In memoriam MIHAI CONSTANTINESCU – Drum lin în lumină!

Publicat de Bogdan Dragomir, 29 octombrie 2019, 20:59 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:25

Astăzi, dedicăm o ediție specială in memoriam unui artist special, unui interpret și compozitor important al muzicii ușoare românești, unui bun prieten și coleg de scenă – MIHAI CONSTANTINESCU! Drum lin în lumină, Mihai!

mihai constantinescu mare(1).1100 (romania-actualitati.ro-psihologul muzical)

Mihai Constantinescu este numele unui artist de referință al muzicii ușoare românești! S-a născut pe 4 ianuarie 1946 la București și a decedat pe 29 octombrie 2019. După prezența în Mondial și-o activitate intensă la Casa Studenților “Grigore Preoteasa” din București, Mihai Constantinescu devine noul idol după un spectacol de varietăți la Sala Radio în ’71, în care a cântat “Porumbița” și “Un vapor” (ambele din repertoriul lui Serge Prisset). Cu “Un zâmbet, o floare” (lansată tot la Sala Radio în ’73) va începe seria șlagărelor lui Mihai Constantinescu, compozitor și interpret.”

http://www.eualegromania.ro/2017/11/01/o-lume-minunata-mihai-constantinescu/

În 1972 a absolvit cu succes cursurile Școlii Populare de Artă, la clasa  prof. Florica Orăscu, iar în 1973 devine licențiat al Institutului de Educație Fizică și Sport din București.

În 1975 a obținut Premiul al III-lea la Festivalul Șlagărelor de la Dresda cu piesa „Am visat”, interpretată de Corina Chiriac. În 1981 a obținut Premiul I la emisiunea concurs “Șlagăre în devenire” cu piesa “I.E.F.S, ura!”. A făcut parte din Corul de copii al Radiodifuziunii Române, iar în 1964 a intrat in Grupul Mondial. Tot în această perioadă au apărut și primele piese, printre care și piesa „Păpușa”.

A cântat cu trupa „Modern Group” a lui Petre Magdin, din repertoriul căruia, la solicitarea lui Titus Munteanu, are și primele sale înregistrări. Mihai a fost remarcat de Titus la una din audițiile organizate la clasa prof. Florica Orascu, unde împreună cu Olimpia Panciu și Marius Țeicu s-a format un trio celebru. În 1999 a scos single-ul „Iubim și câinii vagabonzi”, iar pe unul din albumele de pe dublul CD al Anastasiei Lazariuc, lansat în 2003, se regăsesc și piese compuse de Mihai Constantinescu.

„Un zâmbet, o floare!” (Mihai Constantinescu, Mihai Constantinescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de Radio” (C&P Radio România & Roton) interpretată de Mihai Constantinescu.

A participat la turnee în toate țările ex-socialiste, în Germania, SUA și în câteva state din Vestul Europei. În mai 2002 a primit Diploma de Onoare în cadrul Galei Muzicii Ușoare “O zi printre stele” din partea Ministerului Culturii și Cultelor. Tot în 2002, Editura muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România i-au editat un „Caiet de cântece” selectate din șlagărele lansate în trei decenii.

mihai-constantinescu.1100 (romania-actualitati.ro)

Discografie

• 1974 – «Iubiți-ne că sîntem flori / De unde vii? / Penița / Sora mea cea mică» (EP – Electrecord)
• 1979 – «Olimpia Panciu – Mihai Constantinescu» (EP – Electrecord)
• 1972 – «Marius, Olimpia, Mihai», împreună cu Marius Țeicu și Olimpia Panciu (Album – Electrecord)
• 1972 – «Un zîmbet și o floare» (Album – Electrecord)
• 1978 – «O floare» (Album – Electrecord)
• 1980 – «Mihai Constantinescu» (Album – Electrecord)
• 1982 – «Speranță și vis» (Album – Electrecord)
• 1983 – «Hei, copilărie» (Album – Electrecord)
• 1985 – «Mihai Constantinescu» (Album – Electrecord)
• 1986 – «Te caut mereu» (Album – Electrecord)
• 1987 – «Sus în deal» (Album – Electrecord)
• 1987 – «Sînt un om obișnuit» (Album – Electrecord)
• 1989 – «Cîntă iubire» (Album – Electrecord)
• 1991 – «La est și vest de Prut», împreună cu Anastasia Lazariuc (Album – Electrecord)
• 1993 – «Adio tristețe», împreună cu Anastasia Lazariuc (Album – Electrecord)
• 1994 – «Maria» (Album – Electrecord)
• 1994 – «Cine știe» (Album – Electrecord)
• 1996 – «Anotimpurile» (Album)
• 1999 – «O lume minunată» (Album)
• 2000 – «Samba, samba» (Album)
• 2010 – «Parte din viața mea» 4 CD Box (Compilație)

Mihai ne-a părăsit prea devreme, dar sufletul său bun și copilăros ne va însoți mereu în căutarea unei lumi mai bune, „…o lume minunată!„ Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!

Surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Constantinescu, eualegromania.ro, youtube.com, facebook.com/Mihai Constantinescu, romania-actualitati.ro-psihologul muzical, materiale jurnalistice din arh. personală B. Dragomir.

Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Muzician și jurnalist la Radio România Regional.

Fonoteca melomanului – Cornel Fugaru, Aura Urziceanu şi Laurenţiu Cazan!

Publicat de Bogdan Dragomir, 28 decembrie 2018, 11:35 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:01

În ultima ediţie a FONOTECII MELOMANULUI din acest an, am ales trei personalităţi ale muzicii româneşti!

Unul dintre cei mai cunoscuţi şi îndrăgiţi compozitori ai muzicii uşoare româneşti şi totodată unul dintre primii interpreţi şi creatori ai rock’n roll-ului românesc – Cornel Fugaru! Un artist complet – pianist, vocalist, compozitor şi aranjor – a îmbogăţit Fonoteca de aur a radioului public cu o valoroasă colecţie de piese muzicale, a plecat în nefiinţă în data de 13 iulie 2011, după o nedreaptă suferinţă.

S-a născut la 2 decembrie 1940, la Bucureşti. În perioada 1961 – 1966 a studiat la Conservatorul ”Ciprian Porumbescu” din București şi în anul 1964, la 22 octombrie, a debutat pe scenă, la Casa de cultură a sectorului 2 din București, împreună cu formația Sincron pe care a fondat-o, în acelaşi an, și pe care a condus-o până în anul 1978. Trupa este considerată prima formaţie de la noi care a cântat rock ‘n’ roll autentic. Sincron îi avea în componenţă pe Cornel Fugaru – la voce, orgă și pian, Alexandru Arion – voce şi chitară solo, Dan Voinescu – voce şi chitară, Antoniu Cobîrzan – chitară bas, Ilie Mihalache – la baterie şi Constantin Cobîrzan – la chitară melodică.

Trupa a rămas cunoscută pentru interpretarea unor prelucrări ale unor melodii populare românești, cum sunt „Ana Lugojana”, „Pe lângă plopii fără soț”, „Ducea rufele la râu”, „Alunelul”, sau „Jocul fetelor”.

„Ana Lugojana” de pe albumul „In Memoriam CORNEL FUGARU” interpretat de Sincron.

După absolvirea Conservatorului, Cornel Fugaru a fost profesor la Școala Populară de Artă din București. A realizat numeroase turnee în străinătate, a făcut parte din jurii naţionale de concursuri de muzică uşoară, a susţinut numeroase concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret în filme – „Opt minute de vis” (1966); „Opt exerciţii de 625 de linii” (1967), film TV; „Împuşcături pe portativ” (1967), regia Cezar Grigoriu – şi a scris şi muzică de film pentru pelicule precum „Brezaia”, „Cici”, Cei 4 M”, „Oacă şi Boacă” etc. A adaptat numeroase melodii populare româneşti, precum „Ducea rufele la râu”, „Pe lângă plopii fără soţ”, „Alunelul”, „Jocul fetelor”, „Sârba muntenească”, „Hăulita de la Gorj”.

A compus zeci şi zeci de melodii, multe dintre acestea devenind şlagăre veritabile. Printre cele mai cunoscute piese compuse de el se numără „Dau viaţa mea pentru o iubire”, „Nu sunt sclavul tău”, „Eu nu mai sunt cel de ieri”, ”Ave Maria”, ”Cât de grea e tăcerea”, ”Lângă mine să fii”, ”Cerul nopții”, ”Ne-a pierdut de pe aripa ei iubirea”, ”Fluturi de lumină”, ”Nu te mai iubesc”, ”Așteptam un cuvânt”, „Am ales nemărginirea” sau ”De ce-ai plecat din viața mea”. În calitate de compozitor a colaborat cu unii dintre cei mai buni soliști ai muzicii româneşti – Dan Spătaru, Margareta Pâslaru, Anda Călugareanu, Corina Chiriac, Elena Cârstea, Monica Anghel, Aurelian Temișan fiind doar câţiva dintre artiştii care au făcut ca mesajul muzicii lui Cornel Fugaru să ajungă în inimile românilor.

