Nicu ALIFANTIS 70! ”Mi-a plăcut al dracului de tare ceea ce fac!” – La mulți ani, Nicu!

Publicat de Bogdan Dragomir, 31 mai 2024, 10:11

Aniversări şi comemorări ale unor mari artişti – muzicieni, care au demonstrat prin măiestria lor interpretativă că au fost, sunt şi vor rămâne adevărate simboluri ale multor generaţii, prezentate în cadrul seriei de „portrete muzicale” din genuri muzicale diferite, cu selecţii de informaţii biografice şi muzică de bună calitate. Vă invităm să ne urmăriţi pe pagina noastră de internet, Radio România Regional (www.www.radioromaniaregional.ro), acolo unde veţi putea să ascultaţi în fiecare săptămână cele mai frumoase melodii… „de ieri, de azi, de mâine!”.

Astăzi, vă invit să aflăm amănunte biografice şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale unui muzician cu totul special, ales dintre personalităţile artistice aniversate în această săptămână!

La mulţi ani, cu sănătate şi cu cele mai bune gânduri muzicianului și compozitorului NICU ALIFANTIS!

nicu-alifantis.1100 (www.tvr3.tvr.ro)

S-a  născut pe 31 mai 1954, la Brăila, este poreclit Elifantis, colecționează instrumente muzicale și elefanți! În 1997, a suferit un infarct şi de atunci bea cafea decofeinizată și fumează țigări slim. A compus muzica pentru peste 120 piese de teatru, poartă pălării de Panama, cântă și compune muzică de 55 de ani! Citatul lui Alifantis este: „Mi-a plăcut al dracului de tare ceea ce fac. În plus, am și avut foarte mare încredere în mine. De-asta am și reușit”.

„Poştalionul (Nicu Alifantis/Radu Stanca)” de pe albumul „25” (C – 1969-1996 Nicu Alifantis & P – 1998 Intercont Music) interpretat de Nicu Alifantis.

Biografie :

Alifantis 1 (main.romania-actualitati.ro)

Nicu Alifantis, născut la 31 mai 1954, la Brăila, din părinți greco-macedoneni, face studii muzicale particulare și debutează scenic în anul 1973. Este angajat în 1975 la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila și devine destul de cunoscut și iubit de public, astfel încât în 1976 casa de discuri Electrecord îi editează primul material discografic, Cântec de noapte, cu patru piese. În același an se înscrie în A.T.M.. După satisfacerea serviciului militar obligatoriu devine membru al Cenaclului Flacăra, condus de poetul Adrian Păunescu, și participă la majoritatea „întâmplărilor artistice”, melodii ale sale figurând pe compilațiile Folk 1 și Folk 2 apărute la Electrecord în 1977 și în 1978. În 1983, la apariția triplului LP care marca 10 ani de activitate a cenaclului, Nicu Alifantis este cel mai bine reprezentat cantautor de pe acest album, figurând cu trei piese.

„Nicu Alifantis – Umbra” de pe albumul „Cenaclul Flacăra” (C – Electrecord & P 2005 INTERCONT MUSIC interpretat de Nicu Alifantis.

„Am considerat că am avut trei debuturi: în ’72 – când am scris prima dată muzică de teatru -, în ’73 – când m-am lansat pe scenă ca interpret şi compozitor – şi în ’76 – când am debutat discografic cu discul single «Cântec de noapte», cu «Decembre» -, plus 1979 – anul în care mi-a apărut primul album, «După melci».” (Nicu Alifantis)

„Cantautorul brăilean mai are o piesă în vechime, peste care ziaristul nu poate trece, care a făcut furori în atmosfera marilor reuniuni cenacliste, cu o pronunţată tentă patriotică, editată pe triplul album al Cenaclului „Flacăra” din 1983 – „Imn. Trăiască România, trăiască tricolorul”. Şi pentru că veni vorba, unul dintre cei care l-au „simţit” pe Nicu Alifantis, înainte de recunoaşterea marelui public, a fost Adrian Păunescu, care l-a adus la „Flacăra” în ciuda „votului negativ” al unora dintre membrii originari din 1973 (Teatrul „Ion Creangă”)”. (Realizatorul Doru Ionescu – TVR).

Între 1973 și 2015 a susținut 4.814 concerte.

În 1995 fondează grupul Alifantis & Zan, ca trupă de studio pentru albumul său Voiaj. În 1996, după înregistrarea albumului Nichita, Zan devine o trupă de proiecte din care mai fac parte: Virgil Popescu (chitară bas şi voce), Sorin Voinea (claviaturi şi voce), Răzvan Mirică (chitară electrică și acustică, sitar, mandolină şi voce), Relu Bițulescu (tobe şi percuție), CORIFEII – fondat în 2003, ALIFANTIS & SimphoNicu – fondat în 2004, ALIFANTIS & ȘemineuBand – fondat în 2010, ALIFANTIS & MozaicBand – fondat în 2012,
ALIFANTIS & FragileBand – fondat în 2013. În aprilie 1999 înființează Fundația Nicu Alifantis cu scopul de a promova „proiecte artistice în care valoarea, forța și autenticitatea vor fi primordiale”.

„Piata romană nr. 9” (Nicu Alifantis/Alexandru Andries) de pe albumul „25” ( C – 1969-1996 Nicu Alifantis & P 1998 Intercont Music) interpretat de Nicu Alifantis & Grupul Coral SONG (Ioan Luchian Mihalea).

Despre Nicu Alifantis, Emil Brumaru scria: „Nicu Alifantis ne scrie cu sufletul pe cîntecul vieții fiecăruia din noi cuvintele-i simple, afectuoase, dulci-amare, lăsîndu-ne destrămați o clipă, reînviindu-ne apoi, mai bucuroși, mai teferi, întru poezia-i caldă. În inima mea, toată blîndețea-l simte poet de cînd lumea și-s fericit să o spun și altora. Și s-o repet pînă la îngeri!”

Nicu Alifantis 1 (www.romania-actualitati.ro)

Debuturi :

debut componistic în anul 1972 – „Furtuna” de Ostrovski, Teatrul „Maria Filotti”, Brăila.

debut scenic în anul 1973 – emisiunea Tele Top, TVR.

debut discografic în anul 1976 – EP-ul Cântec de noapte, Electrecord.

„Voiaj (Nicu Alifantis/Leonid Dimov)” de pe albumul „Voiaj” (C & P 1995 Intercont Music) interpretat de Nicu Alifantis.

Discografie (25 albume): 

Cântec de noapte (EP, Electrecord, 1976), După melci (LP, Electrecord, 1979), Nicu Alifantis & Florian Pittiș (EP, Electrecord, 1980) – cu Florian Pittiș, Nicu Alifantis (Mașina de scris) (LP/MC, Electrecord, 1984), Mitică Popescu (LP, Electrecord, 1985) – cu Mitică Popescu, Piața Romană nr. 9 (LP/MC, Electrecord, 1988), Risipitorul de iubire (LP/MC, Electrecord, 1990), Decembre (single, Toji Productions, 1992), Ia toji baladist (LP, Romtrust & Eurostar & Toji Productions, 1992; reeditat pe CD/MC în 1998), Voiaj (CD/MC, Intercont Music, 1995; reeditat pe CD în 2011) – cu formația Zan, Nichita (CD/MC, Nemira, 1996) – cu formația Zan, 25 (CD/2xMC, Intercont Music, 1998), Cadavrul viu (CD, Toji Productions, 2001), Neuitatele femei (CD/MC, Nemira, 2002; reeditat pe CD în 2006) – cu formația Zan, Șah-mat (CD/MC, Nova Music Entertainment, 2004) – cu formația Zan, Simphonicu (2xCD/DVD, Fundația Nicu Alifantis & Nova Music Entertainment, 2005), Decembre (CD, Unica Music & Nova Music Entertainment, 2006), Vinyl Collection (4xCD, Intercont Music, 2007), Muzică de colecție, Vol. 71 (CD, Jurnalul Național, 2008), Astă seară stau acasă (CD, Fundația Nicu Alifantis & TVR Media, 2009) – cu Ștefan Iordache, Cântece de șemineu (CD/LP, Fundația Nicu Alifantis, 2010), Nevestele vesele din Windsor (CD, Fundația Nicu Alifantis, 2011), Mozaic (CD, Alifantis Music, 2013), Cântece de iarnă (CD, e-media & Click! pentru femei, 2014), Șotron – Vol. I (CD, Alifantis Music, 2015), Madame Mon Amour (CD, Alifantis Music, 2016), Scrisori nedesfăcute (CD, Nemira & Alifantis Music, 2016) (audiobook în lectura autorului), Țara de unde vin… (CD, Alifantis Music & e-media, 2018) (album realizat cu formația Zan), Memorabilia • Theatre Music Collection • 45 Anniversary Box Set (8xCD/2xDVD box-set, Alifantis Music, 2018), Live la UM 01671 (USB memory stick 8GB, Alifantis Music, 2019) (album realizat cu formația Zan), Decembre 50 Collection • Cincizeci de ierni peste Decembre (CD/DVD box-set, Alifantis Music, 2019), Leoneed Is Love (CD+carte, Alifantis Music, 2021) (album realizat cu formația Zan)

Roluri în teatru (7): 

Alter Ego (în „Philadelphia ești a mea”, 1972), Acordeonistul (în „Furtuna”, 1972), Trubadurul (în „Swanewit”, 1973),  Baladistul (în „Întîlnirea mea cu Micul Prinț”, 1973),  Comentatorul (în „O șansă pentru fiecare”, 1973),  Toboșarul (în „Copiii lui Kenedy”, 1979), Baladistul (în „Șoareci de apă”)

Roluri în film (1): Radu Cantacuzino (în „Bietul Ioanide”, 1979)

Volume:  Scrisori nedesfăcute alăturându-li-se 2 epistole de Emil Brumaru și Laurențiu Ulici (Ed. Nemira, 1997), FaceCarte – Poeme, portrete, povestiri despre autor, despre oameni, despre întâmplări (C – 2016, Nicu Alifantis, Bucureşti, România), 45 poeme la întâmplare (Ed. Nicu Alifantis, 2018), Între ieri și mâine (poezele, gânduri, licurici) (Ed. Nicu Alifantis, 2020), Leoneed Is Love (Alifantis Music, 2021) (carte lansată împreună cu albumul Leoneed Is Love)

„Cântec de şemineu (Nicu Alifantis/Instrumental)” de pe albumul „Cântece de şemineu” (C & P 2010 Fundaţia Nicu Alifantis) interpretat de Nicu Alifantis.

Premii și distincții:

2017: CETĂȚEAN DE ONOARE al Brăilei.

