Îmbunătățirea sănătății publice: măsurile UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 iulie 2019, 11:07

UE contribuie la îmbunătățirea sănătății publice prin finanțare și reguli privind o gamă largă de subiecte, precum alimentația, bolile, aerul curat și multe altele.

De ce există o politică în domeniul sănătății la nivel UE

Responsabilitatea pentru organizarea și furnizarea de asistență medicală și de securitate socială revine în primul rând guvernelor naționale. Rolul UE este de a completa și sprijini statele membre în îmbunătățirea stării de sănătate a europenilor, reducerea inegalităților în materie de sănătate și deplasarea către o Europă mai socială.

Evoluția pieței muncii și libera circulație a persoanelor și a bunurilor pe piața internă duce la necesitatea coordonării problemelor de sănătate publică la nivel UE. Politica de sănătate publică a UE ajută statele membre să creeze rezerve de resurse și să soluționeze provocări comune precum rezistența la substanțe antimicrobiene, reducerea incidenței bolilor cronice ce pot fi prevenite și impactul creșterii speranței de viață asupra sistemelor de sănătate.

UE emite recomandări și dispune de legi și standarde pentru protejarea cetățenilor, care acoperă produsele și serviciile de sănătate (cum ar fi produsele farmaceutice, dispozitivele medicale, e-sănătatea) și pacienții (reguli privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere).

Programul de sănătate al UE

Lucrarea este finanțată prin programul de sănătate al UE, care încurajează cooperarea și promovarea strategiilor pentru o stare bună de sănătate și asistență medicală.

Actualul program de sănătate, „Sănătate pentru creștere”, 2014-2020, cu un buget de 450 de milioane de euro:

• promovează un stil de viață sănătos prin „sănătate în toate politicile”,
• protejează cetățenii UE de amenințări transfrontaliere privind sănătatea,
• facilitează accesul la asistență medicală sigură și de înaltă calitate,
• contribuie la sistemele de sănătate durabile.

Finanțarea în domeniul sănătății va fi integrată în Fondul Social European Plus (FSE+) în următorul buget pe termen lung al UE (2021-2027).

Alte fonduri pentru probleme de sănătate sunt furnizate de programul de cercetare Orizont 2020, de politica de coeziune a UE și de Fondul european pentru investiții strategice.

Agențiile UE

Agențiile UE specializate pentru o sănătate mai bună și locuri de muncă mai sănătoase și mai sigure:

Agenția Europeană de Mediu (AEM) 

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) 

Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) 

Medicamente și dispozitivele medicale

UE reglementează autorizarea și clasificarea medicamentelor prin intermediul rețelei europene de reglementare a medicamentelor – un parteneriat între Agenția Europeană pentru Medicamente,autoritățile naționale de reglementare și Comisia Europeană. Odată ce acestea ajung pe piață, siguranța produselor autorizate continuă să fie monitorizată.

Există norme specifice ale UE privind medicamentele pentru copii, bolile rare, produsele pentru terapie avansată și studiile clinice. De asemenea, UE dispune de reguli pentru combaterea medicamentelor falsificate și pentru a asigura controlul comerțului cu medicamente.

În 2017, au fost adoptate noi norme privind dispozitivele medicale de diagnosticare și de diagnosticare in vitro, cum ar fi supapele cardiace sau echipamentul de laborator, pentru a ține pasul cu progresul științific, pentru a îmbunătăți siguranța și pentru a garanta o mai mare transparență.

Întrucât regulile privind utilizarea canabisului medical variază foarte mult între statele membre, Parlamentul a solicitat, în 2019, o abordare la nivelul UE și o cercetare științifică finanțată în mod corespunzător.

Locuri de muncă sănătoase

Legislația UE stabilește cerințele minime de sănătate și siguranță pentru protecția la locul de muncă, permițând statelor membre să aplice dispoziții mai stricte. Există dispoziții specifice privind utilizarea echipamentelor, protecția lucrătoarelor gravide și a tinerilor, precum și expunerea la substanțe specifice, cum ar fi agenți cancerigeni și mutageni, sau zgomot.

Forța de muncă îmbătrânită a Europei și creșterea vârstei de pensionare aduc provocări pentru sănătate. Pentru a menține și a reintegra lucrătorii la locul de muncă cu leziuni sau probleme cronice de sănătate, Parlamentul European a propus, în 2018, măsuri precum adaptarea locurilor de muncă prin programe de dezvoltare a competențelor, asigurarea condițiilor flexibile de lucru și sprijinirea lucrătorilor (inclusiv consultarea unui psiholog sau terapeut).

Societatea favorabilă incluziunii

Pentru a asigura participarea deplină a persoanelor cu dizabilități în societate, Parlamentul a aprobat, în 2019, actul european privind accesibilitatea (EAA). Noile reguli urmăresc să asigure accesul persoanelor în vârstă și persoanelor cu handicap din întreaga UE la produsele de zi cu zi și serviciile-cheie (cum ar fi smartphone-uri, computere, cărți electronice, mașini de check-in, bancomate și alte terminale de plată).

UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 mai 2019, 11:26

Consiliul UE a adoptat, pe 21 mai, măsurile ambițioase propuse de Comisie menite să reducă deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă, a declarat: „Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Uniunea Europeană răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii.”

Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil cu locurile de muncă, creșterea, investițiile și competitivitatea, a adăugat: „În cadrul unei economii moderne, trebuie să reducem cantitatea de deșeuri din plastic și să ne asigurăm că reciclăm majoritatea articolelor din plastic utilizate. Modurile de producție mai inovatoare și mai durabile vor oferi noi oportunități pentru întreprinderile europene, sporindu-le competitivitatea, precum și noi oportunități în materie de creștere economică și creare de locuri de muncă. Odată puse în aplicare, noile norme nu numai că vor combate poluarea cu articole din plastic, ci vor face din Uniunea Europeană liderul mondial în privința unei politici mai durabile în domeniul articolelor din plastic, stimulând astfel economia noastră circulară.”

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, a concluzionat: „Paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lung. Legislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030. UE a acționat în mod rapid și eficace în privința propunerii prezentate de Comisie cu doar un an în urmă. În concluzie, această directivă ilustrează în mod optim rolul legislației europene: răspunde cererii cetățenilor, aduce beneficii planetei și dă tonul unor acțiuni la nivel mondial.”

Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce:

• o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;
• măsuri de reducere a consumuluide recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;
• scheme de răspundere extinsă a producătorilorcare să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;
• un obiectiv de colectareseparată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. 

Etapele următoare

Decizia de astăzi, 21 mai, a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Directiva prevede date diferențiate de transpunere în ceea ce privește anumite măsuri:

• interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare;
• dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei;
• obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor trebui să fie puse în aplicare în perioada ianuarie 2023-31 decembrie 2024, în funcție de produs.

Context

Directiva privind articolele din plastic de unică folosință este un element esențial al Planului de acțiune pentru economia circulară al Comisiei Juncker și face parte din Strategia europeană privind materialele plastice – cea mai cuprinzătoare strategie la nivel mondial care adoptă o abordare bazată pe ciclul de viață al materialelor pentru a combate risipa de deșeuri din plastic dăunătoare și pentru a sprijini viziunea unei industrii inteligente, inovatoare și durabile a articolelor din plastic.

Directiva urmează o abordare similară cu cea a Directivei din 2015 privind pungile de plastic, care s-a bucurat de succes și care a avut drept consecință o schimbare rapidă în comportamentul consumatorilor. Atunci când vor fi puse în aplicare, noile măsuri vor aduce beneficii atât pentru mediu, cât și pentru economie, ca, de exemplu:

• evitarea producerii a 3,4 milioane de tone de CO₂echivalent;
• evitarea aducerii de daune mediului care s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030;
• economisirea de către consumatori a unei sume estimate la 6,5 miliarde EUR.

10 moduri în care Parlamentul European ne-a îmbunătățit viața de zi cu zi

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 mai 2019, 12:17

În timp ce alegerile europene din 25 mai se apropie, puteți verifica ce a făcut Parlamentul European în ultimii cinci ani pentru a vă îmbunătăți viața de zi cu zi.

Apeluri telefonice mai ieftine

Regulile UE, Roam Like Home, ce au intrat în vigoare începând cu luna iunie 2017, au eliminat taxele de roaming. Europenii au posibilitatea de a apela, trimite texte sms și utiliza internetul mobil la același preț ca acasă. Noua lege limitează apelurile către o altă țară UE la 19 cenți/minut începând cu 15 mai 2019, făcând accesibil contactul cu cei dragi în alte state membre UE pentru toată lumea.

Mai multe opțiuni atunci când faceți cumpărături online

Consumatorii au acces mai larg și mai ușor la produse, rezervări de hoteluri, închirieri de mașini, bilete la festivaluri de muzică din alte state UE și multe altele, în conformitate cu noile norme care abordează „blocarea geografică” nejustificată, intrate în vigoare în întreaga UE din decembrie 2018.

Mai puțin plastic în mări și râuri

Începând cu anul 2015, când Parlamentul European a aprobat noi reguli pentru reducerea utilizării pungilor de plastic ușoare, 72% dintre europeni spun că le utilizează mai puțin. Un alt pas important în ceea ce privește combaterea poluării cu materiale plastice a avut loc în martie 2019, când Parlamentul a aprobat o nouă lege care interzice o gamă de articole de plastic de unică folosință, inclusiv farfuriile, tacâmurile și paiele.

Protecție sporită online

Regulile privind confidențialitatea şi protecția datelor au intrat în vigoare în mai 2018 și oferă cetățenilor europeni mai mult control asupra modului în care sunt utilizate datele lor personale. Parlamentul a actualizat, de asemenea, normele UE privind drepturile de autor în mediul digital.

Drepturi sporite pentru lucrători

În aprilie 2019, Parlamentul a adoptat noi măsuri pentru a reconcilia viața profesională și viața de familie. Părinții ar trebui să aibă cel puțin 10 zile de concediu de paternitate în timp ce îngrijitorii ar trebui să poată lua cinci zile lucrătoare de concediu pe an pentru a se ocupa de rudele foarte bolnave. Parlamentul a introdus, de asemenea, drepturi minime pentru lucrătorii temporari, ce lucrează pe bază de vouchere sau lucrătorii pe platforme, precum Deliveroo sau Uber.

O planetă sănătoasă pentru generațiile viitoare

Într-un vot istoric, în 2016, Parlamentul a aprobat acordul de la Paris, un acord de referință pentru combaterea schimbărilor climatice. Deputații europeni au lucrat de atunci la o serie de măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon și stimularea utilizării surselor regenerabile de energie.

Mai multe oportunități de studiu sau de formare în străinătate

Pentru a permite mai multor europeni să beneficieze de programul educațional și de formare emblematic al UE, în martie 2019, deputații europeni au solicitat ca finanțarea programului Erasmus+ să se tripleze în perioada 2021-2027.

Stimularea creșterii economice

Aprobat de Parlament în decembrie 2018, acordul comercial UE-Japonia este cel mai mare acord comercial bilateral negociat vreodată de Uniune. Alte acorduri comerciale aprobate de Parlament în ultimii ani includ Canada și Singapore.

O Europă mai sigură

Pentru a combate terorismul și alte forme grave de criminalitate, în 2016 Parlamentul European a sprijinit norme care să oblige companiile aeriene să dea autorităților datele pasagerilor pentru toate zborurile către UE și viceversa. În cursul anului următor, deputații europeni au aprobat noi norme la nivelul UE privind lupta împotriva luptătorilor străini și a teroriștilor singuratici. Parlamentul a eliminat, de asemenea, lacunele din legile privind armele din UE și a aprobat norme pentru combaterea finanțării terorismului.

Reducerea facturilor de energie

Consumatorii europeni se pot aștepta să economisească în medie până la 500 de euro pe an la facturile de energie, datorită simplificării etichetării energetice ale aparatelor electrocasnice, aprobată de deputații europeni în 2017.

Alegerile europene vor avea loc în perioada 23-26 mai. Votul dvs. poate contribui la dezvoltarea viitorului Europei și poate influența modul în care Parlamentul ia decizii care vă afectează viața de zi cu zi.

Se îmbunătățesc drepturile lucrătorilor și condițiile de muncă în UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 mai 2019, 10:37

UE a pus în aplicare un set de reguli pentru a consolida protecția socială. Acestea includ cerințe minime privind condițiile de muncă, cum ar fi timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, drepturile lucrătorilor la informare cu privire la aspectele importante ale angajării și detașarea lucrătorilor. Acestea reprezintă temelia politicilor sociale ale Europei.

Partenerii sociali (sindicatele și organizațiile patronale) sunt implicați în elaborarea politicilor europene sociale și de ocupare a forței de muncă prin intermediul așa-numitului „dialog social”. Comisia se consultă cu partenerii sociali înainte de a lua măsuri în domeniul politicii sociale. Ulterior, partenerii sociali pot decide să negocieze un acord între ei.

Drepturile lucrătorilor și noile forme de muncă

UE a introdus standarde minime comune privind orele de lucru. Legislația europeană în domeniul timpului de lucru stabilește drepturi individuale pentru toți lucrătorii, cu un maxim de 48 de ore de muncă pe săptămână, concediu anual plătit de cel puțin 4 săptămâni pe an, perioade de odihnă și norme privind munca pe timp de noapte, munca în schimburi și modelele de muncă.

De-a lungul anilor, Europa a asistat la schimbări semnificative pe piața muncii, inclusiv digitalizarea și dezvoltarea de noi tehnologii, creșterea flexibilității și fragmentarea muncii. Aceste evoluții au generat noi forme de muncă, cu o creștere a posturilor temporare și a locurilor de muncă nestandardizate.

Pentru a proteja toți lucrătorii din UE și pentru a îmbunătăți drepturile acestora, Parlamentul a adoptat în 2019 noi norme care introduc drepturi minime în condițiilor de lucru. Legislația stabilește măsuri de protecție cum ar fi limitarea duratei perioadei de probă la șase luni, introducerea formării obligatorii gratuite și interzicerea contractelor restrictive. De asemenea, regulile impun ca toți angajații să primească informații cheie cu privire la responsabilitățile lor într-o săptămână de la începerea activității.

UE dorește, de asemenea, ca lucrătorii să fie implicați în procesul decizional al politicii sociale europene și a stabilit un cadru general privind dreptul lucrătorilor la informare, consultare și participare.

Normele UE impun ca, în cazul concedierilor în masă, angajatorul să negocieze cu reprezentanții lucrătorilor.

La nivel transnațional, angajații sunt reprezentați de comitetele europene de întreprindere. Prin intermediul acestor organisme, lucrătorii sunt informați și consultați de către conducere cu privire la orice decizie semnificativă la nivelul UE ce le-ar putea afecta condițiile de muncă.

Mobilitatea lucrătorilor în cadrul UE

Normele UE privind coordonarea sistemelor de protecție socială ale statelor membre garantează libera circulație a persoanelor pe teritoriul UE în vederea studiilor sau muncii, fără ca aceștia să-și piardă, parțial sau în totalitate, drepturile de securitate socială. Legislația UE reglementează concediul de boală, concediul de maternitate/paternitate, familia, șomajul și alte avantaje similare ce se află în curs de revizuire.

Decizia de a crea o nouă agenție a UE, Autoritatea Europeană a Muncii, care va fi complet operațională până în 2023, a fost adoptată în 2019 pentru a asista statele membre și Comisia Europeană să pună în aplicare și să asigure respectarea legislației UE în domeniul mobilității forței de muncă și de coordonare socială a sistemelor de securitate.

Angajații pot fi trimiși de către companiile lor la un alt stat membru cu titlu temporar, pentru a îndeplini anumite sarcini. În 2018, normele UE privind detașarea lucrătorilor au fost revizuite pentru a asigura egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă în același loc.

Pentru a combate șomajul și a armoniza oferta și cererea de pe piața muncii în Europa, Parlamentul a aprobat, în 2016, o nouă lege pentru revizuirea rețelei europene de ocupare a forței de muncă (EURES) cu o bază de date la nivelul european ce ar face legătura automat între profilele din CV-uri și ofertele de muncă.

Sănătatea și securitatea lucrătorilor

Uniunea Europeană adoptă o legislație în domeniul sănătății și securității la locul de muncă, care să completeze și să sprijine activitățile statelor membre.

Directiva europeană privind siguranța și sănătatea la locul de muncă stabilește principiile generale referitoare la cerințele minime de sănătate și siguranță. Acestea se aplică în aproape toate sectoarele activității publice și private și definește obligațiile pentru angajatori și angajați.

În plus, există norme specifice privind expunerea la substanțe periculoase, anumite grupuri de lucrători (femeile însărcinate sau tinerii), sarcini specifice (manipularea manuală a încărcăturilor) și locurile de muncă (navele de pescuit).

Directiva privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de substanțele cancerigene sau mutagene la locul de muncă, de exemplu, este actualizată periodic stabilind limite de expunere pentru anumite substanțe.

Statele membre pot stabili standarde mai stricte în momentul transpunerii directivelor UE în legislația națională.

Cu o forță de muncă mai în vârstă și o vârstă de pensionare mai târzie, riscul de dezvoltare a problemelor de sănătate a crescut. În 2018, Parlamentul European a adoptat un raport ce propune măsuri care să faciliteze întoarcerea oamenilor la locul de muncă după un concediu medical de lungă durată și pentru a include persoanele cu boli cronice și cu dizabilități în forța de muncă.

Promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și egalitatea de gen

Parlamentul European a fost întotdeauna un apărător puternic al egalității dintre femei și bărbați și promovează egalitatea de gen în toate activitățile sale.

Pentru a oferi mai multe șanse egale femeilor și bărbaților și pentru a încuraja o mai bună împărțire a responsabilităților de îngrijire, Parlamentul a adoptat, în 2019, un set de norme care să permită părinților și lucrătorilor să aibă grijă de rudele cu condiții medicale grave pentru a-și echilibra munca și viața privată.

Directiva stabilește un concediu de paternitate de cel puțin 10 zile, un concediu parental de cel puțin 4 luni pentru fiecare părinte (dintre care 2 luni nu sunt transferabile) și 5 zile pe an de concediu plătit pentru îngrijitori.

Drepturile de maternitate sunt definite în directiva privind lucrătoarele gravide, stabilind o perioadă minimă pentru concediul de maternitate de 14 săptămâni, cu 2 săptămâni de concediu obligatoriu înainte și/sau după naștere.

Parlamentul, de asemenea, încurajează în mod continuu eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați, reducerea decalajul de pensii și insistă asupra combaterii hărțuirii morale și sexuale.

Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 4 – 10 iunie 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 iunie 2018, 14:33

Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 4 – 10 iunie 2018:

Facebook/ Utilizarea abuzivă a datelor. Ca urmare a întâlnirii din data de 22 mai dintre fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg și conducerea politică a Parlamentului, deputații europeni vor dezbate modul în care se va asigura protecția datelor și prevenirea utilizării ilegale a informațiilor personale colectate, într-o audiere publică. Printre vorbitori se vor afla jurnaliști și informatori din spatele dezvăluirilor mass-media în cazul Cambridge Analytica. (luni)

Pachetul de mobilitate. Comisia pentru transport va vota cu privire la îmbunătățirea condițiilor de muncă în ceea ce privește transportul rutier și concurenței între transportatori. Normele vizate vor contribui la intensificarea aplicării legii cu scopul combaterii practicilor ilegale, cum ar fi utilizarea societăților de tip „cutie poștală” sau încălcarea limitelor de operare pe piețele naționale ulterior livrării transfrontaliere (așa numitul cabotaj). Acestea vor clarifica, de asemenea, regulile privind aplicarea legislației naționale privind salariul minim, precum și asigurarea de condiții optime de odihnă pentru șoferi. (luni)

Uniunea Digitală: circulaţia liberă a datelor fără caracter personal în UE. O propunere care interzice statelor membre să impună restricții teritoriale nejustificate în ceea ce privește prelucrarea datelor non-personale (de exemplu, în sectoarele financiare, sănătate, fiscale, telecomunicații și guvern) va fi votată de Comisia pentru piață internă și protecția consumatorilor. O astfel de propunere ar reduce birocrația și ar elimina barierele inutile pentru întreprinderi. Acesta este considerat un factor cheie pentru o economie competitivă în domeniul datelor la nivel european. (luni)

Autorizarea pesticidelor. Comisia specială pentru procedura de autorizare în UE a pesticidelor va analiza avizul Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară (EFSA) cu privire la proiectele de rapoarte de evaluare și la clasificarea substanțelor active de către Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), cu reprezentanți ai ambelor agenții. (joi)

Premiul Sakharov/ Conferința aniversară de 30 de ani. Deputații din comisiile pentru Afaceri Externe, Drepturile Omului și Dezvoltare vor privi asupra celor 30 de ani de la acordarea Premiul Sakharov. În cadrul unei conferințe de două zile, aceștia vor evidenția implicarea UE în chestiunea drepturilor omului prin intermediul unor dezbateri cu experți la nivel înalt, câștigători ai premiului Sakharov și apărători ai drepturilor omului din întreaga lume și vor vizita expoziția (itinerantă) „Ei ne apără libertățile” (They Defend our Freedoms) – 30 de ani de la acordarea Premiului Sakharov pentru libertatea de gândire”. (luni și marți)

Pregătiri pentru sesiunea plenară. Grupurile politice se vor pregăti pentru dezbaterile și voturile care vor alea loc în cadrul sesiunii plenare din luna iunie, printre care se numără și viitorul summit UE, acordul nuclear al Iranului, componenţa Parlamentului și redistribuirea locurilor după alegerile europene de anul viitor, siguranța în utilizarea dronelor, securitatea cibernetică și relațiile UE-NATO. De asemenea, deputații europeni vor continua discuțiile cu șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE cu privire la viitorul Europei, de această dată cu prim-ministrul olandez, Mark Rutte.

Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, va prezenta discursul de deschidere în cadrul evenimentului Zilele Dezvoltării Europene și se va întâlni cu președintele Rwandei, Paul Kagame, președintele Nigerului, Mahamadou Issoufou, preşedintele Liberiei, George Weah și președintele muntenegrean, Milo Djukanovic, marți.

Mai multe informaţii

• Sesiunea plenară în direct – EP Live
• Europarl TV
• Website-ul Serviciului Audiovizual al Parlamentului European
• EP Newsbub

Românii care suferă de o boală cronică au dreptul să meargă la doctor doar o dată pe lună

Publicat de Stefania Grigore, 5 august 2014, 12:40

Românii care suferă de o boală cronică au dreptul să meargă la doctor doar o dată pe lună.
Aşa prevede noul Contract cadru dintre Casa Naţională de Asigurări şi medici.

Doctorii susţin că noul set de norme, care a intrat recent în vigoare, îi lasă pe pacienţi fără asistenţă, iar pe ei, fără 30% din banii pe care îi primeau de la CNAS.
Medicii din policlinici spun că, după intrarea în vigoare a noului contract cadru, casa de asigurări nu mai decontează a doua sau a treia consultaţie.
Reprezentanţii CNAS spun însă că situaţia era aceeaşi şi înainte de schimbarea normelor.