Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, de la Lisabona

Publicat de Gabriel Stan, 31 mai 2021, 10:36

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la „Jurnal militar”, bun venit la Radio România Actualități!

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Care sunt concluziile cele mai importante ale acestor două zile?

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Activitatea a debutat cu o cină de lucru, la care a participat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Activitatea a fost focalizată pe parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică.

În contextul noilor provocări la adresa securității statelor și având în vedere procesele de reflecție pe care Uniunea Europeană și NATO le desfășoară privind viitorul acestor organizații, respectiv busola strategică și NATO 2030, dezbaterile s-au concentrat pe identificarea modalităților optime de consolidare a parteneriatului pentru următorii 10 ani.

Am avut posibilitatea să subliniez importanța coordonării celor două procese de reflecție, dar și pe cea a rezilienței, ca domeniu prioritar pentru consolidarea cooperării cu Alianța Nord-Atlantică, nevoia unui accent pe combaterea amenințărilor hibride, inclusiv dezinformarea, securitatea și apărarea cibernetică, mobilitatea militară, precum și reducerea dependențelor critice de furnizori din afara spațiului Uniunii Europene și al NATO.

Astăzi, principalele sesiuni de lucru au vizat busola strategică. S-a pus accent pe pilonul privind capabilitățile, respectiv, o sesiune de lucru pe tema parteneriatului din Uniunea Europeană și Africa. De asemenea, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, domnul Josep Borrell, a prezentat evoluțiile recente pe palierul eforturilor Uniunii Europene în domeniul politicilor de securitate și apărare comună.

S-a pus accent pe dimensiunea de dezvoltare a capabilităților civile și militare. S-a acordat o atenție deosebită oportunităților oferite de tehnologiile emergente și disruptive, reflectarea acestora în procesul de dezvoltare de capabilități, dar și importanța evaluării corecte a impactului acestora asupra capabilităților și acțiunilor militare viitoare.

Am exprimat susținerea noastră pentru accelerarea măsurilor de implementare a inițiativelor Uniunii Europene în domeniul apărării și am subliniat potențialul utilizării busolei strategice pentru consolidarea, aș spune, suplimentară a procesului de planificare și dezvoltare a capabilităților la nivelul Uniunii Europene, fără a afecta rolul Alianței Nord-Atlantice în privința apărării colective.

Totodată, am reiterat convingerea că procesele de planificare și dezvoltare a capabilităților la nivelul Uniunii Europene trebuie să rămână coerente cu cele similare ale NATO, având în vedere suprapunerea cerințelor în conformitate cu principiul unicității setului de forțe la dispoziție.

Sesiunea de lucru cu partenerii africani a reprezentat, de asemenea, o bună oportunitate pentru un schimb de opinii privind angajamentul Uniunii pentru pace și securitate în Africa, luând în considerare lecțiile învățate pe timpul misiunilor desfășurate pe continentul african.

Am punctat importanța cooperării și coordonării cu Organizația Națiunilor Unite, precum și cu organizațiile regionale pe continentul african.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este problema avionului deturnat în Belarus o problemă a NATO, a UE și a ONU, că tot le-ați menționat? S-a discutat și despre acest lucru?

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Această acțiune a fost adusă în discuție atât de către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, atât de către secretarul general al NATO, cât și de miniștrii apărării ca fiind o acțiune inacceptabilă pentru țările Uniunii Europene, pentru tot ceea ce înseamnă democrație și drepturile omului la nivelul Uniunii. Ca atare, toată lumea a condamnat această acțiune.

Continuă seria exercițiilor „Dacia 21”

Publicat de prosavioleta, 25 mai 2021, 14:09

Bogdan Dinu (realizator rubrică):  Tot la capitolul exerciții continuă seria Dacia 21, conectată la Defender Europe 21. Militari din forțele aeriene române au participat cu 10 elicoptere IAR 330 Puma din baza 57 aeriană Mihail Kogălniceanu, baza 71 aeriană general Emanoil Ionescu și baza 90 transport aerian Otopeni comandor Aviator Gheorghe Bănciulescu, în Poligonul Babadag, la o emisiune pe asalt aerian, secvență de desantare-inserție a forțelor proprii alături de partenerii NATO.

Ultimul militar român a părăsit Baza aeriană Kandahar din Afganistan

Publicat de prosavioleta, 25 mai 2021, 13:33

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Ultimii 100 de militari români din Batalionul de Protecție a Forței “Jderii” au plecat din baza aeriană Kandahar. Recent, baza a fost predată Forțelor de securitate afgane în cadrul procesului de încheiere a emisiunii NATO “Resolute Support” din Afganistan.

După o prezență de 19 ani, ultimii militari români, cei din Batalionul de Protecție a Forței “Jderii” au plecat de pe aerodromul afgan după ce și-au îndeplinit cu succes misiunea ordonată în această zonă.

Ultimul militar român care a plecat din baza aeriană Kandahar, după 19 ani de prezență continuă românească acolo, a fost comandantul Batalionului de Protecție a Forței “Jderii”, locotenent colonelul Vasile Mironescu.

Locotenent-colonel Vasile Mironescu: Am venit prima dată în baza aeriană Kandahar în anul 2003. Eram locotenent, comandant de pluton. Consider că fiecare camarad care a trecut pe aici a rămas în suflet cu o mare satisfacție.

Am avut mari emoții când am privit în spate și am văzut că sunt ultimul român care pleacă de aici. În cei 19 ani de prezență, România a dovedit că este un aliat de încredere în cadrul NATO.

Am simțit din plin ce înseamnă să lucrezi întrunit și să fii mândru că faci parte din cea mai puternică alianță politico-militară a lumii. Am învățat foarte multe lucruri aici și ne-am maturizat ca profesioniști ai armelor.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 25 mai 2021, 12:01

Teodora Mazere (realizator rubrică): La mai bine de o lună de la anunțarea retragerii trupelor din Afganistan, ultimii militari aparținând Batalionului de Protecție a Forței ‘Jderii’ au plecat din baza aeriană Kandahar către baza din Bagram.

De-a lungul celor 19 ani de prezență în Afganistan, Armata României și-a câștigat respectul partenerilor NATO și a dovedit că este un bun generator de securitate în cadrul celei mai puternice alianțe politico-militare din lume.

Căpitan Andrei Vicol: Baza aeriană Kandahar a fost predată Forțelor de securitate afgane în cadrul procesului de încheiere a misiunii NATO ‘Resolute Support’ din Afganistan. Ultimii 100 de militari români din Batalionul de Protecție a Forței ‘Jderii’ au plecat din această bază după ce și-au încheiat cu succes misiunea ordonată.

O parte dintre militari își vor continua misiunea în baza aeriană Bagram, iar cealaltă parte vor fi redislocați în țară în perioada imediat următoare.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Detașamentului de apărare antiaeriană rotația a 9-a, dislocați în baza Bemowo Piskie din Polonia își continuă activitățile de instruire specifice.

Bateria Ghepard a desfășurat un exercițiu de conducere a focului în cadrul căruia echipajele s-au antrenat în descoperirea și angajarea unor ținte aeriene simulate. Caracterul exercițiului a fost unul dinamic, pornind de la pregătirea tehnicii, deplasarea în poligon și continuând cu antrenamentul propriu-zis.

Militarii focșăneni participă în cadrul grupului de luptă din Polonia la asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței NATO, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului de la Varșovia. Locotenentul Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice):  Toate activitățile pe care le-am executat până în prezent sunt importante și ne ajută să ne pregătim pentru exercițiul Puma 21, la începutul lunii iunie, pe care îl vom desfășura împreună cu forțe aparținând celorlalte națiuni din cadrul battlegroup-ului.

Teodora Mazere (realizator rubrică):  Din anul 1999, NATO conduce o operațiune de susținere a păcii în Kosovo, în sprijinul eforturilor internaționale de a construi pacea și stabilitatea în zonă. Pe măsură ce situația de securitate s-a îmbunătățit, NATO a ajustat treptat poziția forței KFOR către o forță mai mică și mai flexibilă, cu mai puține sarcini statice.

În prezent, aproximativ 3.300 de soldați din 27 de țări asigură libertatea de mișcare a tuturor cetățenilor și comunităților din Kosovo. Despre adaptarea în cadrul misiunii KFOR ne vorbește căpitanul Mădălin Ștefănescu.

Căpitan Mădălin Ştefănescu: Adaptarea a decurs în mod natural. Aici am ocazia de a lucra alături de oameni cu experiență în domeniu. Populația locală este foarte prietenoasă, deschisă și dispusă mereu să ajute, iar acest lucru ne facilitează și mai mult desfășurarea misiunii și timpul petrecut aici în KFOR.

Experiența anterioară constituie un temei destul de solid pentru a înțelege mult mai bine conceptele operațiunilor care se desfășoară aici și relațiile dintre diverși membri NATO.

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Publicat de Gabriel Stan, 25 mai 2021, 11:04

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bun venit la „Subiectul săptămânii”.

General-locotenent Daniel Petrescu: Bună ziua, domnule Dumitraşcu. Mulţumesc pentru invitaţie.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi fost marți, în 18 mai, la Bruxelles, la Reuniunea Comitetului Militar al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și miercuri, 19 mai, la reuniunea Comitetului Militar al Uniunii Europene, organizat în formatul șefilor apărării – aşadar două întâlniri complementare, le-aş spune, foarte importante pentru noi, ca țară, în zona în care suntem. Care sunt concluziile principale după cele două întâlniri?

General-locotenent Daniel Petrescu: Am participat după o perioadă mai lungă, în care eram prezenți doar online la întâlnirile Comitetului Militar, am avut ocazia să ne întâlnim în persoană cu șefii apărării la Bruxelles.

A fost o ocazie să ne întâlnim cu secretarul general al NATO, cu ceilalți șefii ai apărării. De asemenea, o ocazie pentru mine să susțin implementarea conceptului de apărare și descurajare și să insist pentru o abordare unitară pe fiecare direcție strategică, în conformitate cu riscurile și amenințările identificate.

De asemenea, am subliniat contribuția României în misiunile și operațiile NATO și am mulțumit aliaților pentru participarea la exercițiile care se desfășoară în prezent pe teritoriul României. Desfășurăm trei exerciții foarte importante: Defender Europe 21, coordonate de Comandamentul Forțelor Terestre americane din Europa, exercițiul Steadfast Defender și exercițiul Noble Jump, două exerciții NATO, coordonate de SHAPE și Comandamentul Întrunit de la Napoli.

Sunt exerciții care reunesc o participare de aproximativ 15.000 de militari și dintre aceștia aproximativ 5.000 de militari aliați – o participare importantă, spun eu, pe care reușim să o desfășurăm în ciuda condițiilor pandemice.

De asemenea, în formatul Comitetului Militar UE cu șefii apărării, am argumentat necesitatea unei strânse colaborări și cooperării între NATO și Uniunea Europeană, am prezentat contribuția României la elaborarea busolei strategice, am salutat rolul facilității de pace europeană, precum și importanța fondului european pentru apărare; mobilitatea militară; cooperarea industrială în implementarea tehnologiilor emergente – și acestea au fost lucruri aflate pe agenda discuției.

Am încurajat participarea contribuției la grupurile de luptă ale Uniunii Europene, am căutat să găsim soluții pentru a eficientiza rolul acestor grupuri de luptă în implementarea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Puteți dezvolta despre aceste grupuri de luptă, e interesant, e un element de noutate – ați analizat împreună cu ceilalți șefi ai apărării această inițiativă?

General-locotenent Daniel Petrescu: Da, sunt structuri de nivel grup de luptă, nivel batalion, constituite prin participarea mai multor state. România participă la grupul de luptă al HELBROC.

Sunt structuri care desfășoară perioadă de instruire, după care perioada de standby șase luni de zile. Au fost discuții cum putem să eficientizăm atât funcționarea lor în perioada de standby, cât și perioada de pregătire și să încurajăm participarea statelor membre ale Uniunii Europene la aceste grupuri de luptă.

Am discutat şi misiunile și operațiile UE și asta a fost o ocazie pentru mine să reconfirm angajamentele pe care le avem, în principal în Balcanii de Vest, în operația ALTHEA, în Marea Mediterană, în operația IRINI, precum și în misiunile de instruire pe care Uniunea Europeană le desfășoară în acest moment.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Dincolo de acest subiect, îmi permit să vă invit să le transmiteți un mesaj militarilor noștri care tocmai ce au părăsit baza din Kandahar – am difuzat mai devreme în ‘Actualitatea militară’; ultimul militar român, comandantul batalionului care este acum acolo, care, iată, a părăsit baza din Kandahar – un mesaj pentru toți militarii care au fost acolo timp de 19 ani.

General-locotenent Daniel Petrescu: Desfășurăm redislocarea militarilor noștri în conformitate cu planul de redislocare pe care l-am agreat cu aliații și partenerii. Un prim eşalon al forțelor românești s-a întors în țară.

Urmează ca, în cursul săptămânii viitoare, alte două eșaloane să se reîntoarcă în țară. Încheiem misiunea cu capul sus. Am avut o contribuție importantă în această misiune alături de toţi aiații.

Le mulțumesc tuturor celor care au fost implicați, nu numai în executarea misiunii efectiv în teatru, ci și în pregătirea misiunii, în susținerea ei din țară. Cred că putem să spunem că am avut o contribuție importantă. Ne-am făcut datoria, iar militarii noștri pot să aibă conștiința datoriei împlinite.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult, domnule general. Am onoarea să vă salut.

General-locotenent Daniel Petrescu: Mulţumesc şi eu. Toate cele bune.

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Flancul estic al NATO și consolidare prin exerciții multinaționale

Publicat de Gabriel Stan, 18 mai 2021, 12:09 / actualizat: 18 mai 2021, 18:33

În ziua de 13 mai, joi seara, am dezbătut o temă foarte interesantă la ”Euroatlantica”: flancul estic al NATO, consolidare prin exerciții multinaționale, în care invitați prin telefon au fost generalul maior Dorin Ioniță, comandantul Comandamentului forțelor întrunite și generalul de brigadă Constantin Spânu, șeful Direcției informare și relații publice din Ministerul Apărării Naționale.

Vă invit să ascultați în minutele următoare un fragment din interviul realizat în direct aici, la Radio România Actualități, joi seara.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general Ioniță, la prima vedere foarte multe voci și au spus că da, este o joacă, este un exercițiu, războiul este departe, știţi dumneavoastră care este retorica. Pe de altă parte, dumneavoastră și structura pe care o conduceți sunteți planificatorii acestor exerciții.

Nu e deloc simplu, nu e vorba doar despre deplasări în teren, despre scenarii şi despre strategii este vorba până și despre combustibilul consumat în astfel de acțiuni. Cât de complicată este viața dumneavoastră acum în mijlocul exercițiilor?

General Maior Dorin Ioniță: Viața noastră este pe cât de complicată, pe atât de frumoas[. Suntem martorii unor exacerbări a tensiunilor regionale la frontiera de est a alianței nord-atlantice și armata României se găsește activ în acest tablou.

Cum o facem? O facem prin a ne instrui pentru misiunile care ne sunt destinate și anume misiunea de apărare, iar Dacia 21 reprezintă un exercițiu de tip integrat, planificat de Statul Major al Apărării și condus de Comandamentul forțelor întrunite, comandament care reprezintă structura cu responsabilitățile de nivel operativ.

Dacia 2021 este un exercițiu național, care asigură platformă sau de placa de bază pentru componenta NATO a exercițiilor din acest an, și anume Defender 21, dar şi placa de bază și mediul în care se desfăşoară exercițiul forţelor partenerilor noştri strategici americani din Europa, vorbim despre exercițiul Defender 21.

Acest tip de exercițiu cu elemente reale se desfășoară cu o participare multinațională, sunt 17 țări, după un scenariu fictiv pe întreg teritoriul național, o sumă de 20 de exerciții în 16 locații.

Sunt exerciții cu caracter întrunit, sunt desfășurate ciclic, o dată la doi ani, iar noi de la o etapă la alta Comandamentul forțelor întrunite împreună cu partenerii strategici şi cu cei ai alianţei, dar mai ales cu componentele operaționale ale categoriilor de forțe – vorbim de forțele terestre, aeriene, navale, forțele speciale, Comandamentul comunicațiilor apărării cibernetice – toți împreună stabilim forțele destinate instruirii, dar mai ales noi obiective de instruit.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general Ioniţă, spuneaţi că aveţi o viaţă care, chiar dacă este complicată, este frumoasă, pentru că știți foarte bine ce aveți de făcut. Lucrurile acum, iată, se materializează, ceea ce ați planificat, poate de un an de zile încoace, se întâmplă chiar acum.

Vă rog să îmi permiteți să îl întreb pe generalul Spânu despre comunicarea acestui efort extraordinar pe care dumneavoastră îl faceți pentru ca lucrurile să se desfășoare așa cum v-aţi planificat, pentru că știm cu toții este un „război” paralel și ăsta este unul informațional, există un efort vizibil de la est ca să coreleze acest exercițiu multinațional de mare anvergură din România, să îl coreleze cu ceea ce s-a întâmplat un pic mai devreme la granița Ucrainei. Şi aici sigur că da, face parte din spectrul despre care noi am mai vorbit, despre fake news. Domnule general Spânu?

General Constantin Spînu: Da, este o întrebare foarte bună și mulțumesc că puneți problema în acest fel. Aş dori să îl completez pe domnul general maior Ioniţă și să subliniez ceea ce spuneam mai devreme.

Ceea ce se întâmplă acum, această serie de exerciții, foarte inspirată figura de stil cu Dacia LIVEX 21 cu o placă de bază pe care sunt conectați mai mulți piloni, pilonul NATO şi pilonul multinaţional sub conducerea forţelor americane.

Deci, aceste exerciții au ajuns  în această fază după o etapă de aproape un an de zile de planificare. Vorbim despre o organizare transparentă și predictibilă, la fel cum face alianța în tot ceea ce face. România este angajată alături de aliaţi în eforturile de asigurare a unui climat de securitate şi stabilitate.

Noi pe flancul estic suntem angrenaţi împreună cu celălalt pilon de stabilitate cu care construim un arc de stabilitate de la Marea Baltică la Marea Neagră, vorbesc de Polonia, deci, suntem angrenaţi în întărirea şi consolidarea flancului estic din punct de vedere defensiv.

Tot ceea ce face Alianţa Nord-Atlantică, tot ceeace face România, tot cee ace fac aliaţii care sunt, iată, angrenaţi şi în acest exerciţiu, în această serie de exerciţii, anunţată în mod transparent de atâta vreme şi planificată cu predictibilitate de mai bine de un an de zile, se referă la caracterul defensiv. Şi este evident că în acest areal se ciocnesc şi narativele.

De aceea mi se pare foarte importantă întrebarea dumneavoastră. Nu cred că am putea să punem în antiteză…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Sau să corelăm cumva, da.

General Constantin Spînu: Vorbim în cazul Alianţei Nord-Atlantice de acțiuni anunţate, previzibile, predictibile, defensive.

Nu ştiu dacă ele pot fi puse într-o relație de cauzalitate cu ceea ce se întâmplă în regiunea extinsă a Mării Negre şi ştim foarte bine la ce ne referim.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am să îi mulţumesc domnului generalul de brigadă Constantin Spînu, șeful Direcției Informare și Relații Publice.

Finalul vă aparține, domnule general Dorin Ioniță. Dumneavoastră, ca profesionist, ca planificator, sunteți mulțumit? Ne daţi un mesaj de siguranță?

General Maior Dorin Ioniță: Un mesaj de siguranță că planificarea se confirmă, că ceea ce la nivel strategic, cooperativ și tactic se regăsește cu valori și cu rezultate foarte bune în câmpul de instruire.

Multiple exerciții NATO pe teritoriul României

Publicat de prosavioleta, 18 mai 2021, 11:13

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Baza aeriană de instruire și formare a personalului aeronautic de la Boboc, din județul Buzău, a fost în această săptămână gazda uneia dintre secvențele exercițiului multinațional „Swift Response 21”, parte a celui mai mare exercițiu desfășurat de armatele statelor membre NATO și partenere în acest an pe continentul nostru „Defender Europe”.

În scenariul exercițiului au fost prevăzute acțiunii de desant aerian, executate de militari americani, polonezi, olandezi, germani și românii. Prezent în Baza de la Boboc, șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenentul Daniel Petrescu, a declarat că în actualul context de securitate consolidarea cooperării Nord-Atlantice este tot mai necesară și justificată:

General Locotenent Daniel Petrescu: Acest exerciţiu urmăreşte creşterea capacităţii operaţionale şi a interoperabilităţii. Este asociat cu exerciţiul NATO Steadfast Defender 21, care se focalizează pe consolidarea posturii de descurajare şi apărare a spaţiului euroatlantic.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La rândul său, locțiitorul comandantului Forțelor Terestre ale Statelor Unite în Europa, generalul maior Joe Jarrard, a subliniat importanța exercițiilor comune pentru o Alianță mai puternică:

General Maior Joe Jarrard: Desfăşurarea acestor manevre militare în interiorul granițelor europene sunt esențiale pentru pregătirea aliaților și partenerilor noștrii din NATO și nu ar fi posibile fără o alianță europeană puternică.

Le mulțumim aliaților noștri din România pentru găzduirea acestor exerciții vitale și aliaților noștri și partenerilor din întreaga Europă pentru continua lor colaborare și cooperare.

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  În cadrul Swift Response 21, Divizia 82 aeropurtată americană a executat trei operații multinaționale în România, Estonia și Lituania, pentru a demonstra capacitatea strategică de reacție, interoperabilitatea și determinarea de a sprijini Alianța Nord-Atlantică.

Un alt exercițiu multinațional cu participare românească găzduit de țara noastră este și „Justice Sword 21”. Două mii de  militari şi aproximativ 500 de mijloacele tehnice și mașini de luptă din Forțele Terestre Române se află la Centrul secundar de instruire pentru luptă Smârdan din județul Galați. Exercițiul are ca scop testarea capacității de reacție și de luptă a Brigăzii 282 blindată, structură incluse în pachetul unic de forțe puse la dispoziția NATO.

Participanții la exercițiu au fost vizitați, marți, pe 11 mai, de președintele României Klaus Iohannis însoțit de omologul său din Polonia, Andrzej Duda, în condițiile în care o companie de militari polonezi face parte din în Brigada multinațională sud-est găzduită de țara noastră.

Klaus Iohannis: Este, pentru noi, pe flancul estic al NATO, extrem de important să avem forțe bine antrenate, bine pregătite pentru aparare. Am dorit să venim și să vedem cum se pregătesc în teren oamenii noștri. Sunt impresionat, exercițiul a funcționat foarte bine și îi felicit pe toți.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alte două exerciții, cu participare multinațională desfășurate în această săptămână, au fost „Tomis 21”, organizat în Marea Neagră de Comandamentul Flotei a Forțelor Navale Române și e „Trojan Footprint 21”, un exercițiu al Forțelor pentru Operații Speciale.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 11 mai 2021, 12:25

Teodora Mazere (realizator rubrică): Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat în cadrul ședinței din 27 aprilie redislocarea în țară a contingentului militar românesc din Afganistan la încheierea misiunii Resolute Support. Redislocarea va fi etapizată și se va derula pe parcursul următoarelor luni.

Până atunci, teatrul de operații din Afganistan rămâne pentru militarii Batalionului de Protecție a Forței „Jderii” o provocare și o zonă în care procedurile trebuie respectate și aplicate până la cel mai mic detaliu, fără a exista vreo urmă de rutină.

Căpitan Andrei Vicol: Ne continuăm misiunea alături de parteneri, iar securizarea bazelor Bandahar și Bagram rămâne o prioritate și este tratată cu mare responsabilitate de militarii români.

Tot în această săptămână a fost sărbătorită și Ziua Internațională a soţiilor de militari. O parte din camarazii noştri au ţinut să le transmită gândurile lor bune pentru dragostea, puterea și răbdarea de care dau dovadă cât timp ne aflăm la datorie în slujba patriei.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Detaşamentului de Apărare Antiaeriană – Rotaţia a IX-a participă în cadrul grupului de luptă din Polonia pentru asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței NATO alături de partenerii polonezi, americani, britanici și croați în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul summit-ului de la Varşovia.

Începutul săptămânii le-a adus o provocare militarilor focșăneni, ei executând primul exercițiu de antrenament în teren de nivel secţie.

Antrenarea secțiilor  de a duce acțiuni de luptă într-un mediu complex, cât și îmbunătățirea relațiilor de comandă control au fost principalele obiective ale exercițiului. Ofițerul de relații publice a contingentului, locotenentul Mădălina Boboc:

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Militarii au demonstrat că sunt buni specialiști și au dat dovadă pe tot parcursul exercițiului de implicare, de atenție și o foarte bună capacitate de reacție.

A fost o bună oportunitate de a ne pregăti pentru exercițiul ce se va desfășura la începutul lunii, în cadrul căruia vom sprijini antiaerian forțele de manevră din cadrul grupului şi vom executa trageri cu muniție de luptă.

Teodora Mazere (realizator rubrică):  Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii forța Kosovo, KFOR, este desfășurată în prezent în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrare euroatlantică a Balcanilor de Vest.

Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Europeană continuă să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic și paşnic. În cadrul misiunii KFOR, România participă cu 51 de militari.

Locotenent colonel Alexandru Barbu: Militarii români dislocați în teatrul de operații Kosovo sunt implicați în numeroase proiecte de anvergură la nivelul comandamentului KFOR, campaniile de comunicare-informare, campaniile împotriva violenței domestice, emisiunile și produsele radio-tv elaborate de militarii români din cadrul Secției de operații psihologice.

Funcțiile pe care le încadrăm în comandamentul KFOR asigură grupului de comandă consilierea și expertiza, astfel încât acesta să fie în măsură să ia decizii în timp real, în funcție de situația reală din teren, mai ales că abordarea la nivelul comenzii KFOR este una proactivă și nu reactivă.

Informații din teatrele de operații (Polonia)

Forumul Comandanților Marinelor Militare Europene

Publicat de Gabriel Stan, 11 mai 2021, 10:55

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Şeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, a participat în zilele de 5 și 6 mai la Forumul șefilor forțelor navale europene, din care fac parte șefii forțelor navale din 24 de state maritime, membre NATO sau ale Uniunii Europene.

Forumul are un caracter informativ, dependent și apolitic, având ca obiective principale dezvoltarea colaborării în domeniul naval, analizarea problematicii maritime europene, precum și promovarea punctelor de vedere navale în cadrul forurilor de decizie.

Reuniunea din acest an a fost găzduită de Malta și a avut loc în mediul online.

Şeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait: Reuniunea comandanților forțelor navale marinelor militare din Europa este o reuniune care se desfășoară anual și este una dintre cele mai importante activități la nivelul forțelor navale din NATO sau din Europa.

În acest an vom fi parte la Operația Sea Guardian și, de asemenea, Operația IRINI; prima sub mandat NATO, cea de-a doua sub mandat al Uniunii Europene.

Este important pentru România, cu țărmurile scăldate de Marea Neagră, dar și de fluviul Dunărea, să putem aduce un număr important de invitați în acest forum, pentru dezvoltarea cooperării bilaterale și la nivel NATO și al Uniunii Europene.

Cred că la nivelul anului 2022 putem organiza la un înalt nivel această reuniune și ulterior, în 2023, să organizăm seminarul pentru tinerii ofițeri. Vom veni, de asemenea, cu o temă deosebit de atractivă pe inteligență artificială.

Exerciții Dacia 21 LIVEX

Publicat de Gabriel Stan, 11 mai 2021, 10:13

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Aproximativ 15.000 de militari, dintre care 10.000 români și 5.000 din 17 națiuni aliate și partenere, participă, începând de marți, 4 mai și până la jumătatea lunii iunie la seria de exerciții Dacia 21 LIVEX, conduse de Comandamentul forțelor întrunite din Statul Major al Apărării.

Exercițiile au loc în 16 poligoane și alte facilități militare din România și integrează secvențe de pregătire a unor forțe românești aliate și partenere în context NATO și al Parteneriatului Strategic româno-american pentru executarea unei operații de apărare în condițiile unor scenarii care presupun acțiuni de luptă de intensitate ridicată.

Dacia 21 LIVEX are ca scop consolidarea posturii de apărare și descurajare naționale și aliate și confirmă capacitatea Armatei României de a-şi angaja capabilitățile în operații defensive, precum și disponibilitatea permanentă a structurilor Alianței de disloca rapid în țara noastră efective credibile pentru realizarea apărării în fața oricărui agresor.

Activitățile de instruire planificate cuprind deplasări și exerciții tactice, cu și fără trageri de luptă, trageri cu bombe de aviație, parașutări, forțări ale cursurilor de apă, comunicații criptate, coordonare a tranzitului prin puncte aeriene, navale și terestre de trecere a frontierei, precum și activități cu specific medical.

Seria de exerciții reprezintă un vârf al pregătirii profesionale, care a cuprins etape de planificare și organizare, demarate cu un an înaintea fazelor de execuție operațională derulate în prezent.

Reacția militarilor polonezi după ce au oferit primul ajutor unor civili în drumul spre Smârdan: “Misiunea noastră este de proteja oamenii indiferent de moment!”

Publicat de Gabriel Stan, 10 mai 2021, 16:12 / actualizat: 10 mai 2021, 17:42

Reacția militarilor polonezi după ce au oferit primul ajutor unor civili în drumul spre Smârdan:  “Misiunea noastră este de proteja oamenii indiferent de moment!”

Joi, 6 mai, un convoi al contigentului polonez ce se afla în România pentru excerțitul tactic Justice Sword 21 / Dacia Livex a oprit în zona locatății Bărgău (la aproximativ 20 de kilometri nord de Slobozia) în dreptul unui accident ce s-a petrecut pe drumul pe care ei îl aveau de parcurs din Craiova până la poligonul din Smârdan, locul de desfășurare al activităților militare.

Echipajul medical polonez a oferit primul ajutor oamenilor implicați în accident până la sosirea echipelor de ambulanță și poliție din cadrul localității.

Despre acest subiect, ofițerul de presă al detașamentului polonez aflat în România, Darius Szeleg, ne-a oferit informații detaliate despre reacția promptă pe care au avut-o în acel moment dificil.

“Misiunea noastră este de proteja oamenii indiferent de moment!” Căpitan Darius Szeląg (ofițer de presă al detașamentului Polonez).

Căpitan Darius Szeląg (ofițer de presă al detașamentului Polonez): „Prezența noastră în România a început în 2017, după declarația NATO, iar misiunea PMC (Polish Military Contingent – Contingentul Militar Polonez) în principal a început în luna ianuarie a acestui an și se va întinde pe durata a 6 luni, undeva până în luna August, anul curent.

Misiunea noastră este de a stopa potențialii inamici ce ar putea intra pe teritoriul țării, într-un exercițiu comun realizat în România.

Acest contingent este necesar ambelor țări ținând cont de faptul că anul acesta participăm la cel mai mare exercițiu militar al armatei, din România.

Evenimentul la care am luat parte în România s-a petrecut pe data de 5 mai, în jurul orei 18:00. Convoiul nostru se îndrepta din Craiova spre Smârdan, iar accidentul s-a petrecut la 20 de kilometri nord de Slobozia.

Grupul nostru a observat câteva mașini care s-au lovit pe marginea drumului, credem noi, din cauza neadaptării vitezei.

A fost o ciocnire a mașinilor civile, iar prima reacție a convoiului a fost de a se opri și a vedea ce s-a petrecut…dacă există victime, sau doar avarii.

Comandantul convoiul a solicitat oprirea acestuia pentru a acorda primul ajutor. A împărțit în două coloana, partea principală și-a continuat drumul, iar două mașini medicale s-au oprit pentru a interveni.

Reacția a fost promptă verificând în primul rând starea victimelor și apoi condițiile autovehicolelor…la prima vedere, starea oamenilor implicați în accident era bună, iar din informațiile pe care le dețin, aceștia au fost transferați la cel mai apropiat spital din localitate pentru alte analize și verificări amănunțite.

Intervenția paramedicilor convoiului a durat aproximativ 13 minute, timp în care au verificat starea de sănătate a victimelor, în timp ce Poliția Militară a contactat serviciul local de ambulanță, pompieri și Poliția Română.

Nu este prima oară când oferim ajutor cetățenilor civili în România. Doi soldați din garnizoana noastră au luat parte cu ceva luni în urmă la salvarea unui cetățean care căzuse în mijlocul străzii și se află într-o stare deteriorată.

Acesta a fost dus pe marginea drumului unde i s-a oferit primul ajutor, iar acolo am solicitat suport poliției locale și al serviciului de ambulanță.

Soldații noștri sunt instruți periodic să ofere primul ajutor indiferent de situație, mai ales pe timp de pace, atunci când nu suntem în misiuni sau pregătiri militare.

Suntem soldați, dar așa cum știți, pe timp de pace servim patria indiferent de situație, nu doar în misiuni militare cât și civile, prin protejarea cetățenilor. Consider că, și nu este doar părea mea, pe timp de pace, misiunea nostră este de a proteja oamenii”.

Justice Sword 21 este un exercițiu tactic, de tip LIVEX (exercițiu tactic întrunit, cu trageri reale), ce are ca principal scop de a îmbunătății capacitatea structurii de planificare, conducere și desfășurare acțiunii de luptă în contextul multinațional și întrunit, folosind un scenariu fictiv.

În perioada 4-19 mai 2021 la acest exercițiu participă peste 2.000 de militari și aproximativ 500 de mijloace tehnice și mașini de luptă în cadrul Forțelor Terestre Române, la Centrul Secundar pentru Luptă Smârdan, pentru verificarea capacității de luptă și reacție a structurilor incluse în pachetul unic de forțe, puse la dispoziție de NATO.

Urmăriți un interviu realizat de Gabriel Stan în colaborare cu Edi Nicola, corespondent Jurnal Militar Craiova.

Cooperare militară între România și Italia

Publicat de Gabriel Stan, 4 mai 2021, 14:47

Alexandru Dina (realizator rubrică): Joi, 29 aprilie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, ministrul Nicolae Ionel Ciucă, și șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenentul Daniel Petrescu, s-au întâlnit cu șeful Statului Major al Apărării din Republica Italiană, general Enzo Vecciarelli.

Cooperarea dintre cele două armate se înscrie pe un trend ascendent atât în format bilateral prin participarea la activități comune de instruire, cât şi aliat, prin afilierea unei unități italiene la Brigada Multinațională Sud-Est, participarea la misiunile de poliție aeriană întărită și la operații NATO, România și în Italia având contribuții relevante în cadrul angajamentelor asumate.

Sistemul NATO de apărare aeriană colectivă

Publicat de Gabriel Stan, 4 mai 2021, 14:42

Alexandru Dina (realizator rubrică):  Joi, 29 aprilie, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu s-a desfășurat ceremonia de certificare NATO a detașamentului Forțelor Aeriene Regale Britanice, sosit în România în vederea executării serviciului de poliție aeriană întărită.

Detașamentului britanic este format din aproximativ 200 de militari, piloți și personal tehnic, cu patru aeronave Eurofighter Typhoon și va executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comandă NATO, în următoarele patru luni, alături de militarii Forțelor Aeriene Române cu aeronave F-16 Fighting Falcon și MiG-21 Lancer.

Andrew Noble, ambasadorul britanic în România: „Sunt încântat să fiu cu dumneavoastră astăzi, aici, la ceremonia de reacreditare a acestui detaşament de forţe aeriene de la Baza Mihail Kogălniceanu, lucrând alături de Forțele Aeriene Române ca parte a sistemului NATO de apărare aeriană colectivă.

Este minunat să văd cele patru aeronave Typhoon aici. Regatul Unit și România au o relație apropiată de apărare. Ţara dumneavoastră este partenerul cel mai asemănător al Regatului Unit în regiunea Mării Negre.

Lucrăm în mod constant împreună pentru a asigura libertatea de mișcare pe mare și în aer, generând astfel siguranță”.

Alexandru Dina (realizator rubrică): Misiunea Forțelor Aeriene Regale Britanice reprezintă cea de-a treia rotație la ‘Mihail Kogălniceanu’ după cele executate în 2017 și 2018.

Acord între România și SUA privind programul de înzestrare al MApN

Publicat de Gabriel Stan, 4 mai 2021, 14:32

Alexandru Dina (realizator rubrică):  Ministerul Apărării Naționale a semnat, prin Direcția Generală pentru Armamente, acordul de tip guvern la guvern cu Statele Unite ale Americii, aferent programului de înzestrare sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă.

Acest sistem este destinat apărării zonelor costiere și de litoral împotriva amenințărilor navelor de suprafață, având capacitatea de a coopera cu nave, aeronave și echipamente interoperabile NATO.

Astfel, Forțele Navale Române vor dispune de un sistem nou de instalații mobile de lansare rachete antinavă, adaptat misiunilor actuale, împreună cu instruirea privind folosirea în luptă a sistemului și actualizarea permanentă a bazelor de date specifice, ceea ce constituie o necesitate esențială, care va trebui satisfăcută în cel mai scurt timp posibil.

Derularea contractului va avea loc între 2021 și 2024, iar sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă va fi livrat în trimestrul al patrulea în anul 2024.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 4 mai 2021, 12:32

Camelia Stroiu (corespondent): Miercuri, 28 aprilie, a avut loc o videoconferinţă la care au participat Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ionel Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu şi echipele de comandă ale structurilor dislocate în teatrele de operaţii din Afganistan, Kosovo şi Bosnia-Herţegovina, dar şi în misiunea din Polonia.

Militarii români au prezentat analiza situaţiei de securitate din zonele de responsabilitate şi stadiul de îndeplinire a misiunilor, iar conducerea Ministerului Apărării i-a asigurat de tot sprijinul instituţiei pentru activitatea desfăşurată şi le-a urat sărbători fericite.

De asemenea, militarii din Afganistan au fost îndemnaţi să rămână vigilenţi şi să pregătească foarte bine repatrierea. Până la reîntorcerea militarilor în ţară, veştile ne sunt transmise de Andrei Vicol.

Andrei Vicol (ofițer de relații publice): Săptămâna Mare a fost onorată de Jderi prin simple gesturi creştine. Avem bucuria că în noaptea sfântă putem lua lumina Învierii de la preotul nostru. De aici, din baza aeriană Bagram, urăm tuturor Hristos a înviat!

Camelia Stroiu (corespondent): În Bosnia şi Herţegovina, operaţiunea condusă de NATO s-a încheiat în 2004, transferând responsabilităţile privind menţinerea securităţii către UE, prin misiunea Althea EUFOR, în care România este al şaptelea stat din cele 19 contributoare.

În schimb, în Kosovo, Alianţa Nord-Atlantică a decis continuarea misiunii KFOR, conlucrând îndeaproape cu misiunea EULEX a UE. România contribuie în teatrul de operaţii din Kosovo cu 51 de militari, deţinând funcţii cheie de Stat Major în cadrul Comandamentului NATO. Despre rolul acestora mai ales în această perioadă, Iuliana Niţă.

Iuliana Niţă (ofițer de relații publice): Rolul nostru aici este ca, împreună cu partenerii strategici, să contribuim la menţinerea unui climat stabil în zonă şi să asigurăm libertatea de mişcare.

Comunitatea sârbă are posibilitatea să participe la slujbele religioase cu ocazia sărbătorilor pascale în mănăstirile creştin-ortodoxe din această regiune.

Unul dintre cele mai importante lăcaşuri de cult este Mănăstirea Dečani, aflată sub patrimoniul UNESCO, dar şi sub protecţia forţelor NATO KFOR.

Atât eu, cât şi colegii mei, militarii români dislocaţi în misiune, le dorim tuturor celor dragi de acasă sărbători luminate!

Camelia Stroiu (corespondent): Militarii rotaţiei a IX-a a Detaşamentului de Apărare Antiaeriană din cadrul Grupului multinaţional de luptă din Polonia au preluat misiunile, iar după îndeplinirea acestora şi-au făcut timp şi pentru altfel de activităţi.

Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): În Săptămâna Mare, pe lângă activităţile de instrucţie specifice, am organizat o competiţie care a fost primită cu bucurie şi entuziasm de către militari, deoarece ne oferă susţinerea necesară, atât fizică, cât şi psihică, pentru a ne duce la bun sfârşit sarcinile pe care le avem de îndeplinit împreună cu aliaţii noştri din cadrul Grupului de luptă.

În numele militarilor din cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană, rotaţia a IX-a, un Paşte fericit tuturor şi multă sănătate familiilor acestora!

competiția sportivă Polonia

competiția sportivă Polonia

competiția sportivă Polonia

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Bosnia și Herțegovina

Video-teleconferinţă în Afganistan

Misiune de Poliție Aeriană

Publicat de Gabriel Stan, 27 aprilie 2021, 14:31

Andreea Popescu (realizator rubrică): Patru aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale Britanice au aterizat joi, 22 aprilie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța.

Detașamentul britanic, format din aproximativ 200 de militari, piloți și personal tehnic și aeronave Eurofighter Typhoon va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de poliție aeriană întărită sub comandă NATO în următoarele patru luni.

Aceasta este cea de-a treia rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Britanice, după cele din 2017 și 2018. Misiunile de poliție aeriană, desfășurate în comun, contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și descurajare, precum și la consolidarea interoperabilității între Forțele Aeriene Române și cele aliate.

Andreea Popescu (realizator rubrică): Misiunile de Poliție Aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și descurajare, precum și la consolidarea interoprabilității între Forțele Aeriene Române și cele aliate.

Retragerea militarilor români din Afganistan!

Publicat de Gabriel Stan, 22 aprilie 2021, 10:46

Cristian Dumitraşcu (moderator): De la Târgu Mureș și pentru Radio România Actualități, subiectul săptămânii este pregătit ca rubrică – la noi în emisiune, mai mereu aşa – al doilea episod al emisiunii este un subiect important săptămâna aceasta: retragerea din Afganistan care a fost anunțată de președintele Biden şi sigur că da, a fost discutată şi într-o reuniune extraordinară..

Anca Făgăraş (moderator): Da, a avut loc o reuniune extraordinară comună a miniștrilor de externe și miniștrilor apărării din statele membre NATO, organizată în format videoconferință miercuri, 14 aprilie, unde din partea României au participat Ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ionel Ciucă, și Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, iar la o zi după această reuniune, joi, 15 aprilie, ministrul Nicolae Ionel Ciucă a transmis un mesaj referitor la ce spuneai, la retragerea militarilor români din Afganistan.

Cristian Dumitraşcu (moderator): Edi Nicola de la Jurnal militar Craiova ne aduce mai multe detalii:

Edi Nicola (corespondent): La finalul reuniunii, reprezentanții României au apreciat procesul de planificare derulat de autoritățile militare NATO, iar Ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ionel Ciucă, a subliniat în mesajul său rolul important pe care l-a avut România în cei 20 de ani de misiune.

Nicolae Ionel Ciucă: “Ca unul din cele mai importante state contributoare cu trupe la misiunea Resolut Support, cu peste 600 de miitari dislocați în teatrul de operații, România va acționa în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii.

România a luat decizia acum două decenii să facă parte din coaliţia de luptă împotriva terorismului și să se alăture aliaților săi strategici în efortul internațional de combatere a unui inamic care amenința liniștea și securitatea cetățenilor’’.

Edi Nicola (corespondent): Această lungă misiune în Afganistan a însemnat pentru Armata Română acumulare de experiență, perfecționare în cadrul multinațional, eforturi renunțări și sacrificii.

Nicolae Ionel Ciucă: “Pe parcursul celor aproape 20 de ani, zeci de mii de militari români  au îndeplinit misiuni în teatrul de operații afgan, contribuind semnificativ la schimbarea în bine a situației de securitate din zonă.

Militarii Armatei României au demonstrat acolo, în cel mai greu teatru de operații militare de după cel de-al Doilea Război Mondial, profesionalism, loialitate, solidaritate și, cel mai important, spirit de sacrificiu în numele României.

27 de eroi ai României au plătit cel mai greu preț în numele libertății noastre. Doresc să transmit familiilor eroilor noștri căzuţi în Afganistan că le vom rămâne alături, ca și până acum.

Un gând de recunoștință și celor peste 200 de militari răniți în aceste misiuni. Exemplul lor de curaj și determinare ne inspiră și ne întăreștă.

Pentru Ministerul Apărării Naționale, misiunea în Afganistan se va încheia numai atunci când toți militarii români vor fi în siguranță acasă. Așa să ne ajute Dumnezeu!”

25 octombrie – Ziua Armatei României!

Publicat de Andra Radu, 25 octombrie 2019, 12:19

Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959.

Data 25 octombrie 1944 semnifică eliberarea deplină a teritoriului naţional de sub ocupaţia hortisto-fascistă, care s-a obţinut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajaţi în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944. Dintre aceştia au fost ucişi sau răniţi circa 58.000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 militari, dintre care 76.275 prizonieri.

Eliberarea părţii de nord-est a Transilvaniei nu a însemnat şi încetarea luptelor duse de Armata României, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Naţiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, până la victoria finală.

La 25 octombrie este sărbătorită Ziua Armatei României. Cu această ocazie, va fi arborat Drapelul național la sediile instituţiilor militare, se va ridica Marele Pavoaz la bordul navelor militare maritime şi fluviale şi vor fi organizate ceremonii militare şi activităţi comemorative în garnizoanele din ţară, în teatrele de operaţiuni şi în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai Apărării.

Armata României participă cu efective la diverse misiuni internaţionale de sprijinire a păcii sau umanitare, şi de combatere a terorismului. Misiunile sunt desfăşurate sub egida NATO, UE şi ONU, sau fac parte din angajamente de tip coaliţie internaţională.

Exerciţiu medical multinaţional la București, Cincu și Constanța

Publicat de Andra Radu, 9 aprilie 2019, 11:30 / actualizat: 10 aprilie 2019, 13:03

Cel mai mare exerciţiu medical multinaţional NATO, Vigorous Warrior 19, are loc săptămâna aceasta, la Bucureşti, Cincu și Constanţa și se desfășoară pe cele trei componente – terestră, aeriană şi navală.

Peste 300 de pompieri-salvatori, medici, paramedici, asistenţi şi voluntari vor sprijini eforturile Ministerului Apărării Naționale și ale celorlalte state implicate în acțiunile de acordare a asistenței medicale de urgență victimelor, în cele trei locații stabilite pentru organizarea lor: București, Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu și Constanța.

În București, un număr mare de evenimente simulate vor avea loc în mai multe locații din București. În baza unor scenarii în care persoane blocate sub dărâmături sau la înălțime se află în imposibilitatea de a se autoevacua, forțe specializate din cadrul IGSU și servicii de urgență din Ungaria vor desfășura acțiuni comune de intervenție pentru căutarea-salvarea victimelor, precum și acordarea asistenței medicale de urgență.

În noaptea de joi spre vineri, va fi organizat și un amplu exercițiu la metrou, stația Romană, menit să testeze capabilitățile specifice misiunilor de căutare şi localizare a victimelor, evaluarea funcţiilor vitale, imobilizarea acestora şi evacuarea în afara zonei de risc, transportul şi predarea în vederea acordării asistenței medicale de urgență.

Sursa foto: ISU

La acest exercițiu va participa și Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ,,Dr. Carol Davilla”, București, cu 70 medici militari și personal auxiliar, 10 ambulanțe, 1 autocamion cu un grup generator.

În baza militară de la Cincu, pompierii vor sprijini măsurile de protecție civilă a populației prin evacuarea și cazarea temporară în tabere mobile, destinate persoanelor evacuate. Totodată, vor fi dislocate și spitale mobile de campanie care să completeze resursele disponibile ale structurilor militarizate, precum și Caravana „Fii Pregătit” unde pot fi simulate acțiuni militare și de intervenție în situații de urgență, prin intermediul sistemului de realitate virtuală.

La Constanţa, echipajele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă vor acţiona, joi şi vineri, pentru acordarea asistenţei medicale victimelor, fiind alocate ambulanţe SMURD, autospeciale pentru transport victime multiple, echipaje de terapie intensivă mobilă, un spital mobil, precum şi o autospecială de oxigenoterapie şi tratamente hiperbarice.

Scopul exerciţiului VW19 îl reprezintă instruirea în comun în vederea acordării suportului medical multinaţional în operaţiile desfăşurate de NATO – proceduri necesare oferirii îngrijirii medicale continue, evacuarea medicală strategică, creşterea nivelului de pregătire şi răspuns la un posibil incident chimic, biologic, radiologic sau cu dispozitive improvizate. De asemenea, se exersează proceduri necesare dezvoltării conceptelor, experimentelor şi încorporării sistemelor de pregătire avansată pe bază de tehnologie în acest domeniu.

La exerciţiul medical multinaţional al NATO, organizat de Statul Major al Apărării în colaborare cu Direcţia Medicală a Ministerului Apărării Naţionale şi Centrul de Excelenţă NATO pentru Medicină Militară, participă reprezentanţi din 38 de naţiuni, majoritatea fiind membre ale NATO. De asemenea, VW19 va avea şi o componentă civilă, în cadrul căreia vor participa 10 organizaţii diferite.

DEUTSCHE WELLE: UE, prea aproape de arsenalul Rusiei

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 februarie 2019, 08:59

Deocamdată, Uniunea Europeană nu are altă soluție de apărare decât NATO. Diplomații europeni au discutat la București despre ce pot și ce nu pot face decoamdată ca actor global.

Jocurile de putere nucleară imprevizibilă ale Rusiei sunt ca niște seisme cu ceas pentru liniștea Europei. Așa că s-a vorbit mult, la București, zilele acestea, despre securitatea comună, despre structurile militare proprii ale Uniunii, dar proiectul este unul de perspectivă îndepărtată și nici nu poate fi serios discutat în acest episod al istoriei, când Tratatul privind Armele Nucleare cu Rază Medie de Acțiune este încălcat de Moscova și abandonat de Washington. Europa nu a fost parte a înțelegerii dintre cele două superputeri ale Războiului Rece, dar a beneficiat din plin atât de consolidarea arsenalului american cât și de armistițiul convenit în 1987 de Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov. La nici trei decenii distanță, ambițiile militare ale Kremlinului se măsoară nu atât în forța capabilităților de atac rusești, cât în refuzul de a respecta regulile jocului, adică, prin imprevizibilitatea Rusiei, cum a punctat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, venit la București să îi întâlnească pe înalții responsabili politici ai armatelor europene, reuniți cu o zi înaintea întrevederii diplomaților comunitari.

Fundamentul securității europene nu poate suferi modificări, acum, când rachetele mobile ale Rusiei pot fi oricând amplasate în Crimeea sau la Kaliningrad și de acolo nu au nicio problemă să lovească oricare dintre capitalele de pe continent, în condițiile în care raza balistică este de 5500 de kilometri. E explicabil, probabil, de ce minstrul francez al Apărării, Florence Parly, s-a exprimat destul de prudent despre ambițiile președintelui Emmanuel Macron: e important să vorbim despre o apărare comună în lunile premergătoare alegerilor europene, însă pentru a pune pe picioare o armată a Uniunii Europene este nevoie de mult timp.

Interesant este că, în timp ce amenințările sunt mai aproape de România decât de orice alt stat european, la București, armata tocmai traversează o profund politizată criză de management operativ.

În ce privește extinderea Uniunii Europene, un prim orizont de așteptare pentru admiterea candidaților cu dosare în lucru, Serbia și Muntenegru, a fost exprimat de ministrul ungar de Externe Peter Szijjártó: înainte de anul 2025. Este, însă, doar o dorință a celor care se învecinează cu Balcanii de Vest, a mai spus diplomatul de la Budapesta, o bună ocazie pentru reprezentantul Guvernului Orban să repete unul dintre mesajele de cursă lungă ale Executivului pe care îl reprezintă: „dorințele est-europenilor nu sunt întotdeauna înțelese de vest-europeni sau de Comisia Europeană”.

Unul dintre subiectele controversate – care nu au ținut neapărat de agenda întâlnirilor prezidate de România cât mai mult de oportunitatea întrevederilor directe – este acordul cu Iranul anunțat de miniștrii german, britanic și francez de Externe. Este vorba despre un troc, un deal de afaceri barter, care să excludă tranzacțiile financiare și să evite sancțiunile impuse de Statele Unite. O inovație de conjunctură, numită INSTEX, percepută de unii ca fiind toxică iar de alții drept o garanție că, altfel decât Washingtonul, Teheranul nu se va retrage din acordul nuclear și nu va reîncepe să îmbogățească uraniu pentru scopuri militare.

În prezența șefului diplomației de la Londra, Jeremy Hunt, despre Brexit nu s-a pomenit nimic, în discuțiile oficiale, oricât de relaxate au fost acestea și oricât de actual ar fi subiectul. Doar șeful NATO a avut, cu o zi mai devreme, un mesaj de transmis: odată cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, 80% din costurile Alianței vor fi suportate de țări non-UE.

Evoluțiile din Venezuela au necesitat mai multe actualizări, ieri, pe parcursul discuțiilor dintre diplomații europeni, concluzia fiind că e nevoie de organizarea de noi alegeri prezidențiale în statul latino-american, în termen de 90 de zile. „Nu vrem să mediem, nu căutăm forme de dialog. Am mai văzut astfel de procese pe care unii le-au folosit pentru a trage de timp”, a comentat Înaltul Reprezentant UE pentru Diplomație, Federica Mogherini. Dincolo de acest instrument comun diplomatic, există capitale europene mai degrabă înclinate să-l gireze pe liderul opoziției de la Caracas, Juan Guaido, mai ales că o rezoluție în aceste sens a emis, ieri, și legislativul de la Bruxelles. Opțiunea suplimentării sancțiunilor a rămas și ea deschisă, pe masa miniștrilor europeni de Externe care-și încheie astăzi reuniunea informală de la București.

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei se va numi de acum înainte Republica Macedonia de Nord

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 ianuarie 2019, 15:36

Parlamentul elen a ratificat acordul privind numele Macedoniei. Din cei 300 de deputaţi, 153 au votat pentru şi 146 împotrivă, Macedonia devenind astfel Republica Macedonia de Nord. Grecia va renunţa la obiecţiile sale privind intrarea Skopje în NATO, punând capăt unui diferend care durează de mai multe decenii.

Acest vot nu a rămas fără urmări. El a provocat multe proteste, soldate cu ciocniri de stradă, iar premierul Alexis Tsipras conduce acum un guvern minoritar şi a avut nevoie de susţinerea deputaţilor independenţi şi de cea a opoziţiei pentru a prezenta acordul în faţa Parlamentului.

RAINEWS (Italia) întăreşte valoarea acestui vot istoric prin declaraţia postată pe Twitter de prim-ministrul grec: „Macedonia de Nord care s-a născut astăzi va fi o ţară amică, va fi un aliat şi un susţinător al Greciei în eforturile sale de securitate, stabilitate şi dezvoltare a regiunii. Generaţiile viitoare din ambele ţări vor fi recunoscătoare deputaţilor care au pus cu curaj bazele unui viitor de pace, de solidaritate şi de coexistenţă armonioasă”.

LE MONDE vine cu salutul premierului macedonean Zoran Zaev pentru victoria acestei probleme spinoase care a otrăvit relațiile dintre Atena și Skopje de la proclamarea independenţei acestei foste republici iugoslave, la începutul anilor 90:

„Felicitări, prietenul meu [Alexis Tsipras], împreună cu popoarele noastre noi am obţinut o victorie istorică. Trăiască acordul de la Prespa! Pentru pace și progres veșnic în Balcani și în Europa1”, a postat pe Twitter șeful guvernului.

În articolul semnat de Soraya Melguizo în EL MUNDO se prezintă o analiză succintă, pe înţelesul publicului larg, pornind de la originea conflictului dintre cele două ţări şi până la ratificarea numelui Macedoniei de Nord:

Care este originea istorică a conflictului?

Conflictul dintre cele două țări datează din 1991, când Macedonia și-a declarat independența față de Iugoslavia și s-a autodenumit Republica Macedonia. Grecia a denunțat că statul vecin şi-a însușit un nume și o identitate care nu îi corespundeau, deoarece Macedonia este şi o regiune a țării elene. Atena a revendicat ca propriile simboluri Soarele de Vergina (o stea cu 16 raze prezentă pe steagul național al Macedoniei) sau figuri istorice precum Alexandru cel Mare, căruia macedonenii, de exemplu, i-au dedicat aeroportul din capitală. Fondul chestiunii îl reprezintă teama grecilor a fost și este că, în viitor, Skopje ar putea pretinde teritoriile Macedoniei elene.

Ce revendică grecii?

Ani de zile, Grecia a cerut fără succes ca Macedonia să-și schimbe numele și a împiedicat intrarea ei în organizații internaționale precum NATO sau Uniunea Europeană  Intervenția ONU a forțat Fosta Republică Iugoslavă să-și modifice drapelul național și unele articole din Constituție, pe lângă acordarea numelui provizoriu de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM).

Ce este Acordul de la Prespa?

În iunie 2018, premierul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Zoran Zaev, și omologul său elen, Alexis Tsipras, au semnat un acord istoric cu care sperau să îngroape definitiv cei 27 de ani de conflict bilateral legat de legitimitatea numelui micului stat balcanic, în timp ce mii de oameni au demonstrat de ambele părţi ale frontierei pentru a-și demonstra respingerea.

În ce punct se află conflictul acum?

În octombrie 2018, Macedonia a organizat un referendum consultativ cu privire la acordul cu Grecia prin care fosta republică iugoslavă va fi redenumită Republica Macedonia de Nord. Peste 90% dintre macedoneni au votat în favoarea acestei decizii, deși participarea a fost de numai 36%. În ciuda absenteismului mare, Zaev a decis să continue procesul, iar, luna aceasta, Parlamentul de la Skopie a ratificat acordul cu țara vecină. Vineri, 25 ianuarie, şi Parlamentul elen a ratificat Acordul  de la Prespa într-un vot foarte strâns, care l-a ţinut în tensiune pe premierul Alexis Tsipras.

Care este denumirea finală a Macedoniei?

Odată cu ratificarea acordului în Parlamentul Greciei, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei se va numi de acum înainte Republica Macedonia de Nord.

Care sunt implicaţiile internaţionale ale acestui conflict?

Schimbarea numelui poate deschide negocierile pentru aderarea Macedoniei de Nord la la NATO și la Uniunea Europeană, aderare care până acum a fost împiedicată de însăşi Grecia.

De ce o schimbare de nume a provocat demonstraţii stradale?

Majoritatea grecilor se opun folosirii numelui de Macedonia de către vecinul său nordic. Ultimele sondaje din Grecia arătau  că aproximativ 70% din populație este împotrivă, în special în nordul țării, unde se află regiunea grecească omonimă.

Care este poziția partidelor grecești cu privire la Acordul de la Prespa?

Majoritatea partidelor politice grecești se opun noului nume Macedonia de Nord, deoarece consideră că acordul este o concesie acordată ţării vecine. S-au arătat împotriva acestei denumiri conservatorii din Noua Democraţie, socialiștii din Kinal, comuniștii din KKE, extrema dreaptă din Zori Aurii și chiar grupul de dreapta Grecii Independenți, partener guvernamental al lui Alexis Tsipras.

De ce a fost declanșată o criză guvernamentală în Grecia?

Șeful Executivului și liderul Syriza, Alexis Tsipras, și-a pierdut principalul aliat. Ministrul Apărării, Panos Kammenos, liderul Grecilor Independenți, a demisionat și a anunțat plecarea partidului său din coaliție în semn de protest față de acord. Câteva zile mai târziu, Tsipras a suferit o moțiune de încredere care i-a permis să-și măsoare sprijinul în Parlament și să-şi salveze „in extremis” guvernul

Ce consecințe ar putea avea , în Grecia, acordul ratificat de ambele state?

Acordul ar putea trezi aspirațiile vechi separatiste în regiunea grecească a Macedoniei, potrivit analiştilor. În octombrie vor avea loc alegeri generale în Grecia. Atunci vom putea afla dacă încheierea conflictului istoric dintre cele două state va avea vreun efect asupra premierului grec.

Polonia și România își consolidează cooperarea pe flancul estic al NATO

Publicat de adinaiftime, 7 decembrie 2017, 14:00

Alianța dintre Polonia și România este una dintre cele mai strânse din Europa și relațiile dintre cele două țări sunt excelente, a apreciat Pawel Soloch, șeful Biroului Securității Naționale (BBN) al Poloniei, care s-a întâlnit la Varșovia cu Ion Oprișor, consilier pe probleme de securitate națională al președintelui român Klaus Iohannis, relatează agenția poloneză de presă PAP.

Nivelul ridicat al relațiilor bilaterale „este atestat și de faptul că forțele armate ale României sunt staționate în Polonia sub auspiciile NATO cu o prezență avansată întărită, iar forțele armate poloneze participă similar la o prezență avansată a NATO în România”, a subliniat oficialul polonez în declarații acordate miercuri agenției PAP, referindu-se la programele Alianței Nord-Atlantice de întărire a flancului estic. El a amintit că Polonia și România au semnat o declarație de parteneriat strategic în octombrie 2009, în timpul președinției lui Lech Kaczynski.

Șeful Biroului Securității Naționale al Poloniei a precizat că discuțiile cu consilierul prezidențial român, care s-a aflat în vizită oficială la Varșovia între 4 și 6 decembrie, la invitația BBN, au abordat și „subiecte deosebit de importante pentru președintele (polonez) Andrzej Duda, cum sunt summitul de anul viitor al NATO de la Bruxelles și reuniunile prealabile în așa-zisul format București, adică ale celor nouă țări din flancul estic al NATO”.

Pawel Soloch a menționat că acest proiect a fost inițiat în comun de președinții Poloniei și României în 2015 și că reuniunile „celor nouă” vor ajuta la consolidarea poziției statelor din regiune înaintea summitului Alianței.

„În evaluarea noastră comună, summitul trebuie să reprezinte un pas înainte către adaptarea NATO la noua situație de securitate din Europa și să ia decizii privind continuarea întăririi capacităților alianței de a-și apăra flancul estic. Astăzi, estimez că există mari șanse să fie luate astfel de decizii”, a spus oficialul polonez.

Potrivit lui Soloch, „la fel de important este că România va găzdui următorul summit al Inițiativei Celor Trei Mări în 2018, un alt proiect strategic inițiat de președintele Andrzej Duda”.

Este vorba de forumul de cooperare dintre 12 state membre ale Uniunii Europene situate în spațiul dintre Marea Neagră, Adriatică și Baltică, inclusiv Polonia și România, menționează PAP.

Peste 250 de militari americani ajung la Mihail Kogălniceanu

Publicat de adinaiftime, 22 octombrie 2017, 08:20

Militarii Batalionului 1 Vanguard al Regimentului 18 Infanterie din Divizia 1 Infanterie a Statelor Unite ale Americii își vor marca sosirea în România prin desfășurarea unei ceremonii militare luni, 23 octombrie la ora 11:00, la Baza Militară Aeriană Mihail Kogălniceanu.
Ceremonia se va desfășura în coordonare cu militarii forțelor terestre române.

Peste 250 de militari americani dotați cu echipament, ajung din Polonia în România, pentru a-și susține și demonstra pregătirea și pentru a se instrui în comun cu militarii români, în scopul creşterii nivelului de interoperabilitate. Batalionul este dislocat ca parte a celei de-a doua rotații a unei echipe de luptă pentru brigăzi blindate, care va ajunge în Europa sub Atlantic Resolve. Rotațiile asigură prezența continuă a forțelor în Europa pentru a descuraja agresarea aliaților NATO.

Unitatea militară de la MIHAIL KOGĂLNICEANU ar putea deveni bază PERMANENTĂ pentru trupele americane

Publicat de adinaiftime, 15 octombrie 2017, 19:00

În contextul evoluţiei complicate a securităţii din regiunea Mării Negre, ca urmare a agresivităţii Federaţiei Ruse, relevanţa strategică a României capătă valenţe din ce în ce mai mari în cadrul NATO.

Trupele aliate vor fi mult mai prezente, cu militari şi tehnică, pentru consolidarea Flancului Estic, ameninţat de comportamentul impredictibil din punct de vedere militar al Moscovei. „Având în vedere informaţiile pe care le am privind extinderea prezenţei militare americane în România, la Baza «Mihail Kogălniceanu», dar şi în alte zone, am adresat Comandamentului Statelor Unite în Europa (USEUCOM) o întrebare în legătură cu dezvoltările militare din România şi întreg Flancul Estic“, scrie analistul militar Radu Tudor, pe blogul personal.

În răspunsul adresat de USEUCOM jurnalistului român, se arată că facilitatea de la Mihail Kogălniceanu, din judeţul Constanţa are mari şanse să devină bază militară permanentă pentru militarii americani şi nu doar punct de tranzit, cum este în prezent. Tot din informaţiile obţinute de Radu Tudor reiese că Pentagonul are în plan investiţii de 40-50 de milioane de dolari pentru modernizarea bazei de la Mihail Kogălniceanu.

Securitatea Europei şi critici la adresa Bruxelles-ului

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 octombrie 2017, 10:10

Péter Szijjártó – Bruxelles-ul a dat greş

În opinia ministrului ungar de externe, Péter Szijjártó, securitatea Europei este aparată
doar de ţările membre ale Grupului de la Visegrád.

În loc să critice tot timpul unele ţări membre ale UE, instituţiile de la Bruxelles ar trebui să se preocupe de modul în care ar trebui restabilită securitatea Europei şi a cetăţenilor europeni. Din cauza eşecului Bruxelles-ului, Alianţa Nord-Atlantică trebuie să îşi asume un rol mai mare în garantarea securităţii europene – a accentuat luni, Péter Szijjártó, după consfătuirea de la Varşovia a miniştrilor de externe ai ţărilor central-europene membre ale NATO (B9). Ministrul ungar de externe a precizat că, în curând, se vor împlini doi ani de la atacul terorist de la Paris, iar de atunci în Europa au mai fost 27 de astfel de atacuri, în care şi-au pierdut viaţa 330 de presoane şi au fost rănite alte 1.300. Aceasta ne arată clar că instituţiile de la Bruxelles nu au ştiut să gestioneze riscurile crizei migraţiei. Numai Ungaria şi ţările membre ale grupului de la Visegrád au reuşit să stopeze valul de imigranţi ilegali, la fel cum prin acordul semnat cu Turcia s-a reuşit blocarea rutei balcanice. Însă, dacă e să facem abstracţie de aceaste, Uniunea Europeană este descoperită, a adăugat Péter Szijjártó. „NATO trebuie să îşi asume un rol mult mai mare în garantarea securităţii europene, iar noi am solicitat ca NATO să se implice mul mai mult în stoparea valului de imigranţi care sosesc pe mările din sudul Europei. Este nevoie de consolidarea operaţiunilor din Marea Mediterană şi Marea Egee”, a afirmat ministrul ungar de externe. În opinia lui Péter Szijjártó, securitatea Europei nu poate fi gestionată fără o implicare mai mare a NATO.

Alianța NATO este profund subminată

Publicat de adinaiftime, 8 octombrie 2017, 11:36

Sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a NATO a început la Bucureşti cu menţionarea Rusiei printre principalele ameninţări la adresa Alianţei.

Pe agenda de lucru a sesiunii sunt o serie de rapoarte care acoperă majoritatea domeniilor de acţiune a NATO, de la ameninţări clasice la cele noi, de la război hibrid la război informaţional.

Şeful Delegaţiei române la Adunarea Parlamentară a NATO, Vergil Chiţac, a menţionat printre provocările cu care se confruntă acum Alianţa ameninţările care vin dinspre Rusia şi a explicat contextul în care are loc sesiunea anuală a Adunării.

Vergil Chiţac: „Alianţa NATO este profund subminată şi se înceracă destabilizarea, dacă nu chiar destructurarea Uniunii Europene.”

Secretarul general al Adunării Parlamentare a NATO, David Hobbş a răspuns la o întrebare Radio România că Alianţa are de lucrat la o actualizare a legislaţiei pentru ca militarii şi tehnica NATO să poată fi deplasată mai uşor şi mai repede, acolo unde apar ameninţări.

În esenţă, a spus David Hobbş legislaţia trebuie actualizată conform realităţilor.

Preşedintele Adunării Parlamentare NATO, Paolo Alli, a declarat că, în ce priveşte flancul estic al Alianţei şi eventuala întârire a prezenţei militare aici, Adunarea Parlamentară nu poate să ofere decât sprijin politic, dar cert este că, în această regiune, Alianţa este pregătită pentru orice tip de urgenţă,

Paolo Alli: „Apărarea graniţelor NATO din Est nu înseamnă numai apărarea României sau a statelor baltice, ci înseamnă apărarea întregii Alianţe. Pe flancul estic al NATO avem tensiuni în creştere cu Rusia, iar securitatea Mării Negre este crucială nu doar pentru România sau Bulgaria, ori alte ţări care se confruntă direct cu aceste ameninţări în Marea Neagră, ci şi pentru Europa întreagă şi pentru Alianţa euroatlantică.”

Paolo Alli a menţionat că România este unul dintre cei mai importanţi membri NATO şi este profund angajată în tot ce înseamnă securitatea Alianţei.  RRA

„Resolute Support” are nevoie de militari

Publicat de adinaiftime, 6 octombrie 2017, 12:00

Statele Unite le cer aliaţilor din NATO să trimită încă o mie de militari în Afganistan în cadrul misiunii „Resolute Support” de pregătire şi consiliere a armatei afgane. Anunţul a fost făcut la Bruxelles de ambasadoarea americană la NATO, Kay Bailey Hutchison. Cererea americană nu a fost finalizată, ea va fi trimisă ţărilor aliate în două săptămâni, scrie agenţia France Presse. Şi Washington-ul îşi va spori contribuţia ca urmare a noii strategii anunţate de preşedintele Donald Trump, iar ambasadoarea americană a mai spus că ar fi vorba despre o suplimentare a efectivelor din Afganistan cu trei mii de militari americani şi o mie de militari aliaţi. Misiunea NATO din Afganistan este formată din aproximativ 13 mii de militari, dintre care aproape zece mii sunt americani.

Parlamentul României va găzdui în octombrie a 63-a Sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO

Publicat de adinaiftime, 9 septembrie 2017, 11:00

Parlamentul va găzdui, în perioada 6 – 9 octombrie, cea de a 63-a Sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO (AP NATO), informează un comunicat al Camerei Deputaților.

Potrivit sursei citate, Adunarea Parlamentară a NATO este „un important forum pentru dialogul parlamentar internațional cu privire la probleme de securitate, politice, sociale și economice”, iar sesiunile anuale ale AP NATO „sunt cele mai importante evenimente din activitatea organizației și sunt găzduite, prin rotație, de statele membre și asociate”.

„La sesiunea din această toamnă participă peste 50 de delegații parlamentare naționale ale statelor membre și statelor cu statut de asociat, de partener regional și mediteranean asociat și de observator, precum și invitați din România și din străinătate. Discuțiile se vor axa pe mai multe teme de actualitate privind securitatea internațională, comisiile de specialitate urmând să adopte mai multe rapoarte care au fost dezbătute cu ocazia sesiunii de primăvară ce a avut loc, în acest an, la Tbilisi, în Georgia”, precizează comunicatul citat.

În deschiderea sesiunii plenare din 9 octombrie, care va fi prezidată de președintele AP NATO, Paolo Alli, sunt invitați să ia cuvântul președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.

În cadrul sesiunii plenare va fi prezentat și supus la vot proiectul de buget al Adunării pentru anul 2018, vor avea loc alegeri pentru unele funcții de conducere și vor fi dezbătute și votate rezoluțiile comisiilor de specialitate, se mai arată în comunicat. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)

Președintele Iohannis a semnat decretul privind înființarea Consulatului General al României la Edinburgh

Publicat de adinaiftime, 30 august 2017, 19:10

Președintele Klaus Iohannis a semnat, astăzi, decretul privind înființarea Consulatului General al României la Edinburgh în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, informează Administrația Prezidențială.

Tot astăzi șeful statului a semnat decretele privind acordarea gradului diplomatic de ambasador lui Ion Jinga și lui Stelian Stoian.

Ion Jinga este reprezentantul permanent al României la ONU, iar Stelian Stoian este reprezentant permanent al României la NATO. (Agerpres/ FOTO aktual24.ro)

(Constanţa) Preşedintele Klaus Iohannis, la Ziua Marinei: Suntem un pilon de stabilitate şi furnizor de securitate în regiune

Publicat de adinaiftime, 15 august 2017, 20:40

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, marţi, că România îşi asumă şi mai activ profilul de stat puternic şi de actor regional relevant. Şeful statului a declarat că ‘suntem un pilon de stabilitate şi furnizor de securitate în regiune’.

‘Ceremonia de astăzi se desfăşoară simbolic într-o zonă cu o importanţă strategică deosebită din punct de vedere militar, politic, economic, cultural şi social – Zona Mării Negre. Avem datoria de a transforma întregul potenţial al acestei regiuni în avantaje reale pentru România. În arealul Mării Negre ne confruntăm cu provocări de securitate din ce în ce mai complexe şi mai volatile, precum şi cu un grad sporit de impredictibilitate şi incertitudine. Tocmai de aceea, deciziile adoptate de NATO au menirea de a contribui la întărirea măsurilor de apărare colectivă şi de descurajare, inclusiv în regiunea Mării Negre, prin participarea statelor riverane. În actualul context, România îşi asumă şi mai activ profilul de stat puternic şi de actor regional relevant. Suntem un pilon de stabilitate şi furnizor de securitate în regiune. Depunem eforturi consistente pentru ca rolul Mării Negre şi importanţa sa strategică să fie recunoscute la nivelul NATO şi al Uniunii Europene’, a spus Klaus Iohannis, la festivităţile organizate cu ocazia Zilei Marinei Române la Constanţa.

Preşedintele a subliniat că un stat nu poate fi cu adevărat puternic dacă nu are capacitatea de a-şi proteja cetăţenii şi de a le asigura securitatea.

‘Avem nevoie de o armată înzestrată şi pregătită să facă faţă cu succes provocărilor actuale şi aceasta implică eforturi deosebite în ceea ce priveşte dotarea şi modernizarea. În acest sens, acordul politic cu privire la alocarea pentru următorul deceniu, începând din acest an, a 2% din bugetul naţional pentru Apărare şi aprobarea ‘Planului de înzestrare a Armatei României 2017 – 2026′ transmit un semnal puternic de responsabilitate. Arătăm, astfel, partenerilor noştri, că România este un stat credibil şi predictibil, determinat să participe la asigurarea securităţii colective împreună cu aliaţii săi. Respectarea pe termen lung a acestui angajament va permite înzestrarea armatei cu tehnică modernă, de ultimă generaţie’, a spus Klaus Iohannis.

Consolidarea securităţii şi apărării pe dimensiunea maritimă rămâne în centrul preocupărilor României, a subliniat Klaus Iohannis.

Şeful statului a evidenţiat planificarea pentru anul 2017, în regiunea Mării Negre, a nu mai puţin de 18 exerciţii şi activităţi de pregătire cu un nivel superior de complexitate, desfăşurate împreună cu Aliaţii şi cu partenerii.

Klaus Iohannis s-a declarat impresionat să vadă cât de mulţi oameni vin să sărbătorească la Constanţa această zi specială.

‘Este cea mai bună dovadă a preţuirii de care dumneavoastră, cei din Marina Română, vă bucuraţi pentru devotamentul cu care vă faceţi datoria faţă de ţară. Este o recunoaştere pe care o meritaţi pe deplin. Vă felicit că reuşiţi, în fiecare an, să fiţi cu adevărat în mijlocul oamenilor. Este o parte extrem de importantă a misiunii dumneavoastră publice.Văd astăzi mulţi copii, care aşteaptă nerăbdători exerciţiile desfăşurate pe mare. Ştiu din experienţa mea de profesor că nimic nu se compară cu satisfacţia de a surprinde în privirea celor tineri entuziasmul şi curiozitatea care, nu de puţine ori, inspiră o viitoare carieră’, a spus preşedintele Iohannis.

Şeful statului a mai spus că astfel de momente ne arată cât de puternice sunt simbolurile care ne unesc, care ne dau prilejul de a ne simţi parte a unei mari comunităţi.

‘Ne leagă istoria noastră comună, dar şi aspiraţiile pentru o Românie mai puternică şi mai prosperă. Acesta trebuie să fie spiritul în care să celebrăm în 2018 şi Centenarul Marii Uniri, învăţând din trecut şi acţionând ferm pentru un viitor mai bun’, a arătat preşedintele.

Şeful statului le-a transmis marinarilor, cărora această sărbătoare le este dedicată, că ‘dincolo de primejdiile acestei meserii, trăiţi bucurii pe care mulţi dintre noi nu le vom cunoaşte niciodată’.

‘Călătoriile dumneavoastră reprezintă o descoperire unică a vieţii, sub semnul unei relaţii aproape sacre cu marea. Când vă veţi regăsi pe oceane, departe de casă şi de cei dragi, amintiţi-vă că faceţi cinste României prin curajul şi dăruirea de care daţi dovadă. Sacrificiul dumneavoastră este recunoscut şi preţuit! Sunteţi întruchiparea profesionalismului, dedicării şi responsabilităţii. Fiţi siguri că cetăţenii, partenerii şi aliaţii noştri respectă şi apreciază modul în care serviţi interesele României şi apăraţi valorile naţionale’, a mai spus Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis, ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, şeful Statului Major General, general Nicolae Ciucă, oficiali militari, autorităţi centrale şi locale participă, marţi, la activităţile care au loc în faţa Comandamentului Flotei din Constanţa cu prilejul Zilei Marinei Române.

Ziua Marinei Române este sărbătorită, marţi, şi la Mangalia, Brăila, Galaţi, Tulcea, Giurgiu, Călăraşi, Orşova, dar şi în Parcul Herăstrău din Bucureşti.

Locuitorii din Nagasaki au comemorat 72 de ani de la atacul nuclear care a lovit orașul

Publicat de adinaiftime, 9 august 2017, 17:00

Nagasaki a comemorat astăzi atacul nuclear care a lovit orașul din sud-vestul Japoniei în urmă cu 72 de ani, o ceremonie marcată de un apel vibrant al primarului la semnarea unui recent tratat al Națiunilor Unite de interzicere a armelor atomice, relatează AFP.

„Nici măcar nu ați participat la negocieri”, a spus edilul orașului, Tomohisa Taue, adresându-se guvernului în „declarația sa de pace” anuală, rostită în japoneză dar tradusă în mai multe limbi. „Este ceva dificil de înțeles pentru cei care trăiesc în regiunile afectate de bombardamente nucleare”, a adăugat el.

„În calitate de singură țară care a suferit ravagiile unor astfel de arme”, a insistat primarul, „vă cer să faceți tot ce vă stă în putere pentru a participa cât mai curând la aceste negocieri și a revizui politica de apărare care depinde de o umbrelă nucleară”, cea a Washingtonului, care s-a angajat să-și protejeze aliatul japonez pe principiul disuasiunii.

La începutul lui iulie, un tratat care interzice armele atomice a fost adoptat de 122 de state membre ONU, dar puterile nucleare — SUA, Rusia, Marea Britanie, China, Franța, India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel — au boicotat discuțiile, ca și Japonia și majoritatea țărilor NATO.

Tomohisa Taue și-a exprimat „profunda recunoștință” față de ONU și toți cei care au promovat acest tratat „care vorbește atât de bine despre suferința și eforturile hibakusha (supraviețuitorii iradiați)” și ar putea fi numit „Tratatul de la Hiroshima și Nagasaki”.

Prim-ministrul Shinzo Abe, prezent la ceremonie, nu s-a referit în mod explicit la acest document. „Japonia este hotărâtă să joace un rol de prim-plan colaborând atât cu puterile nucleare, cât și cu cele non-nucleare pentru a ajunge la o lume fără arme atomice”, a afirmat el.

Un clopot a bătut la ora locală 11:02 (02:02 GMT), ora exactă la care a explodat bomba atomică, la 9 august 1945. Mai multe mii de persoane, printre care supraviețuitori și apropiați ai victimelor, au ținut un minut de reculegere.

Botezată „Fat Man”, bomba pe bază de plutoniu, care a provocat moartea a 74.000 de persoane, a fost lansată de americani asupra Nagasaki la trei zile după „Little Boy”, cu uraniu, care a distrus Hiroshima, provocând moartea a 140.000 de persoane.

Barack Obama s-a deplasat în acest oraș în mai 2016, prima vizită a unei președinte american în exercițiu. Cele două bombardamente au precipitat capitularea Japoniei la 15 august 1945 și încheierea celui de Al Doilea Război Mondial. (Agerpres/ FOTO publika.md)

Un distrugător britanic și o fregată turcească vor sosi în Portul Constanța

Publicat de adinaiftime, 29 iulie 2017, 09:00

Forțele Navale Române vor primi în portul militar Constanța, în perioada 29 iulie – 1 august, vizita distrugătorul britanic „HMS Duncan” (D37) și a fregatei turcești „TCG Yildirim”, care fac parte din Gruparea navală permanentă NATO SNMG-2 (Standing NATO Maritime Group).

Din gruparea navală NATO, care operează în Marea Neagră în perioada 13 iulie – 01 august, mai face parte și fregata ”Regele Ferdinand”.

Cele trei nave militare au desfășurat misiuni specifice de supraveghere a traficului maritim, precum și antrenamente comune de luptă împotriva amenințărilor aeriene, subacvatice și de suprafață.

Pe parcursul escalei în portul Constanța, sunt prevăzute vizite la Comandamentul Flotei și la autoritățile publice locale constănțene, la Muzeul Marinei Române, precum și activități sportive cu militari din Forțele Navale.

****

La bordul distrugătorului britanic HMS Duncan, va fi organizată sâmbătă, 29 iulie, în intervalul orar 14.00-14.30, o întâlnire a oficialilor britanici, turci și români cu reprezentanții mass-media, în cadrul căreia vor fi făcute declarații de presă, ce vor avea ca temă principală misiunile desfășurate de NATO în Marea Neagră, pentru întărirea securității flancului sudic și estic al Alianței, în contextul deciziilor adoptate la reuniunea liderilor NATO de la Bruxelles, de la sfârșitul lunii mai a acestui an.

HMS ”Duncan” face parte din clasa 45 a distrugătoarelor deținute de Marea Britanie. Acesta este una dintre cele mai noi și mai moderne nave de luptă și a intrat în serviciul Marinei Regale britanice în anul 2013. Are o lungime de 152,4 m, este propulsat de două turbine Rolls-Royce de 28.800 cai putere fiecare și poate atinge o viteză maximă de 30 noduri (56 km/h). Nava are un echipaj alcătuit din aproximativ 200 de militari și deține numeroase sisteme de armament, pentru lupta împotriva amenințărilor subacvatice, de suprafață și aeriene.

TCG ”Yldirim” face parte din clasa ”Yavuz” a fregatelor deținute de Turcia și a intrat în serviciul Marinei Militare Turce în anul 1989. Are o lungime de 110,5 m, este propulsată de două motoare Diesel de 20.000 cai putere fiecare și poate atinge o viteză maximă de 20 noduri (37 km/h). Echipajul este alcătuit din 180 de militari, iar la bord sunt instalate numeroase sisteme de armament, pentru lupta împotriva amenințărilor subacvatice, de suprafață și aeriene.

Achiziţiile militare ale României sunt făcute pentru a întări apărarea ţării

Publicat de adinaiftime, 16 iulie 2017, 11:30

Achiziţiile militare ale României nu sunt făcute cu intenţia de a tensiona relaţiile Bucureştiului cu Rusia, ci pentru a întări apărarea ţării, a declarat astăzi preşedintele României, Klaus Iohannis.

Afirmația vine în contextul tranzacției dintre țara noastră și Statele Unite cu privire la cumpărarea a şapte sisteme de apărare cu rachete Patriot, în valoare totală de 3,9 miliarde de dolari.

Membru NATO din 2004 şi membru al Uniunii Europene din 2007, România s-a angajat să majoreze cheltuielile militare cu până la 2% din PIB.

Klaus Iohannis a subliniat că armata noastră are nevoie de echipamente moderne și eficiente, menite să garanteze securitatea românilor.

Reamintim că șeful statului român a participat astăzi la exercițiul militar Saber Guardian 2017, care se desfășoară la Cincu. Este vorba despre cea mai amplă și complexă activitate multinațională de pregătire din acest an.
La exercițiu participă aproximativ 25.000 de militari și peste 2.000 de mijloace de luptă din 22 de țări aliate și partenere.

Elita marinei militare române ia parte la o nouă desfășurare de forțe NATO în Marea Neagră

Publicat de adinaiftime, 9 iulie 2017, 18:30

Exerciţiul multinaţional Sea Breeze 17 – coordonat de către Forţele Navale ale Statelor Unite în Europa – a început ieri pe teritoriul Ucrainei şi în apele teritoriale ale Mării Negre.

La desfășurarea de forțe participă militari din mai multe state NATO, printre care şi România.

Exerciţiul vizează un scenariu specific unei operaţii de răspuns în situație de criză, iar la acesta vor participa militari din Belgia, Bulgaria, Canada, Franţa, Germania, Grecia, Italia., Marea Britanie, Norvegia, Polonia, România, SUA şi Turcia, Georgia, Republica Moldova, Suedia şi Ucraina.

La Sea Breeze 17, România este reprezentată de Fregata Mărăşeşti, corveta Contraamiral Horia Macellariu, un detaşament de infanterie marină, un detaşament de scafandri de luptă şi ofiţeri de Stat Major.

Exerciţiul este coordonat de forţele navale ale SUA în Europa.

Determinarea ţărilor UE pentru politici comune de apărare şi securitate

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 iunie 2017, 16:57 / actualizat: 1 iulie 2017, 17:31

După ce, la începutul lunii iunie (7 iunie a.c.), Comisia Europeană a aprobat Fondul European de Apărare, o serie de acţiuni şi evenimente vin în susţinerea implicării concrete şi mai intense a statelor membre UE pentru a-şi asuma responsabilitatea implementării politicilor comune de Securitate şi Apărare.

În cadrul seminarului de presă intitulat „Securitate și apărare în Europa de Sud”, organizat , la Madrid, de Serviciul de presă al Parlamentului European, între 27 și 29 iunie,  au avut loc dezbateri cu privire la viitorul UE în ceea ce priveşte Politicile de securitate, precum și posibilitățile de aprofundare a cooperării în domeniul apărării la nivelul întregii UE.

Apărarea şi securitatea în Europa sunt strâns legate de criza migratorie

Mesajul transmis de Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, subliniază planuri clare de acţiune şi nu doar declaraţii de “bune intenţii”: “Parlamentul European va invita, în următoarele luni, mai mulţi lideri din Africa, în încercarea de a găsi soluţii politice la criza migratorie cu care se confruntă UE”.  Tajani a explicat că apărarea şi securitatea în Europa sunt strâns legate de criza migratorie, reamintiind că cetăţenii UE “cer ca Europa să îi apere în faţa instabilităţii şi a ameninţărilor”.

Majorarea fondurilor alocate pentru apărare şi responsabilizarea privind cheltuielile pentru politici comune de securitate şi apărare

Parlamentul European consideră că este esențial să se majoreze cheltuielile naționale de apărare la 2% din PIB, subliniind că acest lucru ar însemna găsirea a încă 100 de miliarde de euro pentru apărare până în anul 2020.

Este esenţial ca statele membre ale UE să majoreze cheltuielile naționale de apărare până la acel 2% din PIB, dar aşa cum a declarat Maria Andres, Reprezentanta Biroului de Infomare a Parlamentului European in Spania, „scopul nu e doar sa cheltuim mai mult, ci să cheltuim mai bine. (…) Europarlamentarii cer un consens politic la nivelul ţărilor membre pentru o cooperare şi coordonare în apărare. (…) Ideea de cooperare militară în UE trebuie făcuta împreuna cu NATO, nu să intrăm în competiţie cu alianţa nord-atlantica”.

Subiectele legate de Fondul European de Apărare și dezbaterile lansate pe tema viitorului apărării europene, devin elemente concrete pentru adâncirea cooperării în materie de apărare europeană.

Multe din statele europene deja colaborează prin instituţii, centre şi organizaţii special create în cadrul unor structuri de apărare, monitorizare, analiză, strategie şi coordonare care şi-au dovedit eficienţa, cum ar fi: Centrul de Coordonare pentru Supravegherea Costieră şi Maritimă a frontierelor din sud (South Border Coordination Center), Agenția Europeană pentru Frontieră și Coastă (Frontex), Centrul de monitorizare al Sateliţilor Uniunii Europene (SatCen) etc.

Fondul european de apărare a fost lansat pentru a ajuta statele membre să cheltuiască într-un mod mai efficient şi eficace banii contribuabililor, fiind dezvoltat pe două comonente principale:

• una bazată pe cercetare și care prevede alocări anuale de 25 milioane de euro (anul 2017), 90 de milioane de euro (până în 2019) și 500 de milioane de euro (după 2020)
• cea de-a o doua componentă este centrată pe a stimula statele membre să coopereze în ceea ce privește proiecte de dezvoltare în comun și achiziția de echipamente și tehnologii de apărare, prin intermediul cofinanțării din bugetul UE și printr-un sprijin practic din partea Comisiei. UE va participa la cofinanțare astfel: 500 de milioane euro în total pentru anii 2019 și 2020 și 1 miliard de euro pe an după 2020, cu scopul de a genera investiții anuale de 5 miliarde de euro.

Parteneriatul strategic dintre România şi Marea Britanie progresează

Publicat de adinaiftime, 16 iunie 2017, 09:30

Parteneriatul strategic dintre România şi Marea Britanie progresează şi are un rol esenţial în contextul actual de securitate, cu provocările care apar în zona ţării noastre – spune ministrul apărării, Gabriel Leş. Demnitarul anunţă şi că, anul acesta, prezenţa forţelor armate britanice pe teritoriul ţării noastre va fi semnificativă, la toate armele.

Ministrul britanic al apărării, Michael Fallon, reconfirmă angajamentul ţării sale în privinţa securităţii şi apărării Europei.

Discuţiile celor doi miniştri s-au axat pe subiectele majore aflate pe agenda NATO, cu accent pe punerea în aplicare a deciziilor adoptate în luna mai şi pregătirea reuniunii ministeriale pe domeniul apărării de la sfârşitul lui iunie. Tot astăzi, ministrul britanic al apărării, Michael Fallon, a fost primit de preşedintele Klaus Johannis şi de premierul Sorin Grindeanu.

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte, astăzi, cu preşedintele Statelor Unite

Publicat de Mihaela Costache, 9 iunie 2017, 13:30

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte, astăzi, la Casa Albă, cu preşedintele Statelor Unite, Donald Trump. Este punctul culminant al vizitei șefului statului român la Washington. El este primul şef de stat din Europa Centrală şi de Est care va fi primit de preşedintele Trump. Discuţiile vor viza aprofundarea Parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite, după a anunţat preşedintele Iohannis, care a spus că vor fi abordate şi problemele de securitate pe flancul estic al NATO, dar şi chestiuni economice. Ieri, şeful statului român a a avut o serie de întâlniri la Congresul american şi a decorat mai mulţi membri ai acestui for pentru sprijinul acordat parteneriatului dintre cele două ţări.

Dragorul maritim „Sublocotenent Alexandru Axente”, în marș spre Istanbul

Publicat de Mihaela Costache, 22 martie 2017, 13:30

Intrat sub comandă NATO ca parte a grupării de luptă împotriva minelor marine – SNMCMG-2, la începutul lunii martie, dragorul maritim „Sublocotenent Alexandru Axente” a executat misiuni specifice, în conformitate cu angajamentele luate de Forţele Navale Române privind Planul de Acţiune al NATO pentru creşterea nivelului de reacţie imediată în Bazinul Mării Negre.

Nava, cu un echipaj de 68 de militari, se va îndrepta miercuri, 22 martie, spre portul Istanbul, împreună cu celelalte nave din gruparea navală, pentru a participa la etapa finală a misiunii SNMCMG-2, din Marea Neagră, se arată într-un comunicat al Biroului de presă al Forțelor Navale.

După ieşirea de sub comanda Comandamentului Maritim NATO (MARCOM), dragorul va lua cap compas spre portul Patras din Grecia, pentru a participa la Exerciţiul multinaţional „Ariadne 17” organizat de Forţele Navale Elene, în perioada 3-7 aprilie, în Marea Mediterană, fiind cea de-a doua navă militară a României ce traversează Canalul Corint.

Activitatea este cuprinsă în Planul cu activităţi internaţionale al Forţelor Navale Române şi se înscrie în sfera măsurilor care decurg din Summit-ul NATO de la Varşovia, privind consolidarea capacităţilor operaţionale NATO pe flancul sud-estic al Alianţei.

Nava are la bord 10 ofiţeri şi 58 de maiştri militari, subofiţeri şi soldaţi profesionişti şi este comandată de căpitan-comandorul Decebal Ciobăniţă.

SRI apără băncile din România!

Publicat de Mihaela Costache, 14 august 2015, 07:20

Serviciul Român de Informaţii este pregătit să preîntâmpine orice posibil atac cibernetic asupra băncilor din România, prin structura sa specializată.

Purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava, subliniază că nici o bancă nu a fost încă afectată de ameninţarea actuală.

„Serviciul Român de Informaţii a constituit o structură specializată denumită Centrul Naţional Cyberint structură de elită la nivel NATO şi la nivel chiar mondial care are ca principală misiune corelarea acestor sisteme tehnice de apărare cu capacităţile informative pentru a identifica şi furniza tuturor beneficiarilor informaţii necesare prevenirii şi stopării acestor agresiuni cibernetice.

Serviciul Român de Informaţii are în atenţie şi riscul potenţial ca sistemul bancar din România să fie ţinta unor atacuri cibernetice derulate prin intermediul aplicaţiei cunoscută în spaţiul public sub denumirea de Timba V3 adaptat pieţei bancare româneşti.

„Investigaţiile derulate până în prezent de către Serviciul Român de Informaţii împreună cu partenerii interni nu au confirmat existena unor victime în ţara noastră. Facem tot ce ne stă în putinţă pentru a limita asemenea atacuri cibernetice”, spune Sorin Sava.

Invitaţi de excepţie au onorat corespondenţii de război Radio România

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 octombrie 2014, 19:13

Vernisajul expoziţiei România în Afganistan – 12 ani de parteneriat strategic româno-american a avut loc astăzi, 24 octombrie, la ora 11:30, în foaierul Sălii Radio. Fotografiile sunt realizate de corespondenţii de război ai Radio România.

Pentru a-i onora pe Mario Balint, Radu Dobriţoiu şi Ilie Pintea, dar şi Radio România, care a fost permanent alături de militarii români dislocaţi începând cu 2002 în teatrul de operaţiuni NATO din Afganistan, la eveniment au fost prezenţi Bogdan Aurescu, Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe, Dean Thompson, Chargé d’affaires ad-interim al Ambasadei SUA, François Saint-Paul, ambasadorul Franţei la Bucureşti, europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu, consilierul prezidenţial Iulian Chifu. ne-a fost şi el alături. Ofiţeri de rang înalt din armatele aliate, dar mai ales cei din MAPN au apreciat iniţiativa Radio România şi a reporterilor de război ai postului public: General Lucian Foca – Comandantul Diviziei 2 Buzău, Colonel Dan Ionescu – Comandantul Batalionului 26 Infanterie Neagoe Basarab / Scorpionii Rosii, Colonel Gabriel Toma – Şef Stat Major Divizia 1 Infanterie.

Timp de 12 ani, Armata Română a luptat alături de marile armate ale lumii, într-un loc în care istoria se scrie în fiecare clipă cu sânge. Timp de 12 ani, militarii români şi-au făcut datoria la peste 5.000 de kilometri de casă, câştigând respectul şi admiraţia partenerilor de coaliţie. Au fost 12 ani de eforturi la care şi Radio România a luat parte, şi suntem mândri să marcăm ziua postului public de radio şi prin această expoziţie cu fotografiile realizate de reporterii de război ai Radio România în acest teatru de operaţiuni. Expoziţia va fi deschisă publicului, în foaierul Sălii Radio, pânăpe 30 octombrie.

Această prezentare necesită JavaScript.

De la imaginile document cu primul câmp românesc din Kandahar, realizate de Mario Balint şi Radu Dobriţoiu, şi până la instantaneele cu ultimul batalion românesc de manevră surprinse de Ilie Pintea, fotografiile care au însoţit relatările, reportajele şi documentarele din zona de conflict ilustrează cooperarea ireproşabilă a Armatei Române cu partenerii de coaliţie, în special cu militarii americani. Dincolo de aspectul documentar al imaginilor surprinse în Afghanistan, expoziţia marchează, la ceas aniversar, paşii hotărâţi făcuţi de cea mai veche corporaţie media din România în direcţia menţinerii pe primul loc în topul audienţei radio la nivel naţional.

Fiecare dintre cele 50 de fotografii expuse are o poveste. Descoperiţi Afganistanul aşa cum l-au văzut corespondenţii de război ai Radio România prin fotografii, dar şi prin documentarele multimedia realizate în teatrul de operaţii, disponibile pe www.romania-actualitati.ro, dar şi pe www.rador.ro secţiunea Povestea noastră.

Crucişătorul american USS Vella Gulf a ajuns ieri în portul Constanţa

Publicat de Alina Dragomir, 4 iunie 2014, 10:54

Crucişătorul american USS Vella Gulf a ajuns ieri în portul Constanţa, unde va rămâne până vineri. Cu o lungime de aproape 180 m şi aproape 400 de oameni la bord, crucişătorul va participa la mai multe exerciţii, alături de aliaţii NATO. Mâine, nava va fi vizitată de secretarul apărării Chuck Hagel şi de omologul său român, Mircea Duşa. Este cea de-a patra navă militară americană care ajunge în apele teritoriale româneşti de la izbucnirea crizei din Ucraina.