2014: PREMIILE DE EXCELENŢĂ – pentru merite excepţionale în arta muzicii (Gala Premiilor Culturale Brăilene), PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA – Omul cu chitara, PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA – Cel mai bun album al anului şi concept discografic (Mozaic), PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA CULTURAL – Cel mai bun proiect al anului (Mozaic)

2012: PREMIILE DE EXCELENŢĂ – pentru merite excepţionale în arta muzicii (Prmăria Sector 3 şi Casa Artelor)

2011: PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – Cel mai bun album al anului (Cântece de şemineu),  PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – Artistul folk al anului

2010: PREMIUL FOREVERFOLK – Cel mai bun cântec al anului (Cântec de grădinar), PREMIUL FOREVERFOLK – Cel mai bun album al anului (Cântece de şemineu), PREMIUL FOREVERFOLK – Artistul folk al anului

2009: PREMIUL FOREVERFOLK – Artistul folk al anului

2007: PREMIUL REVISTEI ACTUALITATEA MUZICALĂ, PREMIUL REVISTEI ROMÂNIA MARE

2006: PREMIUL UNITER – Premiul pentru muzica de teatru

2005: GALA RADIO BUCUREŞTI – Premiul pentru albumul anului (Şah-mat)

2004: MERITUL CULTURAL în grad de Cavaler (1094 din 10.12.2004)

2003: GALA RADIO BUCUREŞTI – Premiul pentru cel mai bun album al anului (Neuitatele femei), PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA – Cel mai bun album pop-rock al anului

2002: PREMIILE NAŢIONALE DE TEATRU – MINISTERUL CULTURII – Premiul pentru muzica spectacolului “Cadavrul viu”

1999: FESTIVALUL MAMAIA ’99 – Premiul 1-Secţiunea Şlagăre cu piesa Ploaie în luna lui Marte , FESTIVALUL BUCUREŞTI ’99 – MICROFONUL DE AUR  – Nominalizare Premiul pentru întreaga activitate

1995: FESTIVALUL TEATRELOR DE REVISTĂ CONSTANŢA – Premiul pentru muzica de teatru

1994: FESTIVALUL OM BUN – Premiul pentru întreaga activitate

1991: Premiul UNITER pentru muzică de teatru , Premiul pentru muzica de scenă de la spectacolul „Ubu Rex” cu scene din „Macbeth”

Sursa info: Wikipedia.org şi alifantis.ro 

Ne reîntâlnim în edițiile viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci vă doresc tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional!

Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Bogdan Dragomir (foto din arh. personala)

Bogdan Dragomir – Muzician şi jurnalist

la

(Emisiunea a fost realizată cu sprijinul Agenţiei de Presă RADOR, Wikipedia.org, şi cu materiale jurnalistice din arhiva personală. Piesele muzicale în format audio sunt selectate de pe albumele “25″ (C-1969-1996 Nicu Alifantis & P – 1998 Intercont Music), “CENACLUL FLACĂRA” (C – Electrecord & P 2005 Intercont Music), “Voiaj” (C & P-1995 Intercont Music), “Cântece de şemineu” – C&P 2010 Fundaţia Nicu Alifantis)

Fonoteca Melomanului – Nicu Alifantis, Oana Sîrbu și Aurelian Andreescu!

Publicat de Bogdan Dragomir, 31 mai 2019, 10:00 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:41

Buna găsit tuturor! Aniversaților lunii Mai – OANA SÎRBU și NICU ALIFANTIS – le dorim sănătate, bucurii, toate gândurile noastre bune și tradiționalul LA MULȚI ANI, iar pentru marele și regretatul nostru interpret AURELIAN ANDREESCU – omagiul și prețuirea noastră!

nicu-alifantis (www.tvr3.tvr.ro)

S-a  născut pe 31 mai 1954, la Brăila, din părinți greco-macedonieni, face studii muzicale particulare și debutează scenic în anul 1973. Este poreclit Elifantis, colecționează instrumente muzicale și elefanți! În 1997, a suferit un infarct şi de atunci bea  cafea decofeinizată și fumează țigări slim. A compus muzica pentru 118 piese de teatru, poartă pălării de Panama, cântă și compune muzică de 47 de ani! Citatul lui Alifantis este: „Mi-a plăcut al dracului de tare ceea ce fac. În plus, am și avut foarte mare încredere în mine. De-asta am și reușit”.

„Poştalionul (Nicu Alifantis/Radu Stanca)” de pe albumul „25” (C – 1969-1996 Nicu Alifantis & P – 1998 Intercont Music) interpretată de Nicu Alifantis.

Alifantis 1 (main.romania-actualitati.ro)

„Piata romană nr. 9 (Nicu Alifantis/Alexandru Andries)” de pe albumul „25” ( C – 1969-1996 Nicu Alifantis & P 1998 Intercont Music) interpretată de Nicu Alifantis & Grupul Coral SONG (Ioan Luchian Mihalea).

O altă frumoasă, talentată și sensibilă artistă dedicată muzicii ușoare românești și aniversată în luna Mai, este OANA SÎRBU! LA MULȚI ANI!

(AUDIO) „Inimi hoinare” (muz. Virgil Popescu, vers. George Popovici) de pe albumul „Oana Sârbu – Un altfel de portret!” (C&P 2011 Radio România) interpretată de Oana Sârbu.

20190527_111620 foto by cover CD Un altfel de portret – Oana Sîrbu (prel. 1100 by Bogdan Dragomir)

„Un altfel de portret” (Virgil Popescu/George Popovici) de pe albumul „Oana Sîrbu – un altfel de portret” (C – 2011 Virgil Popescu/Distribuit de E-media), interpretată de Oana Sîrbu.

Am păstrat pentru finalul acestei ediţii, o aniversare “in memoriam” a unuia dintre cei mai îndrăgiţi şi apreciaţi interpreţi din muzica uşoară românească – AURELIAN ANDREESCU! Vom difuza din repertoriul său piesele „Copacul!” (muz. Jolt Kerestely – vers. Ovidiu Dumitru) şi „Tu eşti primăvara mea” (muz. Florin Bogardo, vers. Ioana Diaconescu), ambele înregistrări de pe albumul “Aurelian Andreescu” editat post mortem pe CD în anul 2001 de Casa de discuri Electrecord. Acompaniază orchestra Electrecord – dirij. Alexandru Imre.

Realizatorul emisiunii, Bogdan Dragomir, vă mulţumește pentru atenţie şi vă aşteaptă cu drag şi la ediţiile viitoare! Toate cele bune!

(AUDIO) „Copacul” (muz. Zsolt Kerestely, text Ovidiu Dumitru) de pe albumul  “Aurelian Andreescu” (C&P 2001 Electrecord), interpretată de Aurelian Andreescu.

coperta CD Aurelian Andreescu.1100 (foto by cover CD Electrecord – prel. Bogdan Dragomir)

(AUDIO) „Tu eşti primăvara mea!” (muz.Florin Bogardo, text Ioana Diaconescu) de pe albumul  “Aurelian Andreescu” (C&P 2001 Electrecord), interpretată de Aurelian Andreescu.

Sursa: Agenţia de Presă RADOR, topromanesc.ro, alifantis.ro, ro.wikipedia.org, materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca Radio Romania Regional. Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir 
Realizator „Muzica Unei Generaţii Perene”

O emisiune 

Ce bine că eşti – Nicu Alifantis

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 noiembrie 2017, 07:24

Fiecare poezie are muzica ei, trebuie doar să o găseşti, spune Nicu Alifantis, cel care a aşezat pe note versurile lui Nichita Stănescu. Piesa “Ce bine ca eşti”, una dintre cele mai frumoase 100 de melodii româneşti din toate timpurile, se dezbracă de secrete.

Nicu Alifantis şi Nichita Stănescu s-au cunoscut. Doi artişti, unul al portativului, celălalt al cuvintelor, două caractere alese … care s-au completat reciproc prin melodia poeziilor.

Nicu Alifantis, compozitor: “Cu Nichita am avut o mare şansă că l-am cunoscut. Ştiţi ce se întâmplă cu muzica asta scrisă pe versurile poeţilor? E cam în felul următor: o poezie are comunicarea ei în care poetul a spus tot ce a simţit şi a gândit el. Dacă eu găsesc un numitor comun între mine, între ceea ce simt eu şi ceea ce a simţit poetul în acea poezie, atunci lucrurile cred că se leagă. La asta s-ar mai adăuga, poate, ideea de a reuşi să găseşti muzica poeziei, pentru că ea există, e acolo printre rânduri. Odată găsite lucrurile astea, se naşte cântecul.“

Ploaie în luna lui Marte – Paula Seling

Publicat de Cristina Ion, 29 octombrie 2017, 07:00

Apărut în 1988, pe discul Electrecord „Piaţa Romană 9”, cântecul „Ploaie în luna lui Marte” a reprezentat declaraţia de dragoste a lui Nicu Alifantis faţă de poezia lui Nichita Stănescu, o dragoste afirmată şi pe viitoarele albume, culminând cu apariţia din 1996 a unui disc intitulat pur şi simplu „Nichita”.

Gravitând în jurul marii poezii românești încă de la debut, Nicu Alifantis a simţit o armonie deplină între cuvintele poeţilor şi muzica sa, compoziţiile sale devenind adevărate şlagăre ale genului folk.

Pentru noile generaţii, „Ploaie în luna lui Marte” ar fi rămas probabil doar una dintre marile compoziţii din arhivele muzicii româneşti dacă nu ar fi existat reinterpretarea Paulei Seling, o reinterpretare complet diferită, înnobilată de fiorul şi sensibilitatea sufletului feminin. Piesa a avut un succes radio imediat ajungând unul dintre cele mai fredonate cântece româneşti ale anilor 90.

Nicu Alifantis – Mi-a plăcut al dracului de tare ceea ce fac

Publicat de Bogdan Dragomir, 1 iunie 2016, 12:28 / actualizat: 22 iunie 2023, 10:23

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE Nr. 20

Aniversări şi comemorări ale unor mari artişti – muzicieni, care au demonstrat prin măiestria lor interpretativă că au fost, sunt şi vor rămâne adevărate simboluri ale multor generaţii, prezentate în cadrul seriei de „portrete muzicale” de la noi şi de pretutindeni, din genuri muzicale diferite, cu selecţii de informaţii biografice şi muzică de bună calitate. Vă invităm să ne urmăriţi pe pagina noastră de internet, Radio România Regional (www.www.radioromaniaregional.ro), acolo unde veţi putea să ascultaţi în fiecare săptămână cele mai frumoase melodii… „de ieri, de azi, de mâine!”.

Pentru perioada 30 mai – 5 iunie 2016, vă invit să aflăm amănunte biografice şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale muzicienilor aleşi dintre personalităţile artistice aniversate sau comemorate în această săptămână! La mulţi ani, cu sănătate şi cu cele mai bune gânduri interpreţilor NICU ALIFANTIS şi AURELIAN TEMIŞAN!

nicu-alifantis (www.tvr3.tvr.ro)

S-a  născut pe 31 mai 1954, la Brăila, este poreclit Elifantis, colecționează instrumente muzicale și elefanți! În 1997, a suferit un infarct şi de atunci bea  cafea decofeinizată și fumează țigări slim. A compus muzica pentru 118 piese de teatru, poartă pălării de Panama, cântă și compune muzică de 47 de ani! Citatul lui Alifantis este: „Mi-a plăcut al dracului de tare ceea ce fac. În plus, am și avut foarte mare încredere în mine. De-asta am și reușit”.

„Poştalionul (Nicu Alifantis/Radu Stanca)” de pe albumul „25” (C – 1969-1996 Nicu Alifantis & P – 1998 Intercont Music) interpretat de Nicu Alifantis.