„Spune-mi” (Cornel Fugaru/Mirela Fugaru) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C – Radio Romania , P – 2006 Roton) interpretat de Monica Anghel.

cornel-fugaru-1_medium

Activitatea muzicală a lui Cornel Fugaru a fost, încă din 1964, strâns legată de radioul public, care i-a difuzat compoziţiile, atât în interpretarea artiştilor consacraţi, cât şi a tinerelor talente. Îndrăgitul artist, cunoscut inclusiv pentru că a compus muzică de film şi imnul dedicat Naţionalei de fotbal a României, a fost şi un descoperitor al talentelor autentice, pe care le-a susţinut şi format de-a lungul carierei sale.

Cornel Fugaru a făcut parte din juriile unor festivaluri muzicale naţionale şi internaţionale, a susţinut concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret, în filme şi a obţinut numeroase premii la marile concursuri din România şi din străinătate: Sofia (1968), Poznan (1978), Mamaia (1983 şi 1986), Australia (1997 şi 1998), dar şi premii ale Uniunii Compozitorilor din România (1988, 1990, 1995).

Peste 600 de piese muzicale sub semnătura sa, muzică de film, muzică de teatru, dar şi o rapsodie, compuse de maestrul Cornel Fugaru, creator, împreună cu soţia sa, interpreta şi poeta Mirela Fugaru, a faimosului festival internaţional „Steaua de aur”, apreciat la superlativ chiar de către FIDOF, cea mai înaltă autoritate în materie de festivaluri din lume. Cornel Fugaru s-a ocupat până în ultimele clipe de cei mai tineri interpreţi, cu răbdare şi cu o extraordinară pasiune.

„Prayer” de pe albumul „In Memoriam CORNEL FUGARU” interpretat de Noni Razvan Ene.

La 29 noiembrie 2004, Societatea Română de Radiodifuziune, în colaborare cu TVR 2 l-au omagiat pe Cornel Fugaru, la Studioul de Concerte „Mihail Jora” al Radioului, în spectacolul dedicat aniversării a 40 de ani de carieră de compozitor şi de la lansarea formaţiei „Sincron”. Tot cu acel prilej, a fost lansat un set de patru albume cu melodii ce au marcat şi punctat cariera compozitorului Cornel Fugaru şi, de asemenea, cartea semnată de ziarista Oana Georgescu, ambele purtând acelaşi titlu – „Fugar(u) prin lumea muzicii”.

https://www.youtube.com/watch?v=3CQ-oGIbYfs

(Emotie de toamna – Cornel Fugaru/Nichita Stanescu)

Muzicologul Florian Lungu a admirat-o şi prezentat-o în numeroase ocazii. În 1986, Aura a compus şi înregistrat, în ţară, în jur de 40 de melodii. Toate şlagăre. „Dor de viaţă”, pe versuri de Dan V. Dumitriu, a fost orchestrată de George Natsis şi lansată chiar la Sala Radio, cu ocazia concertului aniversar Aura Urziceanu & Radio Big Band, în 1987. Artista plecase apoi din nou în turnee, iar una din mătuşile sale, cu care ţinea legătura, îi spunea, bucuroasă, că „Dor de viaţă” se aude şi de şase ori pe zi la radio!

În Japonia, Brazilia, Australia, ca şi-n alte colţuri de lume, Aura Urziceanu şi-a obişnuit publicul nu doar cu teme de jazz, cu prelucrări după Bach, Paganini sau Enescu, ci şi cu folclor sau cu muzică pop. Brazilienilor le-a plăcut cel mai mult din întreg repertoriul româncei „Dor de viaţă”. Cu siguranţă, le-a evocat tuturor exuberanţa Carnavalului de la Rio! Cu toate că a interpretat, de-a lungul anilor, muzică în mai multe limbi, Aura Urziceanu a simţit că mesajul optimist al cântecului „Dor de viaţă” nu trebuie tradus, nici în portugheză şi nici măcar în engleză! Şlagărul se regăseşte pe albumul editat la Electrecord sub titlul „Dor de viaţă” , ca şi pe compilaţia „The Best of Aura”.

Ascultătorii Radio România au iubit dintotdeauna „Dor de viaţă”. Artista a povestit că era adesea oprită pe stradă de admiratori, cu aceste cuvinte: „Parcă special cei de la radio difuzează piesa, ca să avem chef să mergem la serviciu! Ne transmite o stare de bine şi, într-adevăr, ni se face chef de viaţă!”. A scrie un şlagăr cu sonorităţi de jazz, care se ascultă cu drag, la radio, în plină zi, şi după 40 de ani, este o dovadă de inteligenţă artistică.

Socotită drept una dintre vocile cu cea mai mare capacitate improvizatorică din jazz-ul mondial, artista are drept motto cuvintele „Nu sunt geniu, sunt muzică”. „Dor de viaţă” este dovada că Aura Urziceanu e muzică şi multă, multă bucurie!

