Politica comercială a UE într-o economie globalizată

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 iunie 2019, 16:21

Globalizarea economică este caracterizată de intensificarea comerțului internațional și creșterea interdependenței economiilor la nivel global. Politica comercială a UE reprezintă un instrument central pentru reacția la globalizare și transformarea potențialului acesteia în beneficii reale.

Cum profităm de globalizare: politica comercială a UE

O politică comercială la nivel UE, în locul politicilor naționale, oferă mai multă greutate în negocierile bilaterale și în cadrul unor organe multinaționale precum Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Scopul principal al politicii comerciale UE este creșterea oportunităților comerciale pentru companiile europene prin înlăturarea barierelor precum tarifele și cotele și prin garantarea unei concurențe corecte.

Această politică este esențială pentru economia europeană, deoarece influențează creșterea și ocuparea forței de muncă. Peste 36 de milioane de locuri de muncă din UE depind de exporturile în afara Uniunii. În medie, fiecare miliard de euro provenit din exporturi susține peste 13.000 de locuri de muncă în UE.

Politica comercială a UE protejează europenii asigurându-se că importurile respectă normele de protecție a consumatorilor.

De asemenea, UE face uz de politica sa comercială pentru a promova drepturile omului, standardele sociale și de siguranță, respectarea mediului și dezvoltarea durabilă.

Cum funcționează politica comercială a UE?

Politica comercială a UE acoperă comerțul cu bunuri și servicii, investițiile străine directe, aspectele comerciale ale proprietății intelectuale (de exemplu brevetele) și achizițiile publice.

Aceasta este compusă din trei elemente principale: acorduri comerciale cu țări din afara UE pentru a deschide noi piețe și a spori oportunitățile comerciale pentru companiile din UE, reglementarea comerțului pentru a proteja producătorii UE de concurența neloială și aderarea UE la Organizația Mondială a Comerțului, care stabilește regulile comerțului internațional. Și țările UE sunt membre, însă Comisia Europeană negociază în numele Uniunii.

Acordurile comerciale

Acordurile comerciale sunt negociate cu țări din afara UE pentru garantarea unor oportunități comerciale mai bune.

Există mai multe tipuri de acorduri comerciale:

• acordurile de parteneriat economic, cu țările în curs de dezvoltare din Caraibe, Pacific și Africa
• acordurile de comerț liber cu țările dezvoltate
• acordurile de asociere care consolidează acorduri politice mai mari, cum ar fi Uniunea pentru Mediterana cu Tunisia.

Obiectivul tuturor acordurilor este reducerea barierelor tarifare și asigurarea investițiilor.

Reglementarea comerțului UE

UE dispune de reguli pentru protejarea companiilor europene de practicile comerciale neloiale. Printre aceste practici se numără dumping-ul sau subvențiile care fac ca prețurile să fie în mod artificial scăzute în comparație cu produsele europene. Produsele europene riscă să fie confruntate și cu bariere vamale sau cote. Dacă dezacordurile comerciale nu pot fi rezolvate, acestea pot duce la un război comercial.

Și investițiile străine directe sunt reglementate în UE. În februarie 2019, deputații europeni au aprobat un nou mecanism de monitorizare, care să se asigure că investițiile străine în sectoare strategice nu afectează interesele și securitatea Europei.

UE și Organizația Mondială a Comerțului

Organizația Mondială a Comerțului are peste 160 de membri, care reprezintă 98% din comerțul internațional. Aceasta are ca scop păstrarea predictibilității și corectitudinii sistemului comercial mondial cu acorduri și monitorizarea regulilor comune pentru comerțul între națiuni.

UE susține puternic OMC și a jucat un rol central în dezvoltarea sistemului comercial internațional. Este implicată îndeaproape în negocierile comerciale multilaterale ale OMC.

Parlamentul European urmărește îndeaproape aceste negocieri și adoptă rapoarte de evaluare.

Actuala rundă a negocierilor OMC – ciclul de la Doha (2001) – a fost blocată din cauza lipsei unui acord asupra principalelor politici, inclusiv asupra agriculturii.

UE folosește puterile de guvernare și de executare ale OMC în cazurile litigiilor comerciale și este unul dintre cei mai mari utilizatori ai sistemului de soluționare a litigiilor.

Cum se decide politica comercială a UE

Politica comercială este o competență exclusivă a UE, ceea ce înseamnă că UE în ansamblul său, mai degrabă decât statele membre individuale, are competența de a legifera în materie comercială și de a încheia acorduri comerciale internaționale (conform articolului 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Tratatul de la Lisabona (2007) a făcut din Parlamentul European un colegiuitor în domeniul comerțului și al investițiilor împreună cu Consiliul, care reprezintă statele membre. Acordurile comerciale internaționale pot intra în vigoare doar dacă Parlamentul votează în favoarea lor. Parlamentul poate influența negocierile prin adoptarea de rezoluții.

Proiectul Nord Stream 2 într-un cadru european

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 februarie 2019, 12:14

„Președinția română a primit, vineri (n.r. 8 febr 2019)  în cadrul reuniunii Comitetului Reprezentanților Permanenți al UE (Coreper), mandatul de a începe negocierile privind modificarea Directivei UE privind gazele”, se arată în declarația Președinției Române a Consiliului UE.

Consiliul țărilor UE a ajuns, după aproximativ un an de discuții, la o poziție comună privind amendamentele la Directiva UE privind gazele și este gata să înceapă negocierile cu Parlamentul European pentru a găsi o versiune comună a acestui proiect de lege, propus de Comisia Europeană în noiembrie 2017.

Particularitatea acestor amendamente este că ele pot influența funcționarea gazoductului North Stream-1, deja existent, precum și finalizarea lucrărilor gazoductului North Stream-2.

În noaptea dintre joi și vineri, în cadrul reuniunii ambasadorilor UE de la Bucureşti, francezii și germanii au ajuns la un compromis, susţinut de România care deține președinția Consiliului UE, şi aprobat de toţi ambasadorii, cu excepția Bulgariei.

Dacă Germania ar fi fost în minoritate la Bucureşti, întregul proiect Nord Stream 2 ar fi pus în discuţie, chiar dacă nivelul la care s-a ajuns cu lucrările (370 km din 1.225) nu ar mai permite întreruperea proiectului.

Franţa, cu centralele sale nucleare, depinde mai puţin decât Germania de importul de gaze,  în parteneriat cu Gazprom pentru Nord Stream 2 fiind şi societatea Engie, împreună cu companiile germane Uniper şi Wintershall, cu austriaca Omv şi cu anglo-saxona Shell.

Iniţial, Berlinul se opusese noii directive UE, dar după ce Franţa a ameninţat să se folosească de greutatea sa pentru a determina adoptarea ei, a fost de acord cu un compromis prin care oficialităţile din structurile germane de reglementare vor superviza proiecte ca Nord Stream 2, dar autorităţile de reglementare UE vor avea ultimul cuvânt, conform biroului lui Macron.

În linii mari, această directivă introduce o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte tarifele şi impune celor ce gestionează infrasctructurile să permită accesul unor terţe societăţi chiar şi în proiectele offshore. De asemenea, directiva impune separarea activităţilor între furnizorii de gaze şi proprietarii de conducte şi cere societăţilor din țări terțe să aplice normele pieţei unice. Compromisul franco-german le confirmă, dar încredinţează supervizarea Germaniei, şi nu Comisiei, astfel încât Berlinul rămâne negociatorul de referinţă pentru Rusia şi pentru Gazprom, proprietarul gazului şi gazoductului (cu un monopol în Rusia, la export). Modificările convenite limitează domeniul de aplicare a directivei pe ”teritoriul şi apele teritoriale ale statului membru în care se află prima interconectare” între linia de transmisie a gazului provenit din străinătate şi reţeaua europeană. Prin urmare, atribuie Germaniei responsabilitatea de a aplica textul legal, considerând apele traversate anterior de Nord Stream 2 ca fiind ape internaţionale.

Conducta ruso-germană este construită pe sub Marea Baltică pentru a livra gaze direct în Germania spre a fi distribuite în continuare în întreaga Europă, sporind capacitatea acestei rute dincolo de cantitatea de combustibil care curge prin prima conductă Nord Stream.

Ţări est-europene precum Polonia şi Ucraina s-au împotrivit vehement proiectului din cauză că le-ar ocoli teritoriile.

SUA, în sine un mare producător de gaze, a calificat conducta drept o formă de control rusesc asupra Germaniei şi o ameninţare la adresa securităţii energetice europene. De asemenea, a sugerat că firmele implicate în proiectul de gazoduct ar putea fi vulnerabile la sancţiunile care îi sunt impuse Rusiei în sfera energetică.

Experţii spun că după finalizarea noilor reglementări compania rusească Gazprom va fi supusă reglementărilor UE privitor la gazoduct şi nu va putea fi unicul operator al acestuia. Aceasta va însemna mai degrabă o taxare a preţurilor pieţei la gaze, decât acorduri stabilite chiar de Gazprom şi probabil că va duce la o funcţionare mai scumpă a gazoductului la modul general, spune Gustav Gressel, colaborator senior la European Council on Foreign Relations de la Berlin.

„Gazprom va trebui să administreze conducta într-o manieră mult mai comercială şi vor rămâne mult mai puţini bani care să poată fi deturnaţi spre buzunare private ale regimului sau spre alte părţi ale statului rus”, a spus el.

Noul gazoduct se construiește în paralel cu gazoductul North Stream-1, iar oficialităţile de la Moscova au declarat, în repetate rânduri, că acest proiect este unul exclusiv economic şi nu un instrument de influență politică.

EL MUNDO: Angela Merkel exclude intrarea Turciei în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 ianuarie 2019, 06:57 / actualizat: 17 ianuarie 2019, 9:06

Cancelarul german, Angela Merkel, ar fi putut să o repete mai tare, dar nu şi mai clar. „Nu văd Turcia la orizont ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană”, a declarat Angela Merkel într-un colocviu cu studenții de la școala germană din Atena, unde s-a aflat într-o vizită oficială. Ea a explicat că deriva turcă în termeni de libertăţi este deficitară potrivit criteriilor comunității și a citat, în special, libertatea opiniei, a religiei și a presei. Chiar și așa, cancelarul consideră că nu trebuie îngropat dialogul cu Turcia pentru că acest lucru „ar fi contraproductiv şi ar aduce mai multe pagube decât orice altceva”.

Nu este pentru prima dată când Merkel se pronunţă împotriva aderării țării respective la UE și, de fapt, „nu-ul” pentru această eventualitate face parte din programul cu care ea a concurat și a câștigat alegerile generale din 2017. „Nu cred că aderarea va avea loc şi niciodată nu am crezut că s-ar putea întâmpla. Eu cred că Turcia nu ar trebui să devină membru al Uniunii Europene”, a tranşat d-na Merkel.

Uniunea Creștin Democrată (CDU), a cărei președinție a părăsit-o Merkel în decembrie anul trecut, a privit întotdeauna cu scepticism intrarea Turciei în UE, deși primul cancelar creștin-democrat, Konrad Adenauer, i-a promis Ankarei accesul la clubul comunității în semn de „recunoaștinţă” pentru deceniile în care zeci de mii de emigranți turci au contribuit la relansarea economică a Germaniei. Negocierile cu candidatul turc au început în 2005, un fel de joc de-a șoarecele și pisica, exasperându-l pe președintele Recep Tayyip Erdogan, care a încercat să lovească UE acolo unde o doare mai tare: Uniunea vamală și acordul privind refugiații.

„Promisiunea aderării este acolo, dar sunt îngrijorată că vor fi alimentate iluziile”, a spus cancelarul de la Atena. Angela Merkel a reamintit că a fost întotdeauna împotriva aderării Turciei în favoarea unui parteneriat privilegiat. „Trebuie să spui clar cum stau lucrurile, Turcia merge într-o direcție opusă standardelor UE”. Pentru Erdogan aceasta este o nouă palmă. Germania nu uită ofensele de tot felul din ultima vreme și nici nu închide ochii în faţa involuției democratice inițiată de autocratul turc. Și, fără sprijinul Berlinului, visul turc se apropie de utopie. De asemenea, relațiile dintre Bruxelles și Ankara sunt deteriorate. Ultimul summit dintre Turcia și UE nu numai că a fost pe punctul de a fi anulat din cauza creșterii tensiunilor dintre guvernul turc, Grecia și Cipru, dar s-a şi încheiat fără compromisuri.

Articol de Carmen Valero

Bulgaria şi România – plan pentru un nou pod la Ruse-Giurgiu

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 noiembrie 2018, 14:21

Consiliul de Miniştri de la Sofia a aprobat ca bază de negocieri Protocolul de modificare şi completare a Memorandumului între Guvernul Bulgariei şi Guvernul României pentru realizarea unor studii aprofundate în vederea construirii unor noi poduri peste Dunăre, semnat la data de 28 octombrie 2014, la Bucureşti, România.

Analiza arată o creştere în mod repetat, în ultimii ani, a traficului de maşini peste Dunăre, la Ruse-Giurgiu, precum şi a schimburilor comerciale pe un coridor din cadrul principalei rețele transeuropene de transport „Rin-Dunăre”. Actualul pod a fost dat în exploatare în urmă cu mai bine de 60 de ani şi posibilităţile sale tehnice nu duc la înlesnirea traficului. Din cauza exploatării sale îndelungate, se impune reabilitarea construcţiei şi oprirea traficului. Acest lucru duce la ambuteiaje serioase, aglomerarea infrastructurii şi alte greutăţi. Construirea unui alt pod la Ruse-Giurgiu va decongestiona semnificativ traficul, va reduce influenţa negativă asupra mediului şi va avea un efect economic pozitiv în ansamblu pentru ambele state.

Prin semnarea Protocolului, cele două state vor sprijini realizarea unor studii pentru construirea unui nou pod peste Dunăre, la Ruse-Giurgiu, prin care se bun bazele extinderii legăturilor de transport şi creşterii activităţii economice. În acelaşi timp, se ia în considerare voința exprimată de liderii țărilor balcanice de a îmbunătăți conectivitatea transporturilor în regiune. Susţinerea pentru construirea unui nou pod peste Dunăre la Ruse-Giurgiu este exprimată şi de autorităţile locale şi regionale din cele două state.

Brexit: Primarul Londrei este îngrijorat de pierderile de locuri de muncă

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 octombrie 2018, 20:34 / actualizat: 29 octombrie 2018, 13:39

Aflat vineri la Bruxelles, primarul Londrei, Sadiq Khan, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că un acord prost cu UE s-ar traduce printr-o pierdere de locuri de muncă. Multe dintre acestea vor pleca din Marea Britanie în Statele Unite și Asia și nicidecum în Europa.

Referindu-se la cei care sunt „fericiți la Paris, Frankfurt sau Madrid” și cred că vor putea profita de „un Brexit rău sau de un non-acord”, dl.Khan a declarat presei: „Locurile de muncă nu vor merge către aceste oraşe. Ele vor merge la New York, Singapore și Hong Kong”.

„Am insistat asupra faptului că un acord prost privind Brexit sau, mai rău, niciun acord, este un lucru rău pentru Londra, rău pentru țara noastră, dar este rău şi pentru Uniunea Europeană”, a spus primarul Londrei după întâlnirea cu negociatorul UE, Michel Barnier.

Primarul a mai spus că britanicii ar trebui să se poată pronunţa cu privire la rezultatul negocierilor de divorț, în timp ce premierul Theresa May a exclus un nou referendum. Sadiq Khan a reamintit mobilizarea masivă care a avut loc la Londra sâmbăta trecută în favoarea unui al doilea referendum.

Negocierile privind termenii divorțului dintre Londra și „cei 27” sunt blocate în momentul de față cu privire la problema frontierei irlandeze, la doar cinci luni până la plecarea Marii Britanii din UE, programată pe 29 martie 2019.

Salzburgul ilustrează adevărul existent în interiorul Marii Britanii legat de Brexit

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 septembrie 2018, 14:53

Negocierile intră în faza finală, dar opţiunile rămân în continuare dificile

Ședința de săptămâna aceasta din Salzburg a liderilor UE a oferit un mic test de claritate. Deși Brexitul este adesea văzută ca fiind cea mai presantă problemă cu care se confruntă blocul, plecarea iminentă a Regatului Unit a fost departe de a fi cea mai importantă prioritate a celor 27 din UE – imigrația și terorismul au dominat. Dar pentru prim-ministrul britanic Theresa May, a fost punctul în care negocierile de ieșire au intrat într-o dramatică fază finală. Au fost dezvăluite dificile opţiuni legate de viitorul Marii Britanii.

În timpul verii, doamna May a pledat pentru nişte propuneri care ar face ca Brexitul să fie mai puţin dificil şi care să mențină Regatul Unit pe orbita UE. Speranțele sale pentru un compromis, conceput în mare măsură pe hârtie pe fondul disensiunilor dintre conservatori, au primit o grea lovitură din partea lui Donald Tusk, președintele Consiliului European. El a declarat fără înconjur că propunerile „nu vor funcționa” și că așa-numitul plan de la Chequers (reşedinţa oficială de vară a premierilor britanici, n. red.) ar submina piaţa unică. Prin urmare, în eventualitatea unui acord, propunerile britanice ar trebui „refăcute și negociate în continuare”.

Tonurile sumbre de la Salzburg au surprins-o pe doamna May. Dar momentele de tensiune făcuseră mereu parte din scenariu. Un conflict între UE și Regatul Unit era inevitabil şi nu va fi ultima oară când perspectiva unei înțelegeri pe tema Brexitului va părea neclară. Dar limbajul dur al lui Tusk și al altor lideri (în special al președintelui francez Emmanuel Macron) va spori presiunile asupra doamnei May în privinţa schimbării tacticii – o perspectivă incomodă, având în vedere că mai sunt doar două săptămâni până la conferinţa partidului. Conservatorii radicali pledează pentru o poziţie mai dură şi este greu de văzut cum ar putea ca asta să facă acordul mai posibil. Cu toate acestea, un Brexit fără asperităţi – menit să protejeze relațiile comerciale și diplomatice – continuă să rămână în interesul tuturor. Cu 80% din acord finalizat, grava problemă rămasă este granița irlandeză. Propunerile UE pentru o soluție „statică” riscă să rupă Regatul Unit şi să creeze zone vamale diferite pentru Marea Britanie și Irlanda de Nord. Liderii UE trebuie să recunoască faptul că, pentru orice lider britanic, acest lucru e inacceptabil.

Problema irlandeză implică o alta mai amplă. Pe parcursul discuţiilor cu privire la Brexit, politicii britanice i s-a acordat o prea mare atenție – în special graţie disputelor provocate de conservatori. Dar și alte țări europene se confruntă cu mari probleme politice. Forțele populiste sunt în ascensiune din Italia până în Suedia, și mai departe spre est, în Polonia. Punctul comun este revolta împotriva Bruxelles-ului. Liderii din UE-27 nu intenţionează să pedepsească Regatul Unit, dar ei nu pot accepta un acord care oferă avantaje celor care pleacă. În consecinţă, UE trebuie să susţină respectarea „literei cărţii” şi privilegiile calităţii de membru.

În cazul unui acord, el va avea de trecut un ultim examen în Camera Comunelor. Între parlamentari, nu există o majoritate în privinţa unui Brexit dur sau a lipsei unui acord. S-ar putea ca prin parlament să existe o cale spre un Brexit mai uşor. Dar e greu de făcut calcule. În cel mai bun caz, dna May poate spera deocamdată să asigure un „Brexit simplu”, în care singurii termeni juridici să fie cei legaţi de retragerea Regatului Unit. Detaliile relației viitoare, de importanţă crucială, ar urma să rămână ambigue şi îngrijorător de neclare.

Asta ar putea face ca acordul să fie aprobat în Camera Comunelor. Dar ar fi cu totul nesatisfăcător. Chestiunile vitale, legate de viitorul naţiunii, vor intra într-o perioadă de tranziție: mai exact, obstacolul cel mai mare se mută din martie 2019 în decembrie 2020. Asta înseamnă o şi mai mare incertitudine pentru afaceri și cetățeni. Pe măsură ce discuțiile se apropie de sfârşit, e tot mai evident că rezultatul nu va fi unul bun. Trebuie să se acorde însă atenție limitării daunelor pentru a preveni o haotică depresie care n-ar fi de folos nimănui. (Editorial)

Impedimente europene pentru Albania şi FRI Macedonia

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 mai 2018, 12:39

Summitul UE – Balcanii de Vest şi multiplele manifestări organizate în paralel la Sofia timp de trei zile săptămâna trecută, de miercuri până vineri, au reliefat impasul de ansamblu al politicii europene în regiune, dar şi punctele de vedere divergente pe care statele occidentale le au faţă de această regiune. Cei care au urmărit summitul au rămas dezamăgiţi deoarece au înţeles că în realitate perspectiva europeană a celor şase din Balcanii de Vest (FRI Macedonia, Albania, Muntenegru, Kosovo, Serbia şi Bosnia-Herţegovina) este cel puţin foarte îndepărtată – dacă nu chiar mai rău. În timpul reuniunii de joi, ţările care au afişat cele mai serioase opoziţii la posibilitatea unei noi extinderi au fost Franţa şi Olanda. Argumentele de bază ale francezilor şi olandezilor sunt ultimele extinderi ale UE care au creat un dezechilibru între Est şi Vest. Exemplul cel mai caracteristic sunt considerate ţările de la Vişegrad, în special Ungaria şi Polonia care, în esenţă, anulează progresul în gestionarea unor probleme, cum ar fi cea a refugiaţilor.

Summitul din iunie

Obiecţii concrete, dar şi îngrijorări mai generale ale marilor state din Occident cu privire la crima organizată din Balcanii de Vest sunt de asemenea o frână pentru perspectiva de aderare a celor şase state. La summitul din iunie se va decide parcursul Albaniei şi al FRI Macedonia. Atunci, după cum a explicat pentru ziarul nostru comisarul pentru extindere Johannes Hahn (la un dineu cu ziarişti europeni desfăşurat miercuri la Sofia), se va decide, într-adevăr, parcursul celor două ţări, dar într-un mod care este departe de a duce la o direcţie fără obstacole şi în linie dreaptă spre Europa. Dimpotrivă, parcursul lor va fi analizat foarte sever şi în multe etape complicate. În primul rând, Bruxelles-ul doreşte să evite cu orice chip reluarea unui scenariu Bulgaria-România care au fost integrate în Europa sub un regim de monitorizare sporită.
Pentru Tirana şi Skopje există o dată estimată pentru începerea negocierilor de aderare (2023) care ar duce la mult dorita intrare în UE în 2025. Va trebui însă pentru început să se realizeze o examinare a acquis-ului comunitar pentru ţările respective. Practic, înseamnă că în luna iunie, Albania şi FRI Macedonia vor primi o recomandare pozitivă pentru începerea negocierilor de aderare la UE. Experienţa cea mai recentă este cea a Croaţiei, pentru care negocierile de aderare au durat aproape opt ani. Este absolut clar că pentru Albania şi FRI Macedonia, negocierile vor dura mai mult.
Prin urmare, chiar dacă Skopje şi Tirana primesc în luna iunie o dată pentru începerea negocierilor de aderare, finalizarea lor va fi o altă chestiune. În linii generale, în Comisia Europeană există concepţia următoare: dacă una dintre cele două ţări nu reuşeşte să primească o invitaţie în luna iunie, atunci acest lucru o va afecta şi pe cealaltă. Dacă însă FRI Macedonia primeşte invitaţie în luna iunie, atunci ar putea fi şi în beneficiul Albaniei care a fost subiectul cel mai dificil la summitul desfăşurat al Sofia în urmă cu câteva zile. Mai ales Franţa consideră că o combatere eficientă a mafiei din Albania este o precondiţie pentru „deschiderea” negocierilor de aderare.
Însă din partea Comisiei se subliniază că politica uşilor deschise este mai eficientă decât perpetuarea aşteptării. „Fie vom exporta stabilitate, fie vom importa instabilite” a spus pentru ziarul nostru Hahn, semnalând că analizarea situaţiei generale arată că – în ciuda problemelor existente- fiecare dintre ţările din regiune au făcut progrese, în special în comparaţie cu doi sau cu mai mulţi ani în urmă. Chiar dacă recunoaşte că în regiune acţionează influenţe externe, Hahn apreciază că „principala sursă de instabilitate se află chiar în interiorul regiunii”. Astfel că în ciuda unei atitudini generale pozitive, Comisia Europeană rămâne ataşată principiului inexistenţei unor probleme bilaterale. „Nicio ţară nu va intra în UE dacă anterior nu şi-a rezolvat diferendele bilaterale cu vecinii” a explicat Hahn, subliniind: „Nerezolvare echivalează cu neparticiparea”.

Toată lumea ţine secrete motivele din cauza cărora OTP nu a putut cumpăra o bancă în România

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 mai 2018, 11:07

Faptul că banca OTP din Ungaria a renunţat la a cumpăra Banca Românească, fără a oferi vreo explicaţie, va duce la riscuri în achiziţiile sale viitoare.

„Nu comentăm cele întâmplate, aşteptăm declaraţii din partea BNR” – a declarat cotidianului citat purtătorul de cuvânt al National Bank of Greece pe marginea nereuşitei vânzări. BNR tace de asemenea şi nu oferă explicaţii privind refuzul cererii OTP din martie de a cumpăra Banca Românească. Mai ales că vara trecută tranzacţia  părea să fi fost un fapt încheiat. Nici motivele OTP, potrivit cărora trecuse termenul prevăzut pentru cumpărare, nu clarifică lucrurile.

Conform informatorilor HVG din România, autorităţile de acolo puteau fi nemulţumiţi de originea preţului de cumpărare din partea OTP,  ceea ce  pare destul de curios, fiind vorba despre unul din grupurile bancare cele mai eficiente care respectă normele internaţionale.

Există şansa ca în timpul negocierilor să fi căzut din dulap nişte schelete şi de aceea OTP a profitat de  posibilitatea  retragerii – apreciază experţii. Banca Românească este încărcată de creditele în valută ale populaţiei. Deşi acestea au fost parţial externalizate în străinătate, se pare că OTP a aflat despre acest lucru ulterior încheierii contractului.

„Este de neînţeles de ce OTP nu oferă o explicaţie clară pentru cele întâmplate, deoarece astfel se va confrunta cu investitori nesiguri. Fără îndoială că eşecul din România va creşte riscul unor achiziţii de bănci din străinătate, dar ar fi exagerat să se creadă că din acest motiv banca va fi refuzată şi în alte părţi – a declarat analistul József Miró din partea băncii Erste.

Numărul britanicilor care au devenit cetățeni ai unui alt stat UE s-a dublat

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 aprilie 2018, 11:30

Numărul de britanici care au devenit cetățeni ai unui alt stat membru al UE s-a dublat în 2016, anul referendumului din Regatul Unit care a decis ieșirea acestei țări din Uniune.

În 2016, numărul resortisanților din Regatul Unit care au devenit cetățeni ai unui alt stat membru al UE (fără a-și pierde cetățenia de origine) a fost de 6.555, față de 2.478 în 2015, o creştere cu 165%, a anunțat Oficiul European de Statistică Eurostat.

La referendumul din 23 iunie 2016, majoritatea cetățenilor britanici au votat pentru ieșirea ţării lor din UE. Până la acel moment, niciodată populația unui stat membru al Uniunii nu a cerut să o părăsească.

De atunci, UE și guvernul britanic au început negocierile de ieșire, iar pe 29 martie 2019, la ora 23:00 GMT, Regatul Unit va înceta în mod oficial să facă parte din Uniunea Europeană.

Potrivit Eurostat, în 2016, aproape un milion de persoane (994.800) au primit cetățenia unui stat membru al UE, cu 18% mai mulţi decât în ​​2015.

Cetățenii marocani au format cel mai mare grup de noi cetățeni ai UE: 101.300 în total, care au devenit în mare parte spanioli (36.5%), italieni (34.8%) sau francezi (17.5%) .

Adio, dar rămân cu Europa – O nouă campanie pro-UE a fost lansată în Marea Britanie

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 aprilie 2018, 08:51

Organizația britanică pro-europeană Best for Britain a lansat miercuri o campanie națională de panouri publicitare în Marea Britanie pentru a încerca să obțină un al doilea referendum asupra Brexitului, cu un an înainte de ieșirea țării din Uniunea Europeană.

Această campanie include postere pe străzi, precum și mesaje în ziare și pe internet, care vizează atât susținătorii, cât și adversarii Brexitului.

Postere au fost afișate săptămâna aceasta la Londra (Leicester Square, Westfield Stratford și Canary Wharf), precum și în Birmingham, Manchester și Liverpool. „Când vom ști pentru ce am votat? Merităm să avem ultimul cuvânt în acordul Brexit”, se poate citi pe aceste afişe.

Pagini de anunţuri vor fi de asemenea publicate în cotidiene precum „The Evening Standard” și „The Guardian”.

„Se urmărește implicarea publicului în campania care solicită un nou vot asupra Brexitului”, a declarat Best for Britain într-un comunicat.

Alegătorii sunt „profund și din ce în ce mai frustrați că nu știu ce înseamnă Brexit”, explică Mark Malloch-Brown, președintele grupului, care a obţinut o donație de cel puțin 400.000 de lire sterline de la miliardarul american George Soros.

Mai multe inițiative pro-UE au apărut recent în Regatul Unit, pe baza incertitudinilor legate de Brexit, în încercarea de a inversa procesul de ieșire de sub tutela europeană, programată pentru 29 martie 2019.

La începutul lunii februarie, mișcările anti-Brexit au lansat o platformă comună, Grassroots Coordinating Group (GCG), pentru a-și coordona eforturile în vederea influențării negocierilor cu Bruxelles-ul sau chiar pentru a încerca să obțină un nou vot.

Andrew Adonis, un membru al Camerei Lorzilor, şi-a lansat propria campanie alături de un grup de tineri care încearcă să oprească în mod democratic Brexitul, „Our Future, Our Choice” (Viitorul nostru, alegerea noastră).

Se revine la distribuirea obligatorie a refugiaților?

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 martie 2018, 11:36

În urma negocierilor statelor membre, care au loc în grupele de lucru, a apărut propunerea reformei sistemului de azil în Uniunea Europeană.

După cum a stabilit RMF FM, majoritatea țărilor membre vor ca în Uniune să existe – într-o oarecare formă – sistemul obligatoriu de relocare a refugiaților și să fie introdus permanent.

Negocierile mai continuă, dar deciziile în această problemă vor fi luate în iunie. Și – așa cum spune interlocutorul postului de radio RMF FM – în sistemul relocării va fi prezent în mod sigur elementul obligativității.

Și cu toate că țările Grupului de la Vișegrad se opun în continuare primirii obligatorii a refugiaților, Uniunea speră că după alegerile din aprilie Ungaria va ceda în urma avantajelor sub forma ocrotirii granițelor și a posibilității de a alege refugiații primiți.

Brexit: Se ridică tonul între Bruxelles și Londra

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 februarie 2018, 11:11

Negociatorul șef al Celor 27, Michel Barnier, a avertizat vineri că perioada de tranziție dorită de Regatul Unit nu a fost „obţinută”.

La mai puțin de paisprezece luni până la Brexit, programat pentru 29 martie 2019, incapacitatea premierului britanic Theresa May, de a defini natura viitoarelor relații pe care le dorește între Londra și Uniunea Europeană (UE), exasperează Bruxelles-ul și resuscită tensiunile.

Regatul Unit trebuie să accepte „consecințele inevitabile” ale plecării sale, a declarat francezul Michel Barnier, negociatorul-șef al celor douăzeci și șapte, la o conferință de presă, care a avut loc vineri, 9 februarie, la Bruxelles.

După două zile de discuții interne, guvernul britanic trebuia să-şi prezinte alegerile în dosarul care ar fi trebuit să fie cel mai simplu: perioada de tranziție care, la cererea Londrei, trebuie să mențină un statu-quo de douăzeci și una de luni pentru a evita un șoc brutal și pentru a negocia un viitor acord comercial. De cealaltă parte a Canalului Mânecii, cercurile de afaceri manifestă o nerăbdare crescândă din cauza incertitudinii.

Dar Downing Street, paralizat de pozițiile ireconciliabile ale diverșilor miniștri conservatori, nu a făcut nicio declarație oficială. Această perioadă de tranziție „nu este dobândită”, a avertizat Michel Barnier, afirmaţie care a dus la deprecierea lirei sterline.

Reprezentantul Celor 27 a declarat că a avut „dificultăți în înțelegerea” reticențelor Londrei”, deoarece însăși Marea Britanie este cea care a cerut o perioadă de tranziție”. Între martie 2019 și sfârșitul anului 2020, țara, formal în afara UE, va fi exclusă din deciziile adoptate, dar va trebui să respecte în continuare normele europene, în contrapartidă cu dorința sa de a avea acces la piața unică.

Pentru a-și liniști miniștrii eurofobi, care văd în această situație o „vasalizare” a țării, d-na May solicită angajamente. Ea dorește să-i priveze de unele drepturi sociale pe europenii care vor intra în Regatul Unit după 29 martie 2019.

În plus, Londra dorește să se poată opune noilor reguli europene pe care le-ar considera contrare intereselor sale. În cele din urmă, Regatul Unit dorește să poată beneficia de noile inițiative ale UE în materie de justiție și poliție, cum ar fi cooperarea transfrontalieră pentru a vâna criminalii.

„Am câteva dificultăți în a înţelege, ca să fiu absolut sincer”, a spus dl.Barnier, reamintind că Londra dorește să se rupă complet de UE din 2021.

Joi, s-a ridicat tonul între Londra și Bruxelles atunci când Davis Davis, ministrul pentru Brexit, a pus la îndoială „buna-credință” a negociatorilor europeni și tactica lor „nepoliticoasă”, ca urmare a publicării în presă un document al UE care prevede posibilitatea sancțiunilor împotriva Londrei în cazul nerespectării normelor europene în timpul tranziției.

Pentru dl.Barnier, această precauție urmează doar „logica” potrivit căreia accesul la piața unică este permis pentru o perioadă suplimentară de douăzeci și una de luni numai în anumite condiții. „Sincer, nu există nicio voință de a pedepsi”, a adăugat el ca răspuns la acuzațiile potrivit cărora el ar încerca să încetinească negocierile pentru a spori presiunea asupra Londrei.

Impasul legat de problema frontierei irlandeze alimentează, de asemenea, tensiunea. UE i-a informat pe britanici că proiectul de acord Brexit ar prevedea menținerea Irlandei de Nord (atașată Regatului Unit) pe piața unică europeană și în Uniunea vamală. Exact ceea ce d-na May exclude pentru Regatul Unit. Decizia Londrei de a părăsi piața unică „ar face inevitabile controalele la frontiere”, a spus Barnier, reamintind că UE este garantul acordurilor de pace din Irlanda, care ar fi repuse în cauză de o restabilire a unei frontiere.

Problema irlandeză ilustrează cel mai flagrant contradicția poziției britanice: să părăsească piața unică (pentru a-i satisface pe eurofobi) fără a reface o frontieră (pentru a menține economia). Dar această împărțire a cercului vizează de fapt întreaga țară. Incapabilă, din motive întemeiate, să rezolve ecuația, d-na May este redusă la repetarea unor formule goale, cum ar fi dorința ei de a stabili un „parteneriat profund și privilegiat” cu UE.

Ca o ilustrare a acestei schizofrenii în evoluţie, o „notă tehnică”, publicată vineri de „Financial Times”, solicită țărilor partenere ca din aproximativ 700 de acorduri de cooperare semnate de UE să ia în considerare, în perioada de tranziție, adică după Brexit, calitatea Regatului Unit de membru UE. În timp ce Londra dorește să beneficieze în continuare de aceste texte, care acoperă domenii atât de diverse precum transportul aerian, schimbul de date sau drepturile de pescuit, țările terțe nu vor mai fi legate de un stat care a părăsit UE. Confruntată cu coșmarul negocierii acestor tratate în mod individual, Londra dorește ca țările terțe să fie de acord să includă Regatul Unit în toate mențiunile referitoare la termenul „stat membru al UE” în aceste texte. O controversă care contrazice un alt slogan al d-nei May: „Brexit înseamnă Brexit”.

Articol de Philippe Bernard

Brexit: „Perioada de tranziție nu este dobândită”, spune Barnier

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 februarie 2018, 13:07

Perioada de tranziție solicitată de Marea Britanie după plecarea din UE „nu este dobândită” în cazul în care dezacordurile vor persista în mai multe chestiuni-cheie, a avertizat negociatorul-șef al UE, Michel Barnier.

„Având în vedere aceste dezacorduri, tranziția nu este dobândită”, a declarat Barnier la o conferință de presă de la Bruxelles, după ce a enumerat trei puncte principale de divergenţe dintre negociatorii ambelor părți.

Francezul, care s-a dus la Londra pentru a se întâlni cu omologul său britanic David Davis și cu premierul Theresa May, a declarat că are „dificultăți în înțelegerea” diferențelor de poziție, deoarece chiar Regatul Unit este cel care a cerut o perioadă de tranziție”.

„Regatul Unit a insistat să se găsească un acord pentru această perioadă de tranziție în martie, dar în același timp interlocutorii noștri ne-au spus despre o serie de neînțelegeri pe care eu le consider substanţiale”, a explicat dl. Barnier.

UE solicită ca în perioada de tranziție, pe care o dorește de la data Brexitului – sfârșitul lunii martie 2019 – până la sfârșitul anului 2020, legislația europeană să continue să se aplice în cazul Regatului Unit. Care nu ar mai participa la deciziile luate acum în 27 de membri.

Dl Barnier a prezentat trei puncte de divergență.

Primul se referă la dreptul cetățenilor europeni. Deşi Londra recunoaște principiul liberei circulații a persoanelor în timpul perioadei de tranziție, ea nu dorește să acorde aceleași drepturi cetățenilor sosiţi în perioada de după expirarea termenului precum celor care au venit în Marea Britanie înainte de Brexit.

În plus, guvernul britanic dorește să continue să se poată opune noilor reguli votate în perioada de tranziție, dacă acestea nu-i convin.

În fine, în ceea ce privește justiția și afacerile interne, el dorește să continue să participe la anumite dosare ale UE, a declarat Michel Barnier.

„Sincer, sunt surprins de aceste dezacorduri, pozițiile Uniunii Europene sunt foarte logice”, a insistat negociatorul-șef, pentru care Regatul Unit trebuie să accepte „consecințele inevitabile” ale plecării sale.

UE, la rândul său, solicită protecția „integrității” pieței sale unice în perioada de tranziție, pe parcursul căreia Regatul Unit va continua să participe la piața comună și la Uniunea vamală.

„Dacă aceste dezacorduri ar persista, ar exista o problemă în mod sigur. Eu sper că vom putea rezolva aceste dezacorduri în următoarele runde”, a asigurat totuşi Michel Barnier.

Negocieri privind revizuirea sistemului Dublin

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 noiembrie 2017, 12:06

Parlamentul este pregătit să înceapă negocierile cu guvernele UE privind revizuirea sistemului Dublin
• Țara de acces nu mai este automat responsabilă de procesarea cererilor de azil
• Toate statele UE trebuie să accepte să își asume o parte din responsabilitate pentru a primi azilanți
• Cei care refuză pot pierde fonduri UE

Parlamentul European este pregătit să înceapă negocierile privind revizuirea sistemului Dublin pentru a realiza o repartizare corectă a azilanților în statele membre.

O majoritate vastă a deputaților a aprobat mandatul Comisiei pentru libertăți civile prin votul de joi (390 de voturi la 175 cu 44 de abțineri). Parlamentul poate acum începe negocierile cu Consiliul de îndată ce statele membre își vor fi agreat poziția de negociere.

Modificările propuse la regulamentul Dublin au ca scop remedierea slăbiciunilor sistemului actual și asigurarea faptului că statele membre vor accepta partea lor de responsabilitate în primirea azilanților în UE.

Conform acestei reforme, statul în care ajunge pentru prima dată azilantul nu va fi automat responsabil de procesarea cererii sale, ci azilanții vor fi distribuiți între toate statele UE, prin relocare rapidă și automată către alt stat.

Statele membre care nu acceptă să primească o parte din azilanți vor riscă să le fie redus accesul la fondurile UE.

Raportorul PE Cecilia Wikström (ALDE, SE) a declarat: ”Parlamentul este gata de negociere și cer Consiliului să adopte repede o poziție comună pentru a putea începe negocierile interinstituționale și a putea implementa cât mai curând un sistem de azil în UE nou și cu adevărat funcțional.”

Sistemul Dublin este legislația UE care stabilește care stat este responsabil pentru a procesa cererea de protecție internațională. Dreptul de a cere azil este stabilit în Convenția de la Geneva la care toate statele UE au aderat și care a fost încorporată în Tratate.

Decizia Comisiei pentru libertăți civile de a începe negocierile cu Consiliul a fost anunțată la deschiderea sesiunii, luni, în Strasbourg. Întrucât mai mult de 76 de membri au obiectat la această decizie până la termenul de marți la miezul nopții, votul pentru aprobarea ei a fost inclus pe agendă.

Winkler: în dialogul comercial cu China, UE trebuie să-și consolideze unitatea

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 noiembrie 2017, 12:00

Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) susține faptul că, în dialogul economic și comercial cu China, Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze unitatea și să găsească acel numitor comun care să fie acceptat de toate statele membre indiferent de caracteristicile economiilor lor. ”Grupul Partidului Popular European (PPE) consideră că UE trebuie să fie unită în dialogul ei cu China, iar pentru a fi uniți trebuie să găsim acel numitor comun european care să fie acceptabil atât pentru statele membre cu economii bazate pe servicii, dar și pentru statele membre, cum este și România, care au o importantă componentă industrială în economiile lor naționale și care sunt acum în căutarea căilor spre reindustrializare”, a afirmat, joi, parlamentarul european în cadrul schimbului de opinii referitor la relațiile comerciale UE-China desfășurat cu prilejul reuniunii Comisiei de Comerț Internațional (INTA) a Parlamentului European (PE).
”Consider că trebuie să facem toate eforturile pentru a construi o agendă pozitivă a cooperării bilaterale. China, la fel ca UE, este jucător global, iar în acest sens nu competiția, ci cooperarea trebuie să stea la baza relației noastre. Trebuie să găsim împreună răspunsurile pentru provocările care ne stau în față. (…) Susținerea pe care UE trebuie să o acorde industriilor europene nu înseamnă protecționism, ci este pur și simplu o necesitate în vederea asigurării potențialului de creștere economică și de creare de noi locuri de muncă”, a declarat Iuliu Winkler, vicepreședinte al Comisiei INTA, raportor permanent în dosarul relațiilor comerciale UE-China.
La inițiativa Comisiei parlamentare de Afaceri Externe (AFET), PE pregătește un raport cu privire la relațiile dintre UE și China, capitolul referitor la relațiile comerciale urmând a fi realizat de Comisia INTA. De altfel, schimbul de opinii desfășurat în INTA, unde Iuliu Winkler a prezentat stadiul relațiilor comerciale dintre cele două părți, face parte din procesul de realizare a acestui raport.
În prezentarea sa, Iuliu Winkler a arătat că negocierile, începute în 2013, pentru un acord de investiții UE-China avansează anevoios. Potrivit acestuia, investițiile directe ale UE în China sunt în scădere în ultima perioadă, în vreme ce cele chineze în Europa cunosc o creștere exponențială. Raportorul permanent din INTA a subliniat și faptul că una dintre cele mai importante inițiative ale Chinei, cea a noului Drum al Mătăsii, ”ridică probleme serioase în ceea ce privește transparența investițiilor gigantice efectuate de statul chinez”. ”Avem și semnale pozitive mai ales în ceea ce privește dorința Chinei de a se angaja în lupta globală împotriva schimbărilor climatice, dar și în privința angajamentului, chiar dacă mai mult declarativ deocamdată, al părții chineze pentru un comerț global liber bazat pe regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Prioritățile UE în negocierile din perioada următoare sunt legate de protejarea drepturilor de proprietate intelectuală a companiilor europene care investesc în China, accesul liber pe piața chineză inclusiv pe cea a achizițiilor publice, asigurarea de către partenerii noștri chinezi a unui climat de competiție deschisă și eliminarea practicilor discriminatorii la adresa investitorilor străini”, a precizat Winkler. Conform acestuia, UE dorește să obțină acordul Chinei în privința limitării voluntare a supra-capacității de producție în anumite domenii, fenomen care conduce inevitabil la suspiciuni de dumping și la litigii în OMC așa cum se întâmplă și în prezent. De altfel, săptămâna viitoare, la Strasbourg, PE va vota noul regulament antidumping de la care industria europeană are mari așteptări.
China este cel de-al doilea partener comercial al UE, iar Uniunea este cel mai mare partener comercial al Chinei. Comerțul bilateral se ridică la 1 miliard de euro pe zi. Conform evaluării Comisiei Europene, circa 2,5 milioane de locuri de muncă din întreaga UE depind de comerțul cu China. Relația bilaterală prezintă o serie întreagă de aspecte mai dificile printre care se numără deficitul comercial pe care Europa îl are în relația cu China, dar și frecventele cazuri de dumping în sectoare sensibile cum ar fi producția de oțel sau produsele chimice. Camera de Comerț UE în China semnalează și ea dificultăți în ceea ce privește accesul pe piața chineză, dar și discriminările la care sunt supuse companiile europene atunci când operează în China.

Theresa May supravieţuieşte presiunilor Brexit

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 octombrie 2017, 12:22

Lentoarea negocierilor cu Bruxelles-ul face tot mai numeroase cererile de înlocuire a prim-ministrului britanic

LE MONDE nu scapă din atenţie Brexit-ul şi se întreabă unde se vor opri efectele toxice acestuia asupra vieţii politice britanice? Theresa May, considerată, de mass media, politic muribundă, a doua zi după discursul întrerupt de accesele de tuse din congresul conservatorilor, părea să fie din nou în şa la cea de-a cincea sesiune de negocieri privind ieşirea din UE. Între timp, unii aleşi şi oficiali conservatori au dat semnalul hăituielii. După ce s-au văietat în legătură cu tusea şi alte necazuri ale dnei May la tribuna de la Manchester, au făcut speculaţii în legătură cu cât mai are de trăit în Downing Street. O zi? O săptămână? „Să scăpăm de ea e ca şi cum ai merge la dentist”, a spus un ministru anonim tabloidului „The Sun”. „Tot amâni vizita pentru că te doare. Dar termini prin a merge totuşi”.

Apoi s-a văzut că deputaţii rebeli care voiau s-o destabilizeze pe dna May nu sunt nici atât de mulţi, nici de acord asupra unei soluţii de înlocuire. Încă o dată, ofensiva declanşată de declaraţiile asasine ale lui Boris Johnson, ministrul afacerilor externe, pare să fi fost cu bataie lungă. Nu fără a produce daune mari: un partid făcut bucăţi, un premier destabilizat într-un moment crucial al discuţiilor cu cei 27. Şi încă nu s-a terminat.

Abia s-a potolit hăituirea prim-ministrului că ţinta s-a mutat pe miniştrii pe care ea ar trebui să-i dea afară. „Boris Johnson!”, cer pro-europenii şi unii apropiaţi ai dnei May conştienţi de caracterul devastator pentru ea al declaraţiilor incontrolabilului ei ministru de externe. „Philip Hammond!”, răspund prietenii dlui Johnson, care văd în ministrul de finanţe, apropiat al mediului de afaceri, un trădător al Brexit sub pretextul că vrea să păstreze un acces maxim la piaţa unică europeană. Duminică, ambianţa de recreaţie sângeroasă a atins un asemenea grad de violenţă încât Boris Johnson, într-un ultim gest incoerent, a afirmat că „s-a săturat” de proprii prieteni şi s-a desolidarizat de apelurile lor războinice pe care pretind că le-au lansat în folosul lui.

Dacă dna May se abţine să taie câteva capete, se va vedea în asta încă o dovadă a slăbiciunii sale. Dacă decide o remaniere, guvernul, deja fagocitat de Brexit, riscă să fie destabilizat şi mai mult şi ea împreună cu el. Singurul semn reconfortant pentru un premier asediat: aproape 60% dintre britanici vor ca ea să rămână la putere până la încheierea negocierilor privind Brexit, în martie 2019, potrivit unui sondaj al ziarului „The Telegraph”. Fără îndoială, unii sunt conştienţi de cvasi-imposibilitatea sarcinii, cu atât mai mult pentru lidera unui partid divizat pe tema Europei. Ei simt, fără îndoială, că prăbuşirea actualei ocupante a Downing Street ar agrava criza şi ar provoca al treilea rând de alegeri legislative în trei ani. În situaţia actuală a peisajului politic britanic, doar flexibilitatea UE în negocierile pentru Brexit, dându-i o gură de oxigen, o mai poate salva pe soldatul May. Doar dacă cei 27 nu-l preferă pe liderul laburist Jeremy Corbyn drept interlocutor.

Aproape toate zborurile au fost anulate la Berlin, ca urmare a grevei angajaților

Publicat de Mihaela Costache, 10 martie 2017, 16:00

Aproape toate zborurile au fost anulate pe principalele aeroporturi din Berlin (Tegel și Schonefeld) din cauza grevei personalului la sol, care solicită majorarea salariului de la 11 la 12 euro pe oră (12,71 dolari), transmit AP și Reuters.

Vineri, au fost anulate 455 de zboruri la Tegel și 204 la Schoenefeld, fiind afectate companiile aeriene Air Berlin, Lufthansa, easyJet și Ryanair. Greva ar urma să dureze 25 de ore, începând de vineri, ora 03.00 GMT.

Mișcarea de protest vine într-o zi în care mulți vizitatori pleacă din Berlin, unde se desfășoară până duminică loc cel mai mare târg de turism din lume (ITB).

