenerilor. Am participat la două exerciții majore și am executat trageri de luptă cu complexul antiaerian Gepard.

Pe lângă activitățile de instrucție, cea mai inedită experiență pe care am avut-o, de când sunt aici, a fost tragerea cu armamentul de infanterie. Mi s-a părut foarte interesant să le testăm armele tuturor contingentelor.

Videoconferință pentru pregătirea summitului NATO

Publicat de prosavioleta, 8 iunie 2021, 10:17

Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO în sistem videoconferință a avut loc marți, 1 iunie, cu participarea ministrului apărării naționale, Nicolae Ionel Ciucă, şi a fost o etapă definitorie pentru pregătirea summitului Alianței Nord-Atlantice, care va avea loc pe 14 iunie.

Vizită oficială la structurile multinaționale

Publicat de prosavioleta, 7 iunie 2021, 14:55

Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): Adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, și președintele Comitetului Militar al NATO, Air Chief Marshal Sir Stuart Peach, au vizitat structurile multinaționale puse la dispoziție de România Alianței Nord-Atlantice, structuri implicate în această perioadă în exerciții pe teritoriul național.

Nicolae Ionel Ciucă, ministrul apărării naționale: Prin rotație, într-o abordare de 360 de grade, NATO planifică și execută exerciții majore cu o vizibilitate ridicată. Anul acesta a fost rândul regiunii Mării Negre. O întreagă serie de exerciții ale NATO și multinaționale majore, precum „Defender”, „Steadfast Defender”, „Noble Jump 2” şi „Dacia 21”, sunt conectate într-un continuum acțional, aflându-se în diferite faze de execuție.

Air Chief Marshal Sir Stuart Peach, președintele Comitetului Militar al NATO: Continuăm să desfășurăm exerciții pe întregul teritoriu aliat, suntem pregătiți. Este important de precizat că testăm sistemul integrat de comandă din Ulm, Germania, și Norfolk, Statele Unite ale Americii. Astăzi am putut observat forța întrunită cu nivel de reacție foarte ridicat aici, în România. Am putut vedea și auzi întreaga plajă de activități conduse de România și este o oportunitate extraordinară de antrenament.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Ştim că Federația Rusă urmărește îndeaproape tot ceea ce facem. Toate aceasta sunt parte a mesajului public pe care îl transmitem: NATO este pregătită să apere întregul teritoriu aliat. Cred că exercițiul „Steadfast Defender” este o altă excelentă ocazie să demonstrăm interoperabilitatea și capacitatea de transport pe distanțe lungi a personalului și echipamentelor.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 7 iunie 2021, 13:25

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Spre deosebire de prima misiune NATO din Afganistan, Forța Internațională pentru Asistență și Securitate, misiunea „Resolute Support”, începută la 1 ianuarie 2015, este una necombatantă și are ca scop instruirea, consilierea și acordarea de asistență forțelor naționale afgane de securitate și apărare.

Conform declarației comune a Consiliului Nord-Atlantic, misiunea se va încheia la 11 septembrie 2021. Despre procesul de retragere a militarilor români în teatrul de operații, Andrei Vicol.

Căpitan Andrei Vicol: Şase militari din Batalionul de Protecție a Forței, „Jderii”, care și-au desfășurat activitatea pe Aeroportul internațional Hamid Karzai, și-au încheiat de curând misiunea în această locație.

Acolo, camarazii noștri au desfășurat patrule de prezență în zona de responsabilitate, misiuni specifice de protecție și pază pentru partenerii americani, precum și servicii de intervenție. Tot în această săptămână, activitatea din baza aeriană Bagram a fost oprită pentru a ține cu toții în moment de reculegere în memoria militarilor căzuți la datorie de-a lungul celor 20 de ani în teatrul de operații din Afganistan.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Misiunea NATO KFOR continua să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil și pașnic, iar, în cadrul cooperării militare civile, contribuie la inițiativele care ar putea îmbunătăți viitorul populației conlucrând îndeaproape cu misiunea EULEX, a Uniunii Europene în Kosovo.

Căpitan Teodora Mariş: Mă pot considera norocoasă să am ocazia să interacționez zilnic cu militari din peste zece state diferite.

Interesant este faptul că, deși abordarea este ușor diferită atunci când vine vorba despre procesul decizional, reușim să concepem răspunsuri unitare. Suntem diferiți, provenim din culturi diferite, cu obiceiuri diferite, dar avem un scop unic și obiective comune.

Am executat două din cele șase luni, sunt încrezătoare că în perioada rămasă vom continua optimiști, concentrați și la nivelul profesional înalt cu care i-am obișnuit pe colegii din statele partenere.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Grupul multinațional de Luptă din Polonia desfășoară în perioada 1 – 12 iunie exercițiul „Puma 21”, care are ca scop îmbunătățirea capacității forțelor, acționarea întrunită și menținerea unui nivel înalt de interoperabilitate între aliați.

Conform planificării, exercițiul este structurat pe patru etape, iar alături de Detașamentul românesc de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a se află parteneri britanici, americani, croați și polonezi. Cum a decurs prima etapă pentru militarii români, ne spune Mădălina Boboc.

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): În săptămâna 31 mai – 6 iunie, a avut loc alertarea structurilor, având ca scop îmbunătățirea timpilor de reacție, precum și menținerea unui nivel ridicat de pregătire al militarilor.

Ritmul a fost unul intens și până la starea finală gata de luptă, atât eu, cât și colegii mei am demonstrat că suntem o adevărată echipă. Capacitatea noastră de reacție și efortul comun prin care ne-am mobilizat rapid au fost apreciate și de către comandantul Grupului de Luptă din Polonia.

Importanța zonei Mării Negre pentru Alianţa Nord-Atlantică

Publicat de Gabriel Stan, 7 iunie 2021, 12:22

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Zona Mării Negre este o regiune de importanţă vitală pentru Alianţa Nord-Atlantică şi rolul României şi al ţărilor riverane aliate din regiunea Mării Negre sunt extrem de importante.

Suntem, de asemenea, interesaţi în a găsi cele mai bune răspunsuri de apărare şi descurajare pentru prezenţa militară a Federaţiei Ruse şi militarizarea Crimeei, ocupate ilegal, şi ca element de proiectare de forţă din zona Mării Negre şi dincolo de Marea Neagră, către zona Meditaranei.

De aceea, din punc de vedere al coerenţei politicilor de apărare şi descurajare, întreg flancul estic este important pentru Alianţă, aşa cum venim, ca întotdeauna, cu o logică de 360 de grade.

Încercăm să găsim răspunsuri şi găsim răspunsuri pentru întreaga geografie aliată. Zona Mării Negre a crescut în semnificaţie geopolitică, strategică şi militară şi NATO, ca întotdeauna, răspunde acestor provocări. România este un aliat de valoare excepţională pentru NATO şi acest lucru este reflectat şi prin deciziile pe care Alianţa le-a adoptat cu privire la prezenţa militară NATO în România şi, prin România, în întreaga regiune.

Modul în care România, de zece ani de zile, a acţionat pentru sistemul de apărare antirachetă al NATO a adus o recunoaştere a faptului că în această zonă există nevoie de prezenţă NATO şi prezenţă aliată cât mai considerabilă.

Mădălina Ilinca (reporter): Cum apreciaţi participarea militarilor români la misiunea din Afganistan, cei 19 ani?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: O misiune de aproape două decenii se apropie de sfârşit. Şi cred că aşa cum ne gândim la următorul capitol al relaţiei NATO cu Afganistanul, închidem operaţiunea NATO din Afganistan, dar nu închidem relaţiile NATO cu Afganistanul.

Vom continua să sprijinim această ţară, pentru a reveni în matca ţărilor recunoscute şi active şi predictibile la nivel internaţional. Vom continua să sprijinim structurile de apărare şi de securitate naţională ale Afganistanului, pentru a putea să reziste prin forţele proprii provocărilor.

Modul în care militarii români, unele din cele mai importante contingente de-a lungul celor două decenii de contribuţii la operaţiuna din Afganistan, şi-au făcut datoria, modul în care au apărat drapelul aliat şi drapelul României, modul în care de foarte multe ori, din păcate, au avut de oferit şi de sacrificat lucruri extrem de valoroase nu fac decât să ne uităm cu mândrie, dar şi cu recunoştinţă către militarii noştri.

Şi suntem convinşi că ceea ce au învăţat, inclusiv din punct de vedere al capacităţii de a lupta împreună cu toţi ceilalţi aliaţi din cadrul NATO şi cu foarte mulţi parteneri globali ai NATO în Afganistan, le va fi de folos şi ne va fi de folos odată ce vor reveni acasă. Aprecierile şi recunoştinţa noastră pentru aceşti bravi militari români!

Mădălina Ilinca (reporter): Cât de important este pentru România să aibă în ierarhia NATO a doua cea mai importantă poziţie politico-militară?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Mă onorează, dar nu este o funcţie obţinută cu titlu personal, este reflectarea faptului că aliaţii mai recent sosiţi în cadrul NATO, în ultimii 20 de ani, cresc în influenţă, cresc în capacitatea de a funcţiona la nivelul cel mai înalt.

România joacă la „Liga mare” şi acest lucru este datorat militarilor noştri, celor care au făcut ca numele şi reputaţia României să fie atât de apreciate la Bruxelles şi, într-un fel, sunt şi eu reprezentarea politică a acestei contribuţii.

Vizită oficială în România

Publicat de prosavioleta, 31 mai 2021, 13:58

Adrian Gîtman (realizator rubrică): O delegație a Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de senatorului James M. Inhofe, membru în conducerea Comisiei pentru apărare a Senatului, s-a aflat vineri, pe 28 mai, într-o vizită oficială în România.

Oaspeții americanii s-au întâlnit în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” din județul Constanța cu secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru. Senatorul Inhofe a subliniat cu această ocazie importanța parteneriatului româno-american:

Senator James M. Inhofe: România este mai mult decât un partener strategic și un aliat angajat al NATO, este un adevărat prieten al Statelor Unite ale Americii. Trebuie să înțelegem că împreună suntem mai puternici. Trebuie să întărim în continuare bunele noastre relații pentru a merge mai departe cu scopurile noastre comune privind democrația și libertatea în regiune.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul de stat Simona Cojocaru a reiterat necesitatea unei posturi puternice de apărare și descurajare în regiunea Mării Negre.

Secretar de stat Simona Cojocaru: Am avut un excelent schimb de idei cu delegația Congresului SUA cu privire la situația de securitate din Marea Neagră. care, după cum știm cu toții, este supusă unor provocări și amenințări permanente extrem de complexe și dinamice.

În acest context aș dori să subliniez încă o dată valoarea prezenței forțelor americane în regiune și să mulțumesc în același timp pentru sprijinul necondiționat al SUA, atât în plan bilateral, cât și aliat. La Marea Neagră avem nevoie de o postură de descurajare și apărare puternică.

Carta Albă a Apărării a intrat în vigoare

Publicat de prosavioleta, 31 mai 2021, 13:51

Adrian Gîtman (realizator rubrică): A intrat în vigoare, printr-o hotărâre a Parlamentului  României, Carta Albă a Apărării, un document elaborat de MApN şi adoptat de Guvernul României pentru îndeplinirea preverilor Strategiei Naţionale de Apărare a ţării şi implementarea obiectivelor de apărare stabilite de programul de guvernare, în conformitate cu prevederile Legii 203/2015 privind planificarea apărării.

Obiectivele politicii de apărare enunțate în document au fost fundamente pe acordul politic național privind alocarea de către guvern a doua procente din produsul intern brut pentru apărare până în anul 2026, precum și pe cei trei piloni de securitate externă, apartenența la NATO și Uniunea Europeană și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii.

În textul Cartei sunt reflectate schimbările majore la nivel regional și internațional și sunt identificate soluțiile pentru ca forțele armate ale României să fie cât mai bine pregătite pentru a-și îndeplini misiunile constituționale de apărare a țării.

Carta Albă înglobează și lecțiile învățate de la debutul pandemiei de COVID-19, în special în domeniul contribuției forțelor armate la sprijinirea autorităților civile în adoptarea măsurilor prevăzute în cadrul legislativ.

Exerciţiul Multinaţional NOBLE JUMP 2021

Publicat de prosavioleta, 31 mai 2021, 13:44

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Peste 4.000 de militari români şi aliaţi participă cu aproape 600 de mijloace tehnice la Exerciţiul Multinaţional NOBLE JUMP 2021, care se desfăşoară în perioada 19 mai-2 iunie pe teritoriul ţării noastre.

Exerciţiul este planificat de Comandamentul Suprem Aliat în Europa, este condus de Comandamentul Forţelor Întrunite de la Napoli şi reprezintă cea de-a treia etapă a Exerciţiului NATO „Steadfast Defender 21”, ce conţine secvenţe de pregătire şi instruire a forţelor NATO, prin dislocarea acestora într-un termen foarte scurt în România.

În cadrul NOBLE JUMP 2021, Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est facilitează dislocarea pe teritoriul României a componentei terestre a Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat, structură care formează vârful de lance al forţei de reacţie a NATO.

Cele trei etape ale „Steadfast Defender 21” sunt explicate de purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forţelor Întrunite de la Napoli, locotenent-colonelul Grant Kelly, intervievat de Iuliana Anghel.

Locotenent colonel Grant Kelly: Prima se referă la consolidarea componentei militare și a traversării Atlanticului, asigurându-ne că aliații noștri din America de Nord pot ajunge pe continentul european.

A doua parte, care a fost un exercițiu planificat de colegii noștri din Germania, la Ulm, s-a focalizat pe deplasarea acelor resurse și forțe militare în interiorul continentului european, deci, pe mobilitatea militară.

Iar ceea ce vedem în cea de-a treia etapa a exercițiului este dislocarea foarte rapidă a Forțelor cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat într-un anumit loc, pentru a putea descuraja orice altă agresiune sau escaladare la un moment dat. Deci, exercițiul în sine cuprinde trei capabilități strategice.