Lansarea cărții „Gânduri împurpurate sub tricolor”-povestea unor biruitori, Gheorghe Arhip și Constantin Popa

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 13:25

Virgil Pavel: El a trăit în viață mai mult prin tranșee. Momente foarte, foarte grele la care a participat și în momentul de față are o stare fizică foarte bună, dar și o stare mentală foarte bună. Nu i s-au șters din minte multe din episoadele pe care mi le-a povestit dumnealui. Cartea mea a fost scrisă pe viu, este o istorie vie. Este o carte cu totul atipică, în sensul că în plimbările mele cu dumnealui sau în serile lungi când am stat de vorbă, mi-a povestit episod cu episod cum au trecut acești ani. A vrut, de exemplu, domnul Arhip, înainte de a scrie cartea, să-și revadă, dacă mai există, în satul Matca, biserica în care a fost botezat. Am mers cu dumnealui la biserica satului Matca în care a fost creștinat acum 100 de ani. Am fost la școala în care a învățat. Am mers la cimitirul din comună, din satul natal, Matca, unde sunt îngropați moșii-strămoșii. Am mers la Mărășești, unde pătrunzând în aula centrală, a putut găsi cu inscripții, alături de generalul Eremia Grigorescu, și numele bunicului patern, căzut în luptele de la Mărășești în 1916-1917.

Sonia Raicu: Și aici ajungem, domnule profesor, și la o legătură a dumneavoastră cu acești eroi ai neamului. Și bunicul dumneavoastră a luptat pe front?
Virgil Pavel: Da. Și ca dedicație, când am pornit să scriu această carte am pus un motto. „Văd mai bine viitorul dacă mă urc pe umerii strămoșilor”, marele Nicolae Iorga. Și așa este. Noi de fapt suntem mai tineri și eu zic că-s mai tânăr, sigur sunt mai tânăr decât domnul Gheorghe Arhip, și dumneavoastră și elevii mei și rudele mele. Noi pe umerii lor ne-am ridicat și trăim și astăzi. Nu pot ca să nu amintesc și ar fi o impolitețe sau eu știu, un semn de uitare și nu vreau să se întâmple al doilea erou prezentat în această carte, „Gânduri împurpurate sub tricolor”. Eu terminasem aproape volumul și cineva, chiar domnul profesor, un francez, dar noi în Tecuci mai avem un veteran care se numește Popa Constantin, chiar mai în vârstă cu un an decât domnul Gheorghe Arhip. Am refăcut întreg scheletul cărții și am introdus și pe domnul maior Popa Constantin care a plecat la Domnul acum 40 de zile. Și domnul Popa Constantin a primit și el destule medalii. L-am tratat cu aceeași reverență, cu aceeași grijă și cu aceeași iubire.

Nicolae Iorga – 150 de ani de la naștere

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 iunie 2021, 21:45

În spațiul Bibliotecii noastre, găsesc onorant să evocăm numele marelui istoric Nicolae Iorga, de la nașterea căruia s-au împlinit 150 de ani.

Cu acest prilej, Academia Română a organizat două evenimente importante – o sesiune omagială „Nicolae Iorga – 150 de ani de la nașterea marelui om de cultură“ și o expoziție care a adus în atenția publicului pagini de manuscris din studiile elaborate de Nicolae Iorga, fragmente de discursuri, corespondența acestuia cu personalități culturale și politice ale epocii, pasaje din scrierile dramatice și articole referitoare la evoluția societății românești.

De la cele două evenimente am ales pentru această ediție a emisiunii fragmente din discursurile susținute de Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române.

Articol integral și podcast pe romaniadenota10.ro

Consolidarea unei tradiții: Al XII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 august 2019, 11:10

Academia Română anunță desfășurarea la București, în săptămâna 2-6 septembrie 2019, a celui de-al XII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene, cu tema generală Dinamici politice, sociale și religioase în Sud-Estul Europei. Congresul are ca invitați peste 400 de specialiști din peste 30 de țări și este organizat în parteneriat cu Association Internationale d’Études du Sud-Est Européen (AIESEE).

Deschiderea congresului va avea loc în Aula Magna a Facultății de Drept, luni, 2 septembrie 2019, ora 11, unde vor lua cuvântul prof. Alexandre Kostov, președintele AIESEE, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și secretar general AIESEE, prof. Mircea Dumitru, rectorul Universității București, și dr. Andrei Timotin, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române și președinte al Comitetului de organizare.

Lucrările congresului sunt împărțite în 35 de secțiuni, ce se vor desfășura de-a lungul a cinci zile, în sesiuni paralele, acoperind o arie temporală care se întinde din Antichitate până în epoca contemporană, cu o diversitate tematică din care nu lipsește niciuna dintre disciplinele umaniste: istorie, arheologie, lingvistică, filologie, istoria artei și a dreptului, etnografie, folclor etc.

Fiecare zi prevede conferințe inaugurale susținute de reputați specialiști din Europa și din Statele Unite ale Americii, între care: prof. François de Polignac, École Pratique des Hautes Études, Paris, prof. Bernard Heyberger și prof. Paolo Odorico, École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, prof. Victor Friedman, Universitatea din Chicago și președinte al Comitetului American al AIESEE, prof. Peter Mackridge, Universitatea din Oxford, prof. Oliver Jens Schmitt, vicepreședinte al Academiei Austriece de Științe, prof. emerit Michael E. Stone, Universitatea din Ierusalim, prof. Paschalis Kitromilides, Universitatea din Atena, prof. emerit Paul Magdalino, Universitatea din St. Andrews, prof. Elena Boeck, Universitatea DePaul din Chicago.

Cea mai mare parte a sesiunilor se va desășura la Facultatea de Drept a Universității din București, căreia i se vor alătura, pentru câteva sesiuni speciale, Biblioteca Sfântului Sinod și Arhivele Naționale.

Pe perioada desfășurării congresului, vor fi organizate mai multe expoziții, mese rotunde și lansări de carte:

• luni, 2 septembrie, ora 15: prezentarea colecției Bibliothèque de l’Institut d’Études Sud-Est Européennes, Facultatea de Drept, sala Online
• luni, 2 septembrie, ora 19: vernisajul expoziției Floating Spaces. Maps of the Danube Region 1650‑1800, la Biblioteca Națională
• miercuri, 4 septembrie, ora 11: lansarea culegerii de studii a acad. Emil Condurachi, Pars Orientis. Studii de istoria culturii europene (Editura Academiei, 2019), la Facultatea de Drept, sala Online. Prezentare de acad. Răzvan Theodorescu, vicepereședinte al Academiei Române
• miercuri, 4 septembrie, ora 13: vernisajul expoziției Romania and South‑Eastern Europe. Historical witnesses from the collections of the National History Museum of Romania, organizată la Muzeul Național de Istorie
• miercuri, 4 septembrie, ora 18: masa rotundă dedicată lucrării Constantin Basarab Brâncoveanu. Portrait of a ruler and retrospective of an era (1654-1688), 2 vol. (DAR Publishing, 2018-2019), în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei. Vor lua cuvântul profesorii Paschalis Kitromilides, Andrei Pippidi și Paolo Odorico, dr. George Lazăr, dr. Cristian Anița și dr. Claudiu Turcitu, autorul lucrării.

Tematica integrală a congresului cuprinde: Dinamici religioase între Pontul Euxin și Marea Egee în Antichitate, Retorica religioasă a puterii în Bizanț și în Sud-Estul european, Sud-Estul european și Mediterana orientală, Cucerirea otomană a Balcanilor: schimbare structurală și continuitate, Rețele în Sud-Estul european: politică, comerț, cultură (sec. XIV-XVII), Ortodoxia, de la Imperiu la Biserică. Expresii sociale și forme culturale ale credinței, Apocrifele biblice în Sud-Estul european: variație și transmitere din Antichitate în epoca modernă, Tiparul în și pentru Sud-Estul Europei, Negustorii în Balcani: solidarități familiale și geografice, rețele și tehnici comerciale, Monumentele bizantine în perioada postbizantină, Cultura scrisă a periferiilor din Evul Mediu în epoca modernă, Literatura fanariotă, Formarea națiunilor sud-est europene, Migrația, condiție umană și politică în Sud-Estul european, Noi perspective asupra lingvisticii balcanice, Ieșirea din Marele Război: societățile sud-est europene din 1918 în 1923, Balcanii în perioada noului imperialism și dincolo de ea, Moștenirea imperiilor în Balcani: România și Bulgaria în secolul XX, Marea Neagră și strâmtorile: o permanență istorică sud-est europeană, Devoțiune și donații pioase la Locurile Sfinte din Imperiul Otoman, Traducerile din literatura patristică în Sud-Estul european, Imperiul Otoman, Balcanii și Mediterana orientală în lumina călătorilor occidentali,  Imaginea creștinătății răsăritene și a islamului în descrierile de călătorie occidentale din a doua jumătate a veacului al XVI-lea, Între țar, kaiser și sultan: noi abordări ale epocii Revoluției la Dunărea de Jos și în regiunea Mării Negre, Pe fluvii și pe mare: conflict hidropolitic și cooperare maritimă în Sud-Estul european, De la Ani în România: istorie, tradiție, iconografie, Georgia și Sud-Estul european: moștenire bizantină și parcurs cultural comun, Minoritățile religioase în Sud-Estul european, Evreii în Iugoslavia în sec. XX, Frontiera în Balcani: deschidere și închidere a teritoriilor, Doctrine, mișcări și regimuri totalitare în Sud-Estul european în sec. XX, Viața cotidiană în România comunistă, Uniunea Europeană și statele sud-est europene, Conservarea moștenirii culturale și artistice în Sud-Estul european, Perspective asupra digitalizării documentelor în arhivele sud-est europene.

Programul poate fi consultat pe site-ul oficial al Academiei Române.

Închiderea festivă a congresului va avea loc vineri, 6 septembrie 2019, ora 18, în Aula Magna a Facultății de Drept.

În perioada 7-9 septembrie vor fi organizate pentru participanții la congres două excursii la mănăstirile din Oltenia și Bucovina, prețioase tezaure documentare pentru evoluția istorică și culturală a acestui spațiu sud-est european.

Organizarea la București, pentru a treia oară în ultimii 50 de ani, a Congresului Internațional de Studii Sud-Est Europene, are o relevanță specială pentru istoria și cultura noastră, întrucât inițiativa înființării unui institut de cercetări care să studieze viața și cultura popoarelor din sud-estul Europei a aparținut istoricului român Nicolae Iorga. Institutul de Studii Sud-Est Europene fondat de Nicolae Iorga, împreună cu Gheorghe Murgoci și Vasile Pârvan, în urmă cu peste 100 de ani, în 1914, a fost primul de acest fel din lume și a reușit, în scurt timp, să impună pe plan internațional o disciplină științifică autonomă.

Continuarea acestei tradiții durabile prin organizarea acestui congres de studii sud-est europene, cu participarea unui impresionant număr de specialiști din întreaga lume, reprezintă un prilej major pentru reafirmarea în mediul academic internațional a locului privilegiat pe care l-a avut și îl are în continuare România în promovarea cunoașterii reciproce și a colaborării academice în spațiul sud-est european.

Bun e vinul ghiurghiuliu – Maria Tănase

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 decembrie 2017, 08:58

Maria Tănase a fost numită, îndreptăţit, de marele istoric Nicolae Iorga „Pasărea Măiastră” şi aşa a rămas în memoria colectivă. Cântecele interpretate de cea care a reprezentat România la Expoziţia internaţională de la New York, alături de Grigoraş Dinicu, avea harul de a transmite întregul tumult al sufletului doritor de a trăi fiecare clipă cu bucurie.

Cântec de pahar înregistrat în 1932 la arhiva de folclor a Societăţii Compozitorilor Români de la Spiridon Şepteboi, “Bun e vinul ghiurghiuliu” a fost preluat de Maria Tănase şi identificat ulterior ca fiind „al ei”. Este recunoaşterea notorietăţii unui cântec impus de marele talent al interpretei.

Scriitorul Geo Bogza în ziarul ”Dimineaţa” (1938) remarca inteligenţa Mariei Tănase: „Nu se sfieşte să cânte ca o ţărancă, să culeagă de la lăutari cântecele şi să le interpreteze cu toată ardoarea”.

Ioana Radu –o viață de om topită într-un veac de amintire

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 2 martie 2017, 15:25

Ioana Radu, numele care a consacrat o voce și a impus muzica populară și romanța drept valori perene, și-a legat destinul de două repere culturale. Primul este Craiova, locul unde a copilărit și unde a ascultat pe   lăutarii de la cârciuma tatălui său, Constantin Braia și pe care și-i va aminti, asemenea tuturor iubitorilor de muzică tradițională din Oltenia, ca Ion al lui Țache, Gheorghe al lui Gâgă, Limbă. De la ei culege și învață primele cântece populare și lăutărești.

Al doilea loc cu semnificații de destin este chiar radioul public. Aici, la microfonul care o va consacra, va aduce cântecele pe care le va interpreta ca nimeni alta și va impune un stil care o va individualiza într-o istorie a genului. Debutul radiofonic real, cu pseudonimul ales de Ion Filionescu, s-a produs la  29 octombrie 1939, în cadrul căruia a prezentat un buchet de melodii populare care o vor reprezenta în cariera sa muzicală: „Dorule și-o boală grea”, „Când o fi la moartea mea”, „Am iubit și-am să iubesc”, „Mă suii pe dealul Cernei”, „La Ciolpan, la crucea’naltă”, „Foaie verde ca cicoarea”.

„Parcă vocea dumitale e tot de pe-aici, de prin Vălenii-de-munte, că e curată precum apa de izvor” – va spune nu peste mult timp de la debut marele istoric Nicolae Iorga, subliniind acuratețea repertoriului și valoarea de unicat a vocii Ioanei Radu. Se derulăm firul amintirii pentru a o evoca pe Ioana Radu, cea ivită într-o lume trecătoare la 17 februarie 1917.

Vă oferim o emisiune –portret cu frânturi de dialog cu artistul plastic Gabriel Bratu, cu Alexandru Firescu, un adevărat istoric al Craiovei culturale (interviu din fonoteca radioului public românesc).

Ioana Radu va mărturisi într-un interviu realizat de Maria Dobosciuc în 1985 legătura indestructibilă cu orașul copilăriei sale, Craiova.  Un reper cultural de neuitat în destinul Ioanei Radu a fost radioul public românesc, unde a adus cântecele învățate la Craiova. Sunt mărturii rămase în interviul rămas în fonoteca SRR.  Şi tot la radioul public românesc Ioana Radu va avea ultimul său spectacol. Ne aduce aminte colega noastră Adriana Mihai, cea care, cu deplină generozitate, ne-a oferit din fonoteca radioului public secvențele-mărturie ale Ioanei Radu. Bucuraţi-vă de cântecele interpretate altădată de Ioana Radu!

Ioana Radu – un nume pentru eternitate, o viață de om topită într-un veac de amintire.

O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, Grupul operativ al Departamentului Studiourilor Regiobnale, Societatea Română de Radiodifuziune

Nicolae Iorga – e o mare primejdie să ajungi a fi mulţumit de tine însuţi

Publicat de Mihaela Costache, 13 octombrie 2015, 10:00

O viaţă de om aşa cum a fost? Nu poţi învălui toate experienţele lui Nicolae Iorga…

Născut în 6 iunie 1871, la Botoșani, „A citi și a scrie i-au venit de la sine”; dincolo de conflicte cu profesori (la maturitate, a demisionat din Academia Română), capabil să concureze oricând pentru a primi bursă, s-a remarcat prin cunoașterea limbilor străine (franceza, italiana, latina, greaca, mai târziu – engleza, inițiere în limbile nordice)… „Minunea de om” (cum îl carecteriza A. D. Xenopol), a primit burse în străinătate, a plecat la specializări în Italia, Franța (diplomat al Școlii practice de înalte studii din Paris, doctor honoris causa al universităților din Paris, Lyon, dar și din Oxford, Roma, Genova, Wilno/Lituania, Bratislava), în Germania (doctorat la Leipzig), în Olanda, Polonia (membru al Academiei din Cracovia), a publicat în diferite ziare și reviste (gazetar, polemist), a scos el însuși reviste și ziare, a tipărit cărți (un număr impresionant de titluri) și colecții, a conferențiat (în România, Europa, S.U.A.), a participat la congrese, a ținut comunicări, lecții (cursuri – inclusiv cursurile de vară de la Vălenii de Munte, de la catedra Universității din București, ajungând rectorul acesteia din urmă), discursuri, a inițiat congrese, a inaugurat (deschis) institute, dar și propria tipografie, a cercetat arhivele Europei (deopotrivă cu arhivele din țară)…

Pasionata trăire a istoriei l-a îndemnat, pe lângă intensa activitate parlamentară, să inițieze mari manifestații în favoarea unității naționale, să tipărească discursuri și să le trimită pe frontul Primului Război Mondial, să se opună semnării armistițiului cu Germania, așa cum a gândit, în iunie 1940, ca partizan al apărării, cu orice preţ, a teritoriului naţional…

Continuarea articolului şi videoreportajul – AICI.

Lansarea albumului 10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944)

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 mai 2015, 18:45

În preajma primului 10 mai redevenit sărbătoare naţională Radio România vă invită să participaţi la un eveniment simbolic, ce va avea loc vineri, 8 mai, de la orele 12:00, în Foaierul Central al Sălii Radio (Str. Gen. Berthelot 60-64): lansarea volumului 10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944), publicat de Editura Casa Radio, în colaborare cu Muzeul Brăilei Carol I. Albumul (carte cu CD inclus) reprezintă o culegere de documente din colecţiile Societăţii Române de Radiodifuziune, reunite şi îngrijite de Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive Radio România.

Între Cuvântul către Parlament al Regelui Carol al II-lea, transmis în direct la Radio pe 8 iunie 1930, ordinul de mobilizare a Armatei Române, din 28 iunie 1940, şi Proclamaţia M.S. Regelui Mihai I, din seara de 23 august 1944, se derulează aproape 15 ani din viaţa societăţii româneşti surprinşi – aşa cum observă istoricul Gabriel Badea-Păun, care semnează cuvântul-înainte al cărţii, „în discursuri ceremonioase, conferinţe istorice ce oscilează între profesionalism, anecdotic şi oportunism de moment, în fapt imaginea oficială a societăţii româneşti, în instantanee cu precădere culturale şi sociale.”

La microfon se perindă de la numele ilustre – Tudor Arghezi, Dimitrie Gusti, Nicolae Iorga, Alexandru Rosetti, C.Rădulescu-Motru, Mihai Ralea sau Gheorghe Brătianu, până la funcţionari ai statului, însărcinaţi cu reformele Regelui Carol II, şi asistăm astfel la recompunerea prin aceste „cronici radiofonice” a unei panorame a României acelor ani, o societate dinamică care stă sub semnul modernizării vieţii culturale şi ştiinţifice, a bilanţurilor agrare, economice, legislative, urbanistice… În acelaşi timp, din culegerea de „cronici” se detaşează, creionate în tuşe sigure, sensibile, portretele unor fiinţe dedicate, Carmen Sylva şi Regina Maria.

Dacă intervalul istoric cuprins în volum este dominat de Carol II (1930-1940), adevărata figură tutelară a cărţii este tocmai eroul de al cărui destin este legată sărbătoarea de la 10 mai: Regele Carol I, cel pe care Tudor Arghezi, de la microfonul Radioului, îl numea „creatorul Regatului românesc”, cel care „n-are corespondent în nicio epocă la niciun alt popor. Viaţa lui a fost numai acţiune şi înfrânare, stăpân şi pe sine, şi pe ţară. Izolat în camera lui de lucru, el a dus o existenţă de pustnic al voinţei şi dacă este adevărat că nu l-a văzut niciodată nimeni râzând, e o dovadă mai mult de viaţă concentrată interioară şi de o disciplină de sine împinsă până la îngenuncherea şi a legitimelor bucurii şi satisfacţii […] Şi dacă ne uităm atenţi în jurul nostru trebuie să ne descoperim: Vodă Carol I stă şi azi în mijlocul nostru…”

O iconografie bogată, extrasă exclusiv din revistele radio ale vremii şi manuscrisele din Arhiva Radio însufleţeşte textele antologate, iar CD-ul care însoţeşte cartea ne redă alături de inestimabile discursuri istorice şi o înregistrare unică de la 1 mai 1939 a Imnului regal, unde pot fi auzite versurile lui Vasile Alecsandri, care au emoţionat generaţii la rând: Trăiască regele / În pace şi onor…

Oglindă a unei epoci, documentele reunite în volumul 10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944), surprind nu mai puţin parcursul a două instituţii în faţa meandrelor dramatice ale istoriei: Regalitatea şi Radio România.

La lansarea albumului-eveniment 10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944) vor fi prezenţi Alteţa Sa Regală Principele Radu, Adrian-Silvan Ionescu – directorului Institutului de Istoria Artei G. Oprescu, Prof. Univ. Dr. Ionel Cândea – directorul Muzeului Brăilei Carol I, Ovidiu Miculescu – Preşedintele Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi Oltea Şerban-Pârâu – Directorul Centrului Cultural Media al Radio România. Moderator: Maria-Denise Theodoru, coordonatoarea acestui proiect editorial.

Album apărut cu sprijinul S.C. Sonimpex Topoloveni SRL. Mai multe detalii pe www.edituracasaradio.ro.

Microbuz răsturnat. ACCIDENT grav în Constanța

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 aprilie 2015, 10:55

Şase persoane au fost rănite în urma coliziunii dintre un autoturism şi un maxi-taxi, pe strada Răscoalei.

Conform primelor informaţii, traumatismele suferite de victime sunt minore.

Mai multe echipaje SMURD şi ale Serviciului de Ambulanţă Judeţean Constanţa acordă răniţilor primul ajutor.

Pe 26 ianuarie 2015, un accident rutier în care a fost implicat un microbuz s-a petrecut pe strada Nicolae Iorga. Un şofer neatent nu a dat prioritate mijlocului de transport în comun, iar acesta, ticsit cu pasageri, mult peste limita admis, a ajuns într-un stâlp. Şoferul microbuzului şi peste 20 de călători au fost atunci răniţi.

UPDATE

Accidentul a fost provocat de şoferul unui autoturism de lux, care nu a acordat prioritate în intersecţie. În urma impactului, microbuzul s-a răsturnat.

Radio Constanța