Sursa: Youtube.com – Proiectul „Eu aleg România!” – Radio România Tg. Mureş
Coordonator proiect – Dana Ardelean
Realizator/voice over – Dana Ardelean
Prezentator – Nicoleta Ghişa
Editor imagine/operator video – Alin Mariş

Laurentiu-Cazan (andreipartos.ro)

S-a născut la Bacău în data de 28.12.1957 şi locuieşte în Buzău. Este un multiinstrumentist (vioară, pian, chitară, muzicuță, percuție), compozitor, textier, solist vocal şi orchestrator. A studiat vioara și pianul încă din copilărie. Fiind autodidact, mai târziu învață să cânte la chitară (acustică, electrică, bas) și își însușește tehnica percuției. Pentru el, muzica se împarte în bună şi proastă. Abordează cu dezinvoltură genuri muzicale foarte diferite: simfonică, populară, ţigănească, spaniolă, italiană, country, grecească, pop, rock, jazz, etc. Astfel, cu toată varietatea genurilor pe care le abordează, creaţia sa este foarte unitară stilistic. Pe parcursul carierei a interpretat melodii atât în limba română cât și în alte 8 limbi străine.

„Say Something” (L. Cazan/L. Cazan) de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan (audio).

Ca instrumentist, (vioară, pian, chitară, percuţie şi muzicuţă) cântăreţ, compozitor şi orchestrator, Laurenţiu Cazan este considerat a fi unul dintre cei mai populari artişti din România. Se poate spune despre el că este un cantautor prin excelenţă, dar se mai spune că excepţiile întăresc regula. Astfel, vizita generoasă în România a unui grup de compozitori de elită (din Nashville – S.U.A.) ce viza un schimb de experienţă dintre aceştia şi compozitorii români, (din care a făcut parte şi Laurenţiu) având ca fond încurajarea drepturilor de autori din ţara noastră, a dus la crearea unor compoziţii remarcabile. Aşa a luat naştere piesa “Without me”, lucrare scrisă la Sinaia în martie 1994 (muzică şi text: Laurenţiu Cazan-România & Gary Burr-S.U.A.).

„Without Me” (Laurenţiu Cazan / Garry Burr) de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan (audio).

poze-din-oct-1996-lansare-cd-say-something-laurentiu-cazan-prod-intercont-music-foto-arhiva-personala-b-d-ref-600

Primul LP al lui Laurenţiu Cazan, editat de Casa de Discuri INTERCONT MUSIC şi intitulat “Say Something “, este o superbă culegere de hit-uri, pentru că de aici nu lipsesc “Angel”, ”Pescăruşul”, ”Noaptea în vis”, cântece binecunoscute deja dar şi piese vechi de peste 30 de ani, cum ar fi ”Copil orfan” sau piesa instrumentală “Întoarcere în timp”, sau binecunoscuta compoziţie “Without me”- considerată de către casa producătoare ca fiind hitul discului.

Începuturile carierei sale sunt legate de Orchestra Liceului de Muzică din Bacău, unde cântă într-un taraf, la vioară. În perioada următoare cântă în mai multe formații: Omicron (1973-1978),  Nona (1978-1979) alături de Mihaela Runceanu, Apollo a Teatrului „Toma Caragiu”, Ploiești (1980-1981), Litoral (1981-1982), Cromatic (1985-1986), Sfinx (1986-1990).

„Întoarcere în timp” (L. Cazan/instrumentala) de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan (audio).

Primii paşi în afirmarea artistică îi face pe scena Teatrului din Ploieşti (1981), împreună cu  formaţia LITORAL, al cărei chitarist era. Un an mai târziu, în 1982 are prima apariţie TV într-o emisiune realizată la TVR de renumitul Producător şi Realizator Titus Munteanu, în care îşi interpretează compoziţia „Uită tristeţea„.

https://www.youtube.com/watch?v=Yd5if-clP8c

În 1983 urmează alt succes, ” Sunetul ploii ”

https://www.youtube.com/watch?v=ak2eThB3Hbs 

piesă care-i pune în valoare deosebita personalitate artistică.

La finalul acestui material dar şi la final de 2018, vă doresc sănătate multă, bucurii împreună cu cei dragi şi Un An Nou 2019 mai bun! LA MULŢI ANI!

Sursa: wikipedia.org.com, youtube.com, www.radioromaniaregional.ro/eualegromania/ , Agenţia de presă RADOR, arh. pers. Bogdan Dragomir, fonoteca Radio România! Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Bogdan Dragomir – Muzician și jurnalist la Radio România Regional.