Povestea Bisericii româneşti de la Malainiţa (Serbia) şi a bibliotecilor în limba română din Valea Timocului sârbesc

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 17 martie 2017, 14:45

Limba română, limba vlahă, slujba în limba română în biserica de la Malainiţa (Serbia) sunt doar câteva dintre temele puse în dezbatere împreună cu preotul Bojan Aleksandrović, paroh de Malainiţa şi Remesiana şi protopop alProtopiatului Dacia Ripensis  (hirotonit de episcopul român Daniil de la Vârşeţ) cu sediul la Negotin, şi prof. dr.Tudor Nedelcea, cercetător ştiinţific principal la Institutul de cercetări socio-umane “C.S.Nicolăescu-Plopşor” Filiala Craiova al Academiei Române. Povestea bisericii de la Malainiţa, ridicarea ei din fonduri proprii, ca şi slujba în limba română au fost subiecte discutate în Adunarea Consiliului Europei în aprilie 2005 şi comentate în presa internaţională la acea vreme.

Preotul Bojan Aleksandrović (Boian Alexandrov sau Boian Alexandru) va continua demersurile pentru cultivarea limbii române în Timocul sârbesc  şi prin înfiinţarea Casei Româneşti de la Malainiţa, o bibliotecă dotată cu cărţi în limba română. Povestea bisericii de la Malainiţa şi povestea vieţii preotului care slujeşte în limba română din credinţa că astfel se va păstra identitatea culturală românească în comunitatea românilor din Timocul sârbesc sunt prezentate în secvenţa radiofonică pe care v-o propunem spre audiţie:

O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, Grupul operativ, Departamentul Studiourilor Regionale al Societăţii Române de Radiodifuziune

Crăciunul pe stil vechi la românii din Negotin, Serbia (6-7 ianuarie)

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 6 ianuarie 2017, 17:00

Separarea Bisericii Ortodoxe în Stil Vechi și Nou a avut loc în anul 1023, când la Constantinopol s-a decis trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian.

În noaptea de 6-7 ianuarie românii din Serbia sărbătoresc, prin tradiții păstrate din generații,Crăciunul. Se cântă colinde care încep cu invocația: ”Colindreți, colindreți, ușile descuieți!”. Copiii au bâtele confecționate din lemn de gorun, ornamentate cu desene romboidale în alb-negru (reprezentând viața-moartea, ziua-lumina) prin tehnica afumării. Colindele astfel confecționate, care amintesc de bețele pe care le au colindătorii din Munții Mehedinților, ca și textele colindelor sunt argumente pentru identitatea culturală a românilor de pretutindeni. Vă oferim trei repere din comunitățile românești din Kladovo, Negotin, Bor.

Detalii în radioreportajul următor:

A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin