Forțele Navale Române au încheiat exercițiile „Danube Protector 22” și „Tomis 22”

Publicat de Gabriel Stan, 11 aprilie 2022, 13:54

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au încheiat două exerciții întrunite desfășurate în vederea asigurării securității spațiului maritim și fluvial al României.

Exercițiile „Danube Protector 22” și „Tomis 22” au reunit aproape 1.000 de militari, nave și ambarcațiuni rapide de asalt, la care s-au adăugat scafandrii de luptă, Infanteria Marimă și structuri din Forțele Terestre.

Primul exercițiu a fost organizat de Flotila Fluvială și a cuprins acțiuni de instruire pentru apărarea căilor de comunicații fluviale și a infrastructurii din zona gurilor de vărsare a Dunării în Marea Neagră.

Contraamiral de flotilă Cornel Rogozan, comandantul flotilei fluviale: Activitatea a decurs în condiții foarte bune. Militarii au exersat tehnicile, tacticile și procedurile specifice, au acționat într-un mediu întrunit.

La sfârșit exercițiului, mă declar mulțumit de nivelul de pregătire al subordonaților mei. Acest exercițiu este o secvență a întregului „Danube Protector”, care se va desfășura pe parcursul întregului an.

Vom exersa în continuare și alte secvențe, astfel încât, la sfârșitul anului, să avem un exercițiu complet integrat, la care să avem participarea tuturor categoriilor de forțe, atât forțe navale, forțe terestre, forțe de operații speciale, forțe aeriene.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În cadrul exercițiului „Tomis 22”, participanții au acționat conform unui scenariu fictiv de respingere a unei agresiuni în zona de coastă a țării noastre. Cu această ocazie, a fost evaluat pachetul de forțe navale al României, care va face parte din forța de răspuns a NATO în anul 2023, am aflat de la comandantul grupului maritim, comandorul Cornel Tănăsescu.

Comandor Cornel Tănăsescu: Am avut trei certificări în cadrul exercițiului Tomis: certificarea detașamentului de scafandri minori, de minori EOD, a puitorului de mine și plase, la încheierea perioadei de realizare a capacității de luptă complete.

Iar cea de-a treia certificare este cea a Fregatei Regele Ferdinand, de asemenea capabilitate propusă în pachetul de forțe NRF 2023. Sunt foarte mulțumit de rezultele acestui exercițiu, pentru că ne-am atins obiectivele și mă bucur că vom avea în final o radiografie a nivelului de instruire de la acest moment.

Farul Genovez, reaprins după 107 ani!

Publicat de Andra Radu, 20 februarie 2020, 13:21

Construcție emblematică a municipiului Constanța, Farul Genovez, care nu a mai funcţionat din anul 1913, a fost readus la viaţă.

Primăria Municipiului Constanţa şi Comunitatea Armeană au început în 2015 un proiect prin care s-a reconstruit sistemul de iluminare al Farului.

„Povestea începe încă din octombrie 2015, atunci când împreună cu domnul primar Făgădău am inaugurat placheta de patrimoniu pentru Farul Genovez. A durat mult pentru ca nu mai avea mecanism, nu mai avea lupă, nu mai avea suport. Suntem foarte mândri să vedem Farul astăzi, reaprins. Lupa este extrem de greu de găsit și aducem calde mulțumiri domnului comandor Rohart și Muzeului de Marină pentru tot sprijinul oferit. A trebuit să reconstruim parțial miezul de sticlă, suportul pe care este amplasat a fost refăcut iar sursa de lumină a fost așezată conform specificațiilor actuale, astfel încât să nu deranjeze navigația maritimă din Port. Comunitatea Armeană este foarte mândră să participe la orice proiect care va redescoperi frumoasa istorie a Constanței. Toate comunitățile de aici acționează pentru păstrarea patrimoniului, al acestui mozaic multietnic”, spune dr. Liviu Merdinian, președintele Uniunii Armenilor din România, filiala Constanța.

Istoria numelui Farului Genovez este încă un mister, în sensul că nu se știe exact dacă a fost ridicat pe la 1300 de genovezi, sau dacă numele vine de la un calificativ acordat de turci, impresionați de construcțiile înalte cu ziduri groase pe care le-au întâlnit la Constanța și cărora le-au atribuit denumirea de Genevis Calee (cetate genoveză).

Cert este că Farul Genovez așa cum îl vedem și acum a fost ridicat între 1858 și 1860 de către inginerul francez de origine armeană Artin Aslan, care s-a îndrăgostit de Miriam, una dintre nepoatele hangiței Radicevici și nu a mai plecat din Constanța.

Farul are o înălțime de 12 metri de la sol, însă pentru că este așezat pe un punct mai înalt decât nivelul mării pare mult mai mare.

Farul Genovez a funcționat timp 53 de ani (1860 – 1913), când rolul de ghidare a navelor spre portul Constanța i-a revenit mult mai modernului far Carol I, amplasat în capătul digului din portul maritim.

Adrian Mihălcoiu – SLN: În cel mult 5 ani va fi nevoie de circa 50.000 de ofițeri de marină pe piața internațională

Publicat de adinaiftime, 26 decembrie 2017, 20:30

Meseria de navigator este în continuare la mare căutare în România, iar o veste bună ar fi aceea că locurile de muncă în domeniu sunt departe de a se fi epuizat. La nivel mondial, se caută circă 15.000 de ofițeri, iar în anii următori cifra s-ar putea tripla, după cum afirmă liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN), Adrian Mihălcoiu.

„Pentru funcțiile de ofițer sunt în jur de 15.000 de locuri disponibile, iar din 2022 situația se înrăutățește, adică vor fi în jur de 50.000 de ofițeri lipsă pe piața internațională, ceea ce înseamnă că va crește capacitatea de transport, va crește numărul navelor și navigatorii certificați nu sunt pe măsura creșterii capacității de transport“, spune președintele SLN.

Mihălcioiu afirmă că este o situație normală, dată fiind dezvoltarea continuă și accelerată a comerțului mondial. 90% din comerțul mondial se realizează pe mare, a mai adăugat Adrian Mihălcoiu.

„În România este foarte greu să ajungi ofițer. Este și foarte costisitor să devii ofițer de marină. Trebuie să faci o facultate, trebuie să faci o cadeție, pe care știm foarte bine, nu ai unde s-o faci, iar apoi trebuie să mergi în continuare la o companie să începi să faci acel training pe funcția de ofițer și să capeți experiență“, a continuat președintele SLN.

În prezent, în România sunt înregistraţi aproximativ 33.000 de marinari, dintre care 12.000 sunt plecaţi pe mare, a precizat liderul SLN și totodată reprezentantul ITF în România, Adrian Mihălcioiu.

Distrugătorul USS Porter, la exercițiile româno-americane din Marea Neagră

Publicat de adinaiftime, 24 august 2017, 20:00

Forțele Navale Române desfășoară, în perioada 24-28 august, o nouă serie de activități în apele teritoriale ale României și în apele internaționale ale Mării Negre, în comun cu partenerii americani, la care participă unul dintre cele mai performante bastimente din cadrul Forțelor Navale ale SUA, distrugătorul USS Porter (DDG 78).

La exerciții, Forțele Navale Române sunt reprezentate de corveta „Horia Macellariu” (265), aplicațiile vizând creșterea nivelului de instruire a echipajului și a interoperabilității dintre navele participante.

Distrugătorul USS Porter este cea de-a 28-a navă din clasa Arleigh Burke, comisionată de Forțele navale USA în anul 1999.

Nava, cu un deplasament de 9.000 de tone și o lungime de 154 metri, este una dintre cele mai dotate în privința echipamentelor pentru misiunile de supraveghere și cercetare radio-electronică și radar, interceptare și combatere a amenințărilor în războiul radio-electronic. USS Porter este, de asemenea, dotat cu sisteme complexe de torpile și lansatoare de rachete, tunuri și mitraliere de mare calibru, precum și un hangar pentru două elicoptere Sikorsky MH-603R.

USS Porter a sosit în Portul Constanța marți și a staționat timp de trei zile la Terminalul „Pasagere”. Pe timpul escalei, o delegație a ofițerilor a făcut vizite amicale la Comandantul Flotei și la autoritățile locale din Constanța.

USS Porter a acostat pentru prima dată în Portul Constanța în anul 2006, în prezent efectuând cea de-a patra escală în România.

Sursa: Agerpres

Alertă pe Dunăre: seceta continua sa creeze probleme

Publicat de Mihaela Costache, 12 august 2015, 14:20

Nivelul Dunării a ajuns la un record negativ, după mai multe luni de secetă.

Mai exact, nivelul fluviului este la cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani, ajungând sub nivelul din 2003, atunci când a fost de 69 de centimetri.

Din această cauză, 120 de nave sunt blocate la Zimnicea, iar dintre acestea 100 nu au sisteme de supraveghere.

Pentru a le detecta, autoritațile monitorizează nivelul Dunării cu ajutorul a doi sateliţi care aparțin Agenţiei Spaţiale Europene.

Nave din cadrul Forţelor Navale Române participă la exerciţiul Sea Breeze 2014

Publicat de Stefania Grigore, 10 septembrie 2014, 08:00

Sea Breeze 2014 este un exercițiu de lungă durată care se desfăşoară în perioada 8 – 10 septembrie în apele Mării Negre.
Este vorba de fregata “Regele Ferdinand” si corveta contraamiral “Eustatiu Sebastian” care desfăşoară exerciţii alături de distrugătorul American USS Ross si de HMCS Toronto, o fregata de clasa Halifax.

Potrivit oficialilor militari, exercitiul nu se desfăşoară ca raspuns la criza din Ucraina. Forţele navale participante, având în sprijin şi aviaţia de cercetare, execută exerciţii de interdicţie marină, supraveghere şi control trafic maritim, căutarea şi descoperirea submarinelor şi acordarea de ajutor pentru navele aflate în dificultate.