Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 22 iunie 2021, 16:03

Edi Nicola (realizator rubrică): Participarea Armatei României la misiunea Resolute Support are un caracter non-combat. Activităţile au vizat domenii prioritare, precum planificare şi programare, inclusiv bugetară, transparenţă, asumarea răspunderii şi supervizare, implementarea principiilor ce ţin de statul de drept şi buna guvernare, procesul de generare a forţei, sustenabilitatea forţelor, recrutare, managementul şi dezvoltarea personalului. Militarii Batalionul de Protecţie a Forţei Jderii îşi continuă emisiunea în teatrul de operaţii Afganistan.

Căpitan Andrei Vicol (ofițer de relații publice):  Ne îndeplinim cu responsabilitate angajamentele asumate în cadrul misiunii NATO – Resolute Support, indiferent de complexitatea misiunilor pe care le avem. Obiectivul nostru principal a rămas acela de a securiza baza aeriană Bagram, situată în nordul ţării. Fiecare militar român ştie ce are de făcut. Suntem la datorie zi şi noapte, suntem foarte motivaţi şi depunem un efort susţinut pentru a ne îndeplini misiunea până la sfârşit.

Edi Nicola (realizator rubrică):  Misiunea KFOR contribuie la menţinerea unui mediu sigur şi a libertăţii de mişcare pentru toate comunităţile din Kosovo. Aproximativ 3.300 de trupe aliate şi partenere acţionează ca parte a forţei Kosovo, aparţinând NATO. Unităţile CIMIC s-au angajat în activităţi umanitare, estompând limitele dintre activităţile militare şi cele umanitare.

Cooperarea civil-militară sau CIMIC este configurată ca o etichetă militară utilizată pentru a descrie acele ocazii în care elementele forţelor armate colaborează cu entităţile civile, cum ar fi autorităţile locale sau alte agenţii guvernamentale, organizaţiile neguvernamentale sau organizaţiile interguvernamentale. Maiorul Adrian Peter, ofiţerul de legătură între Comandamentul KFOR şi ONU, s-a integrat uşor, datorită experienţei acumulate în cele trei misiuni internaţionale:

Maior Adrian Peter, ofiţer de legătură între Comandamentul KFOR şi ONU: Diferenţele culturale şi modurile diferite de rezolvare a sarcinilor ne oferă şansa de a învăţa lucruri noi. În acest moment avem în desfăşurare şapte proiecte CIMIC, donaţii de echipamente medicale, electronice, rechizite către populaţia civilă. Şi pregătim deja pachetul pentru perioada octombrie-decembrie 2021. Doresc să profit de acest timp pentru a acumula noi cunoştinţe şi experienţe, care îmi vor fi cu siguranţă utile în carieră după încheierea misiunii.

Edi Nicola (realizator rubrică): Contingentul românesc format din aproximativ 100 de militari aparţinând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană Milcov din Focşani îşi continuă misiunea în Polonia. Pe timpul misiunii, artileriştii vrânceni participă la exerciţii şi activităţi de instruire, alături de militarii americani, polonezi, britanici şi croaţi, în cadrul cărora sunt testate şi validate tehnicile, tacticile şi procedurile exersate pe terenul de instrucţie. Militarii din cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană rotaţia a IX-a din Polonia au fost implicaţi, împreună cu partenerii britanici şi cu forţe aparţinând Armatei Poloneze la exerciţiul Amber Desire.

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Acest exerciţiu a fost condus de către Comandamentul Diviziei Multinaţionale Nord-Est şi a avut ca principal obiectiv testarea capacităţii forţelor de a se disloca rapid. Tot în această săptămână, militarii Bateriei Ghepard au executat un exerciţiu de antrenament în teren cu ţinte aeriene marcate, exerciţiu ce s-a desfăşurat în comun cu parteneri britanici din cadrul grupului de luptă şi cu un pluton de apărare antiaeriană din cadrul Brigăzii 15 Mecanizate din Gizycko.

Edi Nicola (realizator rubrică): Parlamentul României a aprobat miercuri proiectul de hotărâre privind participarea Armatei Române cu forţe, mijloace şi echipamente la Misiunea Task Force Takuba pe continentul african sub conducerea Franţei, începând cu trimestrul al patrulea al acestui an. Detaşamentul românesc va avea un efectiv de 50 de militari, iar fondurile necesare pregătirii şi executării acestei misiuni se asigură din bugetul MApN. Franţa a lansat operaţiunea Barkan în anul 2014 pentru a lupta împotriva grupărilor islamiste din ţările din Sahel: Mali, Mauritania, Burkina Faso, Niger şi Ciad. În luna martie a acestui an, Franţa şi alte 12 ţări au creat gruparea de forţe Takuba, care asigură asistenţă Forţelor Armate din Republica Mali.

Uniunea Europeană şi politica refugiaţilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 septembrie 2017, 10:38

În ideea de susţine politica faţă de refugiaţi, Comisia Europeană vrea să pună la dispoziţie 500 milioane de euro şi intenţionează ca până în 2019 să primească din zonele de criză 50.000 de refugiaţi.

Comisia Europeană a propus statelor membre ca în următorii ani să primească în mod voluntar „cel puţin 50.000” de refugiaţi direct din Turcia, regiunea Orientului Apropiat şi Africa. UE va trebui să creeze „căi legale” pentru migraţie, pentru ca refugiaţii care au nevoie de protecţie să nu se angajeze mai departe în călătorii periculoase pentru a ajunge în Europa – s-a precizat miercuri la Bruxelles. Drept consecinţă UE va pune la dispoziţie 500 milioane de euro pentru primirea refugiaţilor – deci 10.000 euro pentru fiecare refugiat.

Comisia Europeană intenţionează să vină în ajutorul statelor membre, acordându-le 500 milioane euro pentru primirea refugiaţilor din terţe ţări. În special refugiaţilor din Libia, Egipt, Niger, Sudan, Ciad şi Etiopia li se acordă posibilitatea de a intra legal în UE. Unsprezece state s-au declarat deja dispuse să primească 14.000 de persoane.

Comisarul UE pentru migraţie Dimitris Avramopoulos a cerut în plus şi încheierea rapidă a unei înţelegeri dintre Parlament şi Consiliul Miniştrilor privind problema „Blue Card”, cu ajutorul căruia persoane din terţe ţări pot intra legal în UE pentru a se angaja – asemenea rolului pe care îl are Cardul Verde în Statele Unite. Comisia se aşteaptă la un consens cât mai rapid şi în privinţa creării unui sistem comun european de azil.

Durata maximă a efectuării controalelor în spaţiul Schengen va trebui prelungită la trei ani. Limitele în vigoare prevăzute pentru controalele de la frontierele interioare par să nu fie suficiente în toate cazurile datorită unor „ameninţări serioase la adresa ordinii publice sau a securităţii interne” – a explicat miercuri Comisia. Germania, Franţa şi alte ţări au cerut ca termenul actual de doi ani să fie extins la patru ani.

Comisia Europeană a propus de asemenea o organizare mai eficientă în privinţa reîntoarcerii azilanţilor a căror cereri au fost refuzate. Potrivit unor estimări, în viitorul apropiat, se vor afla în UE 1,5 milioane de azilanţi ale căror cereri au fost respinse. Între 2014 – 2015 doar aproximativ o treime din azilanţii respinşi au fost într-adevăr expulzaţi.

În acţiunea de relocare a azilanţilor din Italia şi Grecia Comisia Europeană a precizat că se aşteaptă ca şi cele aproximativ 10.000 de persoane care mai aşteptau în Europa de Sud să fie relocaţi, să fie totuşi primite. Termenul mecanismului relocării a expirat marţi.

S-au înregistrat progrese esenţiale în domeniul migraţiei şi cu ţările africane. În cadrul parteneriatului de migraţie UE sprijină cinci ţări africane – Senegal, Mali, Niger, Nigeria şi Etiopia – în procesul de crearea locurilor de muncă şi de îmbunătăţire a condiţiilor de trai.(AFP/KNA)

Comisia Europeană condamnă cu fermitate atacul sinucigaş din oraşul din sud-estul Turciei Gaziantep

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 august 2016, 10:30

Autorităţile turce încă nu ştiu cine este responsabilul atentatului cu bombă comis sâmbătă seară în oraşul Gaziantep, în sudul Turciei, aproape de frontiera siriană, soldat cu 54 de morţi. Cel puţin 22 de victime ale atentatului sinucigaş aveau vârste sub 14 ani, a declarat un oficial guvernamental.

Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate şi vicepreşedinte al Comisiei a exprimat solidaritatea şi compasiunea Uniunii Europene cu guvernul şi oamenii din Gaziantep, a subliniat Alexander Winterstein, purtător de cuvânt al Comisiei:

“Transmitem cele mai profunde condoleanţe familiilor şiprietenilor celor ucişi. Turcia a fost dramatic vizată încă o dată într-un oraş care este un simbol al durerii cauzate de conflictul din Siria. Uniunea Europeană va continua să consolideze cooperarea cu autorităţile turce să prevină şi să combată terorismul. “

Un băiat cu vârsta cuprinsă între 12 şi 14 ani a comis atacul în care au fost ucise 54 de personae şi au fost rănite peste 100, a declarat după atentat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, adăugând că dovezile iniţiale sugerau că atentatul ar fi fost comis de gruparea jihadistă Stat Islamic.

Tot mai mulţi copii sunt implicaţi în atacuri sinucigaşe în regiunea lacului Ciad, raporta UNICEF anul acesta în luna aprilie.

De la patru copii utilizaţi în atacuri kamikaze în 2014 s-a ajuns la 44 anul trecut în Nigeria, Camerun, Ciad şi Niger, unde acţionează o grupare islamistă care s-a raliat Statului Islamic, mai notează UNICEF.