Biografie :

Alifantis 1 (main.romania-actualitati.ro)

Nicu Alifantis, născut la 31 mai 1954, la Brăila, din părinți greco-macedonieni, face studii muzicale particulare și debutează scenic în anul 1973. Este angajat în 1975 la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila și devine destul de cunoscut și iubit de public, astfel încât în 1976 casa de discuri Electrecord îi editează primul material discografic, Cântec de noapte, cu patru piese. În același an se înscrie în ATM. După satisfacerea serviciului militar obligatoriu devine membru al Cenaclului Flacăra, condus de poetul Adrian Păunescu, și participă la majoritatea „întâmplărilor artistice”, melodii ale sale figurând pe compilațiile Folk 1 și Folk 2 apărute la Electrecord în 1977 și, respectiv, în 1978. În 1983, la apariția triplului LP care marca 10 ani de activitate a cenaclului, Nicu Alifantis este cel mai bine reprezentat cantautor de pe acest album, figurând cu trei piese.

„Nicu Alifantis – Umbra” de pe albumul „Cenaclul Flacăra” (C – Electrecord & P 2005 INTERCONT MUSIC interpretat de Nicu Alifantis.

„Am considerat că am avut trei debuturi: în ’72 – când am scris prima dată muzică de teatru -, în ’73 – când m-am lansat pe scenă ca interpret şi compozitor – şi în ’76 – când am debutat discografic cu discul single «Cântec de noapte», cu «Decembre» -, plus 1979 – anul în care mi-a apărut primul album, «După melci».” (Nicu Alifantis)

„Cantautorul brăilean mai are o piesă în vechime, peste care ziaristul nu poate trece, care a făcut furori în atmosfera marilor reuniuni cenacliste, cu o pronunţată tentă patriotică, editată pe triplul album al Cenaclului „Flacăra” din 1983 – „Imn. Trăiască România, trăiască tricolorul”. Şi pentru că veni vorba, unul dintre cei care l-au „simţit” pe Nicu Alifantis, înainte de recunoaşterea marelui public, a fost Adrian Păunescu, care l-a adus la „Flacăra” în ciuda „votului negativ” al unora dintre membrii originari din 1973 (Teatrul „Ion Creangă”)”. (Realizatorul Doru Ionescu – TVR).

Între 1973 și 2015 a susținut 4.814 concerte.

În 1995 fondează grupul Alifantis & Zan, ca trupă de studio pentru albumul său Voiaj. În 1996, după înregistrarea albumului Nichita, Zan devine o trupă de proiecte din care mai fac parte: Virgil Popescu (chitară bas şi voce), Sorin Voinea (claviaturi şi voce), Răzvan Mirică (chitară electrică și acustică, sitar, mandolină şi voce), Relu Bițulescu (tobe şi percuție), CORIFEII – fondat în 2003, ALIFANTIS & SimphoNicu – fondat în 2004, ALIFANTIS & ȘemineuBand – fondat în 2010, ALIFANTIS & MozaicBand – fondat în 2012,
ALIFANTIS & FragileBand – fondat în 2013. În aprilie 1999 înființează Fundația Nicu Alifantis cu scopul de a promova „proiecte artistice în care valoarea, forța și autenticitatea vor fi primordiale”.

„Piata romană nr. 9 (Nicu Alifantis/Alexandru Andries)” de pe albumul „25” ( C – 1969-1996 Nicu Alifantis & P 1998 Intercont Music) interpretat de Nicu Alifantis & Grupul Coral SONG (Ioan Luchian Mihalea).

Despre Nicu Alifantis, Emil Brumaru scria: „Nicu Alifantis ne scrie cu sufletul pe cîntecul vieții fiecăruia din noi cuvintele-i simple, afectuoase, dulci-amare, lăsîndu-ne destrămați o clipă, reînviindu-ne apoi, mai bucuroși, mai teferi, întru poezia-i caldă. În inima mea, toată blîndețea-l simte poet de cînd lumea și-s fericit să o spun și altora. Și s-o repet pînă la îngeri!”

Nicu Alifantis 1 (www.romania-actualitati.ro)

Debuturi :

debut componistic în anul 1972 – „Furtuna” de Ostrovski, Teatrul „Maria Filotti”, Brăila.

debut scenic în anul 1973 – emisiunea Tele Top, TVR.

debut discografic în anul 1976 – EP-ul Cântec de noapte, Electrecord.

„Voiaj (Nicu Alifantis/Leonid Dimov)” de pe albumul „Voiaj” (C & P 1995 Intercont Music) interpretat de Nicu Alifantis.

Discografie (25 albume): Cântec de noapte (EP, Electrecord, 1976), După melci (LP, Electrecord, 1979), Nicu Alifantis & Florian Pittiș (EP, Electrecord, 1980) – cu Florian Pittiș, Nicu Alifantis (Mașina de scris) (LP/MC, Electrecord, 1984), Mitică Popescu (LP, Electrecord, 1985) – cu Mitică Popescu, Piața Romană nr. 9 (LP/MC, Electrecord, 1988), Risipitorul de iubire (LP/MC, Electrecord, 1990), Decembre (single, Toji Productions, 1992), Ia toji baladist (LP, Romtrust & Eurostar & Toji Productions, 1992; reeditat pe CD/MC în 1998), Voiaj (CD/MC, Intercont Music, 1995; reeditat pe CD în 2011) – cu formația Zan, Nichita (CD/MC, Nemira, 1996) – cu formația Zan, 25 (CD/2xMC, Intercont Music, 1998), Cadavrul viu (CD, Toji Productions, 2001), Neuitatele femei (CD/MC, Nemira, 2002; reeditat pe CD în 2006) – cu formația Zan, Șah-mat (CD/MC, Nova Music Entertainment, 2004) – cu formația Zan, Simphonicu (2xCD/DVD, Fundația Nicu Alifantis & Nova Music Entertainment, 2005), Decembre (CD, Unica Music & Nova Music Entertainment, 2006), Vinyl Collection (4xCD, Intercont Music, 2007), Muzică de colecție, Vol. 71 (CD, Jurnalul Național, 2008), Astă seară stau acasă (CD, Fundația Nicu Alifantis & TVR Media, 2009) – cu Ștefan Iordache, Cântece de șemineu (CD/LP, Fundația Nicu Alifantis, 2010), Nevestele vesele din Windsor (CD, Fundația Nicu Alifantis, 2011), Mozaic (CD, Alifantis Music, 2013), Cântece de iarnă (CD, e-media & Click! pentru femei, 2014), Șotron – Vol. I (CD, Alifantis Music, 2015), Madame Mon Amour (CD, Alifantis Music, 2016)

Roluri în teatru (7): Alter Ego (în „Philadelphia ești a mea”, 1972), Acordeonistul (în „Furtuna”, 1972), Trubadurul (în „Swanewit”, 1973),  Baladistul (în „Întîlnirea mea cu Micul Prinț”, 1973),  Comentatorul (în „O șansă pentru fiecare”, 1973),  Toboșarul (în „Copiii lui Kenedy”, 1979), Baladistul (în „Șoareci de apă”)

Roluri în film (1): Radu Cantacuzino (în „Bietul Ioanide”, 1979)

Volume: Scrisori nedesfăcute alăturându-li-se 2 epistole de Emil Brumaru și Laurențiu Ulici (Ed. Nemira, 1997), FaceCarte – Poeme, portrete, povestiri despre autor, despre oameni, despre întâmplări (C – 2016, Nicu Alifantis, Bucureşti, România)

„Cântec de şemineu (Nicu Alifantis/Instrumental)” de pe albumul „Cântece de şemineu” (C & P 2010 Fundaţia Nicu Alifantis) interpretat de Nicu Alifantis.

Premii și distincții:

2014: PREMIILE DE EXCELENŢĂ – pentru merite excepţionale în arta muzicii (Gala Premiilor Culturale Brăilene), PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA – Omul cu chitara, PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA – Cel mai bun album al anului şi concept discografic (Mozaic), PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA CULTURAL – Cel mai bun proiect al anului (Mozaic)

2012: PREMIILE DE EXCELENŢĂ – pentru merite excepţionale în arta muzicii (Prmăria Sector 3 şi Casa Artelor)

2011: PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – Cel mai bun album al anului (Cântece de şemineu),  PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – Artistul folk al anului

2010: PREMIUL FOREVERFOLK – Cel mai bun cântec al anului (Cântec de grădinar), PREMIUL FOREVERFOLK – Cel mai bun album al anului (Cântece de şemineu), PREMIUL FOREVERFOLK – Artistul folk al anului

2009: PREMIUL FOREVERFOLK – Artistul folk al anului

2007: PREMIUL REVISTEI ACTUALITATEA MUZICALĂ, PREMIUL REVISTEI ROMÂNIA MARE

2006: PREMIUL UNITER – Premiul pentru muzica de teatru

2005: GALA RADIO BUCUREŞTI – Premiul pentru albumul anului (Şah-mat)

2004: MERITUL CULTURAL în grad de Cavaler (1094 din 10.12.2004)

2003: GALA RADIO BUCUREŞTI – Premiul pentru cel mai bun album al anului (Neuitatele femei), PREMIILE MUZICALE RADIO ROMÂNIA – Cel mai bun album pop-rock al anului

2002: PREMIILE NAŢIONALE DE TEATRU – MINISTERUL CULTURII – Premiul pentru muzica spectacolului “Cadavrul viu”

1999: FESTIVALUL MAMAIA ’99 – Premiul 1-Secţiunea Şlagăre cu piesa Ploaie în luna lui Marte , FESTIVALUL BUCUREŞTI ’99 – MICROFONUL DE AUR  – Nominalizare Premiul pentru întreaga activitate

1995: FESTIVALUL TEATRELOR DE REVISTĂ CONSTANŢA – Premiul pentru muzica de teatru

1994: FESTIVALUL OM BUN – Premiul pentru întreaga activitate

1991: Premiul UNITER pentru muzică de teatru , Premiul pentru muzica de scenă de la spectacolul „Ubu Rex” cu scene din „Macbeth”

(Wikipedia.org)

Sursa info: Wikipedia.org şi alifantis.ro 

*****

Aurelian Temişan s-a născut la 3 iunie 1972.  În familia Temişan muzica a devenit o tradiţie. Tatăl lui Aurelian a fost solist de muzică uşoară, făcând parte din selecţionata artistică a jud. Dolj la concursul TV “Dialog de la distanţă”, din anii ’60.

A început să cânte relativ normal, pe la 16 ani, participând în 1989 la Festivalul de la Mamaia unde obţine Premiul Tinereţii. În 1988 obţinuse deja  Premiul I la faza naţională a Concursului “Cântarea României” pentru elevi.

„Poveste din vest (George Natsis/D.V. Dumitriu)” de pe albumul „Romanian Pop Music vol.4” (C si P 2006 – UCMR, Editura Muzicala) interpretat de Aurelian Temişan.

Studiază canto la şcoala de arte Grigore Gabrielescu, clasa profesorului Gigi Mihailescu şi după absolvirea Liceului Electroputere, pleacă la Bucureşti si apoi la Ploieşti, unde se angajează la Teatrul de Estradă, dirijor fiind comp. Viorel Gavrilă. După satisfacerea stagiului militar, activează o perioadă ca liber profesionist, după care revine la Ploieşti. Obţine în 1990 – Premiul tinereţii la Festivalul de la Ulan Bator (Mongolia), în 1991  face parte din selecţionata de fotbal a artiştilor români, în confruntarea cu selecţionata cântăreţilor italieni iar în 1993 obţine locul II la Mamaia cu piesa lui V. Veselovski – Mamă, mor! Un an mai târziu prezintă Festivalul de la Mamaia, având în concursul de creaţie o melodie a lui Adrian Romcescu şi totodată recital.

„Dulce amăgire (Dragoş Docan/Dragoş Docan)” de pe albumul „Şlagăre de neuitat” (C & P 2000 Electrecord) interpretat de Aurelian Temişan.

În 1995 are un recital la Festivalul Internaţional Cerbul de Aur, în 1996 obţine locul III  la Festivalul de la Mamaia cu piesa “Cine oare?” a comp. Viorel Gavrilă, iar un an mai târziu apare pe piaţa muzicală cu primul album (casetă audio) – Nu la puterea 3-a ( Nu.nu.nu ). Acesta este urmat în anul 2001 de albumul Dulce amăgire, apărut pe compact disc.

„Cine oare? (Viorel Gavrilă/Daniel Iordachioaie)” de pe albumul „90-60-90…cele mai frumoase, din anii noştri de neuitat…” (C & P 2010 ROTON Romania) interpretat de Aurelian Temişan.

Au urmat turnee peste hotare, locul 2 la preselecţia pentru Eurovision 2003, în finală calificându-se cu două piese şi locul 3 la Mamaia 2003, secţiunea creaţie.

Albume: Nu, nu, nu (1997, Geronimo, muzică și text Dragoș Docan), Fortăreața (1999, A&A Records, muzică și text Dragoș Docan), Dulce amăgire (2000, Electrecord, muzică și text Dragoș Docan), Vai, ce bună-i fata asta (3 piese, compilație Electrecord, album de autor Dragos Docan vol.1)

„Goodbye, hello, goodbye! (Nicolae Caragia/Aurelian Temisan)” de pe albumul MELODII COMPUSE DE NICOLAE CARAGIA (C & P 2000 Nicolae Caragia) interpretat de Aurelian Temişan.

Piese muzicale:, Poveste din vest (George Natzis), Eu nu mai sunt cel de ieri (Cornel Fugaru), Nu, nu, nu (muzică și text Dragoș Docan), Fortăreața (muzică și text Dragoș Docan), Cine oare (Viorel Gavrilă), 1-9-99 (muzică Dragoș Docan, text UnQ Sapro), Mielușel nevinovat (muzică și text Dragoș Docan), Vai, ce bună-i fata asta (muzică și text Dragoș Docan), Dulce amăgire (muzică și text Dragoș Docan), Lumea Tace (muzică și text Dragoș Docan), Când mă uit la ea (muzică și text Dragoș Docan), De 1000 de ori (muzică și text Dragoș Docan), Copilăria mea ( muzică Dragoș Docan, text Adrian Păunescu), Încrederea (cu Monica Anghel, muzică și text Dragoș Docan), Nu mă pune să ( muzică Dragoș Docan, text UnQ Sapro), Huo (muziă și text Dragoș Docan), Umbre fără bune (muzică, text Dragoș Docan), Încearcă să crezi (muzică, text Dragoș Docan), Vinovat (muzică, text, Dragoș Docan), Cine poate, oase roade (muzică, text Dragoș Docan) (Wikipedia.org)

„Temi feat Ralflo – Cand nu esti a mea” interpretat de Aurelian Temisan/Ralflo / (C) & (P) 2016 Sprint Music & Sprint Media Publishing

Potrivit unui Comunicat primit de la Casa de producţie SPRINT MUSIC (Aurelian Temisan – Cand nu esti a mea, feat. Ralflo), Temisan s-a lasat pe mana lui Ralflo!

Impreuna lanseaza o piesa pentru această vară fierbinte: “Cand nu esti a mea”!

Aurelian Temisan (foto www.facebook.com)

“Sunt la prima colaborare cu Ralflo si am mers pe mana lui la orchestratie si idei pentru ca are experienta cu “Mi-e sete de tine” si nu numai, asa ca mi-a facut o reala placere sa colaborez cu el pentru  single-ul “Cand nu esti a mea”. Refrenul acestei melodii ii apartine lui Ion Marinescu, chitaristul de la The Funk Society, trupa cu care cant. Era practic strofa acelei melodii, dar dupa ce a auzit-o Ralflo, strofa veche a devenit refrenul acestei piese,  “Cand nu esti a mea”. Cu acest single, impreuna cu videoclipul, cred ca avem toate elementele necesare unei veri fierbinti!”, spune Temisan.

“Textul piesei este scris de Alexa Niculae, colaboratoarea mea de la Eurovisionul de anul trecut. Alaturi de Ralflo va asigur ca mai pregatesc si alte surprize. Este doar inceputul!”, a mai adaugat vedeta.

Ce spune Ralflo despre colaborarea cu Temisan? Artistul de origine franceza este extrem de incantat!

“Colaborarea cu Temisan a fost una dintre cele mai frumoase pentru mine, dupa cea cu AlbNegru. Eu consider ca Aurelian Temisan este una dintre cele mai bune si mai frumoase voci din Romania, este un artist complet, un personaj! Am pornit de la faptul ca am vrut sa-i fac o piesa si a iesit  “Cand nu esti a mea”. Sunt foarte mandru ca am reusit sa fac acest featuring cu Aurelian Temisan. Este, de fapt, inceputul unei colaborari frumoase si acum a venit momentul potrivit! Ne cunoastem de aproape 4 ani si o sa mai lucram impreuna pentru ca mai pregatim si alte proiecte speciale”, a spus si Ralflo.

E vorba despre TEMI ft RALFLO – Cand nu esti  a mea 

Muzica: Ralflo, Ion Marinescu
Text: Alexa Niculae, Ion Marinescu

(C) & (P) 2016 Sprint Music & Sprint Media Publishing

Sursa info: Wikipedia.org şi Sprint Music & Sprint Media Publishing

*****

La finalul portretului muzical-artistic, vom menţiona şi alte date de referinţă (aniversări sau comemorări) ale agendei muzicale a săptămânii 30 mai –5 iunie:

31-05-1948         S-a născut toboşarul grupului Led Zeppelin, John Bonham

31-05-1938         S-a născut Peter Yarrow din grupul Peter, Paul And Mary

31-05-1954          S-a născut la Brăila, Nicu Alifantis

31-05-1964         S-a născut Hill Scott, chitarist al grupului Skid Row. A mai cântat cu Fu Manchu şi The Heroine Sheiks.

31-05-1976         S-a născut Francezu’ (Viorel Marius Alexe) din grupul Simplu

31-05-2000         Legendarul interpret latin de jazz Tito Puente încetează din viaţă în vârstă de 77 de ani, la 12 ore după o operaţie deschisă pe cord, la New York.

01-06-1934         Se naşte în Jacksonville, Pat Boone, pe numele real Charles Eugene Boone, pionier al rock-ului.  Cel mai mare hit al său a fost Love Letters in the Sand, interpretul având însă la activ 6 melodii nr. 1 în topuri

01-06-1950         Se naşte în Nothingham, Anglia, Graham Russell, membru al grupului Air Supply. În Australia, formaţia a vândut peste 3 milioane de copii la piesele All Out of Love , The One That You Love şi Making Love Out of Nothing at All .

01-06-1959         Se naşte la Londra, Alan Wilder, cooptat in formaţia DEPECHE MODE în locul lui Vince Clarck, în ianuarie 1982. A mai facut parte din formaţiile: The Dragons şi  The Hitmen

01-06-1959         S-a născut Simon Jonathon Gallup, basistul grupului The Cure

01-06-1971         S-a născut la Bucureşti, Monica Anghel.

01-06-1974         Se naşte interpreta Alanis Morisette.

01-06-1991         Co-fondatorul grupului Temptations, David Ruffin încetează din viaţă, în vârstă de 50 de ani, după o supradoză de drog. Ruffin a fost solistul vocal al primului number one pentru Motown records, My Girl.

01-06-1996         Încetează din viaţă, în vârstă de 49 de ani muzicianul de jazz Don Grolnick

02-06-1941         Se naşte Charlie Watts, bateristul grupului Rolling Stones.

02-06-1960         Se naşte Bermhard Lloyd, pe numele real Bernd Gossling, clape în grupul Alphaville.

02-06-1987         Încetează din viaţă celebrul chitarist clasic Andres Segovia în vârstă de 94 de ani, în urma unui infarct. În 1986 a primit Grammy Lifetime Achievement Award.

03-06-1942         Se naşte la Chicago, starul R&B Curtis Mayfield, cele mai bune hit-uri ale sale fiind piesele din filmul Superfly (1972), Freddie’s Dead (Theme from Superfly) şi Superfly.

03-06-1946          Se naşte în Sidcup, Anglia, John Paul Jones (John Baldwin), basistul grupului Led Zeppelin.

03-06-1950          Se naşte în Detroit, Suzi Quatro, cel mai mare hit al său fiind duetul cu Chris Norman, Stumblin’ In nr. 4 în Billboard’s Hot 100 în 1979.

03-06-1956          Se naşte la Maine, SUA, Danny Wilde, membru al formaţiei The Rembrands.

03-06-1972          Se naşte Aurelian Temişan.

04-06-1945          S-a născut în Long Beach, California, Michelle Phillips (Holly Michelle Gilliam) din grupul the Mamas and the Papas, Calif. Cel mai mare hit al grupului, vândut în peste un million de copii, No. 1 song Monday, Monday.

05-06-1956          S-a născut în Seatlle, Washington, Kenny G (Kenneth Gorelick)

05-06-1969          S-a născut în Buffalo, New York, interpretul de R & B şi pop Brian McKnight, compozitor, aranjor şi producător.

*****

Ne reîntâlnim săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci vă doresc tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional!

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

(Rubrica este realizată cu sprijinul Agenţiei de Presă RADOR, Wikipedia.org, şi cu materiale jurnalistice din arhiva personală. Piesele muzicale în format audio sunt selectate de pe albumele “25″ (C-1969-1996 Nicu Alifantis & P – 1998 Intercont Music), “CENACLUL FLACĂRA” (C – Electrecord & P 2005 Intercont Music), “Voiaj” (C & P-1995 Intercont Music), “Cântece de şemineu” – C&P 2010 Fundaţia Nicu Alifantis), „Romanian Pop Music – vol.4” (C & P – 2006 UCMR-Editura Muzicală), “Şlagăre de neuitat” (C & P 2000 Electrecord), “90-60-90…cele mai frumoase, din anii noştri de neuitat…” (C & P 2010 Roton România), „Melodii compuse de NICOLAE CARAGIA” (c & P Nicolae Caragia), „Când nu eşti a mea” (C & P 2016 Sprint Music & Sprint Media Publishing)