„Suntem oricând pregătiți de negocieri, și în weekend, și deschiși la o nouă ofertă”, a afirmat Enrico Ruemker, unul din liderii sindicatului Verdi, care a organizat greva. (Agerpres/ FOTO capital.ro)

La Ministerul Muncii se reiau negocierile asupra legii salarizării unitare a bugetarilor

Publicat de Mihaela Costache, 7 martie 2017, 12:30

La Ministerul Muncii se reiau, de la această oră, negocierile asupra legii salarizării unitare a bugetarilor.

Astăzi e rândul sindicaliştilor din sănătate, după ce ieri au fost consultaţi cei din siguranţă şi ordine publică.

Ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat, din nou, aseară, că salariile bugetarilor vor creşte în medie cu 56% în următorii patru ani.

Salariile sub 4.000 de lei se vor dubla, iar cele care depăşesc acest nivel vor fi majorate cu 45%, a explicat, ea, într-o postare pe Facebook.

Precizările au fost făcute după ce preşedintele Comisiei pentru Muncă din Camera Deputaţilor, social-democratul Adrian Solomon, afirmase că declaraţia de sâmbătă, făcută de ministrului muncii, pe tema majorărilor salariale, este probabil o greşeală de comunicare. El a spus că salariile vor fi majorate etapizat, în următorii patru ani, şi a subliniat că nu vor beneficia de creşteri toţi bugetarii, pentru că unii se află deja la nivelul maxim prevăzut de grilele din viitoarea lege. (Rador/ FOTO financiarul.ro)

Angajații CFR ar putea intra în grevă general săptămâna viitoare

Publicat de Mihaela Costache, 25 septembrie 2015, 09:30

Sindicaliștii din cadrul Companiei Căile Ferate Române ar putea intra în grevă generală după jumătatea lunii octombrie. Negocierile de la Ministerul Transporturilor au eșuat. Sindicaliștii din domeniul feroviar sustin că, pînă acum, nu au avut parte decît de promisiuni.

Dacă pînă la 1 octombrie nu se vor găsi soluții la revendicările pe care le au, vor fi declanșate procedurile conflictului de muncă, mergînd pînă la greva propriu zisă.

CFR-iștii cer salarii crescute cu cel puțin 10%, tichete de masă și vouchere de vacanță.

Negocieri purtate de Uniunea Europeană cu Iranul pe problema programului nuclear dezvoltat de această ţară

Publicat de Monica Slavici, 3 aprilie 2015, 09:47

Săptămâna aceasta au continuat în Elveţia negocierile purtate de Uniunea Europeană cu Iranul pe problema programului nuclear dezvoltat de această ţară. Andreea Drăguleasa, de la Bucureşti FM ne spune dacă părţile au ajuns la un acord!

“ Nu avem acordul astăzi, dar avem o înţelegere politică asupra tuturor punctelor cheie care ramaseseră neclare”, a declarat Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii Europene, la finalul unei săptămâni de negocieri.
“ De data aceasta nu am făcut doar progrese, ci am umplut golurile care rămăseseră, aşa încât suntem gata să proiectăm textul acordului. Acesta poate fi un moment istoric pentru că semnarea unui accord viitor, şi vom face acest lucru în iunie, cred că poate constitui un reper istoric pentru relaţiile între diferite state la nivel global, dar şi aici, în regiune.”

În urma discuţiilor de acum s-a hotărât ca Iranul să limiteze capacitatea de purificare a materiilor prime nucleare, singura central de îmbogăţire a uraniului rămânând cea de la Natanz.
Iranul va primi asistenţă externă pentru reconstrucţia reactorului de la Arak, un loc în care este stabilit că nu se vor produce arme nucleare.
De asemenea, Iranul va fi parte în programul de cooperare internațională în domeniul energiei nucleare civile, în domeniul siguranței și al securității nucleare.
UE va atenua sancțiunile economice și financiare aplicate Iranului privind activitățile nucleare, iar o nouă rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU va aproba acordul final care va fi gata, după cum a spus Federica Mogherini,până la data fixată, 30 iunie.

In Elveţia, la Lausanne, negocieri cu Iranul referitoare la programul armelor nucleare desfăşurat de această ţară

Publicat de Monica Slavici, 30 martie 2015, 12:00

În acest sfârşit de săptămână s- au purtat în Elveţia, la Lausanne, negocieri cu Iranul referitoare la programul armelor nucleare desfăşurat de această ţară. Dacă s-a ajuns sau nu la un rezultat, aflăm din rubrica Instantaneu European, realizată astăzi de Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM

La discuţii a luat parte şi Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, vicepreşedintele Comisiei Europene, Federica Mogherini.

,, Pot garanta că Iranul nu are arme nucleare dar e capabil, totuşi, să dezvolte un program nuclear civil,, , a declarat Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, Federica Mogherini, la sosirea la negocieri.

Mogherini a menţionat progresele înregistrate în discuţiile purtate în ultimele săptămâni pe această temă şi a subliniat necesitatea obţinerii unui acord care să garanteze securitatea tuturor.

«Cred că putem găsi soluţii care să fie bune pentru noi toţi. Toţi avem aceeaşi preocupare: prima, să încheiem un acord! A doua, să încheiem un acord bun, un acord care să nu permită Iranului să deţină o armă nucleară sau să dezvolte o armă nucleară! Suntem uniţi în aceasta ca europeni, dar şi ca o comunitate internaţională.»

Uniunea Europeană doreşte parafarea unui acord care să ofere garanţii că Teheranul nu are intenţii de natură militară prin desfăşurarea programului armelor nucleare.

Discuţiile purtate în acest sfârşit de săptămână nu au dus, deocamdată, la un rezultat clar. Se pare că persistă obstacole, printre care şi rezistenţa Iranului de a limita cercetările şi dezvoltarea programului nuclear, sancţiunile economice impuse de nerespectarea celor convenite, precum şi modul în care poate fi monitorizată real activitatea nucleară a  acestei ţări.

S-au făcut, totuşi progrese, părţile ajungând la un acord pe tema cantităţii şi destinaţiei uraniului  îmbogăţit şi s-a convenit ca Iranul să nu desfăşoare activităţi care să-i permită obţinerea unei bombe atomice.

Mâine expiră termenul fixat pentru a se ajunge la un cadru preliminar, pe baza căruia să se încheie un acord final până la data de 30 iunie.

Reuniune a miniştrilor de finanţe din ţările zonei euro aseară la Bruxelles pe tema negocierilor cu noul guvern de la Atena

Publicat de Monica Slavici, 27 ianuarie 2015, 09:30

Ministrii de finante din tarile zonei euro s-au reunit aseara la Bruxelles pentru a-si afirma dorinta de a negocia cu noul guvern de la Atena dupa ce alegerile anticipate au fost castigate de formatiunea de extrema stanga, Syriza.

Uniunea europeana este dispusa sa acorde Greciei un termen mai lung pentru continuarea programului de economii si reforme pentru finalizarea celui de-al 2-lea plan de sprijin de 13o de miliarde de euro. Sorin Pavel de la Bucuresti fm ne ofera amanunte despre implicatiile rezultatului scrutinului din Grecia.

Formatiunea lui Alexis Tsipras- Syriza- si partidul nationalist Grecii Independenti, care se opune si el acordurilor de asistenta financiara internationala, au convenit sa formeze un nou guvern a carui componenta urmeaza sa fie anuntata în cursul zilei de astazi