Ziua Culturii Naționale  și „Eminescu – aer curat” la Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 ianuarie 2024, 23:02

„Dacă poprul român dispare de pe fața pământului și rămâne o carte a lui Eminecu, lumea va știi cine au fost românii” – a spus, cu profunzime și atât de frumos, Mircea Eliade.

Într-un interviu realizat de poetul Nicolae Băciuț, în 1980, Nichita Stănescu spunea: ”Eminescu? E foarte greu să respiri după el, dar cu clipa în care el ne-a devenit nouă tuturor respiraţie, va trebui ca noi înşine, la rândul nostru, să fim respiraţie nenăscuţilor. Eminescu este pur, genuin, un aer curat”.

Momentele alese anul acesta, într-o ordine diferită de cea a derulării lor la Muzeul Satului, sunt reprezentative pentru simbolurile asociate Zilei Culturii Naționale – Eminescu și Nichita Stănescu.

Conf. univ. dr. Paula Popoiu, managerul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” își reamintește și ne împărtășește de fiecare dată, pe 15 ianuarie, că Biblia şi Poezia lui Eminescu sunt cele două cărţi de suflet, care o ajută să treacă peste momentele grele.

Vă invităm să ascultați această ediție specială a Bibliotecii de Bucurii realizată de Ziua Culturii Naționale cu fragmente de la evenimentele desfășurate la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din București.

La vernisajul expoziției “Sub semnul marelui Eminescu”, unde sunt expuse lucrări ale artiștilor plastici, membrii ai Asociației Filiala Artă Plastică Religioasă și Restaurare a UAP  (Uniunea Artăștilor Plastici) din România, îi ascultăm pe rând pe Doamna Paula Popoiu, managerul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Marius Tița, critic de artă și pictorul Florian Mihăilescu.

Tot la vernisajul acestei expoziții – “Sub semnul marelui Eminescu”, pe care o puteți vizita la Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, actrița Doina Ghițescu a adus un frumos omagiu marelu nostru poet și a recitat 3 fragmente din 3 poeme.

De asemenea, în foaierul Sălii Victor Ioan Popa  de la Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti”, au mai avut loc, de Ziua Culturii Naționale, ateliere de creație pentru copii – “Lacul codrilor albaștri”- coordonator Luminița Voica.

La vernisajul expoziției de fotografie “Patria mea, limba română” realizată de editura Princeps din Ploiești, au fost expuse 80 de afișe și fotografii reprezentative pentru viața și opera poetului Nichita Stănescu.

Iar momentele artistice care au avut loc în Sala Victor Ioan Popa  de la Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti” au emoționat publicul care și-a manifestat admirația prin aplauze îndelungate.

Programul evenimentelor desfășurate pe 15 ianuarie 2024, de Ziua Culturii Naționale la Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti”:

• Ateliere de creație pentru copii “Lacul codrilor albaștri”- coordonator Luminița Voica
• Vernisajul expoziției de fotografie “Patria mea, limba română” realizată de editura Princeps din Ploiești – 80 de afișe și fotografii reprezentative din viața și opera poetului Nichita Stănescu
• Proiecția filmului realizat la Ploiești, la Teatrul Toma Caragiu, In Memoriam Nichita Stănescu
• “Pe lângă plopii fără soț”- moment artistic realizat de studenții UNATC
• “O, rămâi!” recital de cântec și poezie în interpretarea Ansamblului Fluierașii de la Merișani
• “Stelele-n cer”- recital al reprezentanților Asociației ArtPulse, studenți la Universitatea Națională de Muzică din București, la clasele de canto – conf.univ.dr. Iulia Isaev, respectiv conf.univ.dr. Claudia Codreanu.
• Vernisajul expoziției “ Sub semnul marelui Eminescu”- lucrări ale artiștilor plastici, membrii ai Asociației Filiala Artă Plastică Religioasă și Restaurare a UAP din România
  • Curatorii expoziției: Florian Mihăilescu și Cristian Olteanu.
  • Prezentator: Marius Tița, critic de artă
    

    

    

    

    

    

    

    

    

Realizator: Camelia Teodosiu

Fotografii: Camelia Teodosiu

Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 octombrie 2021, 12:00 / actualizat: 25 octombrie 2021, 18:35

Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet este un proiect inedit, de promovare a poeziei româneşti clasice şi moderne, pentru publicul autohton, dar şi internaţional. O producţie a asociaţiei culturale The Culture Club, cu sprijinul JTI, partener principal Pro Contemporania, proiectul poate fi accesat online începând din 22 octombrie la adresa aplauzepentrupoet.thecultureclub.ro sau ahandforthepoet.thecultureclub.ro.
Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet se compune dintr-o serie de recitaluri care punctează repere poetice din cultura română. Într-o primă etapă, poezii de Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, George Coşbuc, Lucian Blaga, George Bacovia, Ion Barbu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu în limba română şi – o parte dintre acestea – în engleză, sunt prezentate în interpretarea actorilor Ion Caramitru, Michael Pennington, Anamaria Marinca, Mircea Rusu, Emilia Popescu, Andras Istvan Demeter, Mihaela Rădescu, Alex Ştefănescu, Cătălin Frăsinescu.
Recitalurile, filmate în primăvara şi vara anului 2021, sunt prefațate de o scurtă prezentare scrisă a poetului ales și ilustrate cu fotografii de epocă, fragmente de manuscris şi comentarii bilingve despre arta sa poetică.
Inițiativa este deopotrivă un act de restituție și un demers de susţinere a unui domeniu cultural marginalizat în contemporaneitate, adăugând poeziei arta actorului, rostirea, imaginea. Aplauze pentru poet / A Hand for the Poet, ce urmează a fi continuat în viitor şi cu alte nume mari, îşi propune să contribuie la o mai bună cunoaştere a celor mai importanţi poeţi români clasici şi moderni, în forma originală, dar şi prin traduceri consacrate, în engleză, totul într-o manieră accesibilă publicului actual, pentru care principalul vehicul cultural este internetul.
Proiectul a fost realizat de o echipă coordonată de Ovidiu Miculescu – producător general şi Oltea Şerban-Pârâu – producător executiv. Filmările s-au desfășurat în spaţii consacrate precum Sala ArCuB, Opera Naţională din Bucureşti sau ICR Londra, producţiile fiind semnate de Virgil Oprina – director de imagine / montaj, Attila Vizauer – regia artistică.

Producător The Culture Club
Cu sprijinul JTI
Partener principal Pro Contemporania
Parteneri culturali ArCuB – Centrul de proiecte culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Institutul Cultural Român, Opera Naţională din Bucureşti.

Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Regional, România TV, Liternet, Agentiadecarte, Mediatrust, Webcultura
aplauzepentrupoet.thecultureclub.ro
ahandforthepoet.thecultureclub.ro

JTI este printre primele companii multinaționale care au investit local încă din 1993, fiind recunoscută pentru susținerea celor mai importante evenimente culturale din România: FITS, TIFF, SoNoRo, Turnee de poveste, turnee de muzică clasică în orașe mici. JTI este, de asemenea, sponsor oficial al Gigi Caciuleanu Romania Dance Company. Întâlnirile JTI, devenite un brand cultural național pentru dansul contemporan, au ajuns în acest an la cea de-a XXI-a ediție ”dând consistență vieții noastre artistice”. În eforturile de incluziune ale ultimei perioade, JTI sprijină proiectele COOLsound.ro – on line despre scena independentă românească și A Hand for the Poet / Aplauze pentru poet.

Mulţumiri speciale
Doamnei Gilda Lazăr, Head of Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova & Bulgaria
Domnului prof. univ. dr. Liviu Papadima, Prorector al Universității din București
Doamnei Mihaela Păun, Director al ArCuB, centrul de proiecte culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti
Domnului Mirel Taloş, Preşedinte al Institutului Cultural Român
Domnului Ioan Cristescu, Director al Muzeului Naţional al Literaturii Române
Domnului Daniel Jinga, Director general al Operei Naţionale din Bucureşti
Doamnelor Magda Stroe şi Roxana Dumitrache, Coordonatoare ICR Londra

Fonoteca melomanului – Cornel Fugaru, Aura Urziceanu şi Laurenţiu Cazan!

Publicat de Bogdan Dragomir, 28 decembrie 2018, 11:35 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:01

În ultima ediţie a FONOTECII MELOMANULUI din acest an, am ales trei personalităţi ale muzicii româneşti!

Unul dintre cei mai cunoscuţi şi îndrăgiţi compozitori ai muzicii uşoare româneşti şi totodată unul dintre primii interpreţi şi creatori ai rock’n roll-ului românesc – Cornel Fugaru! Un artist complet – pianist, vocalist, compozitor şi aranjor – a îmbogăţit Fonoteca de aur a radioului public cu o valoroasă colecţie de piese muzicale, a plecat în nefiinţă în data de 13 iulie 2011, după o nedreaptă suferinţă.

S-a născut la 2 decembrie 1940, la Bucureşti. În perioada 1961 – 1966 a studiat la Conservatorul ”Ciprian Porumbescu” din București şi în anul 1964, la 22 octombrie, a debutat pe scenă, la Casa de cultură a sectorului 2 din București, împreună cu formația Sincron pe care a fondat-o, în acelaşi an, și pe care a condus-o până în anul 1978. Trupa este considerată prima formaţie de la noi care a cântat rock ‘n’ roll autentic. Sincron îi avea în componenţă pe Cornel Fugaru – la voce, orgă și pian, Alexandru Arion – voce şi chitară solo, Dan Voinescu – voce şi chitară, Antoniu Cobîrzan – chitară bas, Ilie Mihalache – la baterie şi Constantin Cobîrzan – la chitară melodică.

Trupa a rămas cunoscută pentru interpretarea unor prelucrări ale unor melodii populare românești, cum sunt „Ana Lugojana”, „Pe lângă plopii fără soț”, „Ducea rufele la râu”, „Alunelul”, sau „Jocul fetelor”.

„Ana Lugojana” de pe albumul „In Memoriam CORNEL FUGARU” interpretat de Sincron.

După absolvirea Conservatorului, Cornel Fugaru a fost profesor la Școala Populară de Artă din București. A realizat numeroase turnee în străinătate, a făcut parte din jurii naţionale de concursuri de muzică uşoară, a susţinut numeroase concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret în filme – „Opt minute de vis” (1966); „Opt exerciţii de 625 de linii” (1967), film TV; „Împuşcături pe portativ” (1967), regia Cezar Grigoriu – şi a scris şi muzică de film pentru pelicule precum „Brezaia”, „Cici”, Cei 4 M”, „Oacă şi Boacă” etc. A adaptat numeroase melodii populare româneşti, precum „Ducea rufele la râu”, „Pe lângă plopii fără soţ”, „Alunelul”, „Jocul fetelor”, „Sârba muntenească”, „Hăulita de la Gorj”.

A compus zeci şi zeci de melodii, multe dintre acestea devenind şlagăre veritabile. Printre cele mai cunoscute piese compuse de el se numără „Dau viaţa mea pentru o iubire”, „Nu sunt sclavul tău”, „Eu nu mai sunt cel de ieri”, ”Ave Maria”, ”Cât de grea e tăcerea”, ”Lângă mine să fii”, ”Cerul nopții”, ”Ne-a pierdut de pe aripa ei iubirea”, ”Fluturi de lumină”, ”Nu te mai iubesc”, ”Așteptam un cuvânt”, „Am ales nemărginirea” sau ”De ce-ai plecat din viața mea”. În calitate de compozitor a colaborat cu unii dintre cei mai buni soliști ai muzicii româneşti – Dan Spătaru, Margareta Pâslaru, Anda Călugareanu, Corina Chiriac, Elena Cârstea, Monica Anghel, Aurelian Temișan fiind doar câţiva dintre artiştii care au făcut ca mesajul muzicii lui Cornel Fugaru să ajungă în inimile românilor.

„Spune-mi” (Cornel Fugaru/Mirela Fugaru) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C – Radio Romania , P – 2006 Roton) interpretat de Monica Anghel.

cornel-fugaru-1_medium

Activitatea muzicală a lui Cornel Fugaru a fost, încă din 1964, strâns legată de radioul public, care i-a difuzat compoziţiile, atât în interpretarea artiştilor consacraţi, cât şi a tinerelor talente. Îndrăgitul artist, cunoscut inclusiv pentru că a compus muzică de film şi imnul dedicat Naţionalei de fotbal a României, a fost şi un descoperitor al talentelor autentice, pe care le-a susţinut şi format de-a lungul carierei sale.

Cornel Fugaru a făcut parte din juriile unor festivaluri muzicale naţionale şi internaţionale, a susţinut concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret, în filme şi a obţinut numeroase premii la marile concursuri din România şi din străinătate: Sofia (1968), Poznan (1978), Mamaia (1983 şi 1986), Australia (1997 şi 1998), dar şi premii ale Uniunii Compozitorilor din România (1988, 1990, 1995).

Peste 600 de piese muzicale sub semnătura sa, muzică de film, muzică de teatru, dar şi o rapsodie, compuse de maestrul Cornel Fugaru, creator, împreună cu soţia sa, interpreta şi poeta Mirela Fugaru, a faimosului festival internaţional „Steaua de aur”, apreciat la superlativ chiar de către FIDOF, cea mai înaltă autoritate în materie de festivaluri din lume. Cornel Fugaru s-a ocupat până în ultimele clipe de cei mai tineri interpreţi, cu răbdare şi cu o extraordinară pasiune.

„Prayer” de pe albumul „In Memoriam CORNEL FUGARU” interpretat de Noni Razvan Ene.

La 29 noiembrie 2004, Societatea Română de Radiodifuziune, în colaborare cu TVR 2 l-au omagiat pe Cornel Fugaru, la Studioul de Concerte „Mihail Jora” al Radioului, în spectacolul dedicat aniversării a 40 de ani de carieră de compozitor şi de la lansarea formaţiei „Sincron”. Tot cu acel prilej, a fost lansat un set de patru albume cu melodii ce au marcat şi punctat cariera compozitorului Cornel Fugaru şi, de asemenea, cartea semnată de ziarista Oana Georgescu, ambele purtând acelaşi titlu – „Fugar(u) prin lumea muzicii”.

https://www.youtube.com/watch?v=3CQ-oGIbYfs

(Emotie de toamna – Cornel Fugaru/Nichita Stanescu)

Muzicologul Florian Lungu a admirat-o şi prezentat-o în numeroase ocazii. În 1986, Aura a compus şi înregistrat, în ţară, în jur de 40 de melodii. Toate şlagăre. „Dor de viaţă”, pe versuri de Dan V. Dumitriu, a fost orchestrată de George Natsis şi lansată chiar la Sala Radio, cu ocazia concertului aniversar Aura Urziceanu & Radio Big Band, în 1987. Artista plecase apoi din nou în turnee, iar una din mătuşile sale, cu care ţinea legătura, îi spunea, bucuroasă, că „Dor de viaţă” se aude şi de şase ori pe zi la radio!

În Japonia, Brazilia, Australia, ca şi-n alte colţuri de lume, Aura Urziceanu şi-a obişnuit publicul nu doar cu teme de jazz, cu prelucrări după Bach, Paganini sau Enescu, ci şi cu folclor sau cu muzică pop. Brazilienilor le-a plăcut cel mai mult din întreg repertoriul româncei „Dor de viaţă”. Cu siguranţă, le-a evocat tuturor exuberanţa Carnavalului de la Rio! Cu toate că a interpretat, de-a lungul anilor, muzică în mai multe limbi, Aura Urziceanu a simţit că mesajul optimist al cântecului „Dor de viaţă” nu trebuie tradus, nici în portugheză şi nici măcar în engleză! Şlagărul se regăseşte pe albumul editat la Electrecord sub titlul „Dor de viaţă” , ca şi pe compilaţia „The Best of Aura”.

Ascultătorii Radio România au iubit dintotdeauna „Dor de viaţă”. Artista a povestit că era adesea oprită pe stradă de admiratori, cu aceste cuvinte: „Parcă special cei de la radio difuzează piesa, ca să avem chef să mergem la serviciu! Ne transmite o stare de bine şi, într-adevăr, ni se face chef de viaţă!”. A scrie un şlagăr cu sonorităţi de jazz, care se ascultă cu drag, la radio, în plină zi, şi după 40 de ani, este o dovadă de inteligenţă artistică.

Socotită drept una dintre vocile cu cea mai mare capacitate improvizatorică din jazz-ul mondial, artista are drept motto cuvintele „Nu sunt geniu, sunt muzică”. „Dor de viaţă” este dovada că Aura Urziceanu e muzică şi multă, multă bucurie!

Sursa: Youtube.com – Proiectul „Eu aleg România!” – Radio România Tg. Mureş
Coordonator proiect – Dana Ardelean
Realizator/voice over – Dana Ardelean
Prezentator – Nicoleta Ghişa
Editor imagine/operator video – Alin Mariş

Laurentiu-Cazan (andreipartos.ro)

S-a născut la Bacău în data de 28.12.1957 şi locuieşte în Buzău. Este un multiinstrumentist (vioară, pian, chitară, muzicuță, percuție), compozitor, textier, solist vocal şi orchestrator. A studiat vioara și pianul încă din copilărie. Fiind autodidact, mai târziu învață să cânte la chitară (acustică, electrică, bas) și își însușește tehnica percuției. Pentru el, muzica se împarte în bună şi proastă. Abordează cu dezinvoltură genuri muzicale foarte diferite: simfonică, populară, ţigănească, spaniolă, italiană, country, grecească, pop, rock, jazz, etc. Astfel, cu toată varietatea genurilor pe care le abordează, creaţia sa este foarte unitară stilistic. Pe parcursul carierei a interpretat melodii atât în limba română cât și în alte 8 limbi străine.

„Say Something” (L. Cazan/L. Cazan) de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan (audio).

Ca instrumentist, (vioară, pian, chitară, percuţie şi muzicuţă) cântăreţ, compozitor şi orchestrator, Laurenţiu Cazan este considerat a fi unul dintre cei mai populari artişti din România. Se poate spune despre el că este un cantautor prin excelenţă, dar se mai spune că excepţiile întăresc regula. Astfel, vizita generoasă în România a unui grup de compozitori de elită (din Nashville – S.U.A.) ce viza un schimb de experienţă dintre aceştia şi compozitorii români, (din care a făcut parte şi Laurenţiu) având ca fond încurajarea drepturilor de autori din ţara noastră, a dus la crearea unor compoziţii remarcabile. Aşa a luat naştere piesa “Without me”, lucrare scrisă la Sinaia în martie 1994 (muzică şi text: Laurenţiu Cazan-România & Gary Burr-S.U.A.).

„Without Me” (Laurenţiu Cazan / Garry Burr) de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan (audio).

poze-din-oct-1996-lansare-cd-say-something-laurentiu-cazan-prod-intercont-music-foto-arhiva-personala-b-d-ref-600

Primul LP al lui Laurenţiu Cazan, editat de Casa de Discuri INTERCONT MUSIC şi intitulat “Say Something “, este o superbă culegere de hit-uri, pentru că de aici nu lipsesc “Angel”, ”Pescăruşul”, ”Noaptea în vis”, cântece binecunoscute deja dar şi piese vechi de peste 30 de ani, cum ar fi ”Copil orfan” sau piesa instrumentală “Întoarcere în timp”, sau binecunoscuta compoziţie “Without me”- considerată de către casa producătoare ca fiind hitul discului.

Începuturile carierei sale sunt legate de Orchestra Liceului de Muzică din Bacău, unde cântă într-un taraf, la vioară. În perioada următoare cântă în mai multe formații: Omicron (1973-1978),  Nona (1978-1979) alături de Mihaela Runceanu, Apollo a Teatrului „Toma Caragiu”, Ploiești (1980-1981), Litoral (1981-1982), Cromatic (1985-1986), Sfinx (1986-1990).

„Întoarcere în timp” (L. Cazan/instrumentala) de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan (audio).

Primii paşi în afirmarea artistică îi face pe scena Teatrului din Ploieşti (1981), împreună cu  formaţia LITORAL, al cărei chitarist era. Un an mai târziu, în 1982 are prima apariţie TV într-o emisiune realizată la TVR de renumitul Producător şi Realizator Titus Munteanu, în care îşi interpretează compoziţia „Uită tristeţea„.

https://www.youtube.com/watch?v=Yd5if-clP8c

În 1983 urmează alt succes, ” Sunetul ploii ”

https://www.youtube.com/watch?v=ak2eThB3Hbs 

piesă care-i pune în valoare deosebita personalitate artistică.

La finalul acestui material dar şi la final de 2018, vă doresc sănătate multă, bucurii împreună cu cei dragi şi Un An Nou 2019 mai bun! LA MULŢI ANI!

Sursa: wikipedia.org.com, youtube.com, www.radioromaniaregional.ro/eualegromania/ , Agenţia de presă RADOR, arh. pers. Bogdan Dragomir, fonoteca Radio România! Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Bogdan Dragomir – Muzician și jurnalist la Radio România Regional.

Voievodul taragotului a plecat în Lumea fără Dor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 7 august 2018, 11:22

Motto: ”Dacă Bach a fost un got, Fărcaș a fost un taragot!” (Nichita Stănescu)

Sunetul inegalabil al taragotului fermecat, în care Tăriile Cerului s-au unit cu Puterile Pământului și au purtat un nume pentru Eternitate, Dumitru Fărcaș,  purifică spațiul  făcându-l sacru pentru câteva clipe de taină cu Dumnezeirea.  Maestrul Dumitru Fărcaș s-a grăbit să plece în Lumea fără Dor, lăsându-ne dorul de prezența Domniei Sale, când vorbele erau aforisme, iar cântecele ecouri ale nemuririi. Astăzi ne amintim ceea ce viața trecătoare, multpreacălătoare a făcut din destinul unui om un cântec în panteonul valorilor universale. Să ne reamintim cât de impunătoare a fost viața marelui interpret și Profesor, cel ce a spus: ”Noi suntem singura țară în lume, unde muzica populară se cântă cu taragotul!” și a lăsat și un testament: ”Vreau să las cât mai multe glasuri acestui instrument pentru veșnicie”! Și vorbele profetice s-au încrustat cu dor în memoria afectivă a unui neam care îi este recunoscător pentru muzica sa ce rivalizează cu muzica sferelor.

O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Emoţie de toamnă – Cornel Fugaru

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 noiembrie 2017, 08:18

Unul dintre cei mai importanţi compozitori din istoria muzicii uşoare româneşti a fost, fără îndoială, Cornel Fugaru – instrumentist, solist vocal şi lider al formaţiei Sincron!

Printre cele mai cunoscute şlagăre ale creaţiei sale se numără „Am ales nemărginirea”, „Dau viaţa mea pentru o iubire”, „Nu sunt sclavul tău”, „Eu nu mai sunt cel de ieri”, dar… poate, cea mai apreciată piesă de publicul meloman din România a fost şi este A venit toamna! Sau Emoţie de toamnă, o piesă compusă şi interpretată cu mare sensibilitate de Cornel Fugaru pe versurile poetului genial Nichita Stănescu!

Radio România Regional

Ce bine că eşti – Nicu Alifantis

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 noiembrie 2017, 07:24

Fiecare poezie are muzica ei, trebuie doar să o găseşti, spune Nicu Alifantis, cel care a aşezat pe note versurile lui Nichita Stănescu. Piesa “Ce bine ca eşti”, una dintre cele mai frumoase 100 de melodii româneşti din toate timpurile, se dezbracă de secrete.

Nicu Alifantis şi Nichita Stănescu s-au cunoscut. Doi artişti, unul al portativului, celălalt al cuvintelor, două caractere alese … care s-au completat reciproc prin melodia poeziilor.

Nicu Alifantis, compozitor: “Cu Nichita am avut o mare şansă că l-am cunoscut. Ştiţi ce se întâmplă cu muzica asta scrisă pe versurile poeţilor? E cam în felul următor: o poezie are comunicarea ei în care poetul a spus tot ce a simţit şi a gândit el. Dacă eu găsesc un numitor comun între mine, între ceea ce simt eu şi ceea ce a simţit poetul în acea poezie, atunci lucrurile cred că se leagă. La asta s-ar mai adăuga, poate, ideea de a reuşi să găseşti muzica poeziei, pentru că ea există, e acolo printre rânduri. Odată găsite lucrurile astea, se naşte cântecul.“

Ploaie în luna lui Marte – Paula Seling

Publicat de Cristina Ion, 29 octombrie 2017, 07:00

Apărut în 1988, pe discul Electrecord „Piaţa Romană 9”, cântecul „Ploaie în luna lui Marte” a reprezentat declaraţia de dragoste a lui Nicu Alifantis faţă de poezia lui Nichita Stănescu, o dragoste afirmată şi pe viitoarele albume, culminând cu apariţia din 1996 a unui disc intitulat pur şi simplu „Nichita”.

Gravitând în jurul marii poezii românești încă de la debut, Nicu Alifantis a simţit o armonie deplină între cuvintele poeţilor şi muzica sa, compoziţiile sale devenind adevărate şlagăre ale genului folk.

Pentru noile generaţii, „Ploaie în luna lui Marte” ar fi rămas probabil doar una dintre marile compoziţii din arhivele muzicii româneşti dacă nu ar fi existat reinterpretarea Paulei Seling, o reinterpretare complet diferită, înnobilată de fiorul şi sensibilitatea sufletului feminin. Piesa a avut un succes radio imediat ajungând unul dintre cele mai fredonate cântece româneşti ale anilor 90.

Dumitru Fărcaş – un virtuoz al muzicii populare româneşti

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 iunie 2016, 05:30

Într-o zi de florar (16), era anul 1938, a văzut lumina zilei, în comuna Groşi-Maramureş, cel ce avea să dea instrumentului popular, taragotul, sunetele harului divin. „Noi avem în tradiţie instrumentele de lemn şi i-am dat taragotului personalitate cu trăirile interioare, cu dăruirea, cu sufletul meu”. Sunt mărturisiri ale celui ce a făcut să răsune tăriile cerului prin sunetele taragotului purtător de dor românesc. Maramureşan prin origine, trăind peste 40 de ani la Cluj, unde a plecat „cu câţiva bănuţi într-o desagă” pentru a învăţa la Liceul de muzică din inima Ardealului, va urma cursurile Academiei de muzică „Gh. Dima”, fiind licenţiat în oboi. Solist instrumentist şi dirijor al tarafului Ansamblului „Mărţişorul” al Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca din 1962, Dumitru Fărcaş va participa la peste 100 de concerte în turnee organizate în Europa, S.U.A., Australia, Africa, Asia. „Cel mai aproape de mine  mă simt când ajung la Ţebea, la Alba, la Sarmisegetusa, pe la căminele culturale, unde umblam uneori cu Nichita Stănescu şi Tudor Gheorghe” – declara maestrul într-un interviu, în 1994, lui Ion Parhon. Cofondator al Fundaţiei culturale româno-americane, membru la Fundaţiei ETHNOS, cetăţean de onoare al oraşelor Phenian, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare, membru  al Uniunii Artiştilor Muzicieni din Elveţia „SUISSA” şi laureat al Institutului Smithsonian – Washington DC, Dumitru Fărcaş va fi deţinătorul trofeelor de aur (Discul de Aur al Academiei Franceze „Charles Cros”, Colierul de Aur, Medalia de Aur pentru cel mai bun şef de orchestră) de la Dijon, Franţa. Profesor universitar doctor al Academiei de Muzică din Cluj-Napoca, Dumitru Fărcaş va fi înnobilat cu cea mai înaltă distincţie a unei instituţii universitare: Doctor Honoris Causa.

Numit pe bună dreptate Voievod al taragotului, Dumitru Fărcaş va uimi lumea prin repertoriul bogat alcătuit din doine, balade, cântece şi dansuri, culese din Maramureş, dar şi de pe alte meleaguri ale Transilvaniei şi ale Banatului.

„În mâinile lui Dumitru Fărcaş, taragotul exersează o putere magică şi o forţă sugestivă ce trece de la magie la mister” – definea prezenţa sa muzicală elveţianul Marcel Cellier.

Impresionat de sunetele venite parcă din Înalt ale taragotului lui Dumitru Fărcaş, Fănuş Neagu îi creiona profilul muzical: „Dumitru Fărcaş multiplică la nesfârşit mândria Ardealului, împărţind-o, plin de dragoste, întregii ţări”:

Cel mai sugestiv însă se caracterizează însuşi maestrul Dumitru Fărcaş: „Înainte de a cunoaşte instrumentul, i-am receptat timbrul, care îmi exprimă sufletul. Îmbinările sale de sunet sunt ale tulnicului, trâmbiţei şi buciumului. Nu e nici corn, nici clarinet, nici oboi etc., ci din toate câte ceva pe deasupra. Poetul Nichita Stănescu a inventat, în ce mă priveşte, cuvântul „a taragota” şi spunea că „Dacă Bach a fost un got, Fărcaş este un taragot” (în interviul acordat lui Augustin Cosmuţa, 1988).

Dumitru Fărcaş despre taragot: “Noi suntem singura ţară în lume unde muzica populară se cântă cu taragotul”.

“Taragotul exprimă toate stările sufleteşti: de la melancolie la extaz; are blândeţe, dar şi stridenţe. Este un instrument pastoral, cu timbru adânc, apropiat de vocea umană, ce slujeşte bine repertoriului Maramureşului şi al Ţării Moţilor”.

“Vreau să las cât mai multe glasuri acestui instrument, pentru veşnicie”.

Dumitru Fărcaş – un nume de rezonanţă unică într-o Galerie a interpreţilor de muzică populară la Radio România Regional, o rubrică realizată şi prezentată de Gabriela Rusu-Păsărin

Suita din Ţara Moţilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Hora oilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Mărunţelul din Groşi – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Horea lui Pintea – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

Restul este dragoste la Dimineaţa crossover

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 februarie 2015, 15:17

Radio România Cultural şi Editura Casa Radio vă propun un nou proiect radiofonic care doreşte să celebreze dragostea şi, totodată, să atragă publicul către înregistrările din marea fonotecă a Radiodifuziunii. Restul este dragoste a pornit din încercarea de a găsi limbajul corespunzător lumii contemporane, artistice şi culturale, prin care se poate dialoga pe această temă.

În perioada 9 – 13 februarie, emisiunea Dimineaţa crossover, de la ora 9:05, are 10 invitaţi. Împreună dezbatem despre dragoste. Evităm limbajul superficial, inimioarele şi declaraţiile scandaloase. Căutăm o formă delicată de a vorbi despre acest fenomen, alături de regizori de teatru, actori, muzicieni, psihologi, designeri, poeţi şi scriitori. Îi ascultăm cu atenţie, pentru că filosoful Ortega Y Gasset spunea că dragostea se manifestă, în primul rând, ca atenţie faţă de celălalt. Iulia Popovici şi Radu Afrim, Corina Sabău şi Bogdan-Alexandru Stănescu, Petruţa Gheorghe, Loredana Groza şi Dragoş Bucur, Irina Iordăchescu şi Marian Pălie, Constanţa Vintilă-Ghiţulescu şi Andrei (Robin) Proca sunt cei care au acceptat invitaţia noastră.

Dragoste romantică, artistică, erotism, obiceiuri, mentalităţi, fantastic, imposibil, muzică. Cu toţii suntem influenţaţi de dragoste şi intrăm pe teritoriul celor mai ascunse forţe interioare când ne îndrăgostim, nimeni n-o să dea sfaturi despre cum să i te adresezi iubitei sau iubitului. Abordăm o temă greu de manevrat, care ne pune în dificultate, pe tărâmul căreia ne simţim vulnerabili, dar despre care credem că ar trebui să se vorbească deschis. Cu dragoste.

Din înregistrări de arhivă şi din biblioteca Editurii Casa Radio îi vom avea alături pe Camil Petrescu, Maria Tănase, Ion Minulescu, Nichita Stănescu, Mariana Marin şi Mircea Cărtărescu, iar la toate acestea se adaugă înregistrări realizate de etnomuzicologul Constantin Brăiloiu la nuntă, în Someş.

Restul este dragoste – un proiect Radio România Cultural şi Editura Casa Radio, între 9 şi 13 februarie, în cadrul emisiunii Dimineaţa crossover, moderată de Maria Balabaş. Participă Daria Ghiu, redactor Editura Casa Radio şi critic de artă

Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina”, Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradționale, organizează vernisajul expoziției “11 ELEGII”

Publicat de Gabriela Moise, 26 iunie 2014, 10:46

Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina”, Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradționale, organizează maine, 27 iunie 2014, ora 17.00 la Shopping City Suceava, vernisajul expoziției “11 ELEGII”

“11 ELEGII” este o expoziție tematică ce transpune în limbaj plastic universul poetic al lui Nichita Stănescu.
Cuprinde peste 150 de lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă semnate de 11 artişti plastici amatori din judeţ: Radu Bercea, Mihai Căldăruș, Lucian Dzubinschi, Gheorghe Ropciuc, Lavinia Pînzariu, Lucica Pricopiuc, Alina Lăzăreanu, Gabriel Todică, Nucu Bența, Bolek Maieryk și Liviu Jitaru.
„Lucrările, executate în diferite tehnici (creion, ulei, pastel, lemn, tehnici mixte) exprimă dragostea, prin arta portretului, a peisajului şi a compoziţiei. Expoziţia este un omagiu adus poeziei, dovedind faptul că artele vizuale sunt poeme fără cuvinte” precizează artistul plastic Constantin Ungureanu BOX, consultant artistic la Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.
Expoziţia va fi prezentată de conf. Univ. Dr. Sabina Fînaru